Infracţiuni de fals I

Unitate de învăţare Nr. 1

Infracţiuni de fals I

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr.1

1.1 Prezentarea infracţiunilor de fals

1.2 Analiza particularităţilor infracţiunilor infracţiunilor de fals

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1

Drept penal, partea specială II

 Infracţiuni de fals I

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 1

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 1 sunt:

• Prezentarea infracţiunilor de fals.

• Analiza particularităţilor infracţiunilor infracţiunilor de fals.

Falsificarea de monede (art. 310 C.pen.):

1. Conţinutul legal:
“Falsificarea de monedă metalică cu valoare circulatorie se pedepseşte cu
închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează falsificarea unei monede, emise de către
autorităţile competente, înainte de punerea oficială în circulaţie a acesteia.
Tentativa se pedepseşte.”

2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic generic - este identic cu al celorlalte infracţiuni de fals şi
anume încrederea publică în moneda cu valoare circulatorie.
- obiectul juridic special - este reprezentat de ansamblul relaţiilor sociale care
se formează şi se desfăşoară în legătură cu valoarea socială pe care o denumim în mod
generic „încredere publică” şi care priveşte, în egală măsură, monedele, precum şi
operaţiunile legale efectuate în cadrul circulaţiei monetare.
- obiectul material - atunci când falsificarea a fost realizată prin contrafacere
nu va exista obiect material; dacă falsul s-a înfăptuit prin alterare, moneda sau titlul
de valoare veritabile care au fost supuse operaţiunii de falsificare vor constitui
concomitent şi produs şi obiect material al infracţiunii.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - este orice persoană care îndeplineşte condiţiile generale ale
răspunderii penale (persoană fizică şi sau juridică). Participaţia este posibilă sub toate
formele sale.
- subiectul pasiv - este instituţia care a emis moneda supusă falsificării, ale
cărei interese, autoritate şi încredere publică sunt puternic afectate în urma săvârşirii
respectivei activităţi infracţionale. Poate fi subiect al infracţiunii şi persoana fizică sau
juridică indusă în eroare prin înmânarea monedei falsificate şi care, în felul acesta este
prejudiciată din punct de vedere material.
3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material - constă într-o acţiune de falsificare, care presupune fie o
operaţie de contrafacere, fie una de alterare; în cazul infracţiunilor derivate elementul
material constă fie într-o acţiune de „punere în circulaţie”, fie în acţiunea de „deţinere
a lor în vederea punerii în circulaţie”. Cerinţe esenţiale - prima cerinţă este ca moneda
sau valoarea falsificată trebuie să corespundă uneia dintre monedele cu valoare
circulatorie;

Drept penal, partea specială II

 Infracţiuni de fals I

- urmarea imediatǎ - pe lângă crearea unei stări de pericol, este şi aceea a

obţinerii unei monede de valoare aparent asemănătoare cu moneda a cărei falsificare
s-a urmărit.
- legătura de cauzalitate - trebuie să se stabilească între acţiune şi rezultat.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎţie - este intenţia directă sau indirectă.
4. Forme. Modalitǎţi. Sancţiuni:
FORME:
1. Acte pregǎtitoare: sunt posibile şi în unele cazuri se pedepsesc;
2. Tentativa: este posibilă şi se pedepseşte;
3. Infracţiunea consumată: consumarea intervine dupǎ executarea acţiunilor de
falsificare. Infracţiunea poate avea şi o formǎ continuǎ sau continuatǎ, apǎrând şi un
moment al epuizǎrii.
MODALITǍŢI: Infracţiunea are o singură modalitate normativă şi una asimilată în
alin. 2.
SANCŢIUNI: închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată (art. 311 C.pen.):

(1) Falsificarea de titluri de credit, titluri sau instrumente pentru efectuarea plăţilor sau
a oricăror altor titluri ori valori asemănătoare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7
ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) priveşte un instrument de plată electronică,
pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Tentativa se pedepseşte.

Falsificarea de timbre sau efecte poştale (art. 312 C.pen.):

(1) Falsificarea de timbre de orice fel, mărci poştale, plicuri poştale, cărţi poştale sau
cupoane răspuns internaţional se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendă.
(2) Tentativa se pedepseşte.

Punerea în circulaţie de valori falsificate (art. 313 C.pen.):

(1) Punerea în circulaţie a valorilor falsificate prevăzute în art. 310-312, precum şi
primirea, deţinerea sau transmiterea acestora, în vederea punerii lor în circulaţie, se
sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de falsificare prin care
au fost produse.
(2) Punerea în circulaţie a valorilor falsificate prevăzute în art. 310-312, săvârşită de
către autor sau un participant la infracţiunea de falsificare, se sancţionează cu
pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de falsificare prin care au fost produse.
(3) Repunerea în circulaţie a uneia dintre valorile prevăzute în art. 310-312, de către o
persoană care a constatat, ulterior intrării în posesia acesteia, că este falsificată, se
sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de falsificare prin care
au fost produse, ale cărei limite speciale se reduc la jumătate.
(4) Tentativa se pedepseşte.

Deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori (art. 314 C.pen.):

Drept penal, partea specială II

 Infracţiuni de fals I

1. Conţinutul legal:
“Fabricarea, primirea, deţinerea sau transmiterea de instrumente sau materiale
cu scopul de a servi la falsificarea valorilor sau titlurilor prevăzute în art. 310, art. 311
alin. 1 şi art. 312 se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Fabricarea, primirea, deţinerea sau transmiterea de echipamente, inclusiv
hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată
electronică, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
Nu se pedepseşte persoana care, după comiterea vreuneia dintre faptele
prevăzute în alin. 1 sau alin. 2, înainte de descoperirea acestora şi înainte de a se fi
trecut la săvârşirea faptei de falsificare, predă instrumentele sau materialele deţinute
autorităţilor judiciare ori încunoştinţează aceste autorităţi despre existenţa lor.”

2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic generic - este identic cu al celorlalte infracţiuni de fals.
- obiectul juridic special - este identic cu cel al infracţiunilor prevăzute în art.
310, 311, 312 C. pen.
- obiectul material - este reprezentat de instrumentele sau materialele care sunt
deţinute în scopul de a servi la falsificarea valorilor sau titlurilor enumerate în art.
310-312 C. pen. (tiparniţele, copiatoarele, metalele, hârtia filigranată, cernelurile,
substanţele chimice etc.).
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - este orice persoană fizică care îndeplineşte condiţiile
răspunderii penale Participaţia este posibilă sub toate formele sale: coautorat, instigare
şi complicitate.
- subiectul pasiv principal - este reprezentat de stat.
- subiectul pasiv secundar - este instituţia abilitată prin lege să emită sau să
efectueze operaţiuni cu valorile sau titlurile enumerate în art. 310-312 C. pen.
3.Conţinutul constitutiv:
3A.Latura obiectivǎ:
- elementul material - constă fie într-o acţiune de fabricare, fie o acţiune de
deţinere de instrumente sau materiale ce pot servi la falsificarea valorilor sau titlurilor
care cad sub incidenţa Capitolului I din Titlul VI al Părţii speciale a Codului penal.
- urmarea imediatǎ - crearea unei stări de pericol.
- legătura de cauzalitate - trebuie să se stabilească între urmare şi faptele
incriminate.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎţie - este intenţia directă.
4. Forme. Modalităţi. Sancţiuni:
FORME:
1. Acte pregǎtitoare: chiar dacǎ aceastǎ infracţiune reprezintǎ veritabile acte
preparatorii, totuşi sunt posibile şi la aceastǎ infracţiune;
2. Tentativa: este posibilă, dar nu se pedepseşte;
3. Infracţiunea consumată-epuizată: acest moment este marcat de momentul în care a
început deţinerea acestor instrumente în scopul prevǎzut de lege;
4. Modalităţi faptice: patru modalităţi – fabricare, primire, deţinere şi transmitere.

Drept penal, partea specială II

 Infracţiuni de fals I

SANCŢIUNI: închisoarea de la 1 la 5 ani în forma tip şi închisoarea de la 2 la 7 ani în

forma agravată.

Emiterea frauduloasă de monedă (art. 315 C.pen.):

(1) Confecţionarea de monedă autentică prin folosirea de instalaţii sau materiale
destinate acestui scop, cu încălcarea condiţiilor stabilite de autorităţile competente sau
fără acordul acestora, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea
exercitării unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează punerea în circulaţie a monedei confecţionate
în condiţiile alin. (1), precum şi primirea, deţinerea sau transmiterea acesteia, în
vederea punerii ei în circulaţie.
(3) Tentativa se pedepsește.

Falsificrea de valori străine (art. 316 C.pen.):

1. conţinutul legal:
“Dispoziţiile cuprinse în prezentul capitol se aplică şi în cazul când
infracţiunea priveşte monede, timbre, titluri de valoare ori instrumente de plată emise
în străinătate.”

2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic generic - este identic cu al celorlalte infracţiuni de fals.
- obiectul juridic special - este identic cu cel al infracţiunilor prevăzute în art.
310, 311, 312 C. pen.
- obiectul material - este identic cu cel al infracţiunilor prevăzute în art.
anterioare
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ – ste necalificat, putând fi un cetăţean român, străin sau o
persoană fără cetăţenie, cu domiciliul în ţară sau în străinătate, iar fapta poate fi
săvârşită în România sau în afara graniţelor acesteia. Participaţia este posibilă sub
toate formele sale: coautorat, instigare şi complicitate.
- subiectul pasiv - este identic cu cel al infracţiunilor prevăzute în art. 310,
311 şi 312 C. pen. cu menţiunea că, în secundar , devine subiect pasiv şi statul.
3. Conţinutul constitutiv:
Explicaţiile date la infracţiunile prevăzute în art. 310, 311 şi 312 C. pen.
referitoare la latura obiectivă şi latura subiectivă, precum şi cât priveşte formele,
modalităţile şi sancţiunile sunt valabile şi în cazul falsificării de valori străine.

Falsificarea de instrumente oficiale (art. 317 C.pen.):

1. Conţinutul legal :
“Fabricarea unui sigiliu, a unei ştampile sau a unui instrument de marcare de
care se folosesc persoanele prevăzute în art. 176 sau persoanele fizice menţionae în
art. 175 alin. 2 se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Falsificarea unui sigiliu, a unei ştampile sau a unui instrument de marcare de
care se folosesc alte persoane decât cele prevăzute în alin. 1 se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Drept penal, partea specială II

 Infracţiuni de fals I

Tentativa se pedepseşte.”

2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic generic - este identic cu al celorlalte infracţiuni de fals.
- obiectul juridic special - este reprezentat de ansamblul relaţiilor sociale a
căror formare şi dezvoltare sunt condiţionate de ocrotirea încrederii publice care se
acordă instrumentelor de autentificare sau de marcare, dar mai ales amprentei pe care
o lasă, sub aspectul valorii lor probante, pe înscrisurile sau obiectele oficiale.
- obiectul material - este reprezentat de instrumentele de autentificare sau de
marcare care sunt supuse falsificării: sigilii, ştampile, instrument de marcare, etc.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ- este orice persoană care îndeplineşte condiţiile generale ale
răspunderii penale. Participaţia este posibilă sub toate formele sale: coautorat,
instigare şi complicitate.
- subiectul pasiv principal - este reprezentat de stat.
- subiectul pasiv secundar - este o persoană din cele prevăzute în art. 176 sau
175 alin. 2 C. pen. al cărui sigiliu, ştampilă sau instrumente de marcat a fost falsificat.
3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material - presupune săvârşirea unei acţiuni de falsificare a unui
sigiliu, ştampile sau a unui instrument de marcare prin contrafacere sau alterare.
- urmarea imediatǎ - crearea unei stări de pericol.
- legătura de cauzalitate - trebuie să se stabilească între urmare şi faptele
incriminate.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎţie - este intenţia directă sau indirectă.
4. Forme. Modalităţi. Sancţiuni:
FORME:
1. Acte pregǎtitoare: sunt posibile, dar nu se pedepsesc;
2. Tentativa: este posibilă şi se pedepseşte;
3. Infracţiunea consumată: infracţiunea se consumǎ în momentul în care a a fost
realizatǎ urmarea imediatǎ, creându-se starea de pericol;
4. Modalităţi faptice: una singură şi anume falsificarea.
SANCŢIUNI: închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda în forma tip şi închisoarea
de la 3 luni la 1 an sau amenda în forma atenuată.

Folosirea instrumentelor oficiale false (art. 318 C.pen.):

1. Conţinutul legal:
“Folosirea instrumentelor false prevăzute în art. 317 se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.”

2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic generic - este identic cu al celorlalte infracţiuni de fals.
- obiectul juridic special - este reprezentat de ansamblul relaţiilor sociale a

Drept penal, partea specială II

 Infracţiuni de fals I

căror formare şi dezvoltare sunt condiţionate de ocrotirea încrederii publice care se

acordă instrumentelor de autentificare sau de marcare, dar mai ales amprentei pe care
o lasă, sub aspectul valorii lor probante, pe înscrisurile sau obiectele oficiale.
- obiectul material - este reprezentat de ştampila, sigiliul sau instrumentul de
marcat falsificate anterior şi care sunt folosite prin aplicarea lor pe anumite înscrisuri
sau obiecte care, din momentul în care primesc respectiva amprentă, devin şi ele
obiect material al acestei infracţiuni (hârtia, plastilina, ceara, plasticul, metalul, etc.).
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - este orice persoană care răspunde penal. Participaţia este
posibilă sub toate formele sale: coautorat, instigare şi complicitate.
- subiectul pasiv - este o organizaţie din cele prevăzute în art. 176 şi 175 alin. 2
C. pen. al cărui sigiliu, ştampilă sau instrumente de marcat a fost falsificat şi ulterior
folosit, organizaţie prejudiciată prin săvârşirea infracţiunii.
3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material - presupune săvârşirea unei acţiuni de folosire a unui
sigiliu, ştampile sau a unui instrument false.
- urmarea imediatǎ - crearea unei stări de pericol.
- legătura de cauzalitate - trebuie să se stabilească între acţiune şi rezultat.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎţie - este intenţia directă sau indirectă.
4. Forme. Modalităţi. Sancţiuni:
FORME:
1. Acte pregǎtitoare: sunt posibile, dar nu se pedepsesc;
2. Tentativa: este posibilă, dar nu se pedepseşte;
3. Fapt consumat: consumarea are loc odatǎ cu sǎvârşirea acţiunii de folosire, moment
în care se produce urmarea imediatǎ. Infracţiunea poate cunoaşte şi un moment al
epuizării, dacă se comite în mod continuat;
4. Modalităţi faptice: o singură modalitate normativă - folosirea unui instrument de
autentificare sau marcare care a fost falsificat.
SANCŢIUNI: închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau amendă.

Falsificarea de instrumente de autentificare străine (art. 319 C.pen.):

Dispoziţiile cuprinse în prezentul capitol se aplică şi atunci când fapta priveşte
instrumente de autentificare sau de marcare folosite de autorităţile unui stat străin.

Test de autoevaluare 1.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Care este valoarea socială lezată în cazul infracțiunilor de fals?

Răspunsul la test se găseşte la pagina .

Drept penal, partea specială II

 Infracţiuni de fals I

Test de autoevaluare 1.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Cu ce formă de vinovăție se comit în general infracțiunile de fals?

Răspunsul la test se găseşte la pagina .

Test de autoevaluare 1.3 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Care este calitatea subiecților activi în cazul infrațiunilor de fals?

Răspunsul la test se găseşte la pagina .

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 1.

Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte

În loc de
prezentate în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la
rezumat
început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de

învăţare Nr. 1 pe care urmează să o transmiteţi tutorelui.

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1

1. Precizaţi aspectele procesuale în cazul infracțiunilor de fals.

2. Precizaţi particularitatea infracţiunii de deţinere de instrumente
în vedere falsificării de valori.
3. Analizaţi calitatea subiectului pasiv la infracţiunile de fals.
4.Analizaţi modul de săvârşire a infracţiunilor de falsificare de
monedă sau de alte valori.

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

1. Valoarea socială lezată în cazul infracțiunilor de fals este

încrederea publică?
2. În general infracțiunile de fals se comit cu intenție directă sau
indirectă
3. În cazul infrațiunilor de fals de regulă subiecții activi sunt
necalificați, dar pot avea și o anume calitate, de exemplu în cazul
falsului intelectual, unde trebuie să fie un funcționar public.

Drept penal, partea specială II

 Infracţiuni de fals I

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1

1. Bodoroncea G. și colaboratorii – Codul penal. Comentariu pe

articole, Ediția 3, Editura C.H. Beck, București, 2020.

2. Bogdan Sergiu, Șerban Doris Alina - Drept penal, partea

specială, Infracțiuni contra patrimoniului, contra autorității, de
corupție, se serviciu, de fals și contra ordinii și liniștii publice,
Editura Universul Juridic, București, 2020.

3. Boroi Alexandru - Drept penal, partea specială, Ediția 6, Editura

C.H. Beck, Bucureşti, 2022.

4. Rotaru Cristina, Trandafir A.R., Cioclei Valerian - Drept penal,

partea specială II, Curs tematic, Ediția 5, Editura C.H. Beck,
Bucureşti, 2021.

5. Stoica Adrian (Coordonator), Drăghici Vasile, Alexandru

Marian, Mitra-Niță Mariana, Teste grilă pentru admitere în
profesiile juridice, Drept penal. Drept procesual penal, Editura
Universul Juridic, Bucureşti, 2019.

6. Udroiu Mihail - Sinteze de drept penal, partea specială, Ediția 3,

Volumul I, Editura C.H. Beck, București, 2022.

7. Udroiu Mihail - Sinteze de drept penal, partea specială, Ediția 3,

Volumul II, Editura C.H. Beck, București, 2022.

8. Udroiu Mihail – Teste grilă. Drept penal. Procedură penală,

Ediția 3, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2022.

Drept penal, partea specială II