Drept Penal Parte Speciala 2

VI.
INFRACłIUNI DE FALS
FALSIFICAREA DE MONEDE SAU ALTE VALORI

1. Reglementarea legală
Art.282 C. Pen. incriminează infracŃiunea principala care constă in falsificarea de moneda
metalica,moneda de hârtie, titluri de credit public, cecuri, titluri de orice fel pentru efectuarea
plăŃilor, emise de instituŃii bancare ori de alte instituŃii de credit competente sau falsificarea
oricăror alte titluri ori valori asemănătoare.
Acelaşi text de lege incriminează două infracŃiuni derivate ale căror elemente constitutive
sunt întrunite când sunt puse in circulaŃie in orice mod valorile falsificate menŃionate la
infracŃiunea principala sau când acestea sunt deŃinute în vederea punerii lor în circulaŃie.
Legiuitorul a prevăzut in alin3.şi doua agravante de infracŃiune respectiv când faptele de
la varianta tip sunt de natura sa cauzeze o pagubă importantă în sistemul financiar sau când acestea
au cauzat efectiv o pagubă importantă sistemului financiar.
2. CondiŃii preexistente:
A. Obiectul infracŃiunii
a. Obiectul juridic generic al tuturor infracŃiunilor de fals îl constituie relaŃiile sociale
care se formează şi se dezvoltă în legătură cu valoarea socială a încrederii publice de care trebuie
să se bucure anumite lucruri cărora legea le atribuie însuşirea de a exprima adevărul.1
b. Obiectul juridic special al falsificării de moneda sau de alte valori este reprezentat de
ansamblul relaŃiilor sociale care se formează şi se desfăşoară în legătură cu valoarea socială pe care
o denumim în mod generic încredere publică şi care priveşte în egală măsură monedele precum şi
celelalte valori care se găsesc în mod oficial în circulaŃie precum şi operaŃiunile legale efectuate în
cadrul circulaŃiei monetare sau a instrumentelor de credit şi plata.
c. Obiectul material este diferit in funcŃie de activitatea făptuitorului, astfel
1
V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, I. Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, R. Stanoiu, V. Rosca, op.cit., vol. IV, pag. 371.
1
- dacă falsificarea s-a realizat prin contrafacere, obiectul material va fi reprezentat de
materialele din care au fost confecŃionate monedele sau titlurile de valoare contrafăcute, iar
rezultatul constituie produsul infracŃiunii
- dacă falsificarea s-a făcut prin alterare, moneda sau titlu de valoare reale, supuse
falsificării, vor constitui obiect material dar şi produs al infracŃiunii.
Moneda metalica sau de hârtie reprezintă un mijloc de plată şi de circulaŃie in
economia unei Ńări.
Titlurile de credit public sunt înscrisuri care reprezintă o obligaŃie a statului de
rambursare la scadenŃă a unei sume de bani determinate (obligaŃiuni).
Cecurile sunt mijloace de plata prin care posesorul unui cont dă ordin băncii la care are
deschis contul să plătească sau să vireze în contul altei persoane fizice sau juridice o anumită sumă
de bani.
Titlurile de orice fel pentru efectuarea plăŃilor emise de bănci, instituŃii de credit,
precum şi orice alte titluri sau valori asemănătoare pot avea o mare varietate de denumiri, valori
sau forme de prezentare. Important pentru existenŃa infracŃiunii este ca ele să circule în mod legal,
să aibă putere circulatorie în momentul săvârşirii faptei.2
B. SubiecŃii infracŃiunii:
Subiect activ poate fi orice persoana care răspunde penal participaŃia fiind posibilă sub toate
formele.
Subiect pasiv al infracŃiunii este în principal instituŃia care a emis moneda sau titlu de valoare
falsificat ale cărei interese autoritate şi încredere publică au fost afectate, dar în secundar poate fi şi
o persoana fizica sau juridica indusa in eroare prin falsurile realizate
3. ConŃinutul constitutiv
A. Latura obiectivă:
a. Elementul material al infracŃiunii este diferit şi este determinat de săvârşirea infracŃiunilor
principale sau a celor doua forme derivate, astfel:
Contrafacerea (plăsmuirea) este manopera prin care sunt confecŃionate monede sau alte valori
falsificate care imita modelele sau valorile adevărate. Este necesar ca moneda sau valoarea
falsificata să aibă putere circulatorie în momentul săvârşirii faptei. Nu are importanŃă nivelul
2
Gh. Nistoreanu, A. Boroi, op.cit., pag. 357.
2
calitativ de execuŃie, gradul de asemănare cu moneda sau valoarea reala (sunt excluse totuşi de
doctrina şi practica imitaŃiile grosolane).
Alterarea constă in modificarea conŃinutului sau aspectului unei monede sau valoare adevărate
pentru a crea aparenŃa unei valori mai ridicate
CerinŃele esenŃiale sunt: moneda sau valoarea falsificată să corespundă unuia din modelele sau
titlurile enumerate de lege, valorile respective să se găsească în circulaŃie în momentul săvârşirii
faptei.
In cazul infracŃiunilor derivate elementul material se realizează prin două acŃiuni şi anume:
Punerea în circulaŃie înseamnă o operaŃiune prin care produsul falsificat este introdus în
angrenajul circulaŃiei monetare sau financiare şi se poate realiza prin efectuarea de plăŃi,
schimburi, depuneri, expedieri poştale etc.
DeŃinerea valorilor falsificate in vederea punerii lor in circulaŃie presupune primirea şi
păstrarea monedelor şi valorilor falsificate in vederea punerii lor ulterior în circulaŃie. Evident şi
în această situaŃie este necesară îndeplinirea cerinŃelor prezentate anterior (să fie din cele
enumerate şi să se afle în circulaŃie iar deŃinerea lor să fie făcută în vederea punerii în circulaŃie)
b. Urmarea imediată
Este crearea unei stări de pericol, dar şi obŃinerea unei monede sau valori asemănătoare cu cele
reale. Cu alte cuvinte, nu este suficient să existe acŃiunea de falsificare, trebuie să se obŃină şi un
produs falsificat
c. Legătura de cauzalitate trebuie sa existe
B. Latura subiectivă
VinovăŃia poate lua forma intenŃiei directe sau indirecte,culpa fiind exclusa.
Mobilul şi scopul nu au relevanta pentru existenta infracŃiunii dar stabilirea lor poate determina o
corecta individualizare a pedepsei.
4. Forma ,ModalităŃii,SancŃiuni.
A. Forme:
Actele pregătitoare nu sunt incriminate şi nu se pedepsesc. Potrivit alin 4. art. 282 din Codul penal,
tentativa se pedepseşte, iar infracŃiunea este consumată atunci când s-a produs urmarea imediată
specifică infracŃiunii. Datorita aceluiaşi specific se constată la aceasta infracŃiune şi un moment al
epuizării.
3
B. ModalităŃi
Atât forma principală cât şi cele doua forme derivate cunosc câte o modalitate normativă simplă şi
două modalităŃi normative agravante, fiecare dintre ele având o mare varietate de modalităŃii
faptice
C. SancŃiuni
In varianta ei simpla (una principala şi doua derivate) infracŃiunea se pedepseşte cu
închisoare de la 3 la12 ani şi interzicerea unor drepturi. Alin3. al art. 282 C. Pen. prevede pentru
formele agravante ale infracŃiunii pedepse diferite:de la 5-15 ani închisoare pentru primul aspect şi
10-20 ani închisoare pentru realizarea efectiva a unei pagube importante în sistemul financiar şi
interzicerea unor drepturi.
Potrivit prevederilor art. 118 lit.a C. Pen. monedele şi valorile falsificate, puse în
circulaŃie sau deŃinute in vederea punerii în circulaŃie vor fi supuse confiscării speciale.
FALSIFICAREA DE TIMBRE, MARCI SAU BILETE DE TRANSPORT

Art. 283 C. Pen. incriminează falsificarea de timbre, mărci poştale, plicuri poştale, cărŃi
poştale, bilete ori foi de călătorie sau transport, cupoane răspuns internaŃional, precum şi punerea
în circulaŃie a unor astfel de valori falsificate. Constatăm şi în acest caz existenŃa în textul de lege
a unei infracŃiuni principale şi a unei infracŃiunii derivate.
2. CondiŃii preexistente
a. Obiectul juridic generic este comun cu a celorlalte infracŃiunii de fals
b. Obiectul juridic special îl formează relaŃiile sociale a căror naştere şi normală dezvoltare şi
desfăşurare este condiŃionată de încrederea publică acordată timbrelor, mărcilor poştale, biletelor
de transport, precum şi operaŃiunilor care se efectuează cu acestea, astfel ca ele să îşi îndeplinească
rolul specific.
c. Obiectul material ca şi în cazul infracŃiunii anterioare este diferit în funcŃie de elementul
material, respectiv acŃiune de contrafacere sau alterare.
Timbrele sunt imprimate de dimensiuni mici emise de stat sau de o instituŃie autorizată de stat
care servesc la plata unor impozite sau taxe (timbre fiscale ,timbre judiciare etc.).
4
Mărcile poştale sunt timbre emise de organele centrale poştale ale unei Ńări, care aplicate pe
corespondenŃă dovedesc plata anticipată a cheltuielilor de transport.
Plicurile şi cărŃile poştale sunt obiecte confecŃionate din hârtie sau carton în care se poate
introduce sau pe care se poate consemna corespondenŃa având aplicate pe ele mărci poştale.
Biletele ori foile de călătorie sunt documente de legitimare eliberate contra cost sau în baza unui
regim preferenŃial (studenŃi, elevi, militari, pensionari) utilizate pentru transportul pe cale ferata,
auto, aerian sau naval şi care atestă plata anticipată a costurilor.
Cupoane de răspuns internaŃional sunt un mijloc de plată pentru scrisorile trimise din
străinătate, confecŃionate de Biroul InternaŃional al Uniunii Poştale Universale şi puse la dispoziŃia
Ńărilor membre. CerinŃa esenŃială este ca produsele falsificate să fie din cele aflate în mod legal în
circulaŃie la data comiterii faptei.
În cazul în care se falsifica acte de călătorie nominale (abonamente), infracŃiunea va fi de fals
material în înscrisuri oficiale prevăzută şi pedepsită de art. 288.C. Pen.
B. SubiecŃii infracŃiunii
a. Subiect activ:poate fi orice persoana care răspunde penal participaŃia fiind posibilă in toate
formele
b. Subiect pasiv este instituŃia care a emis şi pus în circulaŃie valorile reale şi în secundar persona
fizică sau juridică prejudiciată prin achiziŃionarea de produse falsificate .
3. ConŃinutul constitutiv:
A. Latura obiectivă:
a. Elementul material:
In cazul infracŃiunii principale se realizează prin acŃiunea de falsificare prin contrafacere
sau alterare.
In cazul infracŃiunii derivate se realizează prin acŃiunea de punere in circulaŃie a
produselor falsificate fie direct fie prin înmânarea lor unor alte persoane în scopul de a le pune în
circulaŃie.
b. Urmarea imediată:
La fel ca şi la infracŃiune anterioara pe lângă crearea unei stări de pericol trebuie să se
realizeze şi intrarea produselor falsificate în circuitul economic.
c. Legătura de cauzalitate:
5
Este necesar să fie stabilită şi dovedită datorită condiŃionării existenŃei infracŃiunii de
rezultatele obŃinute.
B. Latura subiectivă:
InfracŃiunea se poate săvârşi cu intenŃie directă sau indirectă. În cazul deŃinerii de valori
falsificate în vederea punerii in circulaŃie dacă deŃinătorul este altă persoană decât autorul trebuie
dovedit faptul că ştia că sunt falsificate.
4. Forme. ModalităŃi. SancŃiuni
A. Forme:
La fel ca şi la infracŃiunea prevăzuta şi pedepsită de art. 282 C. Pen., actele pregătitoare
nu se pedepsesc, fiind incriminate în alt text de lege.
Tentativa se pedepseşte atât la infracŃiunea principală, cât şi la cea derivată.
InfracŃiunea este susceptibila atât de forma consumata cat şi de forma epuizata
B. ModalităŃi
Celor doua modalităŃii normative principala şi derivata le corespund o mare varietate de
modalităŃii faptice.3
C. SancŃiuni
Săvârşirea infracŃiunii în condiŃiile arătate de art. 283 C. pen., se pedepseşte cu închisoare
de la 6 luni la 5ani. Se aplică în mod corespunzător prevederile art. 118 C. Pen., privind
confiscarea specială.
FALSIFICAREA DE VALORI STRAINE

In conformitate cu prevederile art. 284 C. Pen., dispoziŃiile din capitolul Falsificarea de
monede, timbre sau de alte valori se aplica şi in cazul in care este vorba de monede sau timbre ale
altor state ori alte valori, cu următoarele precizării:
- textul de lege trebuie înŃeles ca o dorinŃă a statului român de a colabora cu alte state
pentru combaterea criminalităŃii în materie de falsuri;
- în lipsa unor alte prevederi se înŃelege că subiect al infracŃiunii poate fi un cetăŃean
roman, cetăŃean străin, sau persoana fără cetăŃenie cu sau fără domiciliu în România;
3
V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, I. Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, R. Stanoiu, V. Rosca, op.cit., vol. IV, pag. 394 si
urm.
6
- fapta poate fi săvârşită atât în România sau în străinătate fiind aplicabile dispoziŃiile din
partea generală a Codului penal: principiul teritorialităŃii, principiul realităŃii, principiul
personalităŃii şi principiul universalităŃii legii penale.
DEłINEREA DE INSTRUMENTE
IN VEDEREA FALSIFICARII DE VALORI
Potrivit art.285.cp. constituie infracŃiune fabricarea ori deŃinerea de instrumente sau materiale cu
scopul de a servi la falsificarea valorilor sau titlurilor enumerate in art. 282 C. Pen. -284.cp.
A. Obiectul infracŃiunii.
a. Obiectul juridic generic :este comun cu al celorlalte infracŃiunii de fals
b. Obiectul juridic special:este similar cu acela l infracŃiunilor cuprinse în acest capitol
privind relaŃiile sociale referitoare la încrederea publică acordata valorilor sau titlurilor enumerate
în lege şi operaŃiunilor care se efectuează cu acestea.
c. Obiectul material este reprezentat de instrumentele sau materialele care sunt deŃinute
în scopul de a servi la falsificare (tiparniŃe, copiatoare, metal, hârtie filigranată, cerneală, substanŃe
chimice, matriŃe etc.)
a. Subiect activ
Poate fi orice persoana care răspunde penal,participaŃia fiind posibilă in toate formele. In
cazul în care autorul este un specialist care lucrează în domeniu, împrejurarea va constitui
circumstanŃă agravantă, potrivit art. 75 alin2 C. Pen., dacă instanŃa va aprecia că astfel i se imprimă
faptei un caracter mai grav.
B. Subiect pasiv:
In principal este statul, iar in secundar instituŃia abilitată de lege să emită şi să efectueze
operaŃiunii cu valorile sau titlurile enumerate de lege.
A. Latura obiectivă
a. Elementul material:
7
Se realizează printr-o acŃiune de:
Fabricare - prin care sunt produse confecŃionate sau adaptate instrumentele ori preparate
sau prelucrate materialele necesare;
DeŃinerea - care constă în primirea, păstrarea, ascunderea, transportarea sau înmânarea
către alta persoană a instrumentelor sau materialelor necesare falsificării.
b. CerinŃa esenŃială este ca instrumentele şi materialele să fie apte sa servească la
falsificare.
c. Urmarea imediată:
Urmarea socialmente periculoasa constă in crearea stării de pericol pentru sistemul financiar.
d. Legătura de cauzalitate:
Trebuie sa existe rezultând din însăşi modul de săvârşire a faptei.
Forma de vinovăŃie este intenŃia directă calificată prin scop.
4. Forme,ModalităŃii,SancŃiunii
A. Forme.
Legiuitorul incriminează forma infracŃiunii consumate,care este susceptibila şi de forma epuizata.
B. ModalităŃi
Celor doua modalităŃi normative le corespund o mare varietate de modalităŃii faptice.
C. SancŃiuni
SancŃiunea aplicabilă este pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni – 5 ani cu aplicarea corespunzătoare
a prevederilor art.118 C. pen.
FALSIFICAREA INSTRUMENTELOR OFICIALE

Potrivit art.286 C. Pen., infracŃiunea constă in falsificarea unui sigiliu,unei ştampile sau a unui
instrument de marcare de care se folosesc organizaŃiile la care se referă art.145 C. Pen.
2. CondiŃii preexistente.
A. Obiectul.
a. Obiectul juridic generic este comun cu al celorlalte infracŃiunii de fals.
8
b. Obiectul juridic special este format din ansamblul relaŃiilor sociale a căror formare normala
desfăşurare şi dezvoltare este condiŃionată de ocrotirea încrederii publice care se acordă
instrumentelor de autentificare sau de marcare, dar mai ales amprentei pe care o lasă, sub aspectul
valorii lor probante pe înscrisurile sau obiectele oficiale.
c. Obiectul material îl formează instrumentele de marcare sau de autentificare (sigiliu, ştampila
etc.).4
Sigiliul este obiect alcătuit dintr-o placă pe care este gravată o anumită inscripŃie, o emblemă, o
efigie aparŃinând unei anumite instituŃii şi care se aplică pe un act ca dovadă a autenticităŃii sale.
Ştampila este o placă din lemn, ceramică, metal, plastic etc. montata pe un mâner având un desen
în relief, reprezentativ pentru o anumită organizaŃie din cele la care se referă art.145 C. Pen.. şi
care se aplică pe înscrisuri sau pe mărfuri pentru a le atesta validitatea sau provenienŃa.
Instrumentul de marcat este un obiect purtător al unui semn distinctiv care se aplică pe unele
lucruri pentru a le certifica anumite proprietăŃii sau provenienŃa (marcat aur, ciocan silvic,
marcarea animalelor etc.)
B. SubiecŃii
a. Subiect activ
Orice persoana care răspunde penal participaŃia fiind posibilă in toate formele
b. Subiect pasiv
În principal, subiect pasiv este statul român, iar, in secundar, organizaŃia al cărei sigiliu, ştampilă
sau instrument a fost falsificat.
a. Elementul material
Se realizează prin acŃiunea de falsificare care poate constă in contrafacere sau alterare
b. Urmarea imediată
Este crearea unei stări de pericol prin producerea efectivă a sigiliului, ştampilei sau instrumentului
de marcat falsificate
c. Legătura de cauzalitate.
Între faptă şi rezultat trebuie să existe legătura de cauzalitate şi trebuie dovedită în faŃa instanŃei
4
Gh. Diaconescu, coord., D. Dinuica, Gh. Bica, M. Getty-Guyu, C. Duvac, op. cit., pag. 404 si urm.
9
InfracŃiunea se poate săvârşi numai cu intenŃie directă sau indirectă. Fapta săvârşita din culpă nu
este infracŃiune.
4. Forme, ModalităŃii, SancŃiunii
A. Forme
Actele pregătitoare, deşi necesare, nu se pedepsesc. Legiuitorul pedepseşte tentativa dar şi
infracŃiunea consumată.
B. ModalităŃi
Singura modalitate normativa, falsificarea poate avea o varietate de modalităŃi faptice.
C. SancŃiune
Săvârşirea infracŃiunii se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni – 3 ani, fiind aplicabile prevederile
art.118 C. Pen.
FOLOSIREA INSTRUMENTELOR OFICIALE FALSE

In Codul Renal român incriminează art. 287 două variante tip ale aceleaşi infracŃiuni, respectiv
folosirea instrumentelor false şi în a doua variantă folosirea fără drept a unui sigiliu sau a unei
ştampile cu emblema Ńării.
2. CondiŃii preexistente.
a. Obiectul juridic generic este comun celorlalte infracŃiunii de fals
b. Obiectul juridic special este identic cu cel al infracŃiunii de falsificarea instrumentelor oficiale,
cele doua fapte fiind corelative
c. Obiectul material este reprezentat de sigiliu, ştampila sau instrumentul de marcare falsificat, iar
în cazul folosirii fără drept, obiectul material este ştampila sau sigiliu. Facem precizarea că în
situaŃia în care sigiliul, ştampila sau instrumentul de marcat au fost aplicate pe un suport (înscris
sau obiect),din momentul înregistrării amprentei devine obiect material.5
B. SubiecŃii
5
10
a. Subiectul activ orice persoana care răspunde penal participaŃia fiind posibilă sub toate
formele. Dacă persoana care a falsificat sigiliul,ştampila sau instrumentul de marcat le foloseşte se
vor aplica dispoziŃiile referitoare la concursul de infracŃiuni.
b. Subiect pasiv este organizaŃia din cele la care se referă art. 145 C. Pen. al cărei sigiliu,
ştampilă sau instrument de marcat a fost falsificat şi apoi folosit şi care prin aceste acŃiunii a fost
prejudiciata.
În cazul folosirii fără drept a unei ştampile sau sigiliu cu stema Ńării, subiect pasiv este
statul.
3.ConŃinutul constitutiv
a. Elementul material
În ambele variante elementul material este acŃiunea de folosire a unui sigiliu, ştampila sau
instrument de marcare falsificat sau de folosire fără drept a unui sigiliu sau ştampile cu stema tarii.
b. CerinŃa esenŃială este ca folosirea să se facă potrivit destinaŃiei pe care o are şi în
limitele în care poate fi întrebuinŃată.
c. Urmarea imediată
Este crearea unei stări de pericol pentru încrederea publică de care se bucură
instrumentele oficiale.
d. Legătura de cauzalitate
Nu este necesar să se dovedească întrucât legea nu condiŃionează săvârşirea infracŃiunii
de producerea unui rezultat.
Forma de vinovăŃie este intenŃia directă sau indirectă .Făptuitorul trebuie să cunoască
faptul că foloseşte pe nedrept însemnul oficial cu stema Ńării.
4. Forme, ModalităŃi, SancŃiuni
A. Forme
Deşi posibile, actele pregătitoare şi tentativa nu sunt incriminate şi nu se pedepsesc. Se
pedepseşte infracŃiunea consumată după folosirea instrumentelor oficiale falsificate sau folosirea
fără drept a celor reale.
11
B. ModalităŃi
Celor doua modalităŃi normative distincte le pot corespunde o multitudine de modalităŃi
faptice.
C. SancŃiunea
Prima varianta tip – folosirea instrumentelor oficiale false, se pedepseşte cu închisoarea
de la 3 luni la 3 ani, iar folosirea fără drept a unui sigiliu sau ştampile cu stema Ńării se pedepseşte
cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
FALSUL MATERIAL IN ÎNSCRISURI OFICIALE

1 Reglementarea legală
In art. 288 C. Pen. este incriminată fapta de mai sus care constă în falsificarea unui înscris oficial
prin contrafacerea scrieri ori a subscrierii sau prin alterarea lui prin orice mod de natură să producă
consecinŃe juridice. Acelaşi text de lege apreciază ca fiind mai gravă falsificarea înscrisului oficial
săvârşită de un oficial în exerciŃiul atribuŃiunilor de serviciu.
a. Obiectul juridic generic este identic cu cel al celorlalte infracŃiuni de fals.
b. Obiectul juridic special îl formează relaŃiile sociale a căror formare dezvoltare şi normală
desfăşurare este condiŃionată de apărarea încrederii publice ce este acordată înscrisurilor oficiale,
autenticităŃii sau veridicităŃii înscrisurilor producătoare de consecinŃe juridice.
c. Obiectul material este reprezentat de înscrisul oficial supus falsificării (original,duplicat,copie
legalizata sau copie certificata) sunt asimilate biletele de spectacol,întreceri sportive,loterie,tichete
de masa,abonamente nominale etc.
B. SubiecŃii infracŃiunii.
a. Subiect activ.
In varianta simpla subiect activ poate fi orice persoana care răspunde penal. Iar in varianta
agravanta un funcŃionar aflat în exerciŃiul atribuŃiunilor de serviciu.
b. Subiect pasiv
12
Poate fi instituŃia publică, regia autonomă, societatea comercială sau orice alta persoană juridică
abilitată de autorităŃi să emită înscrisuri oficiale, iar in secundar persoana fizica sau juridica
prejudiciata prin infracŃiune.
a. Elementul material al infracŃiunii se realizează prin acŃiunea de falsificare respectiv:
contrafacere (plăsmuire ) înseamnă confecŃionarea prin imitare a unui înscris identic cu cel oficial
(copiere, reproducere, decupare, trucare foto etc.).
Contrafacerea subscrierii presupune aceeaşi operaŃiune realizată cu privire la semnătură
Alterare înseamnă modificarea, denaturarea, transformarea, schimbarea conŃinutului unui
înscris oficial existent prin adăugirii sau ştersături efectuate pe acesta.6
b. CerinŃe esenŃiale:
Înscrisul trebuie să facă parte din categoria înscrisurilor oficiale.
Înscrisul să fie susceptibil sa produce consecinŃe juridice
c. Urmarea imediată este crearea unei stări de pericol pentru valoarea socială ocrotită de lege.
d. Legătura de cauzalitate.
Este necesar să se stabilească, ea rezultând din urmarea nemijlocită produsă de infracŃiune.
B. Latura subiectivă.
VinovăŃia îmbracă forma intenŃiei directe sau indirecte. Scopul nu are nici o importanŃă
pentru existenŃa infracŃiunii nici dacă înscrisul a fost falsificat pentru un scop legitim.
4. Forme, ModalităŃi, SancŃiuni
A. Forme.
Deşi posibile, actele pregătitoare nu se pedepsesc. Legiuitorul incriminează şi
pedepseşte tentativa şi fapta consumată, respectiv momentul realizării actului fals.
B. ModalităŃi
Textul de lege prevede trei modalităŃii normative cărora le corespund o mare varietate
de modalităŃii faptice.
C. SancŃiuni
SancŃiunea aplicabilă este pedeapsa închisorii de la 3 luni la 3 ani în varianta simpla şi
de la 6 luni la 5 ani dacă fapta este săvârşită de un funcŃionar aflat în exerciŃiul funcŃiunii.
6
13
FALSUL INTELECTUAL
Legea penală romana incriminează in articolul 289 C. Pen. falsul intelectual care constă
în falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia de către un funcŃionar aflat în
exerciŃiul atribuŃiunilor de serviciu prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare
adevărului ori prin omisiunea cu ştiinŃă de a insera unele date sau împrejurări.
A) Obiectul infracŃiunii
a) OBIECTUL JURIDIC GENERIC – este comun tuturor infracŃiunilor de fals
b) OBIECTUL JURIDIC SPECIAL – îl formează relaŃiile sociale a căror naştere desfăşurare
şi normală dezvoltare depinde în mod nemijlocit de încrederea publică ce este acordată
înscrisurilor oficiale şi activităŃii funcŃionarilor publici sau altor categorii de funcŃionari pentru
întocmirea acestora.
c) OBIECTUL MATERIAL – îl reprezintă înscrisul oficial falsificat cu ocazia întocmirii
B) SUBIECłII INFRACłIUNII
a) SUBIECTUL ACTIV – este calificat putând fi doar funcŃionarul public sau funcŃionarul
care are calitatea de a întocmi actul respectiv. ParticipaŃia este posibilă doar in situaŃia în care actul
oficial se încheie de o comisie.
b) SUBIECTUL PASIV - este statul prejudiciat prin slăbirea încrederii în înscrisurile oficiale dar
şi autoritatea publică în numele căreia se încheie actul. In secundar poate fi subiect pasiv şi o
persoana fizica sau juridica prejudiciata in interesele sale. Legea impune şi o condiŃie de timp
respectiv falsul sa se realizeze in timpul redactării concomitent cu redactarea înscrisului.
A) LATURA OBIECTIVĂ
a) Elementul material – se realizează prin una din următoarele acŃiuni sau inacŃiuni alternative:
atestarea – înseamnă consemnarea, menŃionarea care se face cu prilejul întocmirii actului
referitoare la existenŃa unor fapte sau împrejurări determinate. Este necorespunzătoare
neadevărului când faptele nu au există ori s-au petrecut în alt mod decât se face
consemnarea.
14
omisiunea - ca inacŃiune reprezintă omiterea cu ştiinŃa de a consemna sau înregistra unele
date sau împrejurări veridice, reale de care a luat cunoştinŃă şi pe care avea obligaŃia să le
menŃioneze în cuprinsul actului oficial.
CerinŃe esenŃiale
Pentru existenta infracŃiunii este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele cerinŃe:
falsul să se realizeze cu prilejul întocmirii actului
falsul să fie făcut de funcŃionarul public sau funcŃionar în exercitarea atribuŃiunilor de
serviciu.
De remarcat că legea nu cere în mod expres ca falsificarea să producă efectele juridice, dar acest
lucru se deduce în mod logic.
b) Urmarea imediată – constă în starea de pericol care se creează pentru credibilitatea
înscrisurilor oficiale.
c) Legătura de cauzalitate - trebuie să existe şi trebuie dovedită în faŃa instanŃei.
VinovăŃia îmbracă forma intenŃiei directe sau indirecte. Scopul şi mobilul nu au relevanŃă pentru
existenŃa infracŃiunii, dar pot fi avute în vedere pentru corecta încadrare a faptei şi individualizarea
pedepsei.
a) Forme.
Legiuitorul incriminează şi pedepseşte doar tentativa şi fapta consumată.
b) ModalităŃi
Celor două modalităŃi normative rezultate din text le corespund o mare diversitate de modalităŃi
faptice.
c) SancŃiuni
Pentru săvârşirea infracŃiunii, legiuitorul a prevăzut pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani.
FALSUL ÎN ÎNSCRISURI SUB SEMNATURA PRIVATA

15
Fapta prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. Pen. constă în falsificarea unui înscris sub
semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în articolul 288, dacă făptuitorul foloseşte
înscrisul falsificat ori îl încredinŃează altor persoane spre folosire în vederea producerii de
consecinŃe juridice.
a) Obiectul juridic generic - este acelaşi ca la toate infracŃiunile de fals.
b) Obiectul juridic special - îl formează relaŃiile sociale a căror formare şi dezvoltare este
condiŃionată de încrederea publică acordată puterii probante a înscrisurilor sub semnătură privată.
c) Obiectul material – este înscrisul sub semnătură privată. În lipsa unei definiri legale, doctrina
arată că înscrisul sub semnătură privată este înscrisul care emană de la o persoană particulară şi
care consemnează raporturi juridice între particulari în sensul că reprezintă o manifestare de voinŃă
ori constatarea unui act, fapta sau împrejurare, cu semnificaŃie juridică fiind susceptibil de a
dovedi existenŃa, modificarea sau stingerea unui drept sau a unei obligaŃii. Trebuie să fie semnat şi
datat de autorul înscrisului şi trebuie să aibă un conŃinut cu relevanŃă juridică putând servi ca
dovadă a conŃinutului sau chiar dacă nu a fost întocmit în acest scop.7
B) SubiecŃii infracŃiunii
a) Subiectul activ - poate fi orice persoană care răspunde penal
b) Subiectul pasiv – este persoana fizică sau juridică prejudiciată prin folosirea înscrisului sub
semnătură privată falsificat.
a) Elementul material se realizează prin două acŃiuni succesive şi anume:
falsificarea înscrisului sau subscrierii prin alterarea în orice mod
folosirea documentului falsificat sau încredinŃarea spre folosire altei persoane.
Simpla falsificare nu este infracŃiune.
CerinŃa esenŃială – falsificarea să fie făcută în vederea folosirii în scopul de a produce consecinŃe
juridice
7
Gh. Diaconescu, coord., D. Dinuica, Gh. Bica, M. Getty-Guyu, C. Duvac, op. cit., pag. 430.
16
b) Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru încrederea publică decurgând
din producerea unui act sub semnătură privată cu aparenŃa de înscris adevărat. Dacă înscrisul nu
este apt de a fi folosit, nu există urmarea cerută de lege.
c) Legătura de cauzalitate – se impune stabilirea legăturii de cauzalitate.
VinovăŃia îmbracă forma intenŃiei directe calificată prin urmărirea producerii unui anumit
scop.
A. Forme
Tentativa se pedepseşte numai dacă actul falsificat nu este apt să producă consecinŃe juridice
sau nu le-a produs independent de voinŃa făptuitorului. InfracŃiunea consumată se realizează atunci
când documentul falsificat a produs consecinŃe juridice.
B. ModalităŃi.
Celor trei modalităŃi normative principale şi celor două asimilate le corespund o mare varietate
de modalităŃi faptice.
C. SancŃiuni
SancŃiunea este pedeapsa închisorii cu limite între 3 luni şi 2 ani.
UZUL DE FALS
Codul penal roman prevede şi pedepseşte în articolul 291 uzul de fals ca fiind folosirea unui
înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei
consecinŃe juridice.
a) Obiectul juridic generic – fiind o infracŃiune subsecventă, respectiv ulterioară unei
infracŃiuni de fals, are obiectul juridic generic identic cu al celorlalte infracŃiuni de fals.
b) Obiectul juridic special – diferă după cum înscrisul este oficial sau sub semnătură privată,
obiectul juridic special fiind identic cu al infracŃiunii din care provine înscrisul fals.
17
c) Obiectul material – este înscrisul oficial sau înscrisul sub semnătură privată.
a) Subiectul activ – poate fi orice persoană care răspunde penal şi care se foloseşte de înscris
cunoscând ca este fals. ParticipaŃia este posibilă în toate formele sale.
b) Subiectul pasiv – este persoana fizică sau juridică prejudiciată prin folosirea înscrisului
fals.
1.ConŃinutul constitutiv
a) Elementul material – constă în acŃiunea de folosire a înscrisului în vederea producerii de
consecinŃe juridice. Simpla arătare a documentului unei alte persoane pentru a-i cere părerea ori
simpla deŃinere a înscrisului fals nu este infracŃiune
CerinŃa esenŃială este ca înscrisul să fie folosit în vederea producerii unei consecinŃe juridice.8
b) Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru încrederea publică acordată
înscrisurilor oficiale sau sub semnătură privată.
c) Legătura de cauzalitate – decurge din însăşi săvârşirea faptei, fiind o infracŃiune de rezultat
VinovăŃia îmbracă forma intenŃiei directe. Mobilul şi scopul nu au relevanŃă pentru
existenŃa infracŃiunii.
A. Forme
Legiuitorul pedepseşte doar fapta consumată atunci când acŃiunea de folosire, prezentare,
depunere sau invocare a înscrisului falsificat a fost dusă până la capăt şi s-a produs urmarea
imediată. Nu are relevanŃă dacă persoana fizică sau juridică, căreia i-a fost prezentata înscrisul l-a
analizat, examinat ori s-a pronunŃat cu privire la valabilitatea sa ori i-a dat eficienŃă juridică în
raport cu conŃinutul său falsificat. InfracŃiunea poate exista şi în forma continuată sau în concurs
real de infracŃiuni.
B. ModalităŃi
Celor doua modalităŃi normative rezultate din text le corespund o mare varietate de
modalităŃi faptice.
C. SancŃiuni
8
18
Legiuitorul a prevăzut ca sancŃiunea, pedeapsa închisorii alternativ cu amenda, după cum
înscrisul falsificat este oficia (închisoare de la 3 luni la 3 ani), sau sub semnătură privată
(închisoare între 3 luni şi 2 ani sau amenda).
FALSUL ÎN DECLARATII
Articolul 292 C. Pen. prevede: falsul în declaraŃii constă în declararea necorespunzătoare
adevărului făcută unui organ sau a unei instituŃii de stat ori unei alte unităŃi din cele la care se
referă articolul 145 C. Pen., în vederea producerii unei consecinŃe juridice pentru sine sau pentru
altul, atunci când potrivit legii ori împrejurărilor declaraŃia făcută serveşte pentru producerea acelei
consecinŃe.
a) Obiectul juridic generic – este identic cu al celorlalte infracŃiuni de fals
b) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale a căror formare şi dezvoltare este
condiŃionata de existenta încrederii în declaraŃiile susceptibile să producă consecinŃe juridice.
c) Obiectul material – nu există decât dacă declaraŃia falsă este făcută în scris.
a) Subiectul activ
Poate fi orice persoana care răspunde penal participaŃia fiind posibilă în toate formele. În situaŃia
în care este un funcŃionar care consemnează o declaraŃie ştiind că este falsă şi nu sesizează organul
de urmărire penală atunci acesta săvârşeşte infracŃiunea prevăzută şi pedepsită prin articolul 263
C. Pen.
b) Subiectul pasiv – este persoana fizica sau juridica prejudiciata.
a) Elementul material – constă în acŃiunea de a face o declaraŃie necorespunzătoare
adevărului. Nu are importanta dacă declaraŃia s-a făcut scris sau oral şi nici la iniŃiativa cui se dă
19
declaraŃia. De asemenea, nu are relevanŃă nici dacă declaraŃia s-a făcut direct sau prin intermediari
şi nici în ce limba s-a făcut.9
b) CerinŃe esenŃiale
Pentru existenta infracŃiunii trebuie îndeplinite următoarele cerinŃe:
- să fie făcută în faŃa unui organ sau instituŃie de stat ori a altei unităŃi din cele la care se referă
articolul 145 C. Pen.
- declaraŃia să fie aptă, să producă consecinŃele juridice preconizate de făptuitor.
c) Urmarea imediată – constă în crearea stări de pericol.
d) Legătura de cauzalitate – rezultă din însăşi săvârşirea faptei.
VinovăŃia îmbracă forma intenŃiei directe.
A. Forme
Se pedepseşte doar infracŃiunea consumată, moment realizat atunci când declaraŃia a fost dată şi
înregistrată.
B. ModalităŃi
Celor doua grupe de modalităŃi normative le corespund o mare varietate de modalităŃi faptice.
C. SancŃiuni
Legiuitorul a prevăzut pedeapsa cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
FALSUL PRIVIND IDENTITATEA

Articolul 293 C. Pen. prevede varianta tip a infracŃiunii care constă în prezentarea sub o
identitate falsa ori atribuirea unei asemenea identităŃii altei persoane pentru a induce sau menŃine
în eroare un organ sau o instituŃie de stat sau alta unitate din cele la care se refera articolul 145 C.
Pen. în vederea producerii unei consecinŃe juridice pentru sine ori pentru altul, precum şi o
varianta asimilata care constă în încredinŃarea unui înscris care dovedeşte starea civila ori pentru
legitimare sau identificare spre a fi folosit pe nedrept.
9
20
a) Obiectul juridic generic – comun cu al celorlalte infracŃiuni de fals
b) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale a căror naştere şi normală dezvoltare şi
desfăşurare se bazează pe încrederea publică acordată constărilor făcute de organele sau instituŃiile
de stat sau alte unităŃi din cele la care se referă articolul 145 C. Pen. cu privire la identitatea
persoanelor.
c) Obiectul material – poate fi buletinul de identitate, cartea de identitate, paşportul, carnetul de
serviciu, carnetul de student, legitimaŃie de serviciu, etc.
a) Subiect activ – poate fi orice persoana care răspunde penal participaŃia fiind posibilă sub toate
formele.
b) Subiect pasiv – este organul sau instituŃia de stat ori alta unitate din cele la care se refera
articolul 145 C. Pen.
a) Elementul material al infracŃiunii se realizează fie prin acŃiunea de prezentare ori atribuire a
unei identităŃi false fie, în varianta asimilata prin acŃiunea de încredinŃare a unui înscris care
dovedeşte starea civila ori serveşte pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit pe nedrept.
b) CerinŃe esenŃiale:
să se realizeze în faŃa unui organ sau instituŃie de stat ori al unei unităŃi din cele la care se
referă articolul 145 C. Pen.;
fapta să producă consecinŃe juridice pentru sine ori pentru altul;
în varianta asimilata încredinŃarea înscrisului sa se facă în scopul de a fi folosit pe nedrept.
c) Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru activitatea organelor sau
instituŃiilor de stat ori al altor unităŃi din cele la care se refera articolul 145 C. Pen.
d) Legătura de cauzalitate – rezultă din însăşi materialitatea faptei fiind o infracŃiune de rezultat.
B.Latura subiectivă
VinovăŃia în cazul acestei infracŃiuni poate lua doar forma intenŃiei directe.
4.Forme. ModalităŃi. SancŃiuni
A. Forme
21
Legiuitorul pedepseşte doar infracŃiunea consumata condiŃie îndeplinită atunci când s-au produs
urmările socialmente periculoase. Nu are relevanta dacă fapta a produs sau nu consecinŃe juridice.
B. ModalităŃi
Cele doua modalităŃi normative care rezulta din text pot avea o mare varietate de modalităŃi
faptice.
C. SancŃiuni
Pentru săvârşirea acestei fapte legiuitorul a prevăzut pedeapsa închisorii în limite cuprinse între 3
luni şi 3 ani.
FALSUL PRIN FOLOSIREA EMBLEMEI CRUCII ROSII

În conformitate cu prevederile art. 294 C. Pen. infracŃiunea constă în folosirea fără drept a
emblemei sau denumirii de Cruce Roşie ori a unei embleme sau denumiri asimilate acesteia
precum şi folosirea oricărui semn sau oricărei denumiri care constituie o imitaŃie a vreunei
asemenea embleme ori denumiri dacă fapta a cauzat pagube materiale. Fapta este mai grava dacă
se săvârşeşte în timp de război. InfracŃiunea a fost introdusa în legislaŃia României prin decretul
212/1960, ca urmare a recomandării ConvenŃiei de la Geneva din 12 august 1949.
a) Obiectul juridic generic – este identic cu cel al celorlalte infracŃiuni de fals.
Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale care se nasc, se dezvolta şi se desfăşoară
normal în legătura cu încrederea publică acordata emblemei sau denumirii de Cruce Roşie ori a
unei embleme sau denumiri asemănătoare.
b) Obiectul material – îl formează orice lucru pe care este aplicata fără drept embleme Crucii
Roşii.
a) Subiect activ – poate fi orice persoana care răspunde penal participaŃia fiind posibilă în toate
formele.
22
b) Subiect pasiv – este instituŃia Crucii Roşii sau orice alta persoana îndreptăŃită să poarte sau să
folosească însemnele şi a cărei autoritate este slăbită. În varianta agravata fapta trebuie săvârşită în
timp de război.
a) Elementul material - al infracŃiunii se realizează prin una din următoarele acŃiuni:
acŃiunea de folosire fără drept a emblemei sau denumirii de Cruce Roşie ori a unei
embleme sau denumiri asimilate;
acŃiunea de folosire a oricărui semn sau denumiri care ar constitui o imitaŃie a acesteia.
CerinŃe esenŃiale
emblema sau denumirea să fie folosite fără drept;
în varianta agravanta folosirea fără drept sa se facă în timp de război.10
b) Urmarea imediată – constă în cauzarea unei pagube materiale fie în detrimentul Comitetului
InternaŃional de Cruce Roşie, SocietăŃii NaŃionale de Cruce Roşie ori a unor persoane fizice sau
juridice. Dacă se cauzează prejudicii morale sau de altă natură fapta nu constituie infracŃiune.
c) Legătura de cauzalitate între fapta şi rezultatul socialmente periculos trebuie sa existe şi
trebuie dovedita.
Forma de vinovăŃie este intenŃia directă sau indirectă, fapta săvârşită din culpa nefiind infracŃiune.
A. Forme
Legiuitorul pedepseşte doar infracŃiunea consumata respectiv când s-a produs urmarea periculoasa,
s-a produs paguba materiala ceruta de textul de lege.
B. ModalităŃi
Celor doua modalităŃi normative rezultate din text le corespund o mare varietate de modalităŃi
faptice.
C. SancŃiuni
Pentru săvârşirea infracŃiunii în varianta simpla legiuitorul a prevăzut pedeapsa închisorii de la o
luna la 1 an, alternativ cu amenda iar în forma agravata doar pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani.
10
23
VII. INFRACłIUNI LA REGIMUL STABILIT PENTRU ANUMITE ACTIVITĂłI
ECONOMICE
SPECULA
Potrivit art. 295 C. Pen. infracŃiunea constă în săvârşirea uneia din următoarele fapte:
a) Cumpărarea în scop de revânzare a produselor industriale sau agricole care potrivit
dispoziŃiilor legale, nu pot face obiectul comerŃului particular.
b) Cumpărarea de produse agricole în scop de prelucrare în vederea revânzării dacă
ceea ce ar putea rezulta din prelucrare nu poate face potrivit dispoziŃiilor legale obiectul comerŃului
particular.
a) Obiectul juridic generic – comun tuturor infracŃiunilor din acest capitol, îl
formează relaŃiile sociale privind activităŃile economice, comerciale şi financiare a căror formare,
desfăşurare şi dezvoltare nu poate fi conceputa fără reprimarea faptelor care aduc atingere
economiei naŃionale, care împiedica activitatea agenŃilor economici sau prejudiciază interesele
economice patrimoniale ale populaŃiei.
b) Obiectul juridic special – al infracŃiunii de specula îl formează relaŃiile sociale
care se nasc şi se dezvolta în domeniul circulaŃiei produselor industriale şi agricole, relaŃii ce n-ar
putea fi ocrotite fără combaterea faptelor prin care se încalcă regimul legal stabilit intr-o anumita
perioada în tara, pentru desfăşurarea activităŃii economice ce se încadrează în acest domeniu.11
c) Obiectul material – al infracŃiunii îl formează acele bunuri industriale şi agricole
asupra cărora poarta acŃiunile incriminate.
a) Subiect activ – poate fi orice persoana care răspunde penal, participaŃia fiind posibilă prin
toate formele
b) Subiect pasiv – este persoana păgubită, în funcŃie de modalităŃile concrete de săvârşire,
putând fi pluralitate de subiect pasiv.
11
24
a) Elementul material - se realizează prin una din următoarele acŃiuni:
- o acŃiune de cumpărare (în sensul dreptului comercial ca act sa fapt de comerŃ) în scop de
revânzare. Nu are relevanŃă cum a avut loc cumpărarea dacă s-a plătit preŃul integral sau în rate,
dacă produsele s-au cumpărat din Ńara sau din străinătate, dacă făptuitorul a obŃinut sau nu un
câştig (este infracŃiune chiar dacă a vândut produsele la preŃul pieŃei).
- o acŃiune de cumpărare în scop de prelucrare. Nu se confunda fapta cu activitatea meseriaşilor
particulari. Prelucrare înseamnă o activitate soldată cu modificarea calitativă, substanŃială a
produselor.
b) Urmarea imediată - se realizează în momentul săvârşirii faptei şi constă în crearea stării de
pericol pentru activitatea economica reglementata de lege.
c) Legătura de cauzalitate – rezultă din însăşi modul de comitere a faptei.
Forma de vinovăŃie este intenŃia care se stabileşte pornind de la unele stări de fapt, cum ar fi:
- felul şi cantitatea mărfurilor cumpărate, raportat la nevoile familiei şi posibilităŃile normale de
consum.
- modalitatea de procurare a produselor
- repetarea actelor de cumpărare şi vânzare
- vânzarea produselor de regula la un preŃ mai mare
- timpul care a trecut de la cumpărare la revânzare.
- comportamentul făptuitorului
Scopul propus de făptuitor trebuie să existe şi trebuie dovedita existenŃa lui în momentul
cumpărării produselor.
A. Forme
Legiuitorul sancŃionează tentativa numai la infracŃiunile prevăzute şi sancŃionat de
articolul 1 alin. 1 şi 2 din decretul legii nr. 15/1990 care prevede unele fapte de specula.
Fapta prevăzuta de art. 295 C. Pen. se pedepseşte doar în forma consumata care se
realizează atunci când s-au cumpărat produsele în vederea revânzării sau când s-a realizat vânzarea
cu suprapreŃ. InfracŃiunea se poate comite şi în forma continuata.
25
B. ModalităŃi
Cele patru modalităŃi normative, doua din art. 295 şi doua din decretul lege 15/1990 au o
mare varietate de modalităŃi faptice.
C. SancŃiuni
InfracŃiunile săvârşite în condiŃiile art. 295 C. Pen. se sancŃionează cu pedeapsa închisorii
între 6 luni şi 5 ani iar cele comise în condiŃiile decretului lege 15/1990 se sancŃionează cu
pedeapsa închisorii între 3 şi 10 ani. În plus se aplica şi confiscarea speciala atât a bunurilor cat şi
a sumelor de bani rezultate din infracŃiune. Specific este faptul ca tăinuirea şi favorizarea la
variantele rezultate din decretul legii 15/1990 se pedepsesc la fel ca infracŃiunea consumata.
ÎNŞELĂCIUNEA LA MĂSURĂTOARE
Articolul 296 C. Pen. incriminează fapta care constă în înşelăciunea prin folosirea unui
instrument de măsură inexact ori prin folosirea frauduloasa a unui instrument de măsură exact.
Fapta se produce de regula în relaŃia vânzător – cumpărător.
2.CondiŃii preexistente
Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale a căror naştere, desfăşurare şi normală
dezvoltare depind de respectarea tuturor regulilor impuse de lege în materia activităŃilor de
măsurare sau activităŃilor care au la baza operaŃiuni de numărare sau măsurare.
Obiectul juridic secundar – îl formează relaŃiile sociale privitoare la apărarea intereselor
materiale ale persoanelor fizice şi juridice.
Obiectul material - îl formează bunurile aflate în circuitul economic susceptibile de a fi numărate,
măsurate (alimente, materiale, materii prime, etc.).
a) Subiect activ – poate fi orice persoana care răspunde penal dar în general sunt persoane
cu atribuŃiuni în domeniul primirii şi distribuirii produselor susceptibile de a fi numărate sau
măsurate:
- salariaŃi ai unor societăŃi comerciale;
- gestionari sau locatari de depozite;
26
- lucrători din alimentaŃia publică (barmani, bucătari, cofetari, etc.).
b) Subiect pasiv – poate fi orice persoana fizica sau juridica, agent economic sau comercial
păcălit, cumpărătorul de bună-credinŃă.
A) Latura obiectivă
a) Elementul material – se realizează prin acŃiunea de inducere în eroare cu prilejul vânzării,
repartizării ori emiterii de materiale în cantităŃi mai mici decât cele reale prin următoarele
modalităŃi alternative:
- folosirea unui instrument inexact – ceea ce presupune existenta unui asemenea instrument
care să fie folosit efectiv pentru măsurare (simpla deŃinere a unui instrument inexact nu este
infracŃiune).
- folosirea frauduloasa a unui instrument exact prin executarea unor manopere frauduloase
prin care se falsifica rezultatul măsurătorilor.12
Prin instrument de măsurat în sensul legii penale se înŃelege orice aparat, obiect sau ustensila cu
care se efectuează operaŃia de măsurătoare, adică se determină valoarea unei mărimi în raport cu o
unitate de măsură dată.
b) Urmarea imediată – constă în producerea unei stări de pericol, dar şi în producerea efectiva a
unei pagube materiale.
c) Legătura de cauzalitate – rezultă din fapta şi nu mai trebuie dovedita.
B) Latura subiectivă
Forma de vinovăŃie este numai intenŃia directa. Fapta săvârşită din culpă poate fi cel mult
neglijenŃă în serviciu dacă foloseşte instrumente de măsurat scoase din uz, dar în majoritatea
cazurilor, nu este infracŃiune.
4. Forme. ModalităŃi. SancŃiuni.
A) Forme
Legiuitorul în cazul acestei fapte sancŃionează şi tentativa. InfracŃiunea este consumata după
efectuarea unei singure operaŃiuni de înşelăciune la măsurătoare, respectiv când victima a acceptat
şi primit produsele. Poate fi infracŃiune continuă sau continuată în funcŃie de realizarea unora sau
mai multor rezoluŃii infracŃionale dar poate fi şi concurs de infracŃiuni.
12
V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, I. Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, R. Stanoiu, V. Rosca, op.cit., vol. IV, pag. 498-
499.
27
B) ModalităŃi
Celor doua modalităŃi normative le corespund o mare varietate de modalităŃi faptice.
C) SancŃiuni
Pentru săvârşirea faptei în forma consumata sau epuizata legiuitorul a prevăzut pedeapsa închisorii
între 6 luni şi 5 ani, în cazul tentativei aplicându-se în mod corespunzător regulile privind
sancŃionarea acesteia.
INSELACIUNE CU PRIVIRE LA CALITATEA MARFURILOR

Codul penal roman incriminează în articolul 297 faptele de falsificare ori substituire de mărfuri
sau orice alte produse precum şi expunerea spre vânzare sau vânzarea de asemenea bunuri
cunoscând ca sunt falsificate sau substituite.
2. CondiŃii preexiste
a) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale a căror naştere, desfăşurare şi normala
dezvoltare depinde de respectarea măsurilor legale privitoare la calitatea mărfurilor şi produselor
destinate consumului particular, productiv sau industrial.
b) Obiectul material - îl formează mărfurile sau orice alte produse falsificate sau substituite.
a) Subiect activ – poate fi orice persoana care răspunde penal participaŃia fiind posibilă sub
toate formele.
b) Subiect pasiv – este consumatorul înşelat dar şi unitatea comerciala unde lucrează subiectul
activ şi pe care a compromis-o prin activitatea infracŃionala.
a) Elementul material – al infracŃiunii se realizează prin acŃiunea de înşelare materializata
prin:
- falsificare – ceea ce presupune contrafacerea sau denaturarea calităŃii produselor prin
amestecarea lor cu substanŃe de valoare inferioara(apa în vin, faina în smântână) sau prin
28
amestecarea în produsul de baza a unor substanŃe prin care se măreşte perioada de fermentaŃie,
aciditatea, etc. şi prin care se obŃin produse de calitate inferioara(miere, băuturi răcoritoare, etc.)
- substituire, ceea ce presupune înlocuirea unor produse de calitate superioara cu altele de
aceeaşi natura dar de calitate inferioara (oua, pâine, produse agricole, etc.)
- expunerea spre vânzare – se comite vizibil în primul rând de către cei care efectuează
contrafacerea sau substituirea mărfurilor sau produselor dar şi de cei care se ocupa direct de
vânzare.
- vânzarea – respectiv trecerea bunului de la vânzător la cumpărător neavând importanŃă
forma vânzării, mijlocul în care se executa.13
b) Urmarea imediată – constă în săvârşirea unei fapte şi crearea astfel a unei stări de
pericol, a unei situaŃii prejudiciabile atât pentru agentul economic cat şi pentru cumpărător sau
realizarea efectiva a unui prejudiciu în cazul vânzării produsului falsificat sau substituit.
Forma de vinovăŃie îmbracă forma intenŃiei directe sau indirecte
A) Forme
Având în vedere pactul social al acestei fapte legiuitorul sancŃionează tentativa dar şi infracŃiunea
consumata.
B) ModalităŃi
Celor patru modalităŃi normative rezultate din text le corespund o mare varietate de modalităŃi
faptice.
C) SancŃiuni
SancŃiunea prevăzuta de legiuitor este pedeapsa închisorii cu limite cuprinse între 1 şi 7 ani în
cazul tentativei aplicându-se în mod corespunzător regulile privitoare la aceasta.
DIVULGAREA SECRETULUI ECONOMIC

13
Gh. Nistoreanu, A. Boroi, op.cit., pag. 421-422.
29
InfracŃiunea prevăzuta şi pedepsita de art. 298 C. Pen. constă în divulgarea unor date sau
informaŃii care nu sunt destinate publicităŃii de către cel care le cunoaşte datorita atribuŃiunilor de
serviciu dacă fapta este de natura să producă pagube.
Alineatul 2 al aceluiaşi articol prevede a doua varianta a infracŃiunii în ipoteza în care
fapta prevăzuta în al. precedent este săvârşită de alta persoana oricare ar fi modul prin care a ajuns
să cunoască datele sau informaŃiile. De remarcat ca textul de lege nu face nici o remarca la natura
concreta a informaŃiilor.
a) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale care se nasc şi se dezvolta în
legătura cu normala desfăşurare a activităŃii agenŃilor economici prin apărarea secretului datelor şi
informaŃiilor economice.
b) Obiectul material – există numai în ipoteza în care fapta priveşte un document sau care
conŃine date sau informaŃii precum şi orice alte materiale care conŃin date sau informaŃii (prototip,
şablon, matriŃă, etc.).
a) Subiect activ
În varianta tip subiectul activ poate fi doar un salariat al instituŃiei care a luat cunoştinŃă de
informaŃii datorită atribuŃiilor de serviciu, iar în varianta asimilata poate fi orice persoana care
răspunde penal. ParticipaŃia este posibilă sub toate formele.
b) Subiectul pasiv
Poate fi o societate comerciala a cărei activitate este perturbata prin divulgarea secretelor care
nu sunt destinate publicităŃii.
A)Latura obiectivă
a) Elementul material - se realizează prin acŃiunea de divulgare a unor date sau informaŃii cu
caracter economic nedestinate publicităŃii. Nu interesează către cine s-a făcut divulgarea, ori dacă
s-a făcut prin acŃiune sau prin inacŃiune(nu a asigurat corespunzător documentele).De asemenea nu
interesează dacă secretul a fost divulgat total sau parŃial.
b) CerinŃa esenŃială – este ca divulgarea să fie de natura sa producă o pagubă avutului public sau
privat.
30
c) Urmarea imediată – este săvârşirea faptei şi crearea unei stări de pericol, a unei situaŃii
prejudiciabile.
d) Legătura de cauzalitate – rezultă implicit din acŃiunea de divulgare
VinovăŃia nu poate lua decât forma intenŃiei directe sau indirecte. În cazul în care fapta este
săvârşită din culpa, întruneşte elementele constitutive ale infracŃiunii de neglijenta în serviciu sau
poate fi doar abatere disciplinara.
A) Forme
Se sancŃionează doar infracŃiunea consumata, respectiv atunci când divulgarea a mers pana la
capăt şi informaŃia a ajuns la persoana care nu trebuia sa recunoască fiind de natura să producă o
pagubă. InfracŃiunea se poate comite şi în forma epuizata.
B) ModalităŃi
Celor doua modalităŃi normative le corespund o mare varietate de modalităŃi faptice.
C) SancŃiuni
Pentru varianta tip legiuitorul a prevăzut ca sancŃiune pedeapsa închisorii de la 2 la 7ani, iar
în varianta asimilata pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani.
CONTRAFACEREA OBIECTULUI UNEI INVENTII

InfracŃiunea produsă şi pedepsita de art. 299 C. Pen. constă în contrafacerea sau folosirea fără
drept a obiectului unei invenŃii.
a) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale a căror existenta este asigurata prin
apărarea obiectului invenŃiei şi prin aceasta în mod implicit prin apărarea intereselor
personale(patrimoniale şi nepatrimoniale) ale inventatorilor.
b) Obiectul material – există doar în aparenta în cazul contrafacerii obiectului unei invenŃii şi este
obiectul invenŃiei în cazul folosirii fără drept.
31
a) Subiect activ – poate fi orice persoana care răspunde penal, participaŃia fiind posibilă sub toate
formele.
b) Subiect pasiv – este în principal statul ca titular al valorii sociale esenŃiale care este economia
tarii şi în secundar autorul invenŃiei care suferă prejudicii patrimoniale şi personal –
nepatrimoniale.
a) Elementul material – se realizează printr-o acŃiune de contrafacere a obiectului unei
invenŃii sau de folosire fără drept al acestuia. Prin contrafacere în sensul legii penale se înŃelege
fabricarea, crearea sau confecŃionarea unui obiect care imita obiectul brevetului invenŃiei.14
Prin folosire în sensul legii penale înŃelegem întrebuinŃarea, utilizarea obiectului invenŃiei
fără drept indiferent dacă obiectul folosit a fost contrafăcut de el sau de alta persoana.
b) CerinŃe esenŃiale – este necesar ca folosirea să fie făcută fără drept.
c) Urmarea imediată – este crearea stării de pericol pentru economia naŃionala prin
folosirea obiectului invenŃiei fără drept sau prin folosirea unui obiect contrafăcut.
d) Legătura de cauzalitate – rezulta implicit din săvârşirea faptei.
VinovăŃia îmbracă forma intenŃiei directe sau indirecte fapta neputând fi săvârşită din
culpă.
A) Forme
Legiuitorul nu sancŃionează actele pregătitoare şi tentativa. InfracŃiunea se consumă când
a fost realizat obiectul în întregime sau când a fost utilizat fără drept de către făptuitor. InfracŃiunea
se poate săvârşi şi în forma epuizată.
B) ModalităŃi
Celor doua modalităŃi normative le corespund multiple modalităŃi faptice.
C) SancŃiuni
Pentru săvârşirea infracŃiunii legiuitorul a prevăzut ca sancŃiune pedeapsa închisorii de la
3 luni la 2 ani sau amenda.
14
32
PUNEREA ÎN CIRCULAłIE A PRODUSELOR CONTRAFĂCUTE
InfracŃiunea prevăzută şi pedepsită de art. 300 C. Pen. se realizează prin punerea în circulaŃie a
produselor realizate ca urmare a contrafacerii sau folosirii fără drept a obiectului unei invenŃii. Din
textul de lege rezultă că aceasta infracŃiune este legată de fapta prevăzută şi pedepsită de art. 299
C. Pen., ea constând în valorificarea obiectului material al acesteia, al lucrului produs prin
contrafacere.
A) Obiectul juridic special – îl constituie relaŃiile sociale care se refera la ocrotirea activităŃii
celor care creează noi produse necesare economiei sau consumului direct al populaŃiei.
b) Obiectul material – este chiar lucrul contrafăcut pus în circulaŃie, respectiv
produsul infracŃiunii de contrafacere sau un derivat al acesteia.
a) Subiect activ – poate fi orice persoana fizica care răspunde penal fiind posibilă participaŃia sub
orice forma
b) Subiect pasiv – este persoana titulara a brevetului de invenŃie lezată în interesele sale morale şi
patrimoniale.
a) Elementul material – se realizează prin orice fel de acŃiune prin care produsele contrafăcute
sunt introduse în circulaŃie(expunere spre vânzare, vânzare, schimb cu alte produse, etc.).Nu are
importanta dacă cel care pune în circulaŃie produsul este şi autorul contrafacerii sau este alta
persoana.15
b) CerinŃe esenŃiale
Pentru existenŃa infracŃiunii este necesar să fie îndeplinite următoarele cerinŃe:
- bunul să fie contrafăcut;
- să fie rezultatul unui bun folosit pe nedrept.
15
33
c) Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru economia naŃionala şi
prejudiciul adus titularului brevetului
d) Legătura de cauzalitate – este implicit cuprinsa în materialitatea faptei.
B)Latura subiectivă
VinovăŃia nu poate îmbrăca decât forma intenŃiei directe sau indirecte.
A) Forme
Legea pedepseşte doar infracŃiunea consumată realizată atunci când sunt puse în
circulaŃie obiectele produse prin contrafacere sau se foloseşte fără drept invenŃia. Nu contează prin
ce modalitate se realizează punerea în circulaŃie.
B) ModalităŃi
Singura modalitate normativa poate avea numeroase modalităŃi faptice.
C) SancŃiuni
Pentru punerea în circulaŃie a produselor contrafăcute, legiuitorul a prevăzut pedeapsa
închisorii de la 3 luni l a3 ani.
CONCURENłA NELOIALĂ
Art. 301 C. Pen. prevede ca infracŃiunea constă în fabricarea ori punerea în circulaŃie a
produselor care poarte denumiri de origine ori indicaŃii de provenienŃa false, precum şi aplicarea pe
produse puse în circulaŃie de menŃiuni false privind brevetele de invenŃii ori folosirea unor nume
comerciale sau a denumirii organizaŃiilor de comerŃ şi industriale în scopul de a induce în eroare pe
beneficiari.
Tot aşa este denumita şi infracŃiunea prevăzută şi pedepsită de art. 5 din legea 11/1991
privind combaterea concurentei neloiale şi care constă in:
a) întrebuinŃarea unei firme, a unei embleme, a unei denumiri speciale sau a unor
ambalaje de natura a produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant
b) producerea în orice mod, importul, exportul, depozitarea, punerea în vânzare sau
vânzarea unor mărfuri purtând menŃiuni false privind brevetele de invenŃii, originea şi
34
caracteristicile mărfurilor, precum şi cu privire la numele producătorului sau comerciantului în
scopul de a induce în eroare pe ceilalŃi comercianŃi şi pe beneficiari.
a) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale referitoare la desfăşurarea cinstita a
raporturilor economice şi la apărarea intereselor producătorilor şi consumatorilor împotriva
faptelor de concurenŃă neloială.
b) Obiectul material – există şi este format din mărfurile introduse în circuitul economic purtând
embleme, denumiri sau menŃiuni false cu privire la provenienŃa lor.
a) Subiect activ – poate fi orice persoana care răspunde penal. Potrivit legii 11/1991, art. 4 poate fi
subiect activ şi orice persoana fizica sau juridica străină care săvârşeşte acte de concurenta neloiala
pe teritoriul României.
b) Subiect pasiv – este societatea comerciala a cărei activitate a avut de suferit din punct de vedere
moral sau material ca urmare a folosirii frauduloase a denumirii firmei, a emblemei ori a altor
însemne.
A)Latura obiectivă
a) Elementul material - se realizează prin folosirea ori punerea în circulaŃie a produselor cu
denumiri false, prin aplicarea de menŃiuni false privind brevetele de invenŃii, folosirea de nume
comerciale ori denumiri eronate. În varianta legii nr. 11/1991 se realizează prin întrebuinŃarea de
către un comerciant a unor ambalaje, embleme, denumiri speciale care aparŃin altor firme de natura
sa producă confuzie cu cele folosite legitim. În baza acestui text de lege elementul material se mai
poate realiza prin:
- folosirea în scop comercial a rezultatului unor experienŃe a căror obŃinere a necesitat un efort
considerabil sau a altor informaŃii secrete în legătura cu acestea, transmise autorităŃii competente în
scopul obŃinerii autorizaŃiilor de comercializare.
- divulgarea unor informaŃii care nu pot fi date publicităŃii cu excepŃia celor care sunt necesare
pentru protecŃia consumatorului.
- divulgarea, achiziŃionarea sau utilizarea secretului comercial
35
- producerea în orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea
unor mărfuri, servicii purtând menŃiuni false privind brevetele de invenŃii, mărcile, indicaŃiile
geografice, desenele sau modelele industriale, topografiile de circuite integrate, alte tipuri de
proprietate intelectuala, cum ar fi aspectul exterior al firmei, desingnul vitrinelor sau cel
vestimentar al personalului de serviciu, mijloace publicitare, etc.
Prin menŃiuni false asupra originii mărfurilor se înŃelege orice indicaŃie de natură a face să se
creadă că mărfurile au fost produse intr-o anumita localitate, intr-un anumit teritoriu sau într-un
anumit stat. Nu se socoteşte menŃiune falsă asupra originii mărfurilor denumirea unui produs al
cărui nume a devenit generic şi indica în comerŃ numai natura lui, în afară de cazul în care
denumirea este însoŃită de o menŃiune care ar putea face sa se creadă că are acea origine.
b) Urmarea imediată – constă în săvârşirea unora din faptele de mai sus şi crearea astfel a unei
stări de pericol pentru existenta şi întărirea probităŃii în activităŃile economice şi comerciale,
precum şi pentru apărarea intereselor beneficiarilor produselor care fac obiectul material al
infracŃiunii şi care sunt prejudiciaŃi.
c) Legătura de cauzalitate – rezultă implicit din săvârşirea faptei.
Forma de vinovăŃie este intenŃia directa calificata prin scopul urmărit.
A) Forme
Legiuitorul pedepseşte doar infracŃiunea în forma consumata respectiv atunci când s-a realizat
una din modalităŃile normative şi faptice.
B) ModalităŃi
ModalităŃilor normative rezultate din prevederile art. 301 C. Pen. şi prevederile art. 5 din legea
11/1991, le corespund o mare varietate de modalităŃi faptice.
C) SancŃiuni
Pentru săvârşirea faptelor aşa cum au fost ele incriminate, codul penal prevede ca sancŃiune
pedeapsa închisorii de la o luna la 2 ani sau amenda, iar legea 11/1991 republicata prevede expres
limitele amenzii între 2500 – 5000 Ron.
DETURNAREA DE FONDURI
36
Textul art. 302 indice 1 C. Pen. incriminează aceasta infracŃiune care constă în schimbarea
destinaŃiei fondurilor băneşti sau a resurselor materiale, fără respectarea prevederilor legale dacă
fapta a cauzat o perturbare a activităŃii economice-financiare sau a produs o paguba unui organ ori
instituŃii de stat sau unei alte unităŃi din cele la care se refera art. 145 C. Pen. Legiuitorul
pedepseşte mai mult fapta dacă sau produs consecinŃe deosebit de grave.
a) Obiectul juridic special - îl formează relaŃiile sociale care se nasc şi se dezvolta în legătura cu
disciplina bugetara şi cu realizarea bune condiŃiuni a prevederilor bugetului de stat.
b) Obiectul material – îl formează fondurile băneşti sau resursele materiale care au fost deturnate.
a) Subiectul activ – este calificat fiind o persoana cu atribuŃiuni în domeniul gestionarii fondurilor
băneşti şi resurselor materiale.
b) Subiectul pasiv – este statul ca titular al bugetului de stat
a) Elementul material – se realizează printr-o acŃiune de schimbare a destinaŃiei fondurilor
băneşti sau a resurselor materiale în sensul orientărilor către alte obiective.
b) Urmarea imediată – constă în perturbarea activităŃii economico-financiare a instituŃiei şi
implicit perturbarea aplicării bugetului.
c) Legătura de cauzalitate – este necesar să fie dovedită această legătură între activitatea
făptuitorului şi consecinŃa faptei.
VinovăŃia îmbracă forme intenŃiei directe sau indirecte.
A) Forme
Legiuitorul pedepseşte doar fapta consumata, atunci când s-a produs efectiv schimbarea
destinaŃiei fondurilor băneşti sau a resurselor materiale şi când s-au produs consecinŃele descrise de
lege.
B) ModalităŃi
37
Singura modalitate normativa rezultata din text are o mare varietate de modalităŃi faptice.
C) SancŃiuni
Pentru forma simpla a infracŃiunii legiuitorul a prevăzut ca sancŃiune pedeapsa închisorii între
6 luni şi 5 ani, iar pentru forma agravata a prevăzut ca sancŃiuni atât pedeapsa închisorii între 5 şi
15 ani, precum şi interzicerea unor drepturi.
NERESPECTAREA DISPOZIłIILOR PRIVIND IMPORTUL DE DESEURI ŞI

REZIDUURI
Art. 3022 C. Pen. incriminează infracŃiunea(introdusa prin legea 88/1992)care constă în
efectuarea oricărei operaŃiuni de import, de deşeuri sau reziduuri de orice natura sau de alte
mărfuri periculoase pentru sănătatea populaŃiei şi pentru mediul înconjurător, precum şi
introducerea în orice mod sau tranzitarea acestora pe teritoriul tarii fără respectarea dispoziŃiilor
legale.
Acelaşi text de lege prevede şi doua variante agravante şi anume dacă faptele prevăzute
în alineatul precedent au pus în pericol sănătatea sau integritatea corporala a unui mare număr de
persoane, au avut vreuna din urmările arătate la art. 182 C. Pen. ori au cauzat o paguba materiala
importanta(închisoare între 3 şi 10ani) şi în cazul în care s-a produs moartea uneia sau mai multor
persoane ori pagube importante economiei naŃionale(închisoare între 7 şi 20 ani şi interzicerea
unor drepturi).
A) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale care privesc viaŃa, integritatea corporala
şi sănătatea persoanelor cat şi relaŃiile sociale referitoare la existenta şi dezvoltarea economiei
naŃionale, a proprietăŃii publice şi private.
b) Obiectul material – este reprezentat de corpul persoanei care suporta consecinŃele sau bunurile
materiale afectate.
a) Subiectul activ – poate fi în principiu orice persoana fizica, care răspunde penal dar în realitate
poate fi doar un funcŃionar cu atribuŃiuni în activităŃile de import – export.
38
b) Subiectul pasiv – este în principal statul, dar şi cetăŃenii, persoanele fizice sau juridice asupra
cărora se pot produce consecinŃele activităŃii infracŃionale.
a) Elementul material – se poate realiza prin mai multe acŃiuni alternative:
efectuarea oricăror operaŃiuni de import
introducerea în orice mod în tara de deşeuri şi reziduuri fără respectarea dispoziŃiilor legale
tranzitarea pe teritoriul României a unor asemenea substanŃe
Sunt întrunite elementele constitutive ale infracŃiunii şi în cazul în care s-a efectuat o singura
operaŃiune.16
b) Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol ca urmare a săvârşirii faptei.
c) Legătura de cauzalitate – între fapta şi consecinŃele ei trebuie sa existe şi trebuie dovedita în
fata instanŃei.
VinovăŃia îmbracă forma intenŃiei directe sau indirecte.
A) Forme
Legiuitorul a prevăzut sancŃionarea atât a tentativei cat şi a infracŃiunii consumate.
B) ModalităŃi
Textul de lege prevede o modalitate simpla şi doua agravante, fiecare dintre ele cu multiple
C) SancŃiuni
Legiuitorul a prevăzut sancŃiuni diferite în funcŃiune de gravitatea faptei, astfel:
- pentru forma simpla a prevăzut închisoarea între 2 şi 7 ani
- pentru prima agravanta a prevăzut închisoarea între 3 şi 10 ani şi interzicerea unor drepturi
- pentru a doua agravanta a prevăzut pedeapsa închisorii între 7 şi 20 ani şi interzicerea unor
drepturi.
16
39
VIII. INFRACłIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELAłII PRIVIND
CONVIEłUIREA SOCIALĂ
- ASPECTE COMUNE -
1. Obiectul juridic generic

Obiectul juridic generic comun tuturor infracŃiunilor din acest titlu îl constituie relaŃiile
sociale a căror formare şi dezvoltare normala sunt condiŃionate de apărarea regulilor de convieŃuire
socială(referitoare la familie, sănătate, etc.).
Aceste relaŃii sociale sunt reglementate de diferite norme de conduita începând cu cele
morale, religioase şi terminând cu cele juridice, şi fiecare fascicul de relaŃie formate conform
acestor norme constituie o valoare socială, ocrotirea relaŃiei sociale nefiind posibilă fără apărarea
prin mijloacele dreptului penal acestor relaŃii sociale.
InfracŃiunile care aduc atingere regulilor de convieŃuire socială sunt numeroase şi variate
la fel ca relaŃiile care le apără şi se refera la: familie, sănătate publică, respect şi buna convieŃuire
între oameni, buna-cuviinŃă, relaŃiile între locatari, liniştea publică etc.
O lezare a oricăreia dintre aceste valori sociale implică lezarea relaŃiilor de convieŃuire
socială în ansamblul lor.
NoŃiunea de relaŃie socială are doua sensuri:17
- sens larg conform căruia cele mai multe relaŃii sociale sunt în fond relaŃiile de
convieŃuire socială, relaŃii de vieŃuire a unor oameni împreuna cu alŃii.
- în sens mai restrâns se au în vedere acele relaŃii sociale care presupun contacte mai
apropiate, mai directe, frecvente între oameni şi a căror încălcare implică o suferinŃa morala:
relaŃiile de familie, relaŃii de asistenta a celor aflaŃi în primejdie, relaŃiile dintre locatari, relaŃii de
buna-cuviinŃa şi respect reciproc. Acest al doilea sens este cel de care se ocupa acest titlu din codul
penal.
2. Obiect material
Obiectul material există la marea majoritate a infracŃiunilor , exemplu: falsificarea de
alimente sau alte produse art. 313 C. Pen., profanare de morminte art.319 C. Pen., tulburarea
folosinŃei locuinŃei, art. 320 C. Pen., iar altele nu au obiect material, de exemplu: propaganda
naŃionalist – şovină, ultrajul contra bunelor moravuri, instigarea publică, etc.
17
40
3. SubiecŃii infracŃiunii
a) Subiect activ al infracŃiunii – poate fi în general orice persoana care răspunde penal excepŃii
fiind unele situaŃii în care se cere subiectului o anumita calitate, de exemplu, abandonul de familie,
infracŃiune la care subiectul activ poate fi doar o persoana care are obligaŃii de întreŃinere fata de
alta persoana.
b) Subiect pasiv – principal este statul iar în secundar persoana care a avut de suferit ca urmare a
infracŃiunii comise. ParticipaŃia penală este posibilă sub toate formele.
4. Latura obiectivă
a) Elementul material al laturii obiective se realizează de cele mai multe ori printr-o
acŃiune, iar pe cale de excepŃie poate fi şi o inacŃiune, de exemplu abandonul de familie sau
infracŃiunea de lăsare fără ajutor prin omisiunea de înştiinŃare.
b) Urmarea imediată la marea majoritate a infracŃiunilor constă în crearea unei stări de
pericol, iar la puŃine din ele se cere producerea unui rezultat vătămător, de exemplu, la
contaminarea venerica.
c) Legătura de cauzalitate între acŃiunea făptuitorului şi rezultatul socialmente periculos
trebuie sa existe şi trebuie dovedita în fata instanŃei.
5. Latura subiectivă
VinovăŃia îmbracă de regulă forma intenŃiei directe sau indirecte, excepŃia fiind situaŃiile în care
fapta se poate comite şi din culpa, de exemplu, lăsarea fără ajutor, răspândirea bolilor la animale şi
plante.
A) Forme
Deşi este posibilă la marea lor majoritate tentativa se pedepseşte doar la traficul de stupefiante şi la
proxenetism. La toate celelalte se sancŃionează infracŃiunea în forma consumata, iar uneori în
forma epuizata(exemplu, prostituŃie).
B) ModalităŃi
ModalităŃilor normative simple sau agravante rezultate din text le corespund o mare varietate de
C) SancŃiuni
În general legiuitorul a prevăzut ca sancŃiune pedeapsa închisorii alternativa cu amenda, în unele
cazuri impunând şi interzicerea unor drepturi(ex., proxenetism).
41
INFRACłIUNI CONTRA FAMILIEI
BIGAMIA
Prevăzuta şi pedepsita de art. 303 C. Pen, infracŃiunea constă în încheierea unei noi casatorii de
către o persoana căsătorită. Persoana necăsătorita care se căsătoreşte cu o persoana pe care o ştia
căsătorita este sancŃionata cu o pedeapsa mai redusa.
A) Obiectul juridic
a) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale care se refera la familie şi a căror
existenta şi dezvoltare implică respectarea caracterului monogam al căsătoriei.
b) Obiect material - nu există.
a) Subiectul activ – poate fi numai o persoana căsătorita. Există coautorat dacă ambii soŃi sunt
bigami. Dacă numai unul din soŃi este bigam, celalalt şot este complice nemijlocit.
b) Subiectul pasiv – este sotul (soŃia) persoanei care deşi este căsătorita a încheiat o noua
căsătorie.
a) Elementul material se realizează prin acŃiunea de încheiere a unei noi casatorii valabile de
către o persoana care era căsătorită. Există infracŃiune şi dacă soŃii erau despărŃiŃi în fapt, indiferent
de perioada.18
b) Urmarea imediată constă în atingerea grava adusa relaŃiilor de convieŃuire socială.
c) Legătura de cauzalitate – rezultă din însăşi materialitatea faptei.
VinovăŃia îmbracă forma intenŃiei directe sau indirecte, scopul şi mobilul neavând nici o relevanta
pentru existenta infracŃiunii.
18
42
A) Forme
Legiuitorul pedepseşte doar infracŃiunea consumata, moment realizat la data încheierii unei noi
casatorii valabile.
B) ModalităŃi
Singura modalitate normativa are o mare varietate de modalităŃi faptice.
C) SancŃiuni
Legiuitorul a prevăzut pentru şotul bigam pedeapsa închisorii între 1 şi 5 ani, iar pentru şotul
complice pedeapsa închisorii între 6 luni şi 3 ani. Există şi o cauza de nepedepsire dacă prima sau a
doua căsătorie este nulă din alt motiv decât bigamia.
ABANDONUL DE FAMILIE
În conformitate cu prevederile art. 305 C. Pen. constituie infracŃiune săvârşirea de către persoana
care are obligaŃia de întreŃinere a uneia din următoarele fapte:
a) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor expunându-l la suferinŃe fizice sau morale
b) neîndeplinirea cu rea credinŃa a obligaŃiei de întreŃinere prevăzuta de lege
c) neplata cu rea credinŃa timp de 2 luni a pensiei de întreŃinere stabilita pe cale judecătoreasca.
a) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale referitoare la familie a căror existenta şi
dezvoltare este condiŃionata de respectarea obligaŃiilor de solidaritate, sprijin material şi moral,
concret, efectiv, constând în furnizarea mijloacelor de întreŃinere acelui membru al familiei care
are nevoie de ele.
b) Obiectul material – îl formează bunul sau valoarea la care are dreptul persoana lezata.
a) Subiectul activ – este persoana care are obligaŃia de întreŃinere, deci este un subiect calificat,
obligaŃie care decurge din legea penală sau din alte reglementari(art.86 codul familiei). ObligaŃia
poate fi unilaterala sau bilaterala.
43
b) Subiectul pasiv – este persoana îndreptăŃită la întreŃinere, deci este subiect pasiv calificat prin
relaŃia cu subiectul activ. În funcŃie de evoluŃia situaŃiei statutul celor doi subiecŃi se poate
schimba, de exemplu relaŃia părinŃi şi copii.19
A)Latura obiectivă
a) Elementul material al laturii obiective se realizează prin una din următoarele acŃiuni sau
inacŃiuni alternative:
a. părăsirea este acŃiunea de plecare, îndepărtare de la domiciliu a persoanei obligata la
întreŃinere şi lăsarea persoanei îndreptăŃite
b. alungarea este acŃiunea de izgonire, de îndepărtare de la locuinŃa sa de către persoana
obligata la întreŃinere a persoanei îndreptăŃite la aceasta.
c. lăsarea fără ajutor înseamnă adoptarea unei atitudini de pasivitate, de inacŃiune din partea
făptuitorului. Chiar dacă cel îndreptăŃit la întreŃinere rămâne în locuinŃa nu primeşte ajutorul de
care are nevoie.
Este necesar ca prin aceste acŃiuni sau inacŃiuni alternative, persoana îndreptăŃită să fie expusă la
suferinŃe fizice sau morale.
d. neîndeplinirea cu rea-credinŃa a obligaŃiei de întreŃinere prevăzuta de lege nu implică o
anumita suma de bani, ci asigurarea tuturor resurselor materiale şi financiare necesare traiului
cotidian (îmbrăcăminte, alimente, medicamente, etc.).
e. neplata cu rea – credinŃa timp de doua luni a pensiei de întreŃinere la care era obligat prin
hotărâre judecătoreasca. Nu este permisa plata parŃiala nu are relevanta dacă cel îndreptăŃit la
întreŃinere realizează venituri proprii dar care sunt insuficiente.
b) Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru cel îndreptăŃit la întreŃinere
prin lipsirea de mijloacele necesare.
c) Legătura de cauzalitate – trebuie să existe şi trebuie dovedita în fata instanŃei.
A) Forme
19
44
Legiuitorul pedepseşte doar infracŃiunea consumata, respectiv atunci când s-a produs urmarea
socialmente periculoasa.
B) ModalităŃi
Celor cinci modalităŃi normative rezultate din text le corespund o mare varietate de modalităŃi
faptice.
C) SancŃiuni
Pentru săvârşirea infracŃiunii legiuitorul a prevăzut ca sancŃiune pedeapsa cu închisoarea alternativ
cu amenda astfel: pentru săvârşirea faptei în condiŃiile art. 305 lit. a, b închisoare între 6 luni şi 2
ani sau amenda, iar pentru fapta săvârşită în condiŃiile art. 305 lit. c, C. Pen. pedeapsa închisorii
între 1 şi 3 ani sau amenda.
Punerea în mişcare a acŃiunii penale se face la plângerea prealabila a persoanei vătămate iar
împăcarea parŃilor înlătura răspunderea penală. InstanŃa de judecata poate pronunŃa o pedeapsa cu
închisoarea în limitele prevăzute de codul penal dar cu suspendarea condiŃionata a executării
pedepsei pronunŃate, condiŃia fiind îndeplinirea cu regularitate a obligaŃiei de întreŃinere.
RELE TRATAMENTE APLICATE MINORULUI

Prevăzută şi pedepsită de art. 306 C. Pen. infracŃiunea constă în punerea în primejdie grava, prin
măsuri sau tratament de orice fel a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului de către
părinŃi sau de orice persoana căreia minorul i-a fost încredinŃat spre creştere şi educare.
a) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale referitoare la familie a căror existenta şi
dezvoltare este condiŃionata de un comportament uman din partea părinŃilor sau educatorilor
pentru a nu prejudicia dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a acestuia. Uneori legea permite
luarea unor măsuri severe în folosul minorului, dar în anumite limite pentru a nu dauna dezvoltarea
sau sănătatea acestuia.
b) Obiectul material – îl formează corpul minorului
45
a) Subiectul activ – este circumstanŃiat putând fi doar părintele sau persoana căreia i-a fost
încredinŃat.
b) Subiect pasiv – este copilul minor care nu a împlinit 18 ani.
3. ConŃinut constitutiv
a) Elementul material – al laturii obiective se realizează prin măsuri sau tratamente de orice fel
care pot fi atât acŃiuni (loviri, violente) cat şi inacŃiuni (neasigurarea hranei, îmbrăcămintei,
condiŃiilor de locuit).
b) Urmarea imediată – constă în punerea în primejdie grava a dezvoltării fizice, intelectuale sau
morale a minorului.
c) Legătura de cauzalitate – dintre acŃiunea făptuitorului şi urmările socialmente periculoase
rezulta din materialitatea faptei.
A) Forme
Legiuitorul pedepseşte infracŃiunea consumata fiind posibilă săvârşirea acesteia şi în forma
epuizată atunci când acŃiunea făptuitorului de prelungeşte în timp.20
B) ModalităŃi
C) SancŃiuni
Fata de gravitatea deosebita a faptei legiuitorul a prevăzut ca sancŃiune pedeapsa închisorii de la 3
la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
NERESPECTAREA MĂSURILOR PRIVIND INCREDINłAREA MINORULUI

Potrivit art. 307 C. Pen. constituie infracŃiune:
20
V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, I. Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, R. Stanoiu, V. Rosca, op.cit., vol. IV, pag. 579 şi
urm.
46
reŃinerea de către un părinte a copilului sau minor, fără consimŃământul celuilalt părinte sau
al persoane căreia i-a fost încredinŃat minorul potrivit legii
fapta persoanei căreia i s-a încredinŃat minorul prin hotărâre judecătoreasca, spre creştere şi
educare,de a împiedica în mod repetat pe oricare din părinŃi sa aibă legături personale cu
minorul, în condiŃiile stabilite de parŃi sau de către organul competent.
a) Obiectul juridic special - îl formează relaŃiile sociale referitoare la familie a căror existenta şi
dezvoltare sunt condiŃionate de manifestarea unei griji permanente pentru creşterea şi educarea
minorului, precum şi pentru păstrarea legăturii acestuia cu părinŃii săi, atunci când aceştia sunt
despărŃiŃi.
b) Obiectul material - îl formează persoana fizica a minorului.
a) Subiectul activ – este calificat fiind unul dintre părinŃi sau persoana căreia i-a fost încredinŃat
minorul spre creştere şi educare. ParticipaŃia este posibilă sub toate formele.
b) Subiectul pasiv – este părintele sau persoana căruia nu i-a fost încredinŃat minorul, dar care
este privat de dreptul sau de a lua contact nemijlocit cu acesta.
A)Latura obiectivă
a) Elementul material – se realizează prin una din următoarele acŃiuni;
reŃinerea copilului minor fără consimŃământul celuilalt soŃ;
împiedicarea părintelui sa aibă legături personale cu minorul în mod repetat.
b) Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru creşterea şi educarea
copilului şi punerea în primejdie a legăturilor dintre părinŃi şi copii.
c) Legătura de cauzalitate – trebuie sa existe şi dovedita în fata instanŃei de judecata.
A) Forme
Legiuitorul pedepseşte doar infracŃiunea consumata, respectiv atunci când s-a produs reŃinerea sau
împiedicarea repetata a stabilirii unei legături personale cu minorul.
B) ModalităŃi
47
faptice.
C) SancŃiuni
Legiuitorul a prevăzut ca sancŃiune pedeapsa închisorii de la o luna la 3 luni, alternativ cu amenda.
Punerea în mişcare a acŃiunii penale se face la plângerea prealabila a parŃii îndreptăŃite, iar
împăcarea parŃilor înlătura răspunderea penală.
INFRACłIUNI CONTRA SĂNĂTĂłII PUBLICE
ZADARNICIREA COMBATERII BOLILOR

Art. 308 C. Pen. incriminează infracŃiunea de zădărnicirea combaterii bolilor care constă în
nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor molipsitoare dacă a avut ca
urmare răspândirea unei asemenea boli.
a) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale referitoare la ocrotirea sănătăŃii publice
împotriva faptelor de răspândire a bolilor molipsitoare prin zădărnicirea combaterii bolilor.
b) Obiectul material – există doar atunci când acŃiunea făptuitorului se răsfrânge asupra unui
obiect (de exemplu împiedicarea dezinfectării unui autovehicul).
formele.
b) Subiect pasiv – este persoana care s-a îmbolnăvit ca urmare a răspândirii bolii.
a) Elementul material – se realizează prin orice acŃiune sau inacŃiune prin care sunt zădărnicite
măsurile de prevenire sau combaterea bolii(nerespectarea izolării bolnavului, nerespectarea
tratamentului prescris, etc.).
48
b) Urmarea imediată – constă în răspândirea unei boli molipsitoare, iar dacă se produce
îmbolnăvirea sau moartea unei persoane suntem în situaŃia concursului de infracŃiuni.21
c) Legătura de cauzalitate - trebuie sa existe şi trebuie dovedita în fata instanŃei.
VinovăŃia poate lua forma intenŃiei directe sau indirecte, atunci când se comite prin acŃiune dar şi
forma culpei când se comite prin inacŃiune.
A) Forme
Legiuitorul sancŃionează doar infracŃiunea consumata atunci când s-a produs răspândirea bolii.
B) ModalităŃi
C) SancŃiuni
SancŃiunea aplicabilă este pedeapsa închisorii de la o luna la 2 ani sau amenda.
CONTAMINAREA VENERICA
ŞI TRANSMITEREA SINDROMULUI IMUNODEFICITAR DOBANDIT
Fapta prevăzută şi pedepsită de art. 309 C. Pen. constă în transmiterea unei boli venerice prin
raport sexual, prin relaŃii sexuale cu persoane de acelaşi sex sau prin acte de perversiune sexuala,
de către o persoana care ştia ca suferă de o astfel de boala.
Fapta are caracter mai grav dacă s-a transmis victimei sindromul imunodeficitar dobândit de către
o persoana care ştia ca suferă de o astfel de boala.
a) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale referitoare la sănătatea publică a căror
dezvoltare este condiŃionata şi de existenta unor relaŃii sexuale între persoane sănătoase şi
netransmiterea prin aceste relaŃii a unei boli venerice sau a sindromului imunodeficitar dobândit.
b) Obiectul material – îl formează corpul persoanei contaminate.
21
49
a) Subiectul activ - este calificat legea cerând să fie o persoana bolnava veneric sau contaminata
cu sindromul imunodeficitar dobândit.
b) Subiectul pasiv – poate fi orice persoana care suferă contaminarea.
a) Elementul material al infracŃiunii – se realizează prin acŃiunea de transmitere a unei boli
venerice sau SIDA. Dacă ambele persoane sunt bolnave şi îşi transmit reciproc bolile, ambele vor
răspunde penal. Dacă actul sexual constituie o infracŃiune privitoare la viaŃa sexuala atunci este
concurs de infracŃiuni.22
b) CerinŃa esenŃială – este ca făptuitorul sa fi ştiut ca este contaminat cu una din aceste boli.
c) Urmarea imediată - constă în contaminarea persoanei vătămate şi implicit în pericolul de a se
transmite boala la alte persoane.
d) Legătura de cauzalitate – este necesar să existe, sa se dovedească în fata instanŃei ca subiectul
activ este cel care a făcut contaminarea.
VinovăŃia îmbracă forma intenŃiei directe sau indirecte şi subzistă chiar dacă victima a ştiut la ce
pericol se expune şi a acceptat acest lucru.
A) Forme
Legiuitorul pedepseşte infracŃiunea consumata, în momentul terminării actului sexual chiar
dacă îmbolnăvirea se constată ulterior.
B) ModalităŃi
Cele trei modalităŃi normative, doua simple şi una agravanta au multiple modalităŃi faptice .
C) SancŃiuni
Având în vedere gravitatea faptei legiuitorul sancŃionează cu închisoarea de la 1 la 5 ani
varianta simpla şi cu închisoarea de la 5 la 15 ani, varianta agravanta, în ambele situaŃii
dispunându-se şi măsura de siguranŃa a obligării la tratament medical.
22
50
SUSTRAGEREA DE LA TRATAMENT MEDICAL
Este infracŃiune potrivit art. 309 indice 1, C. Pen., sustragerea de la executarea măsurii de siguranŃa
a obligării la tratament medical, în cazul infracŃiunii de contaminare venerica.
a) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale referitoare la combaterea acŃiunilor de
contaminare venerica, relaŃii care obliga la respectarea întocmai a măsurilor de siguranŃa privind
obligarea la tratament medical. Prin săvârşirea infracŃiunii sunt afectate in acelaşi timp şi relaŃiile
sociale, privitoare la normala înfăptuire a justiŃiei.
b) Obiectul material – îl formează corpul persoanelor care suferă de pe urma infracŃiunii.
a) Subiectul activ – este persoana împotriva căreia s-a luat măsura obligării la tratament medical,
participaŃia fiind posibilă.
b) Subiectul pasiv – poate fi orice persoana care a suferit de pe urma infracŃiunii.
a) Elementul material – se realizează prin atitudinea de sustragere de la tratamentul medical şi se
face atât prin acŃiune (părăsirea spitalului fără voie) sau inacŃiune(nu se prezintă la tratament).
b) Urmarea imediată – constă în starea de pericol pentru alte persoane.
c) Legătura de cauzalitate – trebuie sa existe şi trebuie dovedita în fata instanŃei.
VinovăŃia ia forma intenŃiei directe chiar şi atunci când fapta se realizează prin inacŃiune.
A) Forme
Se pedepseşte doar infracŃiunea consumata atunci când a avut loc efectiv sustragerea.
B) ModalităŃi
Singura modalitate normativa are multe variante faptice.
C) SancŃiuni
51
SancŃiunea prevăzuta de legiuitor este pedeapsa închisorii de la 3 luni la 1 an, alternativ cu
amenda.
RĂSPÂNDIREA BOLILOR LA ANIMALE ŞI PLANTE

Fapta prevăzută şi pedepsită de art. 310 C. Pen. constă în nerespectarea măsurilor privitoare la
prevenirea sau combaterea bolilor molipsitoare la animale sau plante ori a dăunătorilor dacă au
avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli ori a dăunătorilor sau altei urmări grave.
a) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale referitoare la sănătatea publică şi a căror
dezvoltare este condiŃionata de prevenirea şi combaterea bolilor molipsitoare la animale şi plante
precum şi a dăunătorilor.
b) Obiectul material – există fiind animalele sau plantele contaminate sau distruse prin
răspândirea bolilor sau dăunătorilor.
formele.
b) Subiect pasiv – poate fi persoana fizica sau juridica prejudiciata prin răspândirea bolilor sau
dăunătorilor.
A)Latura obiectivă
a) Elementul material – se realizează fie prin acŃiune(în cazul răspândirii intenŃionate), fie prin
inacŃiune (în cazul neluării măsurilor de răspândire).
b) Urmarea imediată – constă în răspândirea bolilor sau a dăunătorilor.
c) Legătura de cauzalitate – între acŃiunea făptuitorului şi rezultatul socialmente periculos,
trebuie să existe.
VinovăŃia are atât forma intenŃiei directe sau indirecte, cat şi a culpei în cazul în care elementul
material al infracŃiunii se realizează prin inacŃiune.
52
A) Forme
Legiuitorul incriminează şi pedepseşte doar forma consumata a infracŃiunii, atunci când s-a produs
urmarea socialmente periculoasa.
B) ModalităŃi
ModalităŃilor normative rezultate din textul de lege le corespund multiple modalităŃi faptice.
C) SancŃiuni
În cazul săvârşirii faptei legiuitorul a prevăzut ca sancŃiune pedeapsa închisorii de la 3 luni la 3 ani,
alternativ cu amenda.
INFECTAREA APEI
Incriminata de art. 311 C. Pen., fapta constă în infectarea prin orice mijloace a surselor sau
reŃelelor de apa, dacă este dăunătoare sănătăŃii oamenilor, animalelor sau plantelor.
existenta şi dezvoltare este condiŃionata de ocrotirea surselor şi reŃelelor de apa, pentru a evita sa
devina dăunătoare sănătăŃii oamenilor, animalelor sau plantelor.
b) Obiectul material – îl formează sursele sau reŃelele de apa (izvoare, puŃuri, lacuri, rezervoare,
conducte, staŃii de epurare, canale, jgheaburi, etc.).
formele.
b) Subiect pasiv – poate fi orice persoana fizica sau juridica.
a) Elementul material - se realizează prin acŃiunea de infectare, alterare, schimbare a compoziŃiei
apei indiferent prin ce mijloc se realizează.
53
b) CerinŃa esenŃială – este ca sursele sau reŃelele de apa să fie de utilitate publică.23
c) Urmarea imediată – crearea pericolului ca apa să devină dăunătoare sănătăŃii oamenilor,
animalelor sau plantelor sau să ducă la îmbolnăvirea oamenilor şi animalelor şi distrugerea
plantelor.
Dacă se ajunge la un rezultat periculos, respectiv la una din infracŃiunile contra vieŃii,integrităŃii
corporale sau sănătăŃii,suntem în situaŃia concursului de infracŃiuni.
d) Legătura de cauzalitate - între fapta şi consecinŃe trebuie să fie dovedita.
VinovăŃia imbrica forma intenŃiei directe sau indirecte.
4. Forme. ModalităŃi. SancŃiuni.
A)Forme
Legiuitorul incriminează şi pedepseşte doar fapta consumata când s-a produs infectarea apei, de
utilitate publică.
B) ModalităŃi
C) SancŃiuni
Legiuitorul a prevăzut ca sancŃiune pedeapsa închisorii de la 6 luni la 4 ani, alternativ cu amenda.
TRAFICUL DE SUBSTANłE TOXICE

Art. 312 C. Pen. aşa cum a fost modificat prin legea 143/2000 prevede şi sancŃionează fapta care
constă în producerea, deŃinerea sau orice operaŃiune privind circulaŃia produselor ori substanŃelor
toxice, cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care conŃin astfel de substanŃe, ori
experimentarea produselor sau substanŃelor toxice fără drept.
existenta şi desfăşurare sunt condiŃionate de respectarea normelor legale referitoare la producŃia,
deŃinerea, circulaŃia, etc. produselor şi substanŃelor toxice.
23
54
b) Obiectul material – îl formează produsele sau substanŃele toxice.
formele.
b) Subiect pasiv – orice persoana care suporta consecinŃele faptei.
a) Elementul material – se realizează printr-o acŃiune sau prin una din următoarele acŃiuni:
producerea, respectiv fabricarea, extracŃia, prepararea, transformarea;
deŃinerea, respectiv primirea ori păstrarea în scopuri ilicite;
orice operaŃii, respectiv orice act de procurare ori transmitere(vânzare, cumpărare,
distribuire, transport, etc.);
cultivare, respectiv întregul proces tehnologic de la semănare la culegere;
experimentare, respectiv operaŃiuni de laborator, dozare, combinare, încercare, etc.24
b) CerinŃa esenŃială – este ca aceste operaŃiuni sa se desfăşoare fără drept.25
c) Urmarea imediată – constă în crearea stării de pericol pentru sănătatea publică.
d) Legătura de cauzalitate - între fapte şi consecinŃe trebuie sa existe.
VinovăŃia îmbracă forma intenŃiei directe sau indirecte cu condiŃia ca autorul sa cunoască
faptul ca substanŃele sunt toxice.
A) Forme
Legiuitorul incriminează atât tentativa cat şi fapta consumata atunci când s-au produs consecinŃele
cerute de lege.
B) ModalităŃi
Cele cinci modalităŃi normative simple(producere, deŃinere, cultivare, circulaŃie, experimentare) şi
una agravanta(traficul organizat) au o mare varietate de modalităŃi faptice.
C) SancŃiuni
24
25
55
FaŃă de gravitatea faptei, legiuitorul a prevăzut sancŃiuni pe măsură, respectiv pedeapsa închisorii
între 3 şi 15 ani şi interzicerea unor drepturi pentru forma simplă a infracŃiunii şi închisoare între
15 şi 25 de ani şi interzicerea unor drepturi în cazul formei agravante.
FALSIFICAREA DE ALIMENTE SAU ALTE PRODUSE

Art. 313 C. Pen. prevede ca este infracŃiune prepararea de alimente sau băuturi falsificate,
alterate sau interzise consumului, vătămătoare sănătăŃii, expunerea spre vânzare sau vânzarea unor
astfel de alimente sau băuturi cunoscând ca sunt falsificate sau alterate ori interzise consumului.
Alineatul 2 al art. 313 C. Pen. prevede ca infracŃiune şi falsificarea sau substituirea altor mărfuri
sau produse dacă prin falsificare sau substituire acestea au devenit vătămătoare sănătăŃii.
Fapta prezintă pericol mai grav când se comite potrivit alineatului 3 al art. 313 C. Pen., prin
punerea în consum public de carne sau produse din carne provenite din tăieri de animale sustrase
controlului veterinar, dacă a avut ca urmare îmbolnăvirea unei persoane. Fapta atinge maximum de
gravitate dacă prin aceeaşi fapta s-a produs moartea unei persoane.
Textul de lege stabileşte o gravitate sporita faptei dacă s-au produs consecinŃe din cele prevăzute
de art. 180 al. 2, 181 şi 182 C. Pen. dacă a intervenit moartea unei persoane(în cazul faptelor
descrise în alineatele 1 şi 2).
a) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale privitoare la sănătatea publică a căror
existenta şi dezvoltare este condiŃionata de respectarea corectitudinii şi probităŃii în prepararea şi
desfacerea alimentelor sau băuturilor şi altor produse destinate consumului uman.
b) Obiectul material - există şi este format din alimentele, băuturile, mărfurile, carnea şi
preparatele din carne, falsificate sau produse contrar legii.
a) Subiect activ – poate fi orice persoana care răspunde penal, participaŃia fiind posibilă.
b) Subiect pasiv – poate fi orice persoana care a suferit de pe urma infracŃiunii.
56
a) Elementul material – se realizează printr-o acŃiune care poate fi preparare, expunere spre
vânzare, vânzare, falsificare ori substituire, punere în consum public de produse falsificate.
b) Urmarea imediată – constă în producerea unui pericol de îmbolnăvire a persoanelor, iar în
varianta asimilata de îmbolnăvirea acestora.
c) Legătura de cauzalitate între fapta şi consecinŃa trebuie sa existe.
A) Forme
Prezentând pericol sporit pentru populaŃie legiuitorul a hotărât sa sancŃioneze atât tentativa cat şi
fapta consumata, respectiv când activitatea de execuŃie a fost dusa pana la capăt şi s-a produs
starea de îmbolnăvire.
B) ModalităŃi
Multiplele modalităŃi normative rezultate din text au o mare varietate de modalităŃi faptice.
C) SancŃiuni
Gravitatea faptelor a determinat legiuitorul sa prevadă sancŃiuni aspre, respectiv pedeapsa
închisorii între 3 şi 10 ani în forma simpla şi între 7 şi 20 de ani, în forma agravanta precum şi
interzicerea unor drepturi.
INFRACłIUNI PRIVITOARE LA ASISTENTA CELOR AFLATI ÎN PRIMEJDIE
PUNEREA ÎN PRIMEJDIE A UNEI PERSOANE ÎN NEPUTINTA DE SE INGRIJI

Art. 314 C. Pen. incriminează ca infracŃiune părăsirea, alungarea ori lăsarea fără ajutor, în orice
mod, a unui copil sau a unei persoane care nu are putinŃa de se îngriji de către acela care o are sub
paza sau îngrijire, punându-i în pericol iminent viaŃa, sănătatea sau integritatea corporala.
a) Obiect juridic special – îl formează relaŃiile sociale referitoare la asistenta celor aflaŃi în
primejdie.
57
b) Obiectul material – îl reprezintă persoana celui aflat sub paza sau îngrijirea persoanei.
a) Subiectul activ – este calificat fiind o persoana care are pe fisa postului atribuŃiuni privind
persoanele în neputinŃa de a se îngriji.
b) Subiectul pasiv – este orice persoana indiferent de vârsta aflat în neputinŃa de a se îngriji.
3.ConŃinut constitutiv
A)Latura obiectivă
a) Elementul material – se realizează prin una din următoarele acŃiuni alternative: părăsire,
alungare, lăsare fără ajutor.
b) Urmarea imediată – constă în punerea în pericol iminent a vieŃii, sănătăŃii ori integrităŃii
corporale a unei persoane aflate în neputinŃa de a se îngriji.
c) Legătura de cauzalitate între acŃiunea făptuitorului şi consecinŃe trebuie să existe.
Ca forma de vinovăŃie fapta se poate comite cu intenŃie directa sau indirecta.
A) Forme
Legiuitorul incriminează şi pedepseşte doar fapta consumata, atunci când s-au produs consecinŃele.
B) ModalităŃi
Cele trei modalităŃi normative rezultate din text au o mare varietate de modalităŃi faptice.
C) SancŃiuni
Legiuitorul a prevăzut ca sancŃiune pedeapsa închisorii între 1 şi 3 ani.
Din motive umanitare textul de lege prevede şi o situaŃie de nepedepsire, respectiv reluarea
îndatoririlor de către persoana care avea în paza sau îngrijire pe cel aflat în neputinŃa de a se îngriji.
LASAREA FĂRĂ AJUTOR

Potrivit art. 315 C. Pen. fapta constă în omisiunea de a da ajutorul necesar sau de a înştiinŃa
autoritatea, de către cel care a găsit o persoana a cărei viaŃa, sănătate sau integritate corporala este
în primejdie şi care este lipsita de putinŃa de a se salva.
58
a) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale referitoare la asistenta celor aflaŃi în
primejdie.
b) Obiectul material – îl reprezintă corpul persoanei aflate în primejdie.
a) Subiectul activ – poate fi orice persoana care răspunde penal.
b) Subiectul pasiv – persoana aflata intr-o situaŃie speciala.
A)Latura obiectivă
a) Elementul material - se realizează prin una din cele doua acŃiuni alternative: omisiunea de
ajutor, respectiv omisiunea de înştiinŃare. Acest lucru presupune existenta posibilităŃii reale a
autorului de a face acel lucru fără a se expune unor situaŃii de risc, legea nu pretinde oamenilor sa
facă sacrificii. De asemenea este necesar să fie vorba de o autoritate din cele care pot acorda ajutor.
b) Urmarea imediată – constă în existenŃa unei stări de pericol sporit pentru victimă.26
c) Legătura de cauzalitate – între acŃiunea făptuitorului şi consecinŃe trebuie sa existe.
Forma de vinovăŃie ceruta de lege este atât intenŃia(în cazul acŃiunii) cat şi culpa (în cazul
inacŃiunii).
A) Forme
Legiuitorul incriminează doar infracŃiunea consumata, odată cu neîndeplinirea obligaŃiei ceruta de
lege.
B) ModalităŃi
Cele doua modalităŃi normative rezultate din text au o mare varietate de modalităŃi faptice.
C) SancŃiuni
Pentru comiterea faptei legiuitorul a prevăzut pedeapsa închisorii între o luna şi un an, alternativ cu
amenda.
26
V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, I. Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, R. Stanoiu, V. Rosca, op.cit., vol. IV, pag. 631-
632.
59
LASAREA FĂRĂ AJUTOR PRIN OMISIUNEA DE ÎNŞTIINłARE
Art. 316 C. Pen. prevede ca infracŃiune neînştiinŃarea autorităŃilor de către cel care găseşte o
persoana abandonată sau pierdută care are nevoie de ajutor fiindu-i pusa în pericol viaŃa, sănătatea
sau integritatea corporala.
a) Obiectul juridic special - îl formează relaŃiile sociale referitoare la asistenta celor aflaŃi în
primejdie, a căror existenta şi dezvoltare este condiŃionata de asistenta persoanelor abandonate sau
pierdute care au nevoie de ajutor fiindu-le pusa în pericol viaŃa, sănătatea sau integritatea
corporala.
b) Obiectul material – îl constituie persoana abandonata sau pierduta.
a) Subiectul activ – poate fi orice persoana care răspunde penal
b) Subiectul pasiv – este persoana abandonata sau pierduta.
a) Elementul material – se realizează prin inacŃiune, respectiv neînştiinŃarea autorităŃilor.
Legea nu cere să fie înştiinŃată o anumită autoritate competentă, putând fi orice autoritate a
statului.
b) Urmarea imediată – constă în sporirea gradului de pericol pentru viaŃa, sănătatea sau
integritatea corporala a persoanei abandonate sau pierdute.
c) Legătura de cauzalitate - între faptă şi consecinŃe trebuie să existe.
Forma de vinovăŃie ceruta de lege este atât intenŃia cat şi culpa.
A) Forme
Legiuitorul incriminează şi pedepseşte doar infracŃiunea consumata.
B) ModalităŃi
C) SancŃiuni
60
Pentru săvârşirea infracŃiunii legiuitorul a prevăzut pedeapsa închisorii de la o luna la 6 luni,
alternativ cu amenda.
ALTE INFRACłIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELAłII PRIVIND

CONVIEłUIREA SOCIALĂ
PROPAGANDA NAłIONALIST – ŞOVINĂ

Art. 317 C. Pen. prevede ca este infracŃiune propaganda naŃionalist – şovină, aŃâŃarea urii de rasa
sau naŃionale dacă fapta nu constituie infracŃiunea prevăzută şi pedepsită de art. 166 C.
Pen.(propaganda în favoarea statului).
a) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale privind convieŃuirea socială a căror
existenta şi dezvoltare este condiŃionata de asigurarea bunei înŃelegeri între cetăŃeni, indiferent de
rasa sau de naŃionalitate.
b) Obiect material – nu există.
a) Subiectul activ - poate fi orice persoana care răspunde penal, participaŃia fiind posibilă în toate
formele.
b) Subiectul pasiv - principal este statul ca titular al dreptului şi obligaŃiei constituŃionale de a
asigura egalitatea în drepturi a tuturor cetăŃenilor romani şi în secundar membrii grupului afectat
prin fapta infracŃionala.
Latura obiectivă
a) Elementul material – se realizează printr-o acŃiune de propaganda naŃionalist – şovină
sau de aŃâŃare a urii de rasa sau naŃionale. Nu interesează modul de realizare al propagandei (oral,
scris, etc.).
61
Prin propaganda naŃionalist – şovină în sensul legii penale se înŃelege răspândirea de
idei naŃionalist – şovine, idei prin care pe de o parte se proslăveşte o naŃiune sau un grup naŃional,
iar pe de alta parte se ponegreşte o naŃiune sau un alt grup naŃional.
Prin aŃâŃarea urii de rasă sau naŃionale se înŃelege stârnirea, incitarea sau încurajarea
sentimentelor de ura rasiala sau naŃionala în sânul unei naŃiuni sau al unui grup rasial, împotriva
altei naŃiuni sau grup rasial.
Nu este propaganda naŃionalist–şovină, manifestarea unei atitudini critice, dezaprobatoare
fata de greşelile, atitudinile necorespunzătoare ale unor reprezentanŃi ai unor minorităŃi naŃionale.27
b) Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru relaŃiile de
convieŃuire socială.
c) Legătura de cauzalitate – între acŃiunea făptuitorului şi consecinŃe trebuie sa existe şi
trebuie dovedita în fata instanŃei.
Legiuitorul apreciază ca fapta poate fi săvârşită doar cu intenŃie directa sau indirecta pentru a fi
socotita infracŃiune.
A) Forme
Deşi actele pregătitoare şi tentativa sunt posibile legiuitorul incriminează doar fapta consumata, în
momentul când se săvârşeşte un act de propaganda.
B) ModalităŃi
Cele trei modalităŃi normative, una simpla şi doua alternative au o mare varietate de modalităŃi
faptice.
C) SancŃiuni
Pentru săvârşirea infracŃiunii legiuitorul a stabilit ca sancŃiune pedeapsa închisorii cuprinsa între 6
luni şi 5 ani.
PROFANAREA DE MORMINTE
27
62
Potrivit art. 319 C. Pen. fapta constă în profanarea prin orice mijloace a unui mormânt, a unui
monument sau a unei urne funerare ori a unui cadavru.
a) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale privind convieŃuirea socială, a căror
dezvoltare este condiŃionata de cultivarea şi păstrarea sentimentului de respect şi pietate fata de cei
decedaŃi şi fata de obiectele care păstrează memoria lor(cadavru, mormânt, monument, urna
funerara, cruce, etc.).
b) Obiectul material – este reprezentat de obiectul asupra căruia se desfăşoară activitatea
infracŃionala(de exemplu – mormânt înseamnă toate anexele aflate pe el şi împrejurul lui:felinar,
împrejmuire, obiecte religioase, etc.).
a) Subiectul activ – poate fi orice persoana care răspunde penal participaŃia fiind posibilă sub
toate formele.
b) Subiectul pasiv – este statul, societatea interesata în păstrarea unei atitudini de respect fata de
cei dispăruŃi.
A)Latura obiectivă
a) Elementul material - se realizează printr-o acŃiune de profanare prin orice mijloace:
alterare materială;
schimbarea poziŃiei sau înfăŃişării;
desenare scene obscene;
scriere cuvinte lipsite de respect.
Dacă prin profanare se realizează şi conŃinutul altei infracŃiuni (perversiuni sexuale, ultraj
contra bunurilor moravuri şi tulburarea liniştii publice) se aplică regulile referitoare la concursul de
infracŃiune.28
b)Urmarea imediată - constă în atingerea adusa sentimentului comun de pietate fata de cei morŃi.
c) Legătura de cauzalitate – între acŃiunea făptuitorului şi consecinŃe trebuie sa existe şi trebuie
dovedita în fata instanŃei.
28
63
Pentru existenta infracŃiunii este necesar ca fapta să fie săvârşită cu intenŃie directa sau indirecta.
A) Forme
InfracŃiunea de profanare de morminte se pedepseşte doar în forma ei consumata, în momentul
producerii unei acŃiuni de profanare.
B) ModalităŃi.
Singura modalitate normativa are o mare varietate de modalităŃi faptice(distrugere, devastare,
mutilare cadavru, sustragere bunuri, etc.)
C) SancŃiuni
Legiuitorul a prevăzut ca sancŃiune pedeapsa închisorii cu limite cuprinse între 3 luni şi 3 ani.
TULBURAREA FOLOSINłEI LOCUINłEI

Incriminata în art. 320 C. Pen. infracŃiunea constă în fapta prin care se tulbura în mod repetat
folosinŃa locuinŃei locatarilor dintr-un imobil ori prin care se împiedica normala folosinŃa a
locuinŃei.
a) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale de convieŃuire a căror existenta şi
dezvoltare este condiŃionata de asigurarea folosinŃei liniştite şi nestingherite de fiecare locatar al
locuinŃei sale
b) Obiectul material – nu există.
a) Subiectul activ – poate fi orice persoana care răspunde penal, participaŃia fiind posibilă.
b) Subiectul pasiv – este persoana lezata în drepturile ei.
Latura obiectivă
Elementul material – se realizează prin doua acŃiuni alternative:
tulburarea repetata a folosinŃei locuinŃei
împiedicarea normalei folosinŃei a locuinŃei
64
AcŃiunile se pot materializa în violenta verbala, apeluri telefonice şicanate, folosirea abuziva a
soneriei, volum maxim la aparatele audio-video, etc.
b) Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru relaŃiile dintre locatari.
c) Legătura de cauzalitate – între fapta autorului şi rezultatul socialmente – periculos, există o
legătură care rezultă implicit din săvârşirea faptei.
Pentru existenta infracŃiunii este necesar ca fapta să se săvârşească cu intenŃie directa sau indirecta.
Mobilul şi scopul nu au importanta pentru existenta infracŃiunii dar pot fi avute în vedere de către
instanŃa la dozarea pedepsei.
A) Forme
Legiuitorul incriminează infracŃiunea săvârşită în forma consumata respectiv atunci când s-a
realizat suficient de multe tulburări a folosinŃei locuinŃei sau o singura acŃiune de împiedicare a
normalei folosinŃei.
B) ModalităŃi
Cele doua modalităŃi normative rezultate din text au o mare varietate de modalităŃi faptice.
C) SancŃiuni
Legiuitorul a apreciat ca pentru săvârşirea infracŃiunii sancŃiunile aplicabile să fie pedeapsa
închisorii de la 3 luni la 2 ani, alternativ cu amenda. Punerea în mişcare a acŃiunii penale se face la
plângerea prealabila iar împăcarea parŃilor înlătura răspunderea penală.
ULTRAJUL CONTRA BUNURILOR MORAVURI ŞI

TULBURAREA ORDINII ŞI LINISTII PUBLICE
InfracŃiunea prevăzută şi pedepsită de art. 321 C. Pen. constă în fapta persoanei care în public
săvârşeşte acte sau gesturi, proferează cuvinte ori expresii sau se deda la orice alte manifestări prin
care se aduce atingere bunurilor moravuri sau se produce scandal public ori se tulbura în alt mod
liniştea şi ordinea publică. Fapta are caracter mai periculos când s-a tulburat grav ordinea şi
liniştea publică.
65
a) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale de convieŃuire a căror existenta
şi dezvoltare este condiŃionata de respectarea bunurilor moravuri şi a liniştii publice.
Bunurile moravuri înseamnă acele deprinderi, obiceiuri, comportări care în raporturile
dintre membrii societăŃii sunt compatibile cu respectul reciproc, cu păstrarea demnitarii umane, cu
observarea decentei în atitudini şi cerinŃe.
Liniştea publică este acel atribut al vieŃii sociale în care raporturile dintre oameni,
comportarea lor şi în genere activităŃile lor , atunci când participa la forme de viaŃa în comun, în
public, se desfăşoară în mod paşnic, după norme de respect reciproc, de securitate personala, de
încredere în atitudinea şi faptele celorlalŃi oameni.
b)Obiectul material – nu există decât în cazul în care prin activitatea infracŃionala s-au
produs distrugeri de bunuri.
a) Subiectul activ poate fi orice persoana care răspunde penal, participaŃia fiind posibilă în toate
formele.
b) Subiectul pasiv - este statul ca titular al dreptului şi obligaŃiei de asigurare a ordinii şi liniştii
publice, iar în secundar persoanele cărora li s-a adus atingere. Dacă subiect pasiv este o singura
persoana nu este infracŃiunea prevăzută şi pedepsită de art. 321 C. Pen.
a) Elementul material se realizează printr-o acŃiune care se poate materializa prin mai multe acte,
gesturi, proferare de cuvinte ori expresii, alte manifestări, etc.
b) CerinŃa esenŃială - este ca fapta să se comită în public.29
c) Urmarea imediată –constă în crearea unei stări de pericol pentru convieŃuirea socială.
Pentru existenta infracŃiunii legiuitorul a cerut ca fapta să fie săvârşită cu intenŃie directa sau
indirecta.
A)Forme
Legiuitorul incriminează şi pedepseşte doar infracŃiunea consumata.
29
66
B) ModalităŃi.
ModalităŃile normative rezultate din text au o mare varietate de modalităŃi faptice.
C) SancŃiuni
Pentru săvârşirea faptei legiuitorul a prevăzut pentru varianta simpla pedeapsa închisorii de la 1 la
5 ani sau amenda, iar pentru varianta agravanta între 2 şi 7 ani.
ÎNCĂIERAREA
Fapta prevăzută şi pedepsită de art. 322 C. Pen. constă în participarea la încăierare între mai
multe persoane. Are caracter mai grav dacă în încăierare s-au produs fapte de vătămare grav a
integrităŃii corporale sau sănătăŃii unei persoane şi nu se cunoaşte autorul şi atinge maximum de
gravitate dacă s-a produs moartea unei persoane.
a) Obiectul juridic special – îl formează relaŃiile sociale privind convieŃuirea paşnică şi a căror
dezvoltare este condiŃionată de ocrotirea liniştii publice şi a securităŃii sociale împotriva faptelor de
încăierare dintre mai multe persoane.
b) Obiectul material – există în măsura în care s-au produs vătămări corporale sau distrugeri
materiale.
a) Subiectul activ – este de fapt pluralitate naturala de infractori, formata din persoane care
răspund penal, fără ca legea sa ceara o anumita calitate.
b) Subiectul pasiv – este statul ca titular al drepturilor şi obligaŃiilor de apărare a ordinii publice şi
în secundar persoanele care au suferit vătămări corporale, si-au pierdut viaŃa ori au suferit pagube
materiale.
a) Elementul material - se realizează prin acŃiunea de participare la încăierare, prin săvârşirea de
acte de violenŃă (loviri, îmbrânciri, etc.). Nu contează momentul intrării şi ieşirii din încăierare.
67
Având în vedere ca la încăierare participa mai multe persoane constituite în grupuri adverse, toŃi
participanŃii pot avea calitatea de subiect activ şi pasiv.30
b) Urmarea imediată – constă în starea de pericol pentru ordinea şi liniştea publică .
c) Legătura de cauzalitate – între fapta şi consecinŃă trebuie să existe.
Pentru existenta infracŃiunii legiuitorul a stabilit ca forma de vinovăŃie intenŃia directă sau indirectă
şi praeterintenŃia. În situaŃia în care nu se ştie cine a aplicat lovitura prin care s-a produs vătămarea
gravă a integrităŃii corporale sau moartea, pedeapsa prevăzuta de lege se aplica tuturor
participanŃilor.
A) Forme
Legiuitorul incriminează şi pedepseşte doar fapta consumata.
B) ModalităŃi
Cele doua modalităŃi normative, una simpla şi una agravanta au o mare varietate de modalităŃi
faptice. Agravanta se aplica chiar dacă victima care a suferit vătămarea corporală gravă sau
moartea a participat la încăierare.
C) SancŃiuni
În varianta simpla legiuitorul a prevăzut ca sancŃiune pedeapsa închisorii de la o luna la 6 luni sau
amenda, iar în varianta agravanta pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani, în cazul vătămării
corporale grave şi de la 3 la 10 ani, în cazul decesului unei persoane. Nu se pedepseşte cel care a
fost prins în încăierare împotriva voinŃei sale sau care a încercat să-i despartă pe participanŃi. În caz
de vătămare gravă a integrităŃii corporale, dacă se cunoaşte autorul se aplica pedeapsa prevăzuta
pentru acea infracŃiune redusa cu un an.
ASOCIEREA PENTRU SAVARSIREA DE INFRACłIUNI

InfracŃiunea prevăzută de art. 323 C. Pen. constă în fapta persoanei de a iniŃia constituirea unei
asocieri în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracŃiuni, altele decât cele arătate în art. 167 C.
Pen.(complotul) ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unei astfel de asocieri.
30
68
existenta este condiŃionată de apărarea securităŃii sociale şi a ordinii de drept împotriva pericolului
pe care îl generează pentru aceste valori, asocierea pentru săvârşirea de infracŃiuni.
b) Obiectul material – nu există.
a) Subiectul activ – este o pluralitate constituita la care se poate adăuga o pluralitate
ocazionala(instigatorii).
b) Subiectul pasiv principal – este statul ca titular al dreptului şi obligaŃiei de asigurare a ordinii
şi liniştii publice, fără a mai fi şi un subiect secundar.
a) Elementul material – se realizează prin una din următoarele acŃiuni:
asociere înseamnă constituirea prin consens a unei pluralităŃi de făptuitori cu ierarhie
organizatorica bine stabilita
iniŃierea înseamnă comunicarea ideii de asociere altor persoane precum şi propunerea de a
adera la ideea asocierii.
aderare înseamnă manifestarea de voinŃa expresa sau tacita de a face parte din grupul
constituit, existent.
sprijinirea înseamnă acŃiunea unei persoane care deşi nu face parte din grup ajută sau
înlesneşte existenta acestuia, acorda sprijin pentru organizarea activităŃilor în vederea
cărora a fost constituit grupul.
b) Urmarea imediată – constă în existenta stării de pericol, ameninŃarea ca se va trece la
executarea de acŃiuni de genul celor pe care le-au avut în vedere la organizare.
c) Legătura de cauzalitate - între fapta şi consecinŃe trebuie să existe.
Pentru existenta infracŃiunii legiuitorul a stabilit ca trebuie să fie comisa cu intenŃie directa sau
indirecta.
A. Forme
69
InfracŃiunea se pedepseşte doar în forma consumata dar şi epuizata.
B. ModalităŃi
Cele patru modalităŃi normative respectiv asociere, iniŃiere, aderare, sprijinire au o mare varietate
de modalităŃi faptice.31
C. SancŃiuni
SancŃiunea prevăzuta de legiuitor este pedeapsa între 3 şi 15 ani închisoare, fără a se putea depăşi
pedeapsa prevăzuta de lege pentru infracŃiunea ce intra în scopul asocierii. Dacă s-a săvârşit o
infracŃiune, atunci există concurs de infracŃiuni între infracŃiunea săvârşită şi fapta prevăzută şi
pedepsită de art. 323 C. Pen.
Legiuitorul a prevăzut şi o cauza de nepedepsire respectiv pentru acei participanŃi care denunŃa
autorităŃilor asocierea înainte de descoperire şi înainte de a începe săvârşirea de infracŃiuni.
PROSTITUłIA
Potrivit art. 328 C. Pen. constituie infracŃiune fapta persoanei care îşi procura mijloacele de
existenta sau principalele mijloace de existenta practicând în acest scop relaŃii sexuale cu diferite
persoane
dezvoltare şi normala desfăşurare este condiŃionata de procurarea mijloacelor de existenta prin
munca, în condiŃii de respect pentru regulile morale şi de asigurare a demnitarii persoanei.
b) Obiectul material – îl formează bunurile pe care făptuitorul le dobândeşte ca mijloc de
existenta.
a) Subiectul activ – poate fi orice persoana care răspunde penal, participaŃia fiind posibilă doar în
forma instigării şi complicităŃii.
b) Subiectul pasiv – este statul, infracŃiunea nu are subiect pasiv secundar.
31
70
a) Elementul material – îl formează acŃiunea de procurare a mijloacelor de existenta sau numai a
principalelor mijloace de existenta prin practicarea relaŃiilor sexuale cu diferite persoane.
CerinŃa esenŃială – este sa practice raporturi sexuale cu persoane diferite, fiind vorba de relaŃii
sexuale normale.32
b) Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru regulile de convieŃuire
socială.
c) Legătura de cauzalitate – între fapta şi consecinŃe trebuie sa existe.
Există infracŃiune dacă fapta se comite prin intenŃie directa.
A) Forme
Legiuitorul incriminează şi pedepseşte infracŃiunea consumata(atunci când după repetarea unui
număr de fapte suficient de mare, devine o obişnuinŃa), precum şi forma epuizata.
B) ModalităŃi
faptice.
C) SancŃiuni
SancŃiunea prevăzuta de lege este închisoarea de la 3 luni la 3 ani.
PROXENETISMUL
Potrivit art. 329 C. Pen., constituie infracŃiune indemnul sau înlesnirea practicării
prostituŃiei sau tragerea de foloase de pe urma practicării prostituŃiei de către o persoana. Este mai
grava fapta atunci când constă în recrutarea unei persoane pentru prostituŃie ori traficul de
persoane în acest scop, precum şi constrângerea la prostituŃie. Are caracter şi mai grav când este
săvârşită fata de un minor sau prezintă un alt caracter mai grav.
32
71
a) Obiectul juridic special – îl reprezintă relaŃiile sociale privind convieŃuirea socială a căror
dezvoltare şi normala desfăşurare este condiŃionată de procurarea mijloacelor de existenta prin
munca şi în condiŃii de respect pentru regulile morale şi de asigurare a demnităŃii persoanei
împotriva faptelor de transformare a raporturilor sexuale în sursa de trafic şi parazitism.33
b) Obiectul material – îl formează corpul persoanei care se prostituează.
a) Subiectul activ – poate fi orice persoana care răspunde penal indiferent de sex.
b) Subiectul pasiv – principal este statul, iar în secundar persoana constrânsa la prostituŃie sau
recrutata la acest scop.
a) Elementul material – se realizează printr-o pluralitate de activităŃi alternative:
Îndemnul înseamnă incitarea, trezirea interesului prin promisiunea unei vieŃi uşoare,
distractive, etc.
Constrângerea care se poate realiza prin mijloace fizice, psihice sau ambele.
Înlesnirea înseamnă uşurarea actului prostituŃiei (exemplu, asigurarea locuinŃei).
Recrutarea înseamnă atragerea de noi persoane şi îndrumarea spre prostituŃie,
descoperirea sau determinarea unei persoane sa accepte şi sa practice prostituŃia.
Traficul înseamnă procurarea şi livrarea de persoane care practica prostituŃia.
CerinŃe esenŃiale – pentru existenta infracŃiunii sunt următoarele:
proxenetul sa tragă foloasele de pe urma prostituŃiei
scopul activităŃii proxenetului să fie prostituŃia
b) Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru relaŃiile de convieŃuire
socială.
c) Legătura de cauzalitate – între fapte şi consecinŃe se realizează prin acŃiunea descrisa în norma
de incriminare.
Fapta se comite numai cu intenŃie directa sau indirecta. 34
33
34
72
A) Forme
Legiuitorul incriminează şi pedepseşte infracŃiunea săvârşită în forma tentativei, a infracŃiunii
consumate(când s-a comis în una din modalităŃi), cat şi a formei epuizate.
B) ModalităŃi
Multiplele modalităŃi normative rezultate din text au la rândul lor o foarte mare varietate de
C) SancŃiuni
Având în vedere gravitatea faptei legiuitorul a stabilit sancŃiuni pe măsura după cum urmează:
pentru forma simpla a infracŃiunii pedeapsa închisorii între 2 şi 7 ani şi interzicerea unor drepturi
pentru forma agravanta pedeapsa închisorii între 3 şi 10 ani şi interzicerea unor drepturi
pentru fapta săvârşită în condiŃiile alin. 3 pedeapsa închisorii între 5 şi 15 ani şi interzicerea unor
drepturi.
Banii, valorile sau orice alte bunuri care au servit sau au fost destinate sa servească în mod direct
sau indirect la comiterea infracŃiunii şi cele care au fost dobândite prin infracŃiune se confisca.
Dacă nu se găsesc bunurile făptuitorul este obligat la plata echivalentului valoric în bani.
IX. ASPECTE COMUNE PRIVIND INFRACłIUNILE CONTRA CAPACITATII DE

APARARE A ROMANIEI
Obiectul juridic generic – îl formează ansamblul relaŃiilor sociale a căror existenta şi
dezvoltare nu ar fi posibilă fără menŃinerea capacitaŃii de apărare a Ńării.
Ea înglobează valorile sociale componente, şi anume: puterea de lupta a forŃelor armate
rezultata dintr-o buna pregătire şi dintr-o ordine şi disciplina desăvârşite în desfăşurarea
activităŃilor specifice, loialitate şi comportare vitejeasca pe câmpul de lupta, unitatea de interese a
populaŃiei şi spiritul ei de rezistenta, atitudinea conştienta a cetăŃenilor fata de obligaŃiile pe care le
au în legătura cu apărarea tarii.35
Obiectul material – de regula nu există. Există doar în cazul unor infracŃiuni cum ar fi
lovirea superiorului sau a sefului, a inferiorului sau a subalternului.
35
73
SubiecŃii infracŃiunii
Subiectul activ – este de regulă un militar, puŃine sunt faptele care pot fi săvârşite de
civili. Au statut de militar militarii în termen, elevii şcolilor militate sau instituŃiilor militare de
învăŃământ superior, cadrele militare în activitate, rezerviştii concentraŃi sau mobilizaŃi.
Subiectul pasiv – este statul, pe cale de excepŃie putând există şi un subiect pasiv
secundar.
Latura obiectivă
Elementul material - se realizează de regula printr-o acŃiune, situaŃiile în care elementul
material este o inacŃiune fiind foarte rare.
Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru capacitatea de apărare
al României.
CerinŃe esenŃiale – pentru săvârşirea unei infracŃiuni legea cere îndeplinirea unor
condiŃii speciale(exemplu, câmp de lupta, timp de război, etc.).
Latura subiectivă
De regula faptele se comit cu intenŃie directa sau indirecta excepŃia constituind-o
situaŃiile în care fapta se comite din culpa(exemplu, coliziunea).
a) Forme
La unele fapte considerate mai periculoase este incriminata şi tentativa: capitularea,
părăsirea câmpului de lupta, zborul neautorizat, părăsirea navei, coborârea pavilionului, coliziunea
(dacă este săvârşită cu intenŃie în timp de război).Unele dintre fapte se consumă instantaneu
(lovirea superiorului sau inferiorului), altele sunt continue (dezertarea care se epuizează odată cu
aducerea sau întoarcerea de buna-voie a militarilor în unitate).36
b) SancŃiuni
Având în vedere gravitatea faptelor pedeapsa prevăzuta de legiuitor este detenŃia pe viaŃa
alternativ cu închisoarea între 15 şi 25 de ani (capitulare, părăsirea comenzii, coborârea
pavilionului, etc.). De regulă, pedeapsa principală este însoŃită de pedepse complementare. Pentru
unele dintre fapte este necesară sesizarea comandantului pentru punerea în mişcare a acŃiunii
penale.
36
Idem, pag. 757.
74
X. ASPECTE COMUNE PRIVIND INFRACłIUNI CONTRA PACII ŞI OMENIRII
a) Obiectul juridic generic – îl formează relaŃiile sociale referitoare la coexistenŃa
paşnică a statelor şi popoarelor, menŃinerea păcii şi securităŃii colectivităŃilor umane.
b)Obiectul material – există la majoritatea infracŃiunilor cu unele excepŃii (propaganda
pentru război).
a) Subiect activ – poate fi orice persoană care răspunde penal. Uneori legea cere o
anumită calitate, respectiv subiectul activ trebuie să fie calificat (exemplu, medicul care face
experienŃe pe oameni).
b) Subiect pasiv – principal poate fi statul, un grup naŃional, o colectivitate etnică, iar în
secundar o persoană fizică vătămată în interesele ei.37
A)Latura obiectivă
a) Elementul material – se realizează, de regulă, prin acŃiuni.
b) Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru valoarea socială
apărată.
c) Legătura de cauzalitate – nu trebuie dovedită pentru că rezultă din comiterea faptei.
Marea majoritate a faptelor se comit cu intenŃie directă sau indirectă, iar în unele situaŃii
de excepŃie doar cu intenŃie directă calificată prin scopul urmărit (de exemplu, în scopul distrugerii
colectivităŃii sau grupului etnic, în cazul genocidului).
A) Forme
37
75
Deşi posibile, actele premergătoare nu se pedepsesc decât în situaŃia în care sunt
incriminate în mod distinct sub forma unor înŃelegeri în vederea săvârşirii infracŃiunii de genocid
sau ca acte de complicitate anterioară.
Potrivit dispoziŃiilor art. 361 C. Pen. tentativa se pedepseşte la toate infracŃiunile contra
păcii şi omenirii.
B) ModalităŃi
ModalităŃilor normative simple sau agravante rezultate din text le corespund o mare
varietate de modalităŃi faptice.
C) SancŃiuni
Fata de gravitatea faptelor legiuitorul a prevăzut sancŃiunea detenŃiei pe viaŃa (genocid)
sau la alte fapte (detenŃia pe viaŃă, alternativ cu închisoarea).SancŃiunea tăinuirii şi favorizării este
expres prevăzuta în art. 361 alin. 2 şi 3 C. Pen.
BIBLIOGRAFIE
- Codul Penal – Parte Specială – M.Of./ 764 / 07.09.2006-11-01
- Legea 51/1991 – Legea SiguranŃei NaŃionale
- Legea 143/2000 – privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri
- Legea 295/2004 – privind regimul armelor şi muniŃiilor
- Legea 49/2006 – Aprobarea O.U.G.195/2002 privind circulaŃia pe drumurile publice
- Curs Drept Penal Parte Specială – Gh. Nistoreanu, Al. Boroi – Editura ALL Beck,
Bucureşti -2002
- V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, I. Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, R. Stanoiu, V. Rosca,
Explicatii teoretice ale Codului penal roman. Partea speciala, vol. III, Editura Academiei
Republicii Socialiste Romane, Bucuresti, 1972
- V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, I. Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, R. Stanoiu, V. Rosca,
Explicatii teoretice ale Codului penal roman. Partea speciala, vol. IV, Editura Academiei
Republicii Socialiste Romane, Bucuresti, 1972
- Gh. Diaconescu, coord., D. Dinuica, Gh. Bica, M. Getty-Guyu, C. Duvac, Drept penal.
Parte speciala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007
76

Drept Penal Parte Speciala 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Penal Parte Speciala 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VI.

FALSIFICAREA DE MONEDE SAU ALTE VALORI

FALSIFICAREA DE TIMBRE, MARCI SAU BILETE DE TRANSPORT

FALSIFICAREA DE VALORI STRAINE

FALSIFICAREA INSTRUMENTELOR OFICIALE

FOLOSIREA INSTRUMENTELOR OFICIALE FALSE

FALSUL MATERIAL IN ÎNSCRISURI OFICIALE

FALSUL ÎN ÎNSCRISURI SUB SEMNATURA PRIVATA

FALSUL PRIVIND IDENTITATEA

FALSUL PRIN FOLOSIREA EMBLEMEI CRUCII ROSII

INSELACIUNE CU PRIVIRE LA CALITATEA MARFURILOR

DIVULGAREA SECRETULUI ECONOMIC

CONTRAFACEREA OBIECTULUI UNEI INVENTII

NERESPECTAREA DISPOZIłIILOR PRIVIND IMPORTUL DE DESEURI ŞI

1. Obiectul juridic generic

RELE TRATAMENTE APLICATE MINORULUI

NERESPECTAREA MĂSURILOR PRIVIND INCREDINłAREA MINORULUI

INFRACłIUNI CONTRA SĂNĂTĂłII PUBLICE

ZADARNICIREA COMBATERII BOLILOR

RĂSPÂNDIREA BOLILOR LA ANIMALE ŞI PLANTE

TRAFICUL DE SUBSTANłE TOXICE

FALSIFICAREA DE ALIMENTE SAU ALTE PRODUSE

INFRACłIUNI PRIVITOARE LA ASISTENTA CELOR AFLATI ÎN PRIMEJDIE

PUNEREA ÎN PRIMEJDIE A UNEI PERSOANE ÎN NEPUTINTA DE SE INGRIJI

LASAREA FĂRĂ AJUTOR

ALTE INFRACłIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELAłII PRIVIND

PROPAGANDA NAłIONALIST – ŞOVINĂ

TULBURAREA FOLOSINłEI LOCUINłEI

ULTRAJUL CONTRA BUNURILOR MORAVURI ŞI

ASOCIEREA PENTRU SAVARSIREA DE INFRACłIUNI

IX. ASPECTE COMUNE PRIVIND INFRACłIUNILE CONTRA CAPACITATII DE

S-ar putea să vă placă și