Infractiuni de fals Falsificarea de monede, timbre sau de aIte valori confor vechiului si noului Cod Penal Art.

314/ Art. 282

O examinare comparativa a continutului incriminarilor cuprinse in Codul Penal anterior si in noul Cod Penal in materia infractiunilor de fals pune in evidenta asemanari si deosebiri. Asemanarile constau in faptul ca noul Cod penal a mentinut incriminante, in materia falsurilor din Codul Penal anterior, cu mentiunea ca unele dintre acestea au fost reformulate. Deosebirile se remarca, pe de o parte, in introducerea unor noi incriminari determinata de nevoia adaptarii aeestora la realitatile sociale, iar pe de alta parte, de modifiearile si completarile continutului unor incriminari a faptelor de fals pentru a realiza o armonizare a acestora eu cele prevazute in alte legislatii penale straine ori in decizii cadru ale Consiliului Uniunii Europene (aeeste modificari si completari vor fi prezentate pe larg in cadrul comentariului pe text). Incriminarile cuprinse In Capitolul I "Falsificarea de monede, timbre sau alte valori" din Titlul VI al noului Cod Penal, Partea speciala, au corespondent pe cele prevazute in Capitol I, care poarta aceeasi denumire, din titlul VII al Partii speciale a Codului Penal anterior. lntre cele doua grupe de incriminari distingem mai multe deosebiri.O prima deosebire se refera la volumul incriminarilor. Daca in Codul Penal anterior: In Capitolul I "Falsificarea de monede, timbre sau alte valori" din Titlul VII, erau incriminate patru fapte de fals (falsificarea de monede sau alte valori, art. 282; falsificarea de timbre, marci sau bilete de transport, art. 283; falsificarea de valori straine, art. 284;detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori, art. 285), in noul Cod Penal,Capitolul I I, titlul VI al Partii Speciale, sunt incriminate sapte fapte de fals (falsificarea de monede, art. 310; falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plata, art. 311; falsificarea de timbre sau efecte postale, art. 312; punerea in circulatie de valori falsificate, art. 313; detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori, art. 314; emiterea frauduloasa de moneda, art. 315; falsificarea de valori straine, art. 316). Dupa cum se observa, grupul acestor incriminari, in noul Cod penal, a fost extins. Prin aceasta s-a urmarit transpunerea in dreptul intern a Dispozitiilor Deciziei-cadru nr. 2000/383/JAI a Consiliului Uniunii Europene, privind intarirea prin sanctiuni penale a prevenirii falsificarii de moneda cu ocazia introducerii monedei euro. Textele din acest capitol au fost completate cu noi modalitati normative si a fost introdusa o noua incriminare. Astfel, in confinutul infractiunii de falsificare de moneda a fost inclusa o noua modalitate normativa care consta in falsificarea unei monede, emisa de catre autoritatile competente inainte de punerea efectiva in circulatie (ceruta de art. 5 din Decizia-cadru). De asemenea,in cazul infractiunilor de punere in circulatie de moneda falsificata si al detinerii de instrumente in vederea falsificiirii au fost introduse mai multe modalitati normative de comitere (ceruta de art. 3 din Decizia-cadru). Tot astfel, a fost prevazuta 0 noua incriminare cu denumirea marginala "emiterea frauduloasa de moneda" care va fi incidenta atunci cand emiterea s-a facut chiar prin folosirea de instalatii sau materiale destinate acestui scop, dar fara acordul autoritatilor ori cu incalcarea conditiilor stabilite de acestea. Incriminarea este ceruta de art. 4 din Decizia-cadru mentionata mai sus. A doua deosebire vizeaza modul in care legiuitorul noului Cod Penal a procedat la formularea si sistematizarea incriminarilor privitoare la falsificarea de moneda sau alte valori prevazuta in art. 282 Cod
Falsificarea de monede,timbre sau de alte valori Page 1

penal anterior. In acest text, falsificarea de moneda sau alte valori era incriminata Intr-o varianta tip (principala), doua variante derivate si doua variante agravate. Varianta tip (principala) [art. 282 alin. (I)] consta in falsificarea de moneda metalica, moneda de hartie, titluri de credit public, cecuri, titluri de orice fel, pentru efectuarea platilor emise de institutia bancara ori de alte institutii de credit competente, sau falsificarea oricaror alte titluri ori valori asemanatoare. Prima varianta derivata [art. 282 alin. (2) teza I] consta in punerea in circulatie, In orice mod, a valorilor falsificate aratate la varianta tip. A doua varianta derivata [art. 282 alin. (2) teza a II-a] consta in definerea valorilor falsificate aratate la varianta tip, in vederea punerii in circulatie. Prima varianta agravata [art. 282 alin. (3) teza I] exista In cazul faptelor descrise la varianta tip si variantele derivate daca ar fi putut cauza o paguba importanta sistemului financiar. A doua varianta agravata [art. 282 alin. (3) teza a II-a] se realizeaza in ipoteza in care faptele de mai sus au cauzat o paguba importanta sistemului financiar. In noul Cod Penal dispozitiile art. 282 alin. (I) Cod Penal anterior care descriau varianta tip a falsificarii de monede sau de alte valori au fost separate in doua texte: primul text (art. 310) care vizeaza numai fapta de falsificare de monede; al doilea text (art. 311) care se refera la falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plata. Se justifica o astfel de solutie tinand seama de gravitatea in abstract diferita a celor doua fapte. De asemenea. variantele derivate ale infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori prevazute in art. 282 alin. (2) Cod Penal anterior, in noul Cod Penal au fost incriminate distinct, intr-un alt text (art. 313) revenind astfel la solulia traditionala in dreptul nostru (art. 389 C. pen. din 1936), consacrata si de alte legislatii penale straine potrivit careia repunerea in circulatie a unei valori falsificate de catre o persoana care a primit-o fara sa stie initial acest lucru, constituie infractiune dar se sancioneaza cu o pedeapsa mult mai redusa decat prima punere in circulalie. Variantele agravate ale infraciunii de falsificare de monede sau alte valori prevazute in art. 282 alin. (3) Cod Penal anterior nu au mai fost mentinute si in noul Cod penal. A treia deosebire se remarca in privinla pedepsei, mai precis a limitei maxime speciale, care este mai redusa in noul Cod Penal in raport cu legea penala anterioara. Infracliunile de fals prevazute in Titlul VI al noului Cod Penal, Partea speciala, au ca obiect juridic generic relaliile sociale bazate pe increderea publica in lucrurile (entitatile) care au legal insusirea de a face proba (monede, titluri, instrumente de autentificare, inscrisuri etc.), considerata ca o reala valoare sociala ce necesita ocrotire prin mijloace de drept penal. In Noul Cod Penal, privind falsificarea de monede si alte valori, au fost separate in doua texte distincte prevederile referitoare la falsul de moneda si respectiv falsificarea titlurilor de credit si altor instrumente de plata: Art. 314 Falsificarea de monede (1) Falsificarea de moneda cu valoare circulatorie se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. (2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza falsificarea unei monede, emise de catre autoritatile competente, inainte de punerea oficiala in circulatie a acesteia. (3) Tentativa se pedepseste. Art. 315 Falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plata (1) Falsificarea de titluri de credit, titluri sau instrumente pentru efectuarea platilor, sau a oricaror alte titluri ori valori asemanatoare, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. (2) Daca fapta prevazuta in alin. (1) priveste un instrument de plata electronica, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. (3) Tentativa se pedepseste. Art. 316 Falsificarea de timbre sau efecte postale
Falsificarea de monede,timbre sau de alte valori Page 2

(1) Falsificarea de timbre de orice fel, marci postale, plicuri postale, carti postale sau cupoane raspuns international, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda. (2) Tentativa se pedepseste. Art. 317 Punerea in circulatie de valori falsificate (1) Punerea in circulatie a valorilor falsificate aratate in art. 314-316 precum si primirea, detinerea sau transmiterea acestora, in vederea punerii lor in circulatie, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de falsificare prin care au fost produse. (2) Punerea in circulatie a valorilor falsificate aratate in art. 314-316, savarsita de catre autor sau un participant la infractiunea de falsificare se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de falsificare prin care au fost produse. (3) Repunerea in circulatie a uneia dintre valorile aratate in art. 314-316, de catre o persoana care a constatat, ulterior intrarii in posesia acesteia, ca este falsificata, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentruinfractiunea de falsificare prin care au fost produse, ale carei limite speciale se reduc la jumatate. (4) Tentativa se pedepseste. Art. 318 Detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori (1) Fabricarea, primirea, detinerea sau transmiterea de instrumente sau materiale cu scopul de a servi la falsificarea valorilor sau titlurilor aratate in art. 314, art. 315 alin.(1) si art. 316 se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani. (2) Fabricarea, primirea, detinerea sau transmiterea de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plata electronica, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani. (3) Nu se pedepseste persoana care, dupa comiterea vreuneia dintre faptele prevazute in alin. (1) sau (2), inainte de descoperirea acestora si inainte de a se fi trecut la savarsirea faptei de falsificare, preda instrumentele sau materialele detinute autoritatilor judiciare, ori incunostinteaza aceste autoritati despre existenta lor. Art. 319 Emiterea frauduloasa de moneda (1) Confectionarea de moneda autentica prin folosirea de instalatii sau materiale destinate acestui scop, cu incalcarea conditiilor stabilite de autoritatile competente sau fara acordul acestora, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. (2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza punerea in circulatie a monedei confectionate in conditiile alin. (1) precum si primirea, detinerea sau transmiterea acesteia, in vederea punerii ei in circulatie. Art. 320 Falsificarea de valori straine Dispozitiile cuprinse in acest capitol se aplica si in cazul cand infractiunea priveste monede, timbre,titluri de valoare ori instrumente de plata emise in strainatate. Solutia, promovata si de alte legislatii, se justifica prin pericolul diferit al celor doua fapte, reflectat si in pedepsele asociate acestora.De asemenea, in cazul infractiunii de punere in circulatie a valorilor falsificate s-a prevazut explicit ca si autorul infractiunii de falsificare poate fi subiect activ al acestei fapte (nu insa si al faptei de detinere in vederea punerii in circulatie sau al celorlalte modalitati introduse in text) si, de asemenea, s-a revenit la solutia traditionala in dreptul nostru (art. 389 C. pen din 1936) si consacrata si de alte legislatii (art. 442-7 C. pen. francez, art. 242 C. pen. elvetian, art. 386 alin.(2) si 389 alin.(2) C. pen. spaniol, art. 457 C. pen. italian, art. 265 alin.(2) C. pen. portughez), potrivit careia repunerea in circulatie a unei valori falsificate de catre o persoana care a primit-o fara sa stie initial acest lucru, constituie infractiune, dar se sanctioneaza mai putin sever decat prima punere in circulatie.
Falsificarea de monede,timbre sau de alte valori Page 3

V.C.P >Avand in vedere un studiu mai amanuntit asupra titlului ,,Falsificarea de monede,timbre
sau de alte valori``conform titlului din vechiul Cod Penal,acesta este consacrat astfel: Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori are ca obiect juridic generic al ocrotirii penale relatiile sociale bazate pe ,,increderea publica" considerate ca si reala valoare sociala, incredere privind, in cazul acestei infractiuni, monedele si valorile aflate legal in circulatie publica1090. Daca aceasta incredere publica nu ar fi penal ocrotita, monedele si valorile ar constitui mijloace nesigure in formarea si desfasurarea relatiilor sociale, iar circulatia lor ar deveni daca nu imposibila, in orice caz grav stanjenita. Obiectul juridic special al acestei incriminari consta in ocrotirea acestor relatii sociale in formarea si desfasurarea carora joaca un rol important existenta monedelor si titlurilor de valoare, adica acele relatii sociale in care increderea publica priveste monedele si alte valori1091. Ocrotirea penala a acestor relatii sociale implica apararea increderii publice in raport cu adevarul pe care trebuie sa fie socotit ca il exprima, in mod real, monedele si titlurile de valoare. Obiectul material. Moneda falsificata prin plasmuire (contrafacere), ca si titlul de valoare falsificat in acelasi fel sunt produsul infractiunii de falsificare de monede sau alte valori, iar nu obiectul material al acestei infractiuni1092. Cand falsificarea se efectueaza prin contrafacere, obiect material al infractiunii sunt materialele din care se confectioneaza moneda sau titlul de valoare contrafacut. La aceste materiale se refera dispozitia din art. 285 C. pen. In cazul falsificarii prin alterare insa, moneda sau titlul de valoare adevarat asupra caruia s-a efectuat operatia de alterare constituie in acelasi timp si produsul si obiectul material al infractiunii1093. In ceea ce priveste infractiunile derivate de punere in circulatie sau de detinere a monedelor sau valorilor falsificate, monedele sau valorile puse in circulatie sau detinute constituie obiectul material al infractiunilor1094. Intre obiectul material al infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori si produsul acestei infractiuni exists deosebirea care, in genere, se face intre materia prima si produsul obtinut din aceasta. Obiectul material priveste faza de executare a activitatii infractionale, pe cand produsul reprezinta rezultatul acestei activitati. Moneda sau titlul de valoare falsificat va avea o aptitudine mai mare sau mai mica de a surprinde increderea publica, dupa calitatea materialului folosit, adica dupa insusirile obiectului material al falsificarii. In ceea ce priveste produsul falsificarii, acesta trebuie sa reprezinte o moneda sau o valoare din cele anume aratate in art. 282 alin. (1) si art. 284 C. pen.: - Moneda metalica sau de hartie. In Romania, circulatia baneasca este asigurata prin bilete de banca (in valoare nominala de 1,5, 10, 50, 100, 200 si 500 lei)si moneda divizionara (in valoare nominala de 1,5, 10 si 50 bani) emise de BancaNationals a Romaniei sau prin grija acesteia.

- Titlurile de credit public sunt acele documente in care se exprima drepturile celor care au pus la
Falsificarea de monede,timbre sau de alte valori Page 4

dispozitia statului unele mijloace banesti, temporar disponibile, in vederea satisfacerii nevoilor generate ale colectivitatii (de ex., obligatiunile C.E.C.). - Cecurile sunt acele documente prin care posesorul unui cont de decontare sau curent da dispozitie bancii la care are cont deschis sa plateasca sau sa vireze in contul unei anumite persoane, din disponibilul sau, o anumita suma de bani prevazuta in continutul documentului. Completarea unui cec cu limita de suma, mentionandu-se o suma disponibila nereala, mai mare decat cea aflata in cont, constituie infractiunea prevazuta in art. 282 C. pen., iar nu aceea de fals prevazuta in art. 289 C. pen., formularul cec dobandind valoare prin completarea lui de catre emitent. In notiunea de cecuri nu se includ si libretele C.E.C. deoarece nu sunt apte a servi la efectuarea de plati, astfel incat falsificarea unui libret C.E.C. - prin inlocuirea numelui si datelor personate ale titularului cu ale infractorului - se va incadra in dispozitiile referitoare la falsul material in inscrisuri oficiale1096. - Titluri de once fel pentru efectuarea platilor, instrumente de plata electronica,emise de institutii de credit competente sau alte titluri ori valori asemanatoare. Ordinul de plata nu poate fi asimilat titlurilor sus-mentionate, la care se refera art. 282 C. pen., cat timp, potrivit Regulamentului B.N.R. nr. 8/1994, printr-un asemenea instrument emitentul doar cere societatii bancare receptoare sa puna neconditionat la dispozitia beneficiarului o suma de bani la o anumita data, iar emiterea lui (ordinului de plata) nu este suficienta, pentru efectuarea platii fiind obligatorie indeplinirea anumitor operatiuni de catre societatea bancara, fara de care transferul sumei de bani nu se poate realiza. Aceste operatiuni, care privesc receptia, adica procedura de recunoatere a primirii ordinului de plata, autentificarea (prin care se verifica daca ordinul de plata a fost emis de persoana indicata ca emitent), precum si acceptarea (ce consta in recunoaterea valabilitatii ordinului) releva conditionarea puterii circulatorii a ordinului de plata de efectuarea unor formalitati esentiale prin cooperarea dintre societatea bancara receptoare si societatea bancara destinatara. Prin urmare, instanta suprema109 a decis ca ordinele de plata falsificate de inculpat, neavand in sine putere circulatorie, nu erau susceptibile a servi direct ca mijloace de plata, intrucat ele nu pot constitui titlu pentru efectuarea platilor in acceptiunea art. 282 C. pen., astfel ca incadrarea juridica a faptei in infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata, asa cum a procedat prima instanta, este corecta. Ulterior, instanta suprema a revenit asupra acestei pozitii si a statuat ca biletul la ordin constituie un titlu pentru efectuarea platilor si se incadreaza in categoria valorilor la care se refera art. 282 C. pen., falsificarea lui fiind prevazuta ca infractiune de acest text de lege1098. Obiectul material al infractiunii de falsificare si produsul acesteia constituie intotdeauna utile si relevante mijloace materiale de proba in constatarea judiciara a infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori.

Subiectii infractiunii Subiectul activ nemijlocit (autor) al infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori poate fi oricine, nefiind nevoie juridic de vreo calitate speciala. Practic insa, nu orice persoana poate deveni falsificator de monede sau de valori, savarsirea acestei infractiuni reclamand utilizarea ilicita a unor munci de specialitate. In marea majoritate a cazurilor, falsificarea de monede sau de alte valori se realizeaza prin contributia mai multor faptuitori, deci de catre o pluralitate de subiecti activi (coautori, instigatori, complici).
Falsificarea de monede,timbre sau de alte valori Page 5

Contributia participantilor, chiar atunci cand apartin aceleiasi categorii (de ex. coautori), poate varia, operatia de falsificare implicand de cele mai multe ori o executare complexa, pentru efectuarea careia este nevoie de concursul unor specialisti (desenatori, graficieni, filigranisti, chimisti, tipografi, imprimeuri etc.). Este autor, deci subiect activ nemijlocit, participantul care a efectuat, chiar si numai o operatie in cadrul activitatii de executare. Sunt subiecti activi nemijlociti (autori) ai infractiunilor derivate cei care pun in circulatie monede sau valori falsificate sau care detin produsul falsificarii in vederea punerii in circulatie. Cand aceeasi persoana este subiect activ si al faptei principale de falsificare de monede sau de alte valori si al faptei derivate de punere in circulatie a produsului falsificarii, va exista un concurs de infractiuni, faptuitorul fiind subiect activ atat al infractiunii de falsificare, cat si al faptei derivate de punere in circulatie1099. Dimpotriva, in cazul detinerii monedelor sau valorilor falsificate, nu va exista concurs cand detinatorul este insusi falsificatorul sau alt participant la falsificare, fiindca detinerea incriminata in art. 282 alin. (2) C. pen. nu este decat un caz special de tainuire sau de favorizare, ori autorul sau oricare participant la o infractiune nu poate fi considerat tainuitor sau favorizator la propria sa infractiune1100. Daca detinerea monedelor falsificate in vederea punerii lor in circulatie si punerea in circulatie a acestora se realizeaza de catre aceeasi persoana, vor fi aplicabile regulile de la concursul de infractiuni, deoarece luarea in considerare a scopului special ce califica intentia in cazul modalitatii detinerii face ca aceasta sa nu se absoarba in mod natural in cea a punerii in circulatie1101. Legat de aceasta s-a sustinut1102 ca nu este cazul sa se dea vreun efect juridic pozitiei subiective a faptuitorului din momentul primirii valorilor, hotaratoare fiind pozitia subiecti va din momentul punerii in circulatie. Asadar, pe cand la infractiunea de falsificare si la cea de punere in circulatie pot fi subiecti activi orice persoane, la infractiunea de detinere de monede sau alte valori falsificate nu pot fi subiecti activi cei care au participat ca autori, complici sau instigatori la savarsirea infractiunii de falsificare. Subiectul activ al infractiunii examinate poate fi si o persoana juridica cu limitarile si in conditiile prevazute in art. 191 C. pen. Subiectul pasiv. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori are ca subiect pasiv eventual pe acela care a fost indus in eroare primind ca valabila moneda sau titlul de valoare falsificat. Aceasta persoana este material prejudicial. Subiectul pasiv cert al infractiunii este institutul sau institutia care a emis moneda sau titlul de valoare falsificat, care este nevoit sa retraga toate monedele sau titlurile falsificate care au ajuns in circuitul serviciilor sale, pierzand astfel contravaloarea acestora si care mai este daunat si prin pierderea increderii publice in valabilitatea monedelor sau titlurilor, de felul celor falsificate. E suficient sa se raspandeasca stirea ca se gasesc in circulatie anumite monede sau titluri de valoare falsificate, pentru ca neincrederea in monedele sau titlurile de acelasi gen valabile, sa devina generala. Increderea publica fiind o valoare sociala, atingerea acesteia lezeaza intreaga colectivitate, stanjenind relatiile dintre oameni, asa ca nicaieri mai mult ca in cazul falsificarii de monede sau de valori nu apare mai evident ca, in orice fapta penala, subiect pasiv generic este societatea1103. Latura obiectiva a infractiunii principale
Falsificarea de monede,timbre sau de alte valori Page 6

Codul penal in vigoare incrimineaza fapta de falsificare de monede sau de alte valori in dispozitia din art. 282 alin. (1) C. pen. Alaturi de incriminarea faptei principale de ,,falsificare de monede sau alte valori", codul penal incrimineaza prin dispozitia art. 282 alin. (2) C. pen. si faptele derivate din fapta principals si anume: fapta de punere in circulatie a monedelor sau valorilor falsificate si fapta de detinere de monede sau valori falsificate in vederea punerii lor in circulatie. Asadar, desi denumirea marginala (nomen juris) a art. 282 C. pen. se refera numai la incriminarea principals, dispozitiile articolului contin insa o pluralitate de incriminari, care nu difera decat prin continutul lor, in special prin latura lor materials. Din textele mentionate rezulta ca sunt sanctionate doua fapte penale cu trasaturi caracteristice proprii, iar nu o singura infractiune complexa in continutul careia intra, conform art. 41 alin. (3) C. pen., ca element sau circumstanta agravanta, o actiune sau inactiune care constituie prin ea insasi infractiune1104. Elemental material al incriminarii principale consta in actiunea de falsificare a unei monede sau alte valori. Termenul de falsificare inseamna alterarea adevarului in una din cele doua operatiuni posibile si anume: - contrafacere (plasmuire), adica, confectionare de monede sau de valori false prin imitarea monedei sau valorii adevarate sau false - alterare (prefacere) adica modificarea continutului sau aspectului unei monede sau valori adevarate in scopul de a crea o aparenta necorespunzatoare adevarului. Fiecare dintre aceste operatii poate fi efectuata printr-o varietate de procedee, incepand de la cele mai simple ^(mai rudimentare) si sfarsind cu cele mai complicate (mai perfectionate). In cazul celor dintai falsificarea poate fi descoperita de orice persoana mai atenta, pe cand in cazul celor din urma este nevoie mai totdeauna de parerea specialistilor. Mijloacele de falsificare sunt de asemenea extrem de variate si felurit adaptate in raport cu procedeele de falsificare folosite. Nu este necesar ca imitarea sa fie perfects. Este suficient ca imitarea sa fie astfel facuta incat moneda sau valoarea contrafacuta, datorita aparentei de autenticitate, sa poata fi luata in considerare drept o moneda sau valoare autentica. Activitatile de falsificare de cecuri, incriminate prin art. 282 alin. (1) din Codul penal, si de punere a acestora in circulatie, infractiune incriminata prin alineatul (2) al aceluiasi articol, constituie, in urma modificarilor si completarilor aduse Codului penal prin Legea nr. 140/1996, infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. (4) teza I din Codul penal, prin care se sanctioneaza fapta de emitere a unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara1106. Cerinte esentiale: 1. Moneda sau valoarea falsificata trebuie sa corespunda uneia dintre monedele sau titlurile de valoare aratate in dispozitia din alin. (1) al art. 282 C. pen., adica: moneda metalica, moneda de hartie, titluri de credit public, cecuri, titluri de orice fel pentru efectuarea platilor, instrumente de plata electronica, emise de institutii de credit competente, sau oricare alte titluri ori valori asemanatoare.Enumerarea din textul art. 282 C. pen. desi limitativa, este insa larg cuprinzatoare, intrucat orice titlu si orice valoare ,,asemanatoare" celor din continutul enumerarii vor fi valabile pentru existenta acestei cerinte esentiale. Pentru caracterizarea monedelor sau titlurilor de valoare se va avea in vedere actul normativ prin care sunt reglementate.
Falsificarea de monede,timbre sau de alte valori Page 7

Cerinta esentiala este indeplinita si in cazul cand falsificarea ar privi monede sau valori straine (art. 284 C. pen.). Pentru caracterizarea valorilor straine se va tine seama de regimul acestora in tara respectiva. Valorile straine trebuie sa fie de natura celor aratate in dispozitia din alin. (1) al art. 282 C. pen., dar pot avea denumiri diferite (ex. titluri de renta, bonuri de tezaur, obligatii ale unor imprumuturi de stat etc.).Daca produsul falsificarii nu se incadreaza in nici una dintre valorile aratate in art. 282 alin. (1) C. pen., actiunea de falsificare nu constituie elementul material al infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori. Fapta va putea, eventual, sa se incadreze in dispozitiile privitoare la falsul in inscrisuri (de ex. falsificarea biletelor de tren) sau in cele privitoare la inselaciune (de ex. vinderea unor monede antice falsificate drept piese adevarate)1107. 2. Monedele sau titlurile de felul celor aratate in alin. (1) din art. 282 C. pen. trebuie sa se gaseasca in circulatie, adica sa aiba legal puterea de a circula.Asupra unei monede retrase din circulatie se pot uneori efectua operatii de falsificare (alterare). Aceste operatii nu vor realiza insa elementul material al infractiunii de falsificare de monede decat atunci cand produsul operatiei va corespunde unei monede aflate in circulatie. Cerinta esentiala va fi, de asemenea, indeplinita in cazul falsificarii unei monede ori valori retrase din circulatie, dar care mai poate fi inca preschimbata. Va fi de asemenea indeplinita conditia esentiala in cazul bancnotelor stampilate in mod fraudulos dupa expirarea termenului cand trebuiau sa fie prezentate la stampilare.Pentru monedele sau valorile straine nu intereseaza daca acestea sunt cotate la bursele care functioneaza in statele respective, fiind suficient pentru indeplinirea cerintei ca ele sa aiba un curs legal. Urmarea imediata (tipica) a actiunii de falsificare (contrafacere sau alterare) consta in crearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale ocrotite, prin obtinerea unei monede sau a unui titlu de valoare aparent asemanator cu moneda sau cu titlul a carui falsificare s-a urmarit. Urmarea imediata nu se considera insa ca fiind realizata atunci cand produsul falsificarii este atat de nereusit (fals grosolan) incat nimeni nu 1-ar confunda cu moneda sau cu valoarea adevarata1108.Nu intereseaza, sub raportul existentei infractiunii, daca urmarea imediata deriva din realizarea unui produs unic sau dintr-o productie in serie.In varianta agravata prevazuta in alin. (3), urmarea imediata consta in posibilitatea producerii unei pagube importante sistemului financiar (teza I) sau in producerea effective a unei pagube importante sistemului financiar (teza II). Legatura de cauzalitate. Existenta unei monede sau a unei valori care numai aparent poate fi luata drept o moneda sau o valoare adevarata, nu creeaza starea de pericol si nu constituie deci urmarea imediata a unei actiuni de falsificare decat daca exista o legatura de cauzalitate intre aceasta actiune si existenta monedei sau valorii aparent veridica. Se poate de pilda ca o moneda sau o valoare aparent veridica sa fie produsul unei greseli savarsite cu ocazia baterii monedei adevarate sau imprimarii titlului de valoare adevarat, iar nu al unei actiuni de falsificare. In genere, in practica legatura de cauzalitate este mai totdeauna vadita si nu are nevoie de probatorii speciale.In varianta agravata prevazuta in alin. (3) teza II, legatura de cauzalitate va trebui sa fie dovedita in toate cazurile.

Latura subiectiva a infractiunii principale Forma de vinovatie. Actiunea de falsificare a unei monede sau a unei valori nu este relevanta penal decat daca este savarsita cu vinovatie, adica cu vointa si intentie.Latura subiectiva este alcatuita deci din vointa faptuitorului de a efectua actiunea de falsificare (de contrafacere sau alterare) si intentia acestuia de a realiza prin acea actiune o moneda sau o valoare care aparent sa corespunda unei monede sau valori adevarate, astfel incat daca ar patrunde in circulatia obisnuita va putea fi primita ca atare.Propriu-zis, nu se cere ca falsificatorul sa fi urmarit anume punerea in circulatie a monedei sau valorii falsificate (intentie
Falsificarea de monede,timbre sau de alte valori Page 8

directa), fiind suficient ca el si-a dat seama (a prevazut) ca acest rezultat este posibil si a acceptat producerea lui {intentie indirecta) Mobilul determinant si scopul urmarit de faptuitor nu intereseaza pentru existenta laturii subiective si implicit a infractiunii insasi, dar de acestea se va tine seama la stabilirea gradului de pericol social concret si deci la individualizarea pedepsei.In doctrina, s-a mai sustinut si parerea, ramasa izolata, conform careia infractiunea analizata nu se poate comite decat cu intentie directa. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori nu poate fi savarsita din culpa. Latura obiectiva a infractiunilor derivate In cazul infractiunilor de fals de monede sau de alte valori, sub aceeasi denumire (monomica) si in cuprinsul aceluiasi articol din cod (art. 282 C. pen.) sunt prevazute si infractiunile derivate privind ,,punerea in circulatie" si ,,detinerea in vederea punerii in circulatie" a monedelor sau valorilor falsificate. Elementul material consta asadar in actiunea de ,,punere in circulatie" si in actiunea de ,,detinere" a monedelor sau valorilor falsificate, aratate in dispozitia din ali'n. (1) al art. 282 C. pen.,,Punerea in circulatie" inseamna introducerea monedelor sau valorilor falsificate in sfera (circuital) in care in mod normal isi indeplinesc functiunea lor si valorile adevarate1 n.Punerea in circulatie poate fi realizata prin orice mijloace obisnuite (plati, depuneri, schimburi, expedieri postale etc.) sau prin acte ilicite (de ex. substituireade catre un gestionar sau mandatar a monedelor ori valorilor falsificate in locul unora adevarate). In esenta, punerea in circulatie nu este decat un mod de ,,inlesnire a valorificarii" produsului unei infractiuni, deci o varianta a infractiunii de tainuire (art. 221 C. pen.) sau de ,,asigurarea folosului sau produsului" infractiunii, deci o varianta a favorizarii infractorului - art. 264 alin. (1) C. pen.Punerea in circulatie se efectueaza, in genere, prin acte succesive, repetate, capatand mai totdeauna caracterul de infractiune continuata. ,,Detinerea" monedelor sau valorilor falsificate inseamna primirea si pastrarea acestora, indiferent daca detinatorul a dobandit acele monede sau valori si le define pentru el ori daca i-au fost incredintate spre pastrare si le detine pentru altul1 13.Detinerea, ca si punerea in circulatie, este un mod de a tainui sau de a favoriza, special incriminat in materia falsificarii de monede sau de alte valori.Nu importa pentru existenta laturii obiective daca detinerea a durat pana la punerea in circulatie a monedelor sau valorilor sau a avut loc numai intr-un anumit interval de timp, exact ca si in cazul tainuirii si favorizarii. Cerinte esentiale: 1. Pentru ca actiunile de ,,punere in circulatie" sau de ,,detinere" sa intregeasca latura obiectiva a infractiunii derivate respective, trebuie sa fie indeplinita o cerinta esentiala comuna ambelor actiuni. Prin urmare, monedele sau valorile falsificate, puse in circulatie sau detinute, este necesar sa fie din cele aratate in dispozitia din alin. (1) al art. 282 C. pen. Aceasta cerinta este o consecinta fireasca a caracterului derivat al acestor infractiuni. Infractiunile derivate, dupa cum arata calificativul lor, sunt infractiuni subsecvente, care presupun o alta infractiune antecedents, asa incat calificarea ca fapta penala a infractiunilor derivate de punere in circulatie sau de detinere de monede sau valori falsificate depinde de preexistenta infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori. Cata vreme nu s-a savarsit o infractiune de falsificare de monede sau de alte valori, nu se poate concepe savarsirea faptei de punere in circulatie sau a faptei de detinere de monede sau de alte valori falsificate. 2. Actiunea de ,,detinere" trebuie sa fie savarsita ,,in vederea punerii in circulatie". Neindeplinirea acestei cerinte inlatura caracterul infractional al faptei de detinere. Raspunderea penala a detinatorului ia fiinta
Falsificarea de monede,timbre sau de alte valori Page 9

din momentul in care si-a dat seama de natura monedelor sau valorilor primite ori incredintate pentru a le detine si de scopul detinerii. In lipsa cerintei esentiale, detinerea va putea constitui insa infractiunea de favorizare, daca sunt intrunite elementele acesteia (art. 264 C. pen.). Detinerea de moneda, cu stiinta ca este falsificata, in vederea punerii in circulatie, constituie infractiunea prevazuta in art. 282 alin. (2) C. pen., chiar daca aceasta nu a fost pusa in circulatie. Inainte de a incerca sa vanda moneda falsificata, faptuitorii nu au comis tentativa la infractiunea de inselaciune, deoarece lipseste actul de punere in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, conditie prevazuta in art. 20 C. pen. Sub aspectul acestei infractiuni, deci, fapta a ramas in faza actelor preparatorii, nesanctionata de lege1114. Urmarea imediata. In cazul infractiunii de punere in circulatie a monedelor sau valorilor falsificate, urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale ocrotite, decurgand din patrunderea efectiva a produselor falsificarii in sfera (circuitul) operatiilor normale de credit sau de efectuare de plati. Nu este nevoie pentru existenfa urmarii imediate ca toate monedele sau valorile falsificate sa fi fost puse in circulatie, fiind suficienta chiar o singura acfiune de punere in circulatie cu obiect limitat. Uneori, falsificarea este descoperita chiar de la primele monede sau valori false puse in circulatie, alteori insa numai dupa ce importante cantitati de monede sau valori false au intrat in circulatie. In cazul detinerii monedelor sau valorilor false, in vederea punerii lor in circulatie, urmarea imediata consta in starea specials de pericol pe care aceasta definere o creeaza si o intretine, constituind o ameninfare pentru relafiile sociale ocrotite de legea penala prin incriminarea falsificarii de monede sau de alte valori. In varianta agravata prevazuta in alin. (3), urmarea imediata consta in posibilitatea producerii unei pagube importante sistemului financiar (teza I) sau in producerea efectiva a unei pagube importante sistemului financiar (teza II). Prin ,,sistem financiar" se intelege ansamblul operafiilor privind finantele statului, astfel cum sunt reglementate, in continutul, functiunea si mecanismul lor, prin diverse acte normative 115. Agravantele se aplica atat falsificatorilor, cat si celor care pun in circulatie sau detin monede ori valori falsificate, si indiferent daca monedele sau valorile false sunt romanesti sau straine. Agravanta privitoare la situatia potentialitatii virtuale se aplica si in caz de tentativa daca se constata ca in ipoteza ca fapta s-ar fi consumat aceasta ar fi putut cauza p paguba importanta sistemului financiar. In lipsa unei norme explicative, importanta pagubei - potentiate sau efective - cauzate sistemului financiar este o chestiune de fapt, care urmeaza a fi determinate de la caz la caz, in raport cu particularitatile fiecarei pricini. In formularea unei aprecieri este necesar sa se tina seama de natura produsului ori obiectului material al infractiunii, de numarul si valoarea acestora, de conditiile si circumstantele savarsirii faptei, de implicatiile ei de ordin financiar in tara sau peste hotare, precum si orice alte elemente care, in imprejurarile cazului concret, s-ar putea dovedi relevante6.

Legatura de cauzalitate intre actiunea incriminata si urmarea imediata trebuie sa existe si sa fie dovedita. Latura subiectiva a infractiunilor derivate

Falsificarea de monede,timbre sau de alte valori

Page 10

Forma de vinovatie. Fapta de punere in circulatie a unor monede sau valori falsificate, ca si fapta de a define astfel de monede sau valori, nu constituie o infractiune decat daca este savarsita cu vinovatie. Forma de vinovatie necesara pentru existenta laturii subiective este intentia, adica stiinta faptuitorului ca monedele sau valorile pe care le pune in circulatie sau pe care le define pentru a fi puse in circulafie sunt falsificate, si deci prevederea ca prin savarsirea acestor acfiuni se creeaza o stare de pericol pentru menfinerea increderii publice, rezultat pe care il urmareste sau il accepte 7.Mobilul determinant si scopul urmarit de faptuitor nu intereseaza pentru existenta laturii subiective si implicit a infractiunii insasi, dar de acestea se va tine seama la stabilirea gradului de pericol social concret si deci la individualizarea pedepsei. Fapta savarsita din culpa nu constituie infractiune. Cel care a primit o moneda falsa si fara a cunoaste falsitatea acesteia o repune in circulatie nu savarseste o infractiune, iar daca si-a dat seama ca moneda este falsa si totusi o repune in circulatie savarseste o contravenfi8. Alti autori1'19, considers ca infracfiunile derivate nu se pot comite decat cu intentie directa. In aceasta conceptie, sintagma ,,in vederea punerii in circulatie" reprezinta o cerinta esentiala care afecteaza latura subiectiva a infractiunii analizate, avand astfel sens de finalitate si nu de destinatie. Forme. Sanctiuni Forme. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori si infractiunile derivate de punere in circulatie sau de detinere a monedelor sau valorilor falsificate, fiind infractiuni de actiune susceptibile de a fi realizate prin activitati infractionale de durata si cu desfasurare complexa, pot prezenta forme si modalitati diferite, care impun o diversificare a regimului sanctionator si o atentie deosebita in operatiile de individualizare judecatoreasca a pedepsei. Activitatea infractionala atat in cazul infractiunii principale (de falsificare a monedelor sau altor valori), cat si in cazul infractiunilor derivate (de punere in circulatie sau de detinere a monedelor ori valorilor falsificate) parcurge, in genere, toate fazele unei desfasurari lente: pregatire, executare, consumare si epuizare. In principiu, actelepreparatorii nu sunt incriminate ca o forma a infractiunii. In cazul cand s-a pasit insa la executarea actiunii de falsificare sau actiunilor derivate, aceste acte se insereaza in activitatea infractionala, devenind acte de complicitate anterioara cand sunt efectuate de alte persoane decat autorul. Codul penal in vigoare, ca de altfel majoritatea codurilor care nu incrimineaza actele preparatorii, prevede insa in dispozitia din art. 285 C. pen. ca infractiuni de sine statatoare unele fapte care au un vadit caracter de acte de pregatire in raport cu infractiunea de falsificare de monede sau alte valori. In ceea ce priveste infractiunea de punere in circulatie a monedelor sau valorilor falsificate, majoritatea actelor preparatorii sunt cuprinse in incriminarea detinerii de monede sau valori false in vederea punerii in circulatie (define eel care introduce in tara monede sau valori falsificate in strainatate; define eel care repartizeaza monedele sau valorile falsificate diversilor indivizi care si-au luat sarcina de a le pune in circulatie; define eel care in asteptarea momentului prielnic are in depozit monedele sau valorile etc.). Indirect deci, reprimarea actelor de pregatire este asigurata1120. Tentativa, adica executarea actiunii de falsificare sau a actiunii de punere in circulatie ori de detinere a monedelor sau valorilor falsificate inceputa, dar intrerupta, sau ramasa fara rezultat este pedepsita potrivit dispozitiei din art. 282 alin. (4) C. pen. Exista tentativa in cazul falsificarii, daca executarea actiunii de contrafacere sau de alterare a monedelor sau a altor valori a fost curmata inainte de a fi ajuns la capat din cauze straine de vointa faptuitorului sau, desi
Falsificarea de monede,timbre sau de alte valori Page 11

a fost dusa la capat, nu a dat rezultat, in sensul ca nu s-au obtinut monede sau valori falsificate, ori cele obtinute sunt atat de nereusite incat nu pot fi considerate ca fiind corespunzatoare vreunei valori adevarate si deci posibilitatea unei puneri in circulatie este exclusa (necirculabile). Daca neobtinerea rezultatului se datoreaza faptului ca mijloacele sau materialele folosite erau insuficiente sau defectuoase, va exista tentativa; din contra, daca mijloacele sau materiile erau cu totul improprii pentru realizarea rezultatului, nu va exista tentativa (art. 20 alin. ultim C. pen.). In cazul infractiunii derivate a punerii in circulatie exista tentativa cand actiunea faptuitorului a fost descoperita inainte ca el sa fi reusit a pune in circulatie vreo moneda sau vreun titlu de valoare falsificat, adica in timpul cand incerca sa efectueze punerea in circulatie, iar in cazul infractiunii derivate a detinerii va exista tentativa cand actiunea faptuitorului a fost descoperita in momentul in care incepuse sa i se faca predarea monedelor sau valorilor false, ori dupa ce el acceptase propunerea de a primi monedele sau valorile pentru a le define sau transports, dar inainte ca acestea sa-i fi fost remise1121. Consumarea are loc din moment ce executarea actiunilor de falsificare sau de punere in circulatie ori de detinere a monedelor sau valorilor falsificate s-a desfasurat pana la capat si s-a produs urmarea imediata. Pentru consumarea infractiunii de falsificare este suficient ca o singura moneda falsa sau un singur titlu de valoare fals susceptibil de a putea fi pus in circulatie sa fi fost contrafacut sau alterat. La fel, pentru consumarea infractiunilor derivate este suficient ca o singura moneda sau valoare falsa sa fi fost pusa in circulatie sau sa fi fost detinuta in scopul de fi pusa in circulatie. Infractiunile prevazute in art. 282 alin. (2) teza I-a si in art. 215 C. pen. se consuma in momentul remiterii valorilor falsificate si, respectiv, al primirii, ca plata, a banilor de la persoana vatamata. Restituirea ulterioara a banilor, dupa observarea inselaciunii, nu atribuie faptelor caracterul de tentativa1122. Cum, pe de o parte, infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, ca si infractiunile de punere in circulatie a monedelor sau valorilor falsificate, capata de cele mai multe ori caracterul de infractiune continuata, si cum, pe de alta parte, detinerea de monede sau valori falsificate constituie totdeauna o infractiune continua, este in mod firesc posibila, in cazul acestor infractiuni, faza epuizarii. Epuizarea are loc cand a incetat actiunea de falsificare si de emitere a monedelor sau valorilor false si, respectiv, cand a incetat actiunea de punere in circulatie sau cand au fost ridicate de la destinatari toate piesele false.

Sanctiuni. Pedeapsa prevazuta de lege pentru persoana fizica, in cazul faptelor prevazute in alin. (1) si (2), este inchisoarea de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi. In varianta prevazuta in alin. (3), pedeapsa aplicabila persoanei fizice este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi (daca s-ar fi putut cauza o paguba importanta sistemului financial") sau inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi (daca s-a pricinuit efectiv o paguba importanta sistemului financial").
Falsificarea de monede,timbre sau de alte valori Page 12

Falsificarea de monede sau de alte valori comisa de o persoana juridica este sanctionata cu amenda de la 10.000 la 900.000 lei, potrivit art. 71x alin. (3) C. pen. Deoarece sunt produse prin infractiune, monedele si valorile falsificate, puse in circulatie sau detinute in vederea punerii lor in circulatie vor fi supuse confiscarii speciale.

Falsificarea de monede,timbre sau de alte valori

Page 13