Dreptul european al afacerilor Note de curs (3) 3. Inter erea intre statele membre a restrictiilor cantitative sia masurilor cu efeet echivalent (1) §1. Preliminarii, in timp ce dispozitiile art, 30 TFUE (ex-art. 25 TCE) interzic asa-numitele obstacole tarifare in calea comertului intracomunitar (taxele vamale gi taxele cu efect echivalent), prevederile art. 34-36 TFUE (ex-art.28-30 TCE) fac referire la barierele netarifare: ~ art, 34 TFUE interzice restricjile cantitative la import precum si orice misuri cu efect echivalent, art, 33 TFUE confine o interdictie similara cu referire la export; ~ art, 36 TFUE enumera cauzele care pot justifica derogari de la regimul liberei circulafii (excepfii de la principiul liberei circulatii a marfurilor. §2. Domeniul de aplicare al prevederilor art. 34-36 TFUE a) Zona nearmonizata. Dispozitiile art. 34-36 TFUE nu se aplici atunci cind libera circulatie a unui produs (mai exact, specificatiile sale tehnice sau condifiile de yanzare) constituie obiectul unor dispozitii de armonizare cuprinse in legislatia secundari caz in care misurile adoptate de statele membre vor fi evaluate prin raportare la aceasta din urma. Practic, in lipsa unor reglementiri specifice prin directive sau regulamente UE, prevederile tratatului funcfioneazi ca un mecanism de siguranfdi care garanteazii eliminarea oricSrui obstacol in calea comertului intracomunitar. b) Schimburile comerciale transfrontaliere/de tranzit. Potrivit formulii de redactare a art. 34 TRUE, interdictia se aplicd obstacolelor comertului intre statele membre”. Prin urmare, misurile care afecteazi doar mirfurile comercializate pe plan intern exced domeniului de aplicare al articolului mentionat, masurile avute in vedere ind cele de natura s& afecteze, fie si indirect sau potential, schimburile comerciale transfrontaliere, ensiunea transfrontalieri a schimburilor este de esenta apliciirii prevederilor art.34 din tratat; situatia in care statele membre ar adopta masuri al c&ror efect ar fi discriminarea propriilor produse in favoarea importurilor (.discriminarea inversi”) nu se afl& sub incidenta aplicarii dreptului UE, in coneret a dispozitiilor privind libera circulatie a marfurilor. De altfel, cum statele membre nu au niciun interes in a discrimina mérfurile autohtone, o atare ipotezi apare rar in practic’. Desi art. 34 TFUE se aplic& atunci cand un produs intern p&raseste statul membru dar este importat ulterior (reimport’’), nu se aplica atunci cand singurul scop al reimportului este cel de a eluda prevederile de drept intern, © C.1.CE,, 8 iunie 1971, cauza 78/70 Deutsche Grammophon/Metro, Ree. 1971, p. 487 * CLCE,, 10 ianuarie 1985, eauza 229/83 Leclere si alti, Ree. 1985, p. 1 16in fine, cerinfa transfrontalier& este indeplinita gi in cazul in care produsul doar tranziteazi statul membru in cauz, Curtea precizénd c& libera cireulatie a mirfurilor implic& existenta recunoasterii liberului tranzit al marfurilor in spafiul UE™. ©) Destinatari. Interdictia instituiti de art, 34-35 TFUE (ex-art. 28-29 TCE) se ‘i misurilor adoptate de cAtre statele membre, si nu celor intreprinse de particulari, Alte prevederi, cum ar fi art. 101-102 TFUE (ex-art. 81-82 TCE) se aplic& misurilor persoanelor private, mai exact intreprinderilor care incheie acorduri si recurg la practici concertate care au ca obiect sau efect impiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurenjei. in acest context, Curtea a fost chemati s interpreteze pani unde se intinde sensul ii de ,misuri adoptate de stat”, apreciind cA sunt avute in vedere misurile adoptate de autoritatile statelor membre precum adoptate de un organism profesional cu atributii de reglementare gi disciplinare in domeniul sau profesional conferite prin legislatia national”, $i = activitéqile entitéqilor de drept privat dar care sunt infiintate prin lege, finanfate in principal de guvern sau prin contribusii obligatorii ale intreprinderilor dintr-un anumit sector de activitate si/sau din care sunt numifi membri de cdtre autoritdfile publice sau supravegheate de acestea pot fi considerate actiuni ale statuh ‘Nu mai pufin, relativ recent, Curtea pare a admite cd gi - declarajiile publice ale unui functionar pot fi imputabile unui stat membu dacd destinatarii declarajiilor pot presupune in mod rezonabil cd, in contextul dat, reflecta 0 pozitie oficiala”. in fine, art. 34 TFUE vizeazd - inclusiv méisurile adoptate de institujiile UE. Semnificativ este c& dispozifiile art. 34-35 TRUE se pot aplica, invoca impotriva statului chiar daci particularii au jucat rolul principal in restrangerea a marfurilor. Luind in considerare prevederile art. 4 alin. 3 TUE (art. 10 TCE) ~ care impun statelor membre obligatia privind Iuarea tuturor m&surilor necesare asigurarii respectirii obligafiilor tratatului - precum si efectul util al dreptului UE art. 34 TFUE poate fi incileat si prin inactivitatea unui stat membru care nu adopti necesare indepartarii obstacolelor la libera circulatie a mirfurilor, aceStea putind fi rezultatul actiunilor unor persoane fizice. Jn cauza C-265/95" Comisia a introdus 0 actiune in constatarea neindepliniri obligatitor impottiva guvernului francez pentru ineSleareafostului art, 28 TCE (actualul 34 TFUE) pe motiv ed statul * C.CE., 15 nolembrie 2005, cauza C-320/03, Comisia/Austria, Rec. 2005, p. -9871, pet. 65. CLC.E, 18 noiembrie 1989, cauzele conexate 266/87 si 267/87 R/Royal Pharmaceutical Society of Great Britain, Rec. 1989, p. 1295. 5 CI.C.E,, 24 noiembrie 1982, cauza C-249/81 Comisia/Irlanda (Buy Irish), Rec. 1982, p. 4005, _ 5 noiembrie 2002, cauza C-325/00 Comisia/Germania, Rec. 2002, p. 1-9977. 8 CLCE., 17 aprilie 2007, eauza C-470/03 AGM-COS.MET, Rep. 2007, p. 1-2749. * CILCE., 9 decembrie 1997, cauza C-265/95 Comisia/Franta, Rec. 1997, p. [-6959, pet.31 CLC. yfrancez nu adoptase masuri suficiente pentru a impi le fermierilor francezi care perturbau importurile de produse agricole provenite din alte state membre. In contextul pasivitatii manifestate fat de actele de vandalism ale agricultoritor francezi (constind in distrugerea legumelor si fructelor originare din alte state membre urmare interceptirii autocamioanele care le transportau), neinterventia autoritsilor franceze a fost calificaté drept o incalcare a art. 34 TFUE. d) Inexistenta unei reguli de minimis. O masur& national’ nu este exclusi din domeniul de aplicare al interdictiei prevazute de art. 34-35 din tratat doar pentru ci obstacolul pe care il ereaza ar fi de dimensiuni reduse, © masura adoptati de un stat membru este prohibit chiar dact: = are 0 importanfa economic relativ minoré, ~ se aplicd doar intr-o zond geografied destul de limitatd a teritoriului nagional; - afecteazé doar un numar limitat de importuri-exporturi sau de operatori economic. Anumite reglementdri nafionale sunt considerate excluse din domeniul de aplicare al art, 34 TFUE daca efeetul lor restrictiv asupra comerfului intre statele membre este prea incert sau indirect. Totusi, aceasta nu trebuie privit ca o regula de minimis. $3. Restric cantitative si misurile cu efect echivalent - obstacole la import 3.1, Notiunea de restrictii cantitative si masuri cu efect echivalent —+ Restrictiile cantitative au fost definite drept_masurile care implica o restriingere (interdicjie) totali sau partiali a importurilor, a exporturilor sau a tranzitului de bunuri, Cu titlu exemplificativ, este cazul masurilor constand in limitarile importului** dupa cantitate sau valoare, adica orice dispozitie prin care un stat membru instituie cote asupra cantitatilor de marfuri care pot fi importate. Pentru o infelegere adeevata a nojiunii, in literatura juridica de specialitate se apreciaz cd, in timp ce taxa cu efect echivalent este condamnatit mai mult in functie de obiectul situ decdt de efectele pe care le produce’, restrictiile cantitative (si masurile cu efect echivalent) presupun ,un minim de incidenté restrictive asupra schimburilor intracomunitare*™°, Fark a fi refinuta o distinctie clara intre restrictiile cantitative (r.¢.) si masurile eu efect echivalent restric{iilor cantitative (m.e.e.rc.), vom constata in cele ce urmeazi domeniul de aplicare mai larg al celor din urma, importanta practic a distinctiei fiind na 1 in condifiile in care dispozitile incidente acestora li se aplicd in mod similar. — Miisu le cu efect echivalent a)Definitia Comisiei. in lipsa unei definifii formulate prin dispozifiile , misurile cu efect echivalent au constituit obiectul de reglementare al Directiv tratatul 4 CLC, 12 iulie 1973, cauza 2/73 Gedo, Rec. 1973, p. 865, * L. Dubois, C. Bluman, Droit communautaire materiel, Ed. Montchrestien, Paris, 1999, p. 191, SL. Dubois, C. Blumann, op. cit. p. 191.70/50/CEE™ - aplicaté in perioada de tranzitie a Comumititii, care prevedea intentia Comisiei de a interzice nu doar mdsurile eare acordau in mod evident un tratament diferit mérfurilor autohtone fati de cele importate discriminandu-le pe cele din urma ci gi metsurile care se aplicau in mod egal produsclor nationale si produsclor importate. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 2 si 3 din directiva, continutul mc.e.r.c. este circumscris la: ..) misurile, aliele decdt cele aplicabile in mod egal produselor nationale si produselor importate, care impiedica importurile care ar fi putut avea loc in absenta lor, inclusiv cele care fae importurile mai dificile sau oneroase fati de desfacerea productiei nationale” [art. 2 alin. (1)], fiind avute in vedere .,in special misurile care supun importul sau desfacerea produselor importate, in orice stadiu de comercializare, unei conditii ~ alta decat o formalitate ~ cerute numai pentru produse importate sau un conditii diferite si mai_greu de indeplinit deedt cea ceruti pentru produsele nationale’ precum gi ,masurile care favorizeazi produsele nationale sau le acordi acestora 0 preferinté” fart. 2 alin. (2)] precum gi la .(..) misurile care reglementeazi comercializarea produsclor, in special misurile privind forma, dimensiunea, greutatea, compozitia, _prezentarea, identificarea, ambalarea care se aplict in mod egal produselor nationale si produselor importate, ale ciror efecte restrictive asupra liberei circulafii a marfurilor depisese cadrul efectelor proprii normelor comerciale”. b) Definitia jurisprudentiala consacrata de hotirarea pronuntati in cauza Dassonville® Starea de fapt si reglementirile nationale aplicabile. Powivit Legii belgiene din 18 aprile 1927 sunt considerate denumiri de origine cele care au fost notifcate guvernului belgian de citre guverele interesate ca fiind astel adoptate in mod oficial si definitiv. Dispozifile art. 1 din Decretul regal nr. $7 din 2 decembrie 1934 interziceau, sub sancfiunea unei pedepse penale, importul distlatelor purtind o denumire de origine (adoptata in mod legal de guvernul belgian) dac& aceste marfuri nu erau insofite de un document oficial care si ateste dreptul de a utiliza denumirea respectivi. Denumirea de origine ,Seotch whisky” a fost adoptatt in condiile legit de guvernul belgian in 1970, comerciantul Gustave Dassonville, stabilit in Franfa si ful sfu Benoit Dassonville care administra in Belgia o sucursalé a socictti tatu stu, au importat in aceasta far Scotch whisky marea Johnnie Walker si Vat 69 achizitionat de Dassonville senior de la importatorii-distribuitori francezi ai facelor marci. in vederea eomercializarii produselor in Belgia, produsele au fost etichetate indicandu-se o mentiune manuseris& @ numdrului si datei permisului de circulatie francez din registrul permiselor de libera trevere, Potrvit leit franceze, acest permis de circulafie este documentul oficial care trebuie si ‘nsofeased un produs ce poartl o denumire de origine; practic, Franga nu impune un certficat de origine Directiva Comisici din 22 decembrie 1969 in temeiul art, 33 alin. (7) privind eliminarea imasurilor cu efect echivalent cu cel al restricjillor cantitative la import care nu sunt reglementate de alte dispozitii adoptate in temeiul Tratatului CBE (70/50/CEE), 1.0. L. 13 din 19 ianuarie 1970, p. 29. CI.CE., 11 iulie 1974, cauza 8/74 Dassonville, Ree. 1974, p.837, 19pena Scotch whisky. Desi pradusele au fost importate in Belin in temeiul documenteorfranceze cerute Si vimuite ca mir comunitare,autorttilebeleiene au apreciated cei doi Dassonville a incseat legca belgiana (art. | si 4 din decretul mai sus mentionat) nefiind in posesia unui certificat de origine eliberat de autoritiebrtanice In procedura declangath de statul belgian pentru tragerea la rlspundere penal, societiile pe actin Foureroy 31 Breual din Bruxelles sau constiit pate civil soliciting reprarea prejdiviulu pe care lar fi suferit dato import egal, Cele dowa societii sunt imporatri-distibuitoriexclsiv de whisky in Belgia, unol pentru marca Vat 69, cclllt pentru marca ofnnie Walker; ele susin ci sunt reptites8 se opunaimporurilor efecruate in condi ilepale de tert in Belg pivind marca acarot distbufe este asigurata de ncesia.Invinuifitaveau obligatia fie de a importa whisky direct din Regal Unit, fic de a solicita documentele oficiale de la furnizorii francezi sau de la autoritatile britanice inainte dea introduce produs tn Belgia Solujia, Cu prilejul solujionarii cererif adresate de instanja najionales belgiand (Tribunal de premiére instance de Bruxelles) pentru pronunjarea unei_hotdrdri preliminare privind interpretarea articolelor interzicand restricfiile cantitative si masurile cu efect echivalent, Curtea a retinut urmatoarele +4. Din dosar si din dezbateri teiese c& un comerciant care doreste sa importe in Belgia Scotch whisky aflat deja in liberd circulatie in Franja nu poate sa isi procure un astfel de certificat decat cu mare dificultate, spre deosebire de importatorul care import in mod direct din statul producdtor”. sia formulat definijia msurii cu efect echivalent in paragrafull urmator: 15. Orice reglementare comercial a statelor membre care poate impiedica comertul intracomunitar, in mod direct sau indirect, efectiv sau potential, trebuie considerati 0 misura cu efect echivalent cu cel al restrictiilor cantitative. 6, In absena instituirii unui regim comunitar care sd garanteze consumatorilor autenticitatea denumirii de origine a unui produs, in exzul in care un stat membru ia misuri pentru a preveni practici neloiale in aceasta privinta, trebuie si respecte totusi conditia ca aceste misuri si fie rezonabile si ca mijloacele de proba solicitate si nu aibi ca efect impiedicarea comertului intre statele membre si sit fie, in consecint’, accesibile tuturor resortisantilor. : 7. Chiar fra a trebui si cerceteze dack asemenea méisuri intra sau nu sub incidenta art. 36, acestea nu pot, in niciun caz, in temeiul principiului enuntat in a doua tezd a acestui articol, sd constituie un mijloc de discriminare arbitrara sau 0 restricfie deghizaté in comertul dintre statele membre. 8. Acesta poate fi cazul formalititilor cerute de un stat membru pentru justificarea originii unui produs pe care doar importatorii directi sunt, practic, in misurii si le indeplineascé, fir a se confrunta cu dificultati serioase. oYAstfel, pronungandu-se asupra primei intrebari adresate de Tribunal de premiére instance din Bruxelles, Curtea hotiraste: ~.1) Solicitarea de cdtre un stat membru a unui certificat de autenticitate care este mai dificil de obtinut de importatorii unui produs autentic care a fost pus in liber circulatic in mod legal intr-un alt stat membru decat de importatorii aceluiagi produs provenind direct din tara de origine, constituie 0 misura cu efect echivalent cu cel al unei restrictii cantitative incompatibile cu tratatul, ()” Definitia enunjati de Curte (paragraful 5 din hotardre) va fi confirmati si de jurisprudenta de mai tarziu. De esenla unci m.c.e.rc. este efectul restrictiv creat de reglementarea national asupra comertului intracomunitar ~ reglementarea putdind constitui, in mod direct sau indirect, efectiv sau potential un obstacol in calea schimburilor comerciale intracomunitare. in alti termeni, nu caracterul discriminatoriu al unei misuri reprezintii elementul determinant pentru a face aplicabil art. 34 TFUE. Masurile interzise sunt nu doar mésurile nationale care diserimineaz marfurile importate ci si masurile care, degi se aplic& in mod egal si mirfurilor autohtone si celor importate, restrictioneaz importurile. Formula Dassonville a fost aplicaté nu doar reglementirilor comerciale; au fost calificate drept m.c.e.r.c. si reglementirile circumserise conditiilor referitoare la productia sau fabrieatia mfrfurilor, cum ar fi normele privind cerinte de ordin tebnic pa