Sunteți pe pagina 1din 15

Pornografia infantila prin sisteme informatice

Conform legislatiei comunitare, pornografie infantil nseamn orice material pornografic reprezentnd n mod vizual: un copil care particip n mod real la un comportament sexual explicit sau se ded la un asemenea comportament, inclusiv expunerea obscen a prilor genitale sau a regiunii pubiene a unui copil; persoan real care pare a fi un copil i care particip sau se ded la comportamentul prevzut la punctual; imagini realiste ale unui copil care nu exist i care particip sau se ded la comportamentul prevzut la punctual.

LUCRURI INTERESANTE: Stiai ca zilnic sunt incarcate peste 200 de imagini pornografice cu minori si ca in momentul de fata pe internet exista mai mult de un milion de astfel de fotografii? Mai mult decat atat, site-urile care gazduiesc astfel de poze au lunar in jur de 1 milion de accesari, industria pornografiei cu minori fiind intr-o continua dezvoltare. In tara noastra, peste 90% dintre adolescenti au acces si utilizeaza in fiecare zi internetul dintre care 18% recunosc ca ofera informatii personale altor persoane, iar 14% discuta fara probleme cu persoane pe care nu le cunosc. De asemenea, 60% dintre copiii cu varste cuprinse intre 6 si 17 ani, care au acces la internet, ajung sa fie contactati la un

moment dat de pedofili si aproximativ 40% dintre acestia raspund la aceste apeluri fara sa stie ca se afla in fata unui pericol.

Pornografia infantila spete,aspecte generale, pareri:


Existenta, in spatiul virtual, a materialelor pornografice cu minori a generat, in mod cu totul justificat, o preocupare accentuata la nivel international, in vederea descurajarii si sanctionarii, indeosebi a producerii si raspandirii acestor materiale. Presiunea politica care s-a dezvoltat in ultimii ani cu privire la aceasta problematica a condus, treptat, la fundamentarea unor principii de actiune, precum si a unor norme juridice cu aplicabilitate extrateritoriala, de natura sa fixeze, cat mai precis, faptele supuse sanctiunii penale si sa faciliteze cooperarea internationala destinata combaterii fenomenului pornografiei infantile. Acest tip de pornografie era cunoscut si sanctionat penal inca inainte de aparitia Internetului. Dezvoltarea noilor tehnologii a avut insa darul sa resuscite discutiile cu privire la acest fenomen, in conditiile in care serviciile Internet dispun de o capacitate formidabila de a disemina pornografia infantila, de a o reproduce, de a o face accesibila inclusiv minorilor si chiar de a facilita, pe diferite cai, oricat de bizar ar parea, justificarea ei de catre diverse grupuri interesate. (11) Necesitatea incriminarii faptelor de producere, raspandire si detinere a materialelor pornografice cu minori, prin intermediul sistemelor informatice este incontestabila (12). Campania extrem de agresiva indreptata impotriva acestui flagel, activarea organizatiilor internationale guvernamentale si neguvermentale in acest scop, precum si o serie de cazuri aduse in fata instantelor judecatoresti din diferite state au determinat, in acelasi timp, perceperea unei ofensive impotriva libertatii de exprimare in spatiul cibernetic. Diverse comunitati atasate ideii de exprimare libera in Internet au sesizat, in spatele preocuparilor firesti evocate mai sus, un pretext pentru instituirea unor forme de control a retelei globale de computere si de intruziune in sfera privata a participantilor la transferul electronic

de informatii. (13) In general, organizatiile internationale implicate au venit in intampinarea acestor ingrijorari, afirmand ca Protectia copilului in Internet nu reprezinta o problema de cenzura. Crearea unui mediu online pentru copii, caracterizat prin siguranta, trebuie sa conserve si sa dezvolte libertati fundamentale, cum sunt libertate de exprimare, dreptul la informatie si ocrotirea sferei intime, in paralel cu protejarea copiilor in fata continuturilor ilegale si daunatoare [] Actiunile indreptate impotriva continuturilor ilegale necesita cooperarea din partea industriei Internetului, imbinarea formelor de autoreglementare cu mecanismele de impunere a legii penale de catre autoritatile publice, in scopul asigurarii protectiei copiilor. Continuturile daunatoare trebuie tratate diferit de ceea ce este, in mod evident, ilegal.(14) (subl.ns.- H.D.D.) Distinct de acest aspect, in practica judecatoreasca americana din ultimii ani s-a lansat o dezbatere aprinsa in jurul intrebarii daca pornografiei infantile electronice trebuie sa i se subsumeze si acele imagini in care o persoana majora este prezentata ca un minor avand un comportament sexual explicit, sau imaginile care, fara a prezenta o persoana reala, simuleaza, in mod credibil, un minor avand un comportament sexual explicit. Tot in aceasta arie problematica se inscrie si discutia privitoare la paginile Web de modeling in care sunt prezentate minore, fara ca acestea sa aiba un comportament sexual explicit, dar ale caror imagini, inclusiv sub forma de casete video, sunt oferite utilizatorilor contra cost. Aceste aspecte conexe problematicii pornografiei infantile propriu-zise lanseaza o noua disputa intre valori constitutionale aflate in concurs, si anume, libertatea de exprimare in Internet versus protectia minorilor in fata oricaror forme de exploatare pe cale electronica. Fenomenologia pornografiei cu minori in spatiul virtual prezinta o serie de caracteristici semnificative pentru intelegerea corecta a demersului de represiune penala in acest domeniu. Fara indoiala, cel mai grav aspect este reprezentat de efortul organizat si sustinut al productiei si diseminarii unor astfel de materiale la scara mondiala. Nenumarate resurse indica existenta unor retele internationale care, in ultimii ani, au putut sa fie, in larga masura,

anihiltate datorita unor forme de cooperare intre state si organizatii internationale. (15) Forta de descurajare a unor asemenea actiuni nu este insa intotdeauna foarte pronuntata, astfel incat noi retele de producere si raspandire iau nastere cu relativa constanta. Pe langa productia pornografica cu minori din reviste cu circuit restrans, aparute in anii 70, scanate electronic si transmise prin serviciile Internet, anii 90 au marcat exploatarea masiva a copiilor in scopuri legate de realizarea unor asemenea materiale. Pentru acest motiv, combaterea pornografiei infantile in mediul cibernetic are conexiuni cu eforturile mai ample, desfasurate, la scara mondiala, in vederea reducerii riscurilor generale de exploatare si victimizare a minorilor. Minorii care sunt victimele acestei exploatari se inscriu, din nefericire, pe intreaga scara a grupelor de varsta de pana la 18 ani. Evitam sa facem alte comentarii referitoare la aspectele extrem de concrete si dureroase ale fenomenului, recomandand cititorului resurse juridice obiective si sobre care prezinta informatii deosebit de utile pentru acest domeniu, din perspectiva dreptului penal, a dreptului procesual penal si a criminologiei.(16) Spre deosebire de pornografia adulta, gradul de acces la materialele pornografice cu minori, cu ajutorul serviciilor Internet, este mai redus. Este drept, motoarele de cautare ofera conexiuni catre pagini Web al caror titlu sugereaza pornografia infantila, dar continutul lor propriuzis este rareori de tipul celui incriminat de lege. (17) In aceste situatii, este mai degraba vorba despre actiuni de deturnare a traficului de utilizatori, in scopul confruntarii acestora din urma cu reclamele publicitare existente pe aceste site-uri si acumularii unui numar mare de accesari in beneficiul proprietarului paginii Web. Resursele cele mai cautate si, probabil, cele mai bogate in asemenea continuturi sunt cele din camerele de conversatii (Chatrooms), utilizatorii trebuind sa fie insa familiarizati cu tehnologia specifica IRCului (Internet Relay Chat). (18) Acesta este, de altfel, sectorul in care rata succesului actiunilor de represiune penala inregistreaza cotele cele mai inalte. Particularitatea camerelor de conversatie o constituie caracterul lor inchis, accesul fiind permis doar pe baza de parola.

Probabil ca aceasta forma specifica de izolare a unei comunitati de utilizatori in Internet tinde sa afirme, in mod neintemeiat, libertatea de exprimare. Este evident ca interesul ocrotirii minorilor este, in acest caz, precumpanitor in raport cu protectia dreptului la libera exprimare. Rigorile camerelor de conversatie si izolarea lor deliberata incurajeaza, pe de alta parte, promovarea formelor extreme de pedofilie si pornografie infantila. Nu de putine ori, utilizatorii aflati in cautarea continuturilor de pornografie adulta sunt surprinsi sa constate ca in spatele titulaturilor unor resurse pe care le acceseaza (denumiri de pagini Web si adrese URL), si care, altminteri, nu sugereaza pornografia infantila, se gasesc tocmai materiale pornografice cu minori. Aceasta este o modalitate pe care detinatorii unor asemenea resurse o practica intens, cu scopul de a deturna traficul electronic catre site-urile proprii, prin starnirea curiozitatii utilizatorilor. In felul acesta, se creeaza o bizara suprapunere intre elemente ale pornografiei infantile si cele ale pornografie adulte, care devine intolerabila chiar si pentru reprezentantii celei din urma. (19) Delimitari similare se produc, uneori, si in cadrul un BBS-uri (Bulletin Board Systems) in care sunt traficate imagini erotice cu minore, situate intr-o zona gri, si in care administratorii refuza explicit pornografia infantila, anihiland incercarile de nesocotire a interdictiei. Problematica cu totul speciala a acestor resurse Internet, in contextual manifestarii libertatii de exprimare, o vom examina intr-o subdiviziune distincta din aceasta sectiune. Pe plan legislativ, este esential rolul Conventiei Consiliului Europei pentru combaterea criminalitatii informatice, semnata la Budapesta, la data de 23 noiembrie 2001. Avand ca obiect realizarea unui demers comun al mai multor state de a implementa in legislatiile lor nationale modalitati de combatere a infractionalitatii bazate pe sisteme informatice, Conventia acorda, in Articolul 9, un spatiu important pornografiei infantile, reglementand fapte pe care statele semnatare urmeaza sa le incrimineze in legea penala interna si oferind anumite precizari de ordin conceptual.

Pornind de la prevederile Conventiei, Parlamentul Romaniei a adoptat recent Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei (20), care in Titul III reglementeaza prevenirea si combaterea criminalitatii informatice. In cuprinsul reglementarii, prevederile art.35 alin.1 lit.i) si alin.2 (definirea expresiilor materiale pornografice cu minori si fara drept), precum si cele ale art.51 (incriminarea pornografiei informatice prin sisteme informatice) din lege au relevanta pentru studiul nostru. Cu promisiunea de a incerca, cu un prilej ulterior, realizarea un comentariu larg pe marginea dispozitiilor legii romane aplicabile, ne vom referi, in continuare, la unele consideratii din cuprinsul Raportului Explicativ la Conventia Consiliului Europei, pe marginea Articolului 9 din Conventie (21) , precum si la efectele pe care acestea le genereaza in practica. In lumina acestui document international, libertatea de exprimare in Internet trebuie sa fie supusa unor rigori extreme, intrucat spatiul cibernetic este locul care ofera pedofililor posibilitati ample de a schimba idei, fantezii si sfaturi, destinate sa incurajeze si sa faciliteze exploatarea sexuala a copiilor. Prin urmare, continuturile de acest gen nu includ doar imagini, dar si veritabile dezbateri, mai cu seama in camerele de conversatie, intre promotorii unor asemenea practici indreptate impotriva minorilor. Cu toate acestea, Articolul 9 din Conventie se refera la imagini si infatisari vizuale. Nu este limpede in ce masura se tinde sau nu sa se criminalizeze si acele resurse Internet unde, sub diverse forme, se vorbeste in termeni favorabili despre exploatarea sexuala a copiilor sau unde sunt reproduse nuvele cu continut pedofil. Este posibila o interpretare in sens afirmativ, pornind de la definirea, in Articolul 1 lit.b) din Conventie, a notiunii de date informatice. Acestea constituie orice reprezentare a unor fapte, informatii sau concepte intr-o forma care poate fi prelucrata printr-un sistem informatic, deci, apreciem noi, si a unor informatii in forma verbala. Totusi, Articolul 9 din

Conventie nu utilizeaza formula date informatice. In opinia noastra, incriminarea ar trebui sa se extinda, in orice caz, asupra acelor continuturi din Internet care fac apologia faptelor penale cu caracter sexual, indreptate impotriva copiilor. Problema se poate complica in cazul paginilor Web care prezinta nuvele implicand relatii sexuale cu sau intre minori, in raport cu care partizanii libertatii de exprimare in Internet ar putea invoca argumente referitoare la valoarea artistica a unor asemenea productii. Conventia situeaza in sfera ilicitului penal oferirea sau punerea la dispozitie a pornografiei infantile prin intermediul sistemelor informatice. Este avuta in vedere crearea de pagini Web si de conexiuni catre asemenea site-uri. Raportul explicativ nu insista asupra modalitatilor practice de a oferi si a pune la dispozitie, dar mentioneaza ca aceste actiuni trebuie sa implice posibilitatea persoanei respective de a furniza, in mod efectiv, continuturile prohibite. In acest context, apreciem ca sunt situati in afara sferei ilicitului penal acei creatori de site-uri sau link-uri ce folosesc denumiri apte sa sugereze pornografia infantila, fara sa o ofere insa in mod efectiv, scopul lor fiind acela de a deturna traficul de internauti catre aceste locuri unde se pot gasi diverse reclame publicitare, castigul material pentru site-ul gazda constand in numarul mare de accesari din partea utilizatorilor. Fara indoiala, folosirea, pentru aceste scopuri, a unor adrese URL si denumiri de pagini Web mai mult decat provocatoare polueaza teritoriul virtual si sunt de neacceptat intr-o comunitate care adera, totusi, la norme morale minimale. Cat timp insa o asemenea conduita nu va cadea, in mod expres sub incidenta legii penale, ea va continua sa fie practicata. (22) In ultima vreme, se discuta chiar daca denumiri precum Lolita sau Teens, utilizabile pentru resursele Internet, nu ar fi suspecte in sensul sugerarii pornografiei infantile. (23) Fara a nega o asemenea posibilitate, nu putem sa nu observam cursul cel putin curios pe care dezbaterile subsumate acestei teme au inceput sa il inregistreze, in contextul problematicii limitelor libertatii de exprimare in Internet. Prin urmare, ar trebui sa ne ferim (sa ne temem) de utilizarea unor cuvinte cu intelesuri sugestive!

Cat priveste expresia comportament sexual explicit, Raportul Explicativ evoca definitia utilizata de legea penala a S.U.A., pe care am redat-o mai sus. (24) In legatura cu formula material pornografic, se face o trimitere fireasca, in opinia noastra la standardele nationale ale fiecarui stat semnatar al Conventiei, vizand clasificarea unor materiale determinate, ca fiind obscene, contrare bunelor moravuri sau indecente. Intr-adevar, Conventia nu isi putea propune stabilirea unui standard international, avand in vedere diferentele culturale semnificative ce continua sa se manfieste in acest perimetru.(25) Pentru aceste motive, Raportul Explicativ afirma situarea in afara sferei notiunii de material pornografic a acelor productii care au o valoare artistica, medicala, stiintifica sau similara. In consecinta, problema calificarii corecte a acestor notiuni, in scopul stabilirii raspunderii penale, va genera, in continuare, dispute si viziuni neunitare, in conditiile in care Internetul este o retea globala, in care sunt continuturile si libertatea de a le exprima nu se opreste la frontierele nationale. Conventia si-a propus sa nu se limiteze la interzicerea imaginilor ce prezinta un minor angajat intr-un comportament sexual explicit, ci sa extinda aria de protectie a minorilor, chiar si in acele situatii in care acestia nu sunt, in mod efectiv, utilizati in crearea de productii pornografice in Internet. Scopul acestui demers este acela de a obstacula formarea unei subculturi in randul utilizatorilor de servicii Internet, care, altminteri, ar contribui la proliferarea abuzurilor impotriva copiilor. In aceasta abordare, prevederile Articolului 9 alin.2 lit.b) si c) din Conventie includ in sfera notiunii de pornografie infantila infatisarea vizuala: - a unei persoane care pare sa fie un minor avand un comportament sexual explicit; - a unei imagini reale care reprezinta un minor avand un comportament sexual explicit. In prima situatie, este vorba despre o persoana care, in mod obiectiv, este adulta dar care prezinta aparentele infatisarii unui minor. Concret, ar putea fi vorba despre persoane peste 18 ani, dar a caror evolutie

fizica nu reflecta, in mod evident, varsta adulta, fiind confundabili cu minori. Credem ca este inutil sa subliniem problemele de interpretare ce se vor degaja in situatii de acest tip, chiar daca, principial, argumentele pentru incriminarea si a acestei forme de pornografie ni se par a fi valide. Care vor fi insa modalitatile practice capabile sa ateste, fara dubiu, aparenta (contradictia in termeni este evidenta) ca persoana infatisata este un minor si ce mijloace vor putea sta la indemana faptuitorului pentru a inlatura raspunderea penala? Dincolo de problematica penala si procesual penala incidenta, apreciem ca aceasta maniera de reglementare ingusteaza in mod considerabil sfera libertatii de exprimare, pana la un punct in care discutia asupra constitutionalitatii unei astfel de norme penale devine greu de ocolit. In cea de a doua situatie, avem de-a face cu productii pornografice (asa-numita pornografie sintetica) create prin combinarea imaginilor unui adult avand un comportament sexual explicit, dar peste a carui fizionomie a fost suprapus, prin mijloace cibernetice, chipul unui minor (Computer Generated Porn). Si in acest caz, desi la realizarea productiilor pornografice nu au fost folositi copii, totusi, rezultatul obtinut este de natura sa incurajeze pedofilia si exploatarea sexuala a minorilor. Extinderea prohibitiei si asupra acestor genuri de pornografie a avut deja rezonanta in practica de drept constitutional. In Statele Unite ale Americii, in mai multe randuri, instantele judecatoresti, inclusiv Curtea Suprema, au avut a se pronunta asupra plangerilor de neconstitutionalitate indreptate contra unor reglementari federale si statale, care adoptasera aceasta optiune de politica legislativa inca inainte de semnarea Conventiei Consiliului Europei. (26) Din suita argumentelor formulate de instante, in sensul sustinerii neconstitutionalitatii reglementarilor care incriminau pornografia infantila bazata pe aparenta imaginilor si sintetizarea de imagini, am retinut urmatoarele: - este inadmisibila incriminarea unei fapte intr-o maniera vaga, de natura sa lase destinatarul normei sa ghiceasca ce conduita este permisa si ce actiuni se situeaza in sfera ilicitului penal; - efectele nocive ale pornografiei depind de intermedierea mentala, de

modul in care o persoana raspunde la stimuli sexuali; or, daca admitem ca procesul de conditionare a reactiilor este guvernat de exprimarea unor idei si ganduri, atunci libertatea de exprimare ar trebui practic suprimata; - statul nu a reusit sa demonstreze legatura cauzala dintre pornografia infantila constand in imagini generate de computer si abuzul efectiv asupra copiilor; - formulari de genul pare sa fie (appears to be) si lasa impresia ca (conveys the impression of) sunt prea vagi, iar dispozitiile penale in care sunt incluse ar putea determina oricand interzicerea unor productii de la Hollywood (gen American Beauty); - exista o serie de lucruri nevinovate, cum ar fi desenele animate, jocurile video si bonboanele, care, in conditii determinate, ar putea fi folosite in scopuri imorale; cu toate acestea, nu putem accepta ca ele sa fie interzise, deoarece ar putea fi utilizate abuziv; - simpla tendinta a unui continut de idei, de a stimula comiterea de infractiuni nu reprezinta o conditie suficienta pentru a-l scoate in afara legii; - Primul Amendament este periclitat cel mai mult atunci cand legea incearca sa controleze gandul; dreptul de a gandi este inceputul libertatii, iar exprimarea gandurilor se impune a fi ocrotita in fata restrictiilor, intrucat ea reprezinta inceputul gandirii. Instantele judecatoresti la care ne-am referit au recunoscut ca imaginile aparente si cele sintetizate de pornografie infantila sunt repudiabile din punct de vedere moral, dar nu au reusit sa concilieze acest aspect cu o valoare constitutionala sacra a democratiei americane libertatea de exprimare. Este important de mentionat ca solutia adoptata in final a fost precedata de hotarari divergente ale instantelor inferioare, de opinii separate, inclusiv in randul judecatorilor Curtii Supreme. Aceasta realitate indica, o data in plus, dificultatea realizarii echilibrului intre valori constitutionale concurente si ar trebui sa determine o reactie prudenta si echilibrata in orice demers legislativ si procesual-penal de combatere a continuturilor negative. Un factor pe care il consideram demn de discutat este si acela al viabilitatii categoriilor juridice de care dispunem, in vederea atingerii

acestui echilibru dezirabil. Ne putem intreba in ce masura conceptele fundamentale ale dreptului (ale dreptului constitutional si ale celui penal, in particular) sunt, actualmente, suficient de profunde si, totodata, ample, pentru a le putea utiliza in procesul de argumentare, pe marginea problematicii generate de dezvoltarea impetuoasa a tehnologiilor informatiei. Indraznim sa afirmam ca aceste categorii au astazi tendinta de a ramane in urma realitatilor obiective. In secolele 18 si 19, constitutiile si, o data cu ele, stiinta dreptului, s-au afirmat in directa legatura cu un mediu social concret, cu o serie de realitati economice si stiintifice, aflate si ele in plina evolutie, cu ceea ce insemnau presa si cartea, privite ca modalitati tehnice de raspandire a ideilor, in perioadele respective. Numai in consonanta cu aceste realitati, juristii au forjat concepte si teorii adecvate relatiilor din societatea acelor vremuri, oferind solutii legislative ce puteau fi cu greu contestate. Astazi, cand operam cu notiuni precum libertate de exprimare, drept la informatie, pornografie, cenzura, spatiu cibernetic, link-uri, observam insuficienta arsenalului teoretic al dreptului, in efortul de formulare a unor solutii acceptabile legal si moral. De aceea, pentru a determina o viziune corecta, rezonabila si cat mai putin controversata asupra subiectului pe care il analizam, inclusiv in scopul remodelarii unei legislatii care, din ratiuni cunoscute, a fost impusa cu prea mare repeziciune, este necesara, dupa parerea noastra, reevaluarea aparatului conceptual existent si articularea unor elemente teoretice menite sa contribuie la formularea unor categorii moderne ale dreptului constitutional si ale dreptului penal. Pentru a putea atrage raspunderea penala, Conventia prevede ca faptele incriminate trebuie sa fie savarsite cu intentie si fara drept. Raportul Explicativ subliniaza (pct.103) ca termenul fara drept ingaduie statelor-parti la Conventie sa ia in considerare drepturi si libertati fundamentale, cum sunt libertatea de gandire, libertatea de exprimare si protectia sferei private, care, in circumstante determinate, sa se poata constitui in cauze care inlatura caracterul penal al faptei.

In ceea ce priveste necesitatea comiterii faptelor cu intentie, Raportul Explicativ nu aduce precizari suplimentare, mai ales in legatura cu faptul daca este avuta in vedere si intentia indirecta. Poate ca acest aspect ar merita aprofundat, in sensul de a stabili in ce masura Internetul - prin specificul sau, acela de a nu putea oferi informatii precise asupra naturii unui continut, decat in mod treptat, prin parcurgerea traseelor informationale, de la un link la altul este compatibil cu o teorie a raspunderii penale intemeiata pe ideea de vinovatie inclusiv in forma intentiei indirecte. Aminteam mai sus despre posibilitatea accesarii accidentale a unor continuturi ilegale, chiar si in cadrul serviciilor oferite de furnizori de prestigiu, de riscul imposibilitatii recunoasterii unui continut determinat, in functie de titulatura mai mult sau mai putin criptica a unei adrese URL ori a unei pagini Web, mai cu seama daca aceasta din urma este intr-o limba necunoscuta utilizatorului. Referitor la problematica savarsirii faptelor fara drept, intelegem sa evocam un aspect care suscita, la randul sau, o serie de discutii si care, de curand, a fost oglindit intr-o decizie de speta. Este vorba despre asanumitul fenomen de Internet Entrapment, constand in masuri adoptate de autoratile publice in vederea descurajarii pornografiei infantile in teritoriul virtual. In concret, agenti de politie sub acoperire savarsesc, cu drept, fapte de natura celor incriminate de Conventie, oferind materiale pornografice cu minori, organizand capcane si incitand diversi utilizatori sa se angajeze in practici pedofile. Fara a subestima eforturile politiei, de depistare si anihilare a vastelor retele avand ca obiect traficul cu astfel de materiale, zelul aparatorilor legii ajunge, in anumite imprejurari, se fie, el insusi, generator de criminalitate in randul unor utilizatori situati in afara profilului specific de infractor. Aceasta actiune de impunere a legii - care, uneori, este greu de distins de instigarea la savarsirea de infractiuni mizeaza pe ceea ce Internetul exploateaza in cea mai mare masura in materie de libertate a exprimarii: curiozitatea utilizatorilor. Spre deosebire de interesul manifestat de o persoana in rasfoirea unor ziare si reviste asezate pe taraba sau in cautarea unor titluri de pe rafturile librariilor si din

fisierele bibiliotecilor, interesul specific al navigatorilor adanciti in zona continuturilor virtuale este puternic exacerbat. Posibilitatea de a sari de la un continut la altul, intr-o diversitate tematica fara precedent, prin parcurgerea rapida a mii si mii de conexiuni, de a te lasa surprins de ceea ce urmeaza, de a nu intampina restrictii de ordin material toate acestea inflameaza curiozitatea, dezvolta fantezii, amplifica trebuinte, duc la pierderea notiunii timpului si, in multe cazuri, la dependenta de reteasau, in alti termeni, la ceea ce psihologii au ajuns sa numeasca Internet Addiction Disorder (IAD) (27) . Afirmandu-si gusturile, trebuintele si fanteziile in nesfarsitele cautari de continuturi, utilizatorul se expune manipularilor si isi reduce capacitatea de a se autocenzura. Pe acest fond, sansa de a determina un utilizator sa se abata de la normele sale obisnuite de conduita si, mai mult, de la prevederi legale pe care adesea nu le cunoaste, nu le intelege ori, daca le cunoaste si le intelege, nu are certitudinea interpretarii lor corecte, este extrem de ridicata. In speta United States v. Poehlman (28) inculpatul, o persoana cu puternice tulburari de personalitate, afectata de depresii si singuratate, si-a gasit un refugiu confortabil in Internet, unde a corespondat electronic timp de peste 6 luni cu un agent de politie sub acoperire, care i-a propus, in final, sa se intalneasca, pentru a intretine raporturi sexuale cu fiicele minore ale acestuia din urma, sub amenintarea incetarii oricarei legaturi in caz de neacceptare a propunerii. In tot acest interval de timp, prin corespondenta purtata, agentul de politie a stimulat fanteziile sexuale ale inculpatului, pana cand acesta din urma a acceptat sa vina la intalnirea propusa, fiind arestat pe loc. Instanta, cu majoritate, a dispus achitarea inculpatului, considerand ca politia a contribuit la exacerbarea fanteziilor perverse ale acestuia. In considerentele hotararii s-a afirmat ca In societatea noastra exista, in mod cert, suficient de multa infractionalitate, pentru ca niste agenti de impunere a legii sa petreaca luni de zile in Internet, cu scopul de a incita un individ - evident confuzionat si insingurat - sa treaca granita dintre fantezie si incalcarea legii.

In cauza expusa succint, ca si in alta similara (29) , problema juridica se concentreaza, in realitate, asupra faptului daca manifestarea, pe cale electronica, a unor fantezii, a unor ganduri, oricat de perverse si condamnabile ar fi acestea, dar neurmata de trecerea la act, este pedepsibila si, pe aceasta linie, daca nu cumva, legislatia destinata combaterii pornografiei infantile, in incercarea pe deplin intemeiata de a stavili acest fenomen, tinde treptat sa incrimineze gandul exprimabil si sa determine, din aceasta cauza, in anumite circumstante, o evaluare insuficienta si inexacta a pericolului social concret. Consideram ca si acesta este un aspect care merita o abordare aparte, nu doar din unghiul de vedere al limitelor libertatii de exprimare, dar si din perspectiva reflexului de a criminaliza utilizatorii serviciilor Internet, profitand de expunerea pe care acestia o adopta, constient sau nu, atunci cand se ataseaza traficului de continuturi. (30) Incheiem sectiunea consacrata examinarii problematicii juridice a pornografiei infantile mediata electronic cu o referire la chestiunea folosirii minorilor in pagini Web de modeling, in arta si literatura erotica, precum si in reclamele publicitare. In Internet pot fi gasite cu relativa usurinta tot mai numeroase resurse consacrate modeling-ului, in care sunt expuse imagini ale unor minore cu varste cuprinse intre 9 si 15 ani. In raport cu exigentele Conventiei Consiliului Europei, analizate la punctul anterior, continutul acestor materiale este situat, in mod cert, in afara cadrului incriminat in Articolul 9. Imaginile sunt decente, cu toate ca nu le poate fi negata o anume tenta erotica, subintealasa in contextul activitatii de modeling. Semnificativ este, in acelasi timp, faptul ca accesul utilizatorilor la seriile de imagini se realizeaza contra cost, gratuite fiind doar cateva fotografii plasate pe pagina introductiva. De asemenea, pe site-urile respective se comercializeaza si videocasete infatisandu-le pe minorele respective, fara a se oferi, de regula, mostre video. Scopul acestor resurse Internet, astfel cum este uneori explicit asumat sau cum rezulta din intregul context al paginilor, este acela al pregatirii unor fete minore pentru viitoarea cariera de model. In acest sens, siteurile sunt destinate agentiilor de modeling in cautare de talente, iar faptul ca ele sunt reunite in veritabile portaluri grupate exclusiv sub

acest domeniu, fara nici o legatura cu resurse pornografice, le confera credibilitate si seriozitate. Si totusi, asemenea continuturi incep sa fie si ele contestate. (31) Se afirma, astfel, ca utilizatorii care inteleg sa consume imaginile respective sunt persoane interesate in sexualitatea minorilor. Continuturile respective au capacitatea de a stimula persoanele cu inclinatii deviante si se pune intrebarea de ce ar simti niste adulti nevoia sa cumpere accesul la asemenea resurse, precum si casetele video oferite acolo, altfel decat pentru motivul ca sunt pedofili. Prin urmare, este vorba despre continuturi care, sub aspectul legislatiei penale, sunt admisibile. Cu toate acestea, intre cei carora le sunt adresate pot exista persoane cu intentii rele, daca nu chiar veritabili infractori. Ar trebui, pentru acest motiv, sa se interzica productia unor astfel de resurse in Internet? Raspunsul nu este usor de dat, intrucat se ajunge din nou la problema evaluarii unui anumit continut de idei, dincolo de limitele firesti ale libertatii de exprimare. In alti termeni, simplificatori, s-ar putea spune: este voie sa creezi asemenea continuturi, dar nu este permis sa le privesti, deoarece iti trezesc impulsuri condamnabile. O contradictie de acest tip nu are, in momentul de fata, o solutie constitutionala confortabila si ridica, in orice caz, intrebarea cat mai poate valora libertatea de exprimare in perimetrul delimitat de Internet.

S-ar putea să vă placă și