Sunteți pe pagina 1din 11

Infracţiuni de fals II

Unitate de învăţare Nr. 2

Infracţiuni de fals II

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr.2………………………………………… 000

2.1 Prezentarea infracţiunilor de fals


2.2 Analiza particularităţilor infracţiunilor infracţiunilor de fals

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 2……………………………………


Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare………………….....................
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 2…………………………………………

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni de fals II

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 2

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 2 sunt:

 Prezentarea infracţiunilor de fals.


 Analiza particularităţilor infracţiunilor infracţiunilor de fals.

Falsul material în înscrisuri oficiale (art. 320 C.pen.):


1. Conţinutul legal:
“Falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau
prin alternarea lui în orice mod, de natură să producă consecinţe juridice, se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Falsul prevăzut în alineatul precedent, săvârşit de un funcţionar public în
exercitarea atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi.
Sunt asimilate cu înscrisurilor oficiale biletele, tichetele sau orice alte
imprimate producătoare de consecinţe juridice.
Tentativa se pedepseşte.”

2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic generic - este identic cu al celorlalte infracţiuni de fals.
- obiectul juridic special - este reprezentat de ansamblul relaţiilor sociale a
căror formare şi dezvoltare sunt condiţionate de ocrotirea încrederii publice care se
acordă înscrisurilor oficiale, autenticităţii sau veridicităţii înscrisurilor producătoare de
consecinţe juridice.
- obiectul material - este reprezentat de înscrisul oficial care este supus acţiunii
de falsificare.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - este orice persoană în varianta tip; în varianta agravată
subiectul activ trebuie să aibă calitatea de „funcţionar” care săvârşeşte falsul „în
exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu”. Participaţia este posibilă sub toate formele
sale: coautorat, instigare şi complicitate.
- subiectul pasiv - este organul, instituţia publică, regia autonomă sau
societatea comercială cu capital de stat sau majoritar de stat sau orice altă persoană
juridică căreia i se atribuie în mod mincinos înscrisul oficial falsificat.
3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material - presupune săvârşirea unei acţiuni de falsificare prin
contrafacere sau alterare;
- urmarea imediatǎ - crearea unei stări de pericol.
- legătura de cauzalitate - trebuie să se stabilească între acţiune şi rezultat.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎţie - este intenţia directă sau indirectă.

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni de fals II

4. Forme. Modalitǎţi. Sancţiuni:


FORME:
1. Acte pregǎtitoare: sunt posibile, dar nu se pedepsesc;
2. Tentativa: este posibilă şi se pedepseşte;
3. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul în care executarea acţiunii de
falsificare a fost încheiatǎ şi s-a produs urmarea imediatǎ;
4. Modalităţi faptice: două modalităţi normative distincte - cea simplă diferă de forma
agravată prin subiectul activ. Infracţiunea poate fi săvârşită în una din următoarele
modalităţi normative: contrafacerea scrierii, contrafacerea subscrierii şi alterarea unui
înscris oficial.
SANCŢIUNI:
- închisoarea de la 6 luni la 3 ani conform variantei simple.
- închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi conform variantei
agravate.

Falsul intelectual (art. 321 C.pen.):


1. Conţinutul legal:
“Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un
funcţionar public aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte
sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera
unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Tentativa se pedepseşte.”

2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic generic - este identic cu al celorlalte infracţiuni de fals.
- obiectul juridic special - este reprezentat de ansamblul relaţiilor sociale a
căror formare şi dezvoltare sunt condiţionate de ocrotirea încrederii publice care se
acordă înscrisurilor oficiale şi activităţii realizate de funcţionarii publici pentru
întocmirea acestora.
- obiectul material - este reprezentat de înscrisul oficial în accepţiunea art. 176
C. pen.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - este calificat, în sensul că acesta nu poate fi decât o
persoană care are calitatea de funcţionar public. Participaţia este posibilă, cu
menţiunea că instigatorii sau complicii pot fi şi alte persoane decât cele care au
calitatea cerută de art. 321 C. pen., dar coautoratul este posibil doar atunci când
întocmirea înscrisului este de competenţa mai multor persoane, care au calitatea de
funcţionar publici şi acţionează cu aceeaşi formă de vinovăţie (intenţia) pentru
falsificarea înscrisului oficial.
- subiectul pasiv principal - este reprezentat de stat.
- subiectul pasiv secundar - este persoana fizică sau juridică ale cărei interese
au fost prejudiciate în urma executării falsului intelectual.
3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material - constă în falsificarea unui înscris oficial care poate fi

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni de fals II

realizată prin două modalităţi alternative: fie prin atestarea unor fapte sau împrejurări
necorespunzătoare adevărului, fie prin omisiunea, cu ştiinţă, de a insera unele date sau
împrejurări; toate acestea cu ocazia întocmirii actului respectiv.
- urmarea imediatǎ - crearea unei stări de pericol.
- legătura de cauzalitate - trebuie să se stabilească între acţiune (inacţiune) şi
rezultatul infracţunii.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎţie - este intenţia directă în forma omisiunii şi intenţia directă
sau indirectă în forma comisiunii.
4. Forme. Modalităţi. Sancţiuni:
FORME:
1. Acte pregǎtitoare: deşi posibile, nu sunt incriminate.
2. Tentativa: se pedepseşte;
3. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul în care este finalizatǎ
întocmirea înscrisului oficial
4. Modalităţi faptice: două modalităţi normative distincte: modalitatea atestării unor
fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului şi omisiunii de a insera unele date
sau împrejurări.
SANCŢIUNI: închisoarea de la 1 la 5 ani.

Falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 322 C.pen.):


1. Conţinutul legal:
“Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile
arătate în art. 320 sau art 321, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl
încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe
juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Tentativa se pedepseşte.”

2. Condiţii preexistente :
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic generic - este identic cu al celorlalte infracţiuni de fals.
- obiectul juridic special - este reprezentat de ansamblul relaţiilor sociale a
căror formare şi dezvoltare sunt condiţionate de ocrotirea încrederii publice care se
acordă puterii probante a înscrisurilor sub semnătură privată.
- obiectul material - este reprezentat de înscrisul sub semnătură privată
(chitanţa, factura).
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - este orice persoană care îndeplineşte condiţiile generale ale
răspunderii penale. Participaţia este posibilă sub toate formele sale: coautorat,
instigare şi complicitate.
- subiectul pasiv principal - este reprezentat de stat.
- subiectul pasiv secundar - este persoana fizică sau juridică ale cărei interese
au fost prejudiciate în urma folosirii înscrisului sub semnătură privată care a fost
falsificat.
3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni de fals II

- elementul material - constă în falsificarea unui înscris oficial care poate fi


realizată prin două modalităţi alternative: în primul rând, falsificarea înscrisului sub
semnătură privată, prin contrafacerea scrierii ori subscrierii sau prin alterarea lui în
orice mod, urmată, în al doilea rând, de folosirea înscrisului falsificat ori încredinţarea
sa spre folosire, altei persoane.
- urmarea imediatǎ - crearea unei stări de pericol.
- legătura de cauzalitate - trebuie să se stabilească, deoarece conţinutul
infracţiunii presupune un rezultat distinct de acţiunile care sunt incriminate.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎţie - intenţia directă.
4. Forme. Modalităţi. Sancţiuni:
FORME:
1. Acte pregǎtitoare: este posibilă, dar nu se pedepseşte;
2. Tentativa: este posibilă şi se pedepseşte;
3. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul în care ambele acţiuni
constitutive ale elementului material au fost realizate în întregime şi s-a produs
urmarea imediatǎ;
4. Modalităţi faptice: două modalităţi normative distincte: modalitatea contrafacerii
scrierii, modalitatea contrafacerii subscrierii şi modalitatea alterării, iar în completarea
acestora, succesiv, modalitatea folosirii înscrisului fals de către făptuitor şi
modalitatea înscrisului unei alte persoane pentru a-l folosi.
SANCŢIUNI: închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

Uzul de fals (art. 323 C.pen.):


1. Conţinutul legal:
“Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este
fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3
luni la 3 ani sau cu amendă, când înscrisul este oficial, şi cu închisoare de la 3 luni la
2 ani sau cu amendă când înscrisul este sub semnătură privată.”
2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic generic - este identic cu al celorlalte infracţiuni de fals.
- obiectul juridic special - diferă de la caz la caz, după cum înscrisul falsificat
este oficial sau sub semnătură privată, obiectul ocrotirii penale fiind, în această
situaţie identic cu cel al infracţiunii din care provine înscrisul: fals material în
înscrisuri oficiale, fals intelectual sau fals în înscrisuri sub semnătură privată.
- obiectul material - este reprezentat de înscrisul oficial, înscrisul sub
semnătură privată, în raport cu natura înscrisului falsificat care este folosit.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - este orice persoană care îndeplineşte condiţiile generale ale
răspunderii penale. Participaţia este posibilă sub toate formele sale.
- subiectul pasiv - este persoana fizică sau juridică care a fost prejudiciată sau
care ar fi putut fi lezată prin folosirea înscrisului falsificat.
3.Conţinutul constitutiv:
3A.Latura obiectivǎ:
- elementul material - constă în folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni de fals II

privată care este fals. Cerinţa esenţială este ca folosirea să fie executată în vederea
producerii unei consecinţe juridice. Nu constituie folosire în aceastǎ situaţie, simpla
arǎtare a înscrisului fals unei persoane pentru a-l examina sau a-şi spune pǎrerea
despre el;
- urmarea imediatǎ - crearea unei stări de pericol.
- legătura de cauzalitate - va decurge din însăşi săvârşirea faptei.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎţie - este intenţia directă.
4. Forme. Modalităţi. Sancţiuni:
FORME:
1. Acte pregǎtitoare: este posibilă, dar nu se pedepseşte;
2. Tentativa: este posibilă şi nu se pedepseşte.
3. Infracţiunea consumată: fapta se consumǎ atunci când executarea acţiunii de
folosire, prezentare, depunere sau invocare a înscrisului falsificat a fost dusǎ pânǎ la
capǎt şi s-a produs urmarea imediatǎ. De regulǎ aceasta este o infracţiune instantanee,
dar poate îmbrǎca şi o formǎ continuatǎ.
4. Modalităţi: două modalităţi normative distincte: folosirea unui înscris oficial fals şi
folosirea unui înscris sub semnătură privată fals.
SANCŢIUNI:
- închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau amendă, când înscrisul este oficial.
- închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă, când înscrisul este sub semnătură
privată.

Falsificarea unei înregistrări tehnice (art. 324 C.pen.):


(1) Falsificarea unei înregistrări tehnice prin contrafacere, alterare ori prin
determinarea atestării unor împrejurări necorespunzătoare adevărului sau omisiunea
înregistrării unor date sau împrejurări, dacă a fost urmată de folosirea de către
făptuitor a înregistrării ori de încredinţarea acesteia unei alte persoane spre folosire, în
vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la
3 ani sau cu amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează folosirea unei înregistrări tehnice falsificate
în vederea producerii unei consecinţe juridice.
(3) Prin înregistrare tehnică, în sensul prezentului articol, se înţelege atestarea unei
valori, greutăţi, măsuri ori a desfăşurării unui eveniment, realizată, în tot sau în parte,
în mod automat, prin intermediul unui dispozitiv tehnic omologat şi care este destinată
a proba un anumit fapt, în vederea producerii de consecinţe juridice.

Falsul informatic (art. 325 C.pen.):


Fapta de a introduce, modifica sau şterge, fără drept, date informatice ori de a
restricţiona, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare
adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice,
constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Falsul în declaraţii (art. 326 C.pen.):


1. Conţinutul legal:
“Declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unei persoane dintre cele

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni de fals II

prevăzte în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea
producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit
legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic generic - este identic cu al celorlalte infracţiuni de fals.
- obiectul juridic special - este reprezentat de ansamblul relaţiilor sociale a
căror formare şi dezvoltare sunt condiţionate de existenţa încrederii în declaraţiile
susceptibile a produce consecinţe juridice.
- obiectul material - nu are obiect material (el ar putea exista în cazul
declaraţiilor făcute în scris de făptuitor).
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - este orice persoană care îndeplineşte condiţiile generale ale
răspunderii penale. Participaţia este posibilă sub toate formele sale.
- subiectul pasiv - este persoana fizică sau juridică care a fost prejudiciată în
drepturile sau interesele sale prin consecinţe juridice care au intervenit în urma
declaraţiei false.
3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material - constă în acţiunea de a face o declaraţie
necorespunzătoare adevărului în faţa unui organ sau instituţii de stat ori a unei alte
unităţi dintre cele la care se referă art. 175 C. pen. care sunt competente, din punct de
vedere legal, să ia act de declaraţia respectivă. Cerinţa esenţială: acţiunea de declarare
necorespunzătoare a adevărului va constitui element material al laturii obiective a
acestei infracţiuni, numai în măsura în care ea a fost făcută unui organ sau instituţii de
stat, ori a unei alte unităţi dintre cele la care se referă art. 175 C. pen., competentă să
primească o astfel de declaraţie, iar, în al doilea rând declaraţia să fie aptă, potrivit
legii ori împrejurărilor, să servească pentru producerea consecinţei juridice
preconizate de făptuitor.
- urmarea imediatǎ - crearea unei stări de pericol.
- legătura de cauzalitate - trebuie să existe între acţiunea incriminată şi urmarea
imediată şi rezultă din însăşi săvârşirea faptei.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎţie - intenţia directă.
4. Forme. Modalităţi. Sancţiuni:
FORME:
1. Acte pregǎtitoare: deşi posibile, nu se pedepsesc;
2. Tentativa: deşi posiblă, nu se pedepseşte;
3. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul în care declaraţia neconformǎ
adevǎrului, fǎcutǎ în scris, este prezentatǎ şi înregistratǎ la organul sau instituţia
competentǎ sǎ-i acorde eficienţǎ sau când declaraţia verbalǎ este consemnatǎ de
funcţionarul îndrituit.
4. Modalităţi faptice: pe de o parte, modalitatea declarării necorespunzătoare
adevărului în vederea producerii unei consecinţe juridice pentru altul, iar pe de altă

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni de fals II

parte modalitatea declaraţiei false făcută pentru producerea unei consecinţe juridice
potrivit legii şi modalitatea declaraţiei false făcută pentru producerea unei consecinţe
juridice în raport cu existenţa unor împrejurări.
SANCŢIUNI: închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

Falsul privind identitatea (art. 327 C.pen.):


1. Conţinutul legal:
“Prezentarea sub o identitate falsă ori atribuirea unei asemenea identităţi altei
persoane, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau transmisă unei
unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea prin folosirea frauduloasă a unui act ce
serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act
falsificat, pentru a induce sau a menţine în eroare un funcţionar public, în vederea
producerii unei consecinţe juridice, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu
închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Când prezentarea s-a făcut prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane,
pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
Încredinţarea unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea
stării civile spre a fi folosit fără drept se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani
sau cu amendă.”

2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic generic - este identic cu al celorlalte infracţiuni de fals.
- obiectul juridic special - este reprezentat de ansamblul relaţiilor sociale a
căror naştere şi normală desfăşurare se întemeiază pe încrederea publică acordată
constatărilor făcute de organele sau instituţiile de stat sau de alte unităţi la care se
referă art. 175 C. pen., cu privire la identitatea persoanelor.
- obiectul material - poate fi buletinul de identitate, paşaportul, carnetul de
student, legitimaţia de salariat, tichetul sau ecusonul de acces într-o instituţie sau orice
mijloc de care s-a folosit făptuitorul pentru a se prezenta sub o identitate falsă. În
cazul variantei asimilate, obiectul material al infracţiunii este reprezentat de un înscris
care serveşte pentru dovedirea stării civile ori pentru legitimare sau identificare.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - este orice persoană fizică care îndeplineşte condiţiile
generale ale răspunderii penale. Participaţia este posibilă sub toate formele sale.
- subiectul pasiv - este organul sau instituţia de stat ori o altă unitatea la care se
referă art. 175 C. pen., care a fost indusă în eroare prin săvârşirea cestei infracţiuni.
Va fi subiect pasiv şi persoana fizică a cărei identitate a fost uzurpată prin substituirea
de persoane.
3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material - în varianta tip, se poate prezenta, fie sub forma unei
acţiuni de prezentare sub o identitate falsă, fie sub forma unei acţiuni de atribuire a
unei identităţi false altei persoane; în varianta asimilată, elementul material constă
într-o acţiune de încredinţare a unui înscris care serveşte la dovedirea stării civile, ori
pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit spre nedrept. Cerinţa esenţială în

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni de fals II

cazul variantei tip, acţiunea de prezentare sub o identitate falsă ori atribuirea unei
asemenea identităţi se realizează în faţa unui organ sau instituţii de sat ori a unei alte
unităţi din cele la care se referă art. 175 C. pen., în faţa căreia se realizează falsul
privind identitatea. Acest scop imediat este dublat de un scop subsecvent, şi anume:
producerea unei consecinţe juridice, pentru sine ori pentru altul. În varianta asimilată,
scopul urmărit de făptuitor prin încredinţarea înscrisului care serveşte pentru
dovedirea stării civile ori pentru legitimare sau identificare este acela de a fi folosit
fără drept, adică de a servi la obţinerea unei identităţi false.
- urmarea imediatǎ - crearea unei stări de pericol.
- legătura de cauzalitate - trebuie să existe între acţiunea incriminată şi urmarea
imediată şi rezultă din însăşi săvârşirea faptei.1
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎţie - este intenţia directă calificată prin scop.
4. Forme. Modalităţi. Sancţiuni:
FORME:
1. Acte pregǎtitoare: sunt posibile, dar nu se pedepsesc;
2. Tentativa: este posibilă, dar nu se pedepseşte;
3. Fapt consumat: consumarea se produce în momentul producerii urmǎrii imediate.
Infracţiunea poate deveni continuă în măsura în care făptuitorul menţine în eroare o
perioadă mai îndelungată, cu privire la identitatea sa falsă, un organ sau o instituţie de
stat ori o altă unitate dintre cele la care se referă art. 175 C. pen.
4. Modalităţi faptice: în varianta tip infracţiunea cunoaşte două modalităţi normative,
şi anume: modalitatea prezentării sub o identitate falsă şi modalitatea atribuirii unei
identităţi false unei alte persoane sau încredinţarea unui înscris care serveşte pentru
dovedirea stării civile ori pentru legitimare sau identificare.
SANCŢIUNI:
- închisoarea de la 6 luni la 3 ani - în forma tip,
- închisoare de la 1 la 5 ani - în forma agravată.

Infracţiuni de fals comise în legătură cu autoritatea unui stat străin (art. 328
C.pen.):
Dispoziţiile cuprinse în prezentul capitol se aplică şi atunci când fapta priveşte acte
emise de o autoritate competentă a unui stat străin sau de o organizaţie internaţională
instituită printr-un tratat la care România este parte sau declaraţii ori o identitate
asumate în faţa acesteia.

Test de autoevaluare 2.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.


Care este forma de vinovăţie la infracţiunea de fals material în
înscrisuri oficiale?

Răspunsul la test se găseşte la pagina .

1
Mihail Udroiu – Drept penal, partea specială, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2014, pg. 426.

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni de fals II

Test de autoevaluare 2.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.


Care este calitatea subiectului activ la infracţiunea de fals
intelectual?

Răspunsul la test se găseşte la pagina .

Test de autoevaluare 2.3 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.


Care este valoarea socială lezată de infracţiunea de fals material în
înscrisuri oficiale?

Răspunsul la test se găseşte la pagina .

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 2.

Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte


În loc de
prezentate în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la
rezumat
început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de


învăţare Nr. 2 pe care urmează să o transmiteţi tutorelui.

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 2

1. Cum se comite elementul material la infracţiunea de uz de fals?


2. Care este valoarea socială lezată de infracţiunea de fals
intelectual?
3. Comparaţie între infracţiunea de fals în declaraţii şi mărturia
mincinoasă.
4. Comparaţie între infracţiunea de fals privind identitatea şi
infracţiunea de uzurpare de calităţi oficiale.

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

1. Forma de vinovăţie la infracţiunea de fals material în înscrisuri


oficiale este intenţia.
2. Subiectul activ la infracţiunea de fals intelectual este un
funcţionar, care întocmeşte înscrisul oficial fals cu prilejul
întocmirii lui.
3. Valoarea socială lezată de infracţiunea de fals material în

Drept penal, partea specială II


Infracţiuni de fals II

înscrisuri oficiale este încrederea publică de care trebuie să se


bucure actele oficiale.

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 2

1. Boroi Alexandru - Drept penal – partea specială, Ediţia 4,


Editura All Beck, Bucureşti, 2014.

2. Udroiu Mihail, Drept penal – partea specială, Ediţia 4, Editura


All Beck, Bucureşti, 2017.

Drept penal, partea specială II

S-ar putea să vă placă și