Infractiuni Contra Sigurantei Publice Partea I

Infracţiuni contra siguranţei publice I
Unitate de învăţare Nr. 3
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr.3………………………………………… 000
3.1 Prezentarea infracţiunilor contra siguranţei circulaţiei pe căile ferate și a

celor contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice
3.2 Analiza particularităţilor infracţiunilor infracţiunilor contra siguranţei

circulaţiei pe căile ferate și a celor contra siguranţei circulaţiei pe drumurile
publice
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 3……………………………………

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare………………….....................
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 3…………………………………………….
Drept penal, partea specială II

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 3
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 3 sunt:

 Prezentarea infracţiunilor contra siguranţei circulaţiei pe
căile ferate și a celor contra siguranţei circulaţiei pe
drumurile publice
 Analiza particularităţilor infracţiunilor infracţiunilor contra
siguranţei circulaţiei pe căile ferate și a celor contra
siguranţei circulaţiei pe drumurile publice
Infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe căile ferate
Neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă (art. 329

C.pen.):
1. Conţinutul legal:
“(1) Neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă de
către angajaţii care gestionează infrastructura feroviară ori ai operatorilor de transport,
intervenţie sau manevră, dacă prin aceasta se pune în pericol siguranţa circulaţiei
mijloacelor de transport, intervenţie sau manevră pe calea ferată, se pedepseşte cu
închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Dacă fapta a avut ca urmare un accident de cale ferată, pedeapsa este
închisoarea de la 3 la 10 ani.”
2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic specific - este reprezentat de relaţiile sociale ale căror
formare şi dezvoltare normală sunt condiţionate de asigurarea transportului pe căile
ferate împotriva faptelor de neîndeplinire a îndatoririlor de serviciu sau de îndeplinirea
lor defectuoasă, comise de către angajaţii căilor ferate.
- obiectul material – la varianta tip nu există, dar în alin. 2 acesta poate consta
într-un anumit bun, sau chiar în corpul uneia sau a mai multor persoane.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - este calificat şi anume un angajat al SNCFR. Participaţia este
posibilă numai în varianta de la art. 52 alin. 2 C. pen. În cazul instigatorilor şi a
complicilor legea nu cere nici o calitate.
- subiectul pasiv – în principal este reprezentat de SNCFR, a cărei activitate a
fost afectată de comiterea infracţiunii, iar în secundar poate fi și o persoană fizică ce a
avut de suferit dintr-un accident de cale ferată.
3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material – constă fie într-o inacţiune, în sensul că angajatul căilor
ferate nu îndeplineşte un act, fie într-o acţiune adică îndeplinirea defectuoasă a unei
îndatoriri de serviciu. Toate aceste lucruri trebuie să fie de natură să pună în pericol
siguranţa circulaţiei mijloacelor de transport ale căilor ferate. Accidentul de cale ferată
constă în distrugerea sau degradarea adusă mijloacelor de transport, materialului
rulant sau instalaţiilor de cale ferată în cursul circulaţiei sau manevrei mijloacelor de

transport, manevră, întreţinere sau intervenţie pe calea ferată.

- urmarea imediatǎ - este reprezentată de o stare de pericol pentru siguranţa
circulaţiei mijloacelor de transport ale căilor ferate.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎţie - intenţia directă sau indirectă. Comiterea faptei din culpă
schimbă încadrarea juridică.
4. Forme. Modalitǎţi. Sancţiuni:
FORME:
1. Acte pregǎtitoare: sunt posibile, dar nu se pedepsesc.
2. Tentativa: este posibilă, dar nu se pedepseşte.
3. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul în care s-a executat elementul
material şi s-a produs urmarea imediată cerută de norma de incriminare.
4. Fapt epuizat: potrivit naturii sale, infracțiunea se poate comite în formă continuă,
continuată și chiar progresivă în varianta agravată de la alin. 2, cunoscând astfel și un
moment al epuizării.
MODALITǍŢI: fapta prezintă două modalităţi normative, în alin. 1 și una agravată în
alin. 2.
SANCŢIUNI: închisoarea de la 1 la 15 ani - în varianta tip,
- închisoarea de la 3 la 10 ani – în varianta agravată.
Neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă din

culpă (art. 330 C.pen.):
“(1) Neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă,
din culpă, de către angajaţii care gestionează infrastructura feroviară ori ai operatorilor
de transport, intervenţie sau manevră, dacă prin aceasta se pune în pericol siguranţa
mijloacelor de transport, intervenţie sau manevră pe calea ferată, se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Când fapta a avut ca urmare un accident de cale ferată, pedeapsa este
închisoarea de la unu la 5 ani.”
formare şi dezvoltare normală sunt condiţionate de asigurarea transportului pe căile
ferate împotriva faptelor de neîndeplinire a îndatoririlor de serviciu sau de îndeplinirea
lor defectuoasă, comise de angajaţii căilor ferate.
- obiectul material – la varianta tip nu există, dar în alin. 2 acesta poate consta
într-un anumit bun, sau chiar în corpul uneia sau a mai multor persoane.
posibilă numai în varianta de la art. 52 alin. 2 C.pen. În cazul instigatorilor şi a
complicilor legea nu cere nici o calitate.

- elementul material – constă fie într-o inacţiune, în sensul că angajatul căilor
ferate nu îndeplineşte un act, fie într-o acţiune adică îndeplinirea defectuoasă a unei
îndatoriri de serviciu. Toate aceste lucruri trebuie să fie de natură să pună în pericol
siguranţa circulaţiei mijloacelor de transport ale căilor ferate. Accidentul de cale ferată
constă în distrugerea sau degradarea adusă mijloacelor de transport, materialului
rulant sau instalaţiilor de cale ferată în cursul circulaţiei sau manevrei mijloacelor de
circulaţiei mijloacelor de transport ale căilor ferate.
- forma de vinovǎţie - culpa simplă sau cu prevedere.
FORME:
1. Acte pregǎtitoare: un sunt posibile, fiind o infracţiune comisă din culpă.
2. Tentativa: nu este posibilă, fiind o infracţiune comisă din culpă.
4. Fapt epuizat: potrivit naturii sale, infracțiunea nu se poate comite în formă continuă
sau continuată, necunoscând astfel și un moment al epuizării.
MODALITǍŢI: fapta prezintă două modalităţi normative, în alin. 1 și una agravată în
alin. 2.
SANCŢIUNI: închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă – în varianta tip,
- închisoarea de la unu la 5 ani – în varianta agravată.
Părăsirea postului şi prezenţa la serviciu sub influenţa alcoolului sau a altor

substanţe (art. 331 C.pen.):
“(1) Părăsirea postului, în orice mod şi sub orice formă, de angajaţii cu
atribuţii privind siguranţa circulaţiei mijloacelor de transport, intervenţie sau manevră
pe calea ferată, dacă prin aceasta se pune în pericol siguranţa circulaţiei acestor
mijloace, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează îndeplinirea îndatoririlor de serviciu
de către un angajat având atribuţii privind siguranţa circulaţiei mijloacelor de
transport, intervenţie sau manevră pe calea ferată, care are o îmbibaţie alcoolică de
peste 0,80 g/l alcool pur în sânge ori se află sub influenţa unor substanţe psihoactive.
(3) Când faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au avut ca urmare un
accident de cale ferată, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor
drepturi.”
formare şi dezvoltare normală sunt condiţionate de îndeplinirea corectă a anumitor
îndatoriri de serviciu comise de către angajaţii căilor ferate.
- obiectul material – de regulă lipseşte, la varianta tip nu există, dar în alin. 2

acesta poate consta într-un anumit bun, sau chiar în corpul uneia sau a mai multor
persoane.
posibilă numai în varianta de la art. 52 alin. 1 C.pen. În cazul instigatorilor şi a
complicilor legea nu cere nicio calitate.
- subiectul pasiv - în principal este reprezentat de SNCFR, a cărei activitate a
- elementul material – constă în părăsirea postului în orice mod şi în orice
formă, fie printr-o acţiune, fie printr-o inacţiune, sau exercitarea atribuţiilor de servicu
în stare de ebrietate. Norma de incriminare nu are în vedere starea de ebrietate, ci
influența alcoolului în care se găsește angajatul, adică cel ce are o îmbibaţie alcoolică
de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge ori se află sub influenţa unor substanţe
psihoactive Toate aceste lucruri trebuie să fie de natură să pună în pericol siguranţa
circulaţiei mijloacelor de transport ale căilor ferate. Accidentul de cale ferată constă în
distrugerea sau degradarea adusă mijloacelor de transport, materialului rulant sau
instalaţiilor de cale ferată în cursul circulaţiei sau manevrei mijloacelor de transport,
manevră, întreţinere sau intervenţie pe calea ferată
circulaţiei mijloacelor de transport ale căilor ferate, iar în varianta agravată urmarea
constă în producerea unui accident.
- forma de vinovǎţie - intenţia directă sau indirectă.
FORME:
2. Tentativa: este posibilă, dar nu se pedepseşte.
4. Fapt epuizat: potrivit naturii sale, infracțiunea se poate comite în formă continuată,
cunoscând astfel și un moment al epuizării.
MODALITǍŢI: fapta prezintă o modalitate normativă tip, în alin. 1, una asimilată, în
alin. 2 și una agravată, în alin. 3.
SANCŢIUNI: închisoarea de la 2 la 7 ani – în varianta tip și asimilată,
- închisoarea de la 3 la 10 ani şi interizicerea exercitării unor drepturi – în varianta
agravată.
Distrugerea sau semnalizarea falsă (art. 332 C.pen.):

“(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a liniei de
cale ferată, a materialului rulant, a instalaţiilor de cale ferată ori a celor de comunicaţii
feroviare, precum şi a oricăror altor bunuri sau dotări aferente infrastructurii feroviare
ori aşezarea de obstacole pe linia ferată, dacă prin aceasta se pune în pericol siguranţa

mijloacelor de transport, manevră sau intervenţie pe calea ferată, se pedepseşte cu

închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează săvârşirea de acte de semnalizare
falsă sau săvârşirea oricăror acte care pot induce în eroare personalul care asigură
circulaţia mijloacelor de transport, manevră sau intervenţie pe calea ferată în timpul
executării serviciului, dacă prin aceste fapte se creează un pericol de accident de cale
ferată.
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au avut ca urmare un
accident de cale ferată, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea
exercitării unor drepturi.
(4) Când faptele prevăzute în alin. (1)-(3) sunt săvârşite din culpă, limitele
speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.
(5) Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) se pedepseşte.”
- obiectul juridic specific - este complex fiind format din relaţiile sociale
privitoare la siguranţa circulaţiei pe căile ferate, asigurate prin ocrotirea liniei ferate şi
a instalaţiilor de cale ferată şi din relaţiile socilate referitoare la ocrotirea
patrimoniului public al SNCFR, împotriva unor acţiuni de distrugere, degradare sau
aducere în stare de neîntrebuinţare.
- obiectul material – îl reprezintă liniile ferate sau instalaţiile tehnice asupra
cărora s-au îndreptat actele incriminate, sau mijloacele de semnalizare falsă.
- subiectul activ – în varianta tip este necalificat, putând fi orice persoană
fizică sau juridică ce poate răspunde penal. În alin. 2, subiectul activ este calificat și
anume un angajat al SNCFR. Participația este posibilă în toate formele sale.
avut de suferit din comiterea acestor fapte sau a fost victima unui accedent de cale
ferată.
- elementul material – este alternativ, putând fi comis prin acte comisive sau
omisive. Astfel, în alin. 1 acesta este identic cu elementul material al infracțiunii de
distrugere (distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a liniei de
cale ferată, a materialului rulant, a instalaţiilor de cale ferată ori a celor de comunicaţii
feroviare, precum şi a oricăror altor bunuri sau dotări aferente infrastructurii feroviare
ori aşezarea de obstacole pe linia ferată). În varianta asimilată, acesta constă în
săvârşirea de acte de semnalizare falsă sau săvârşirea oricăror acte care pot induce în
eroare personalul care asigură circulaţia mijloacelor de transport, manevră sau
intervenţie pe calea ferată în timpul executării serviciului, dacă prin aceste fapte se
creează un pericol de accident de cale ferată.
circulaţiei mijloacelor de transport ale căilor ferate, iar în varianta agravată urmarea
constă în producerea unui accident.


- forma de vinovǎţie - intenţia directă sau indirectă, în varianta tip și asimilată,
culpa în varianta atenuată și praeterintenția în varianta agravată.
FORME:
2. Tentativa: este posibilă şi se pedepseşte în alin. 1-3.
3. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul în care s-a executat una dintre
variantele elementului material şi s-a produs urmarea imediată cerută de norma de
incriminare.
4. Fapt epuizat: potrivit naturii sale, infracțiunea se poate comite în formă continuă,
continuată și progresivă, cunoscând astfel și un moment al epuizării.
MODALITǍŢI: fapta prezintă o madalitate tip, în alin. 1, una asimilată, în alin. 2, una
agravată, în alin. 3 și una atenuată, în alin. 4.
SANCŢIUNI: închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi - în
varianta tip şi asimilată,
- închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi – în varianta
agravată,
- iar în varianta atenuată, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.
Infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice
Punerea în circulaţie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat (art. 334

C.pen.):
“(1) Punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui
autovehicul sau a unui tramvai neînmatriculat sau neînregistrat, potrivit legii, se
pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă.
(2) Punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui
autovehicul sau a unui tramvai cu număr fals de înmatriculare sau înregistrare se
pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
(3) Tractarea unei remorci neînmatriculate sau neînregistrate ori cu număr
fals de înmatriculare sau înregistrare se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani
sau cu amendă.
(4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei
remorci ale cărei plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare au fost
retrase sau a unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de circulaţie în
România, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.”
- obiectul juridic specific – îl constituie relațiile sociale privind siguranța
circulației pe drumurile publice, a căror bună derulare presupune respectarea unui set
de reguli prevăzute în legea specială, OUG 195.
- obiectul material – nu există.


- subiectul activ – subiectul activ nu este circumstanțiat. În funcție de
modalitatea elementului material, avem 2 ipoteze: (1) pentru conducerea și pentru
tractarea unei remorci (alin 3 și 4), subiectul activ nu poate fi decât persana fizică (2)
pentru circulație – subiectul activ poate fi și o persoană juridică (cea care are dreptul
să dispună de vehiculul respectiv) Participația, în cazul conducerii/tractării NU există
coautorat, dar sunt posibile celelalte forme. O altă particularitate este dată de faptul că
în unele cazuri este posibil ca instigarea sau complicitatea să fie incriminate distinct,
în cazul punerii în circulație (o instigare/complicitate la punere în circulație, mai ales
instigarea, va reprezenta, de fapt, punere în circulație).
- subiectul pasiv – este necircumstanțiat, în principal fiind reprezentat de stat, a
cărei activitate a fost afectată de comiterea infracţiunii
- situație premisă. La alin. 1: existența unui autovehicul/tramvai
neînmatriculat/neînregistrat conform legii. La alin. 2: existența unui
autovehicul/tramvai având un număr fals de înmatriculare/înregistrare. La fel în alin. 3
este vorba de o remorcă. La alin. 4 este vorba de autovehicule/remorci ale căror
plăcuțe cu numărul de înmatriculare/înregistrare fie au fost retrase, fie este vorba de
înmatricularea într-un alt stat, care nu au drept de circulație în România.
Înmatricularea/înregistrarea unui vehicul/tramvai se face pe OUG (trebuie
nerespectate). Probleme există pe falsificare și diferența între această ipoteză și cea în
care un certificat de înmatriculare provizoriu expiră. Pentru a avea un număr fals,
avem mai multe ipoteze:
a) se confecționează/plăsmuiește un număr ce se aplică unui vehicul, care poate exista
sau nu în evidențele poliției rutiere, dar care nu aparține vehiculului respectiv;
b) modificarea prin ștergere sau adăugare a unei plăcuțe deja existente (schimb o
cifră);
c) folosirea unei plăci de înmatriculare existentă în baza de date, dar folosită la un alt
vehicul (se ia dintr-un loc și se mută în alt loc, fără să se intervină pe ea). Ce se
petrece când o plăcuță provizorie expiră și se circulă în continuare cu ea? Au fost
soluții divergente – s-a mers (i) fie pe alin (1), în sensul că vehiculul era
neînmatriculat, (ii) fie pe ideea că, nemaifiind valabil, numărul respectiv e fals. RIL: o
asemenea faptă se va încadra în alin (1) – conducerea unui vehciul neînmatriculat (că
la data expirării perioadei respective, vehiculul și-a pierdut valabilitatea). Ca o ierarhie
a acestor alineate, alin (1) este atenuat față de (2).
- elementul material – este alternativ, putând fi comis numai prin acte
comisive. Elementul material diferă de la o variantă la alta, dar practic avem fie
punere în circulație, fie conducere pe drumurile publice la (1)-(2), fie tractarea unei
remorci la (3), fie din nou conducerea sau tractarea la (4): punere în
circulație=îndemnul sau acordul dat de o persoană fizică sau juridică ce poate decide
în acest sens, pentru ca un vehicul din cele indicate de text să fie utilizat efectiv pe un
drum public, deși nu respectă condițiile legale; conducere=acțiunea prin care se
asigură manevrarea mecanismelor care determină deplasarea autovehiculelor
(manevre directe). Dacă avem același vehicul, aceeași persoană, punerea în circulație
și conducerea reprezintă aceeași infracțiune. Poate exista concurs de infracțiuni între

conducere și tractare, dacă sunt elementele infracțiunii realizate (dacă și remorca este
neînregistrată + mașina cu care se tractează la fel, nu are număr).
Condiție atașată elementului material: conducerea/punerea în
circulație/tractarea să se realizeze pe drumurile publice. Noțiunea de drum public,
aidoma celorlalte noțiuni tehnice, se regăsește în art. 6 din OUG 195, mai exact la pct.
14 (drumul deschis circulației rutiere sau pietonale). În jurisprudență, în sensul
textului de lege, s-a stabilit că este drum public inclusiv aleea din fața blocului care
are o singură bandă de deplasare sau trotuarul, pentru că este deschis circulației
pietonale (deși, normal, mașina nu are ce căuta acolo). Nu este drum public parcarea
unui supermarket, în măsura în care se circulă după ora de închidere a parcării
respective (nu ar mai fi un drum deschis circulației publice), se consideră și parcările
drum public, dacă, deși s-a închis ora de funcționare, parcarea nu poate fi niciodată
100% închisă (mai sunt persoane care folosesc acea zonă pentru traversare cu mașini;
deci nu neapărat pentru aprovizionare de la magazin). Vehiculul este definit tot în art.
6 din OUG, ca cea de autovehicul sau tramvai. În principiu, autovehiculul este acel
vehicul care are capacitatea de autopropulsare (are motor propriu prin care se
realizează deplasarea); tramvaiul este socotit vehicul, nu auto-vehicul, de aceea este
separat tratat în diferite texte. În categoria de vehicul includem atât mecanisme care se
autopropulsează, dar și cele ce au o altă sursă de energie; diferența majoră este că
vehiculele, de regulă, sunt acele mijloace de transport care nu se folosesc pe drumurile
publice decât accidental sau ocazional, pe o perioadă de timp scurtă (excavatoare,
tractoare agricole sau folosite în mediul forestier; macarale).
circulaţiei pe drumurile publice.
- legătura de cauzalitate - rezultă ex re.
FORME:
2. Tentativa: este posibilă o tentativă întreruptă, dar nu se pedepsește.
incriminare. Consumarea are loc diferențiat, în funcție de modalitatea elementului
material, deci fie la momentul punerii în circulație, fie la momentul conducerii pe
drumul public, fie la momentul tractării. Reținem aici jurisprudențial că NU are
relevanță durata deplasării – poate fi și o deplasare foarte scurtă, atât timp cât este pe
drumurile publice.
4. Fapt epuizat: potrivit naturii sale, infracțiunea se poate comite în formă continuă
sau continuată, cunoscând astfel și un moment al epuizării.
MODALITǍŢI: fapta prezintă o madalitate tip, în alin. 1, una agravată, în alin. 2 și
două atenuante, în alin. 3 și 4.
SANCŢIUNI: închisoarea de la unu la 3 ani sau cu amendă - în varianta tip,
- închisoarea de la unu la 5 ani sau cu amendă – în varianta agravată,
- închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă și închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu
amendă – în variantele atenuate.

Conducerea unui vehicul fără permis de conducere (art. 335 C.pen.):

“(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai
de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepseşte cu închisoarea
de la unu la 5 ani.
(2) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea
prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană al cărei
permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face
parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia
exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a
conduce autovehicule în România se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau
cu amendă.
(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi persoana care încredinţează un
vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere
pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane despre care ştie că se află în
una dintre situaţiile prevăzute în alin. (1) sau alin. (2) sau sub influenţa alcoolului ori a
unor substanţe psihoactive.”
- subiectul activ – nu este circumstanțiat. În varianta conducerii, subiectul activ
nu poate fi decât o persoană fizică; la încredințarea vehiculului, poate fi și o persoană
juridică. În varianta conduceri nu putem reține un coautorat, dar se pot reține celelalte
forme de participație. În varianta încredințării se poate reține participația în toate
formele sale.
- elementul material constă, la alin. 1 în conducerea unui autovehicul ori
tramvai de către o persoană ce nu posedă permis de conducere. Permisul se obține în
condițiile OUG. Variante: avem la alin. 2 atenuată (ușor atipică față de primul
alineat): este vorba despre conducerea unui vehicul, deci sfera de aplicare se lărgește,
în ideea că și acele vehicule ce nu sunt autopropulsate intră aici; în acest caz, va exista
o variantă atenutată, chiar dacă persoana respectivă nu posedă, pur și simplu,
permisul. În această categorie și nu la alin. 1 intră și cei care conduc Autovehicule
având permisul suspendat, anulat. Specificul acestei variante este dat de faptul că se
poate realiza prin inexistența permisului corespunzător – legătura cu noțiunea de
vehicul (ex.: deținător de permis categoria B conduce o macara/un tractor). Problemă:
retragerea/anularea/suspendarea dreptului de a conduce, având în vedere că de multe
ori acestea nu se fac în mod fizic, ci se pot face și fără a fi ridicat permisul în

momentul comiterii unei contravenții (ex.: depășirea numărului de 15 puncte duce

automat la suspendarea permisului; dacă acele contravenții nu se constată nemijlocit,
ci prin radar, există obligația comunicării conducătorului auto că permisul este
suspendat; dacă această comunicare nu există, nu s-a făcut, NU pot reține infracțiune –
e problemă pe lipsa intenției). Decizii jurisprudențiale pe muchie: persoana cu permis
suspendat/anulat transportă de urgență la spital o persoană în stare de boală evidentă,
nevoie de îngrijiri. S-a mers pe ideea că nici pe latură subiectivă nu se poate absolvi
conducătorul auto, nici să invoce cauza justificativă a stării de necesitate. Într-o speță
aveam o persoană bătrână și bolnavă, iar în alta aveam o persoană căreia i se făcuse
rău în club – Nu există stare de necesitate, nici lipsa vinovăției. Lipsa de gravitate a
îmbolnăvirii celui transportat a motivat soluția, dar dacă este vorba de o situașie de
viață și de moarte există cauză justificativă.
La alin. 3 avem o variantă agravată, raportată la (1) și (2), dar poate fi și
specială, că diferă verbum regens – este vorba despre încredințarea unui vehicul
pentru a fi condus, în condițiile în care persoana știe că cel căruia i se încredințează nu
are permis sau este sub influența alcoolului.
Condiție atașată elementului material: conducerea/punerea în
circulație/tractarea să se realizeze pe drumurile publice. Noțiunea de drum public,
aidoma celorlalte noțiuni tehnice, se regăsește în art. 6 din OUG 195, mai exact la pct.
14 (drumul deschis circulației rutiere sau pietonale). În jurisprudență, în sensul
textului de lege, s-a stabilit că este drum public inclusiv aleea din fața blocului care
are o singură bandă de deplasare sau trotuarul, pentru că este deschis circulației
pietonale (deși, normal, mașina nu are ce căuta acolo). Nu este drum public parcarea
unui supermarket, în măsura în care se circulă după ora de închidere a parcării
respective (nu ar mai fi un drum deschis circulației publice), se consideră și parcările
drum public, dacă, deși s-a închis ora de funcționare, parcarea nu poate fi niciodată
100% închisă (mai sunt persoane care folosesc acea zonă pentru traversare cu mașini;
deci nu neapărat pentru aprovizionare de la magazin). Vehiculul este definit tot în art.
6 din OUG, ca cea de autovehicul sau tramvai. În principiu, autovehiculul este acel
vehicul care are capacitatea de autopropulsare (are motor propriu prin care se
realizează deplasarea); tramvaiul este socotit vehicul, nu auto-vehicul, de aceea este
separat tratat în diferite texte. În categoria de vehicul includem atât mecanisme care se
autopropulsează, dar și cele ce au o altă sursă de energie; diferența majoră este că
vehiculele, de regulă, sunt acele mijloace de transport care nu se folosesc pe drumurile
publice decât accidental sau ocazional, pe o perioadă de timp scurtă (excavatoare,
tractoare agricole sau folosite în mediul forestier; macarale).
- urmarea imediată: o stare de pericol pentru siguranța circulației pe drumurile
publice.
FORME:
2. Tentativa: este posibilă o tentativă întreruptă, dar nu se pedepseşte.


incriminare. Consumarea are loc diferențiat, în funcție de modalitatea elementului
material, deci fie la momentul începerii conducerii, fie la momentul încredințării.
Reținem aici jurisprudențial că Nu are relevanță durata conducerii – poate fi și una
extrem de scurtă, atât timp cât este pe drumurile publice.
MODALITǍŢI: fapta prezintă o madalitate tip, în alin. 1, una atenuată, în alin. 2 și
una asimilată pentru varinata atenuată, în alin. 3.
SANCŢIUNI: închisoarea de la unu la 5 ani - în varianta tip,
- închisoarea de la unu la 6 luni la 3 ani sau cu amendă – în varianta atenuată și
asimilată.
Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe (art. 336
C.pen.):
“(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea
prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la
momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l
alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi persoana, aflată sub influenţa unor
substanţe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede
obligativitatea deţinerii permisului de conducere.
(3) Dacă persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute în alin. (1) şi alin. (2)
efectuează transport public de persoane, transport de substanţe sau produse
periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru
obţinerea permisului de conducere sau în timpul desfăşurării probelor practice ale
examenului pentru obţinerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la
2 la 7 ani.”
- subiectul activ – în alin. 1 și 2 acesta nu este circumstanțiat, putând fi orice
persoană fizică ce răspunde penal. În alin. 3, acesta este calificat și anume o persoană
fizică ce efectuează transport public de persoane, transport de substanţe sau produse
periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru
obţinerea permisului de conducere sau în timpul desfăşurării probelor practice ale
examenului pentru obţinerea permisului de conducerece. Coautoratul nu este posibil,
dar se pot reține celelalte forme de participație.

- elementul material - constă numai într-o acțiune, nu și într-o inacțiune, fiind
reprezentat de fapta de conducere a unui vehicul pentru care legea prevede
obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la
momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l
alcool pur în sânge. Nu are importanță pentru reținerea infracțiunii durata activității de
conducere și nici dacă cu acest prilej s-au încălcat și alte reguli de circulație. De
observant că legiuitorul nu mai reține starea de ebrietate, ci doar existența acestei
alcoolemii. Ca și condiție atașată elementului material, conducerea trebuie să se facă
pe drumurile publice. Per a contrario, conducerea unui vehicul în curtea sau în grădina
făptuitorului în această stare nu este infracțiune.
publice.
FORME:
3. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul în care s-a executat acțiunea
ce caracterizează elementului material şi s-a produs urmarea imediată cerută de norma
de incriminare.
MODALITǍŢI: fapta prezintă o madalitate tip, în alin. 1, una asimilată, în alin. 2 și
una agravată, în alin. 3.
SANCŢIUNI: închisoarea de la unu la 5 ani sau cu amendă - în varianta tip și
asimilată,
- închisoarea de la 2 la 7 ani – în varianta agravată.
Refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice (art. 337 C.pen.):

Refuzul ori sustragerea conducătorului unui vehicul pentru care legea prevede
obligativitatea deţinerii permisului de conducere ori a instructorului auto, aflat în
procesul de instruire, sau a examinatorului autorităţii competente, aflat în timpul
desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de
conducere, de a se supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii
alcoolemiei ori a prezenţei unor substanţe psihoactive se pedepseşte cu închisoarea de
la unu la 5 ani.
Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ştergerea urmelor acestuia

(art. 338 C.pen.):
“(1) Părăsirea locului accidentului, fără încuviinţarea poliţiei sau a
procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul

vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în procesul de instruire, ori de către
examinatorul autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale
examenului pentru obţinerea permisului de conducere, implicat într-un accident de
circulaţie, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta oricărei persoane de a
modifica starea locului sau de a şterge urmele accidentului de circulaţie din care a
rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai
multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la faţa locului.
(3) Nu constituie infracţiune părăsirea locului accidentului când:
a) în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale;
b) conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transportă el însuşi
persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistenţă
medicală necesară şi la care a declarat datele personale de identitate şi numărul de
înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru
special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului;
c) conducătorul autovehiculului cu regim de circulaţie prioritară anunţă de îndată
poliţia, iar după terminarea misiunii se prezintă la sediul unităţii de poliţie pe a cărei
rază de competenţă s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de
constatare;
d) victima părăseşte locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunţă imediat
evenimentul la cea mai apropiată unitate de poliţie.”
- obiectul juridic specific – este unul complex, fiind format din relațiile sociale
privind siguranța circulației pe drumurile publice, a căror bună derulare presupune
respectarea unui set de reguli prevăzute în legea specială, dar și relațiile sociale
privind înfăptuirea justiției.
- subiectul activ – în alin. 1 este calificat, fiind conducătorul auto, sau
instructorul auto, aflat în procesul de instruire, ori de către examinatorul autorității
competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice de concurs. În alin. 2
subiectul activ poate fi orice persoană ce răspunde penal. Participația este posibilă în
toate formele sale, inclusiv coautoratul.
- elementul material – constă numai într-o acțiune, nu și într-o inacțiune, fiind
reprezentat de fapta de părăsire, abandonare a locului accidentului, fără încuviinţarea
poliţiei sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, implicat într-un
accident de circulaţie, precum și fapta oricărei persoane de a modifica starea locului
sau de a şterge urmele accidentului de circulaţie din care a rezultat uciderea sau
vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, fără
acordul echipei de cercetare la faţa locului.

Accidentul de circulație este definit în art. 75 din OUG nr.195 din 2002, republicată,
ca fiind evenimentul care s-a produs pe un drum deschis circulației publice, ori care
și-a avut originea într-un asemenea loc, având drept urmare decesul, rănirea uneia sau
mai multor persoane, avarierea a cel puțin unui vehicul sau alte pagube materiale și
care presupune implicarea a cel puțin unui vehicul aflat în mișcare. Prin accident de
circulație, în general se înțelege un eveniment survenit în cadrul circulației rutiere,
datorită nerespectării regulilor de circulație în timpul rulării sau datorită încălcării
normelor privitoare la verificarea tehnică a autovehiculelor, produs prin tamponare,
lovire, răsturnare, căderea încărcăturii sau în orice alt mod și care are drept urmare
moartea, vătămarea integrității corporale ori sănătății persoanelor, avarierea unor
bunuri ori care întrerupe desfășurarea traficului.
publice, iar în varianta agravată uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a
sănătăţii uneia sau mai multor persoane.
FORME:
3. Fapt consumat: infracţiunea se consumǎ în momentul în care s-a executat acțiunea
ce caracterizează elementului material şi s-a produs urmarea imediată cerută de norma
de incriminare.
4. Fapt epuizat: potrivit naturii sale, infracțiunea nu se poate comite în formă continuă
sau continuată, necunoscând astfel și un moment al epuizării.
MODALITǍŢI: fapta prezintă o madalitate tip, în alin. 1 și una asimilată, în alin. 2,
iar în alin. 3 legiuitorul a instituit o cauză care înlătură caracterul penal al faptei.
SANCŢIUNI: închisoarea de la 2 la 7 ani - în varianta tip și asimilată.
Împiedicarea sau îngreunarea circulaţiei pe drumurile publice (art. 339 C.pen.):

(1) Instalarea de mijloace de semnalizare rutieră sau modificarea poziţiilor acestora,
fără autorizaţie eliberată de autorităţile competente, de natură să inducă în eroare
participanţii la trafic ori să îngreuneze circulaţia pe drumul public se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Participarea în calitate de conducător de vehicul la întreceri neautorizate pe
drumurile publice se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează aşezarea de obstacole care îngreunează sau
împiedică circulaţia pe drumul public, dacă se pune în pericol siguranţa circulaţiei ori
se aduce atingere dreptului la libera circulaţie a celorlalţi participanţi la trafic.
(4) Lăsarea fără supraveghere pe partea carosabilă a drumului public a unui vehicul
care transportă produse sau substanţe periculoase se pedepseşte cu închisoare de la
unu la 3 ani sau cu amendă.
Nerespectarea atribuţiilor privind verificarea tehnică ori efectuarea reparaţiilor

(art. 340 C.pen.):

(1) Îndeplinirea defectuoasă sau neîndeplinirea atribuţiilor de verificare tehnică ori

inspecţie tehnică periodică a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor ori a celor
referitoare la efectuarea unor reparaţii sau intervenţii tehnice de către persoanele care
au asemenea atribuţii, dacă din cauza stării tehnice a vehiculului s-a pus în pericol
siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2
ani sau cu amendă.
(2) Dacă, urmare a faptei prevăzute în alin. (1), s-a produs un accident de circulaţie
care a avut ca urmare vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii uneia sau mai
multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani, iar dacă s-a produs
moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost săvârşite din culpă, limitele
speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.
4) Repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor având urme de
accident, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, se pedepseşte cu închisoare
de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Efectuarea de lucrări neautorizate în zona drumului public (art. 341 C.pen.):

(1) Efectuarea unor lucrări de construire, modificare, modernizare sau reabilitare a
drumului public ori de amenajare a accesului rutier la drumul public, fără autorizaţie
de construcţie eliberată în condiţiile legii ori cu încălcarea condiţiilor stabilite în
autorizaţie, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Amplasarea unor construcţii, panouri sau reclame publicitare în zona drumului,
fără autorizaţie de construcţie eliberată în condiţiile legii ori cu încălcarea condiţiilor
stabilite în autorizaţie, dacă prin aceasta se creează un pericol pentru siguranţa
circulaţiei, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(3) Persoana autorizată de administratorul căii ferate care nu ia măsurile
corespunzătoare pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată se pedepseşte
cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(4) Cu pedeapsa prevăzută în alin. (3) se sancţionează şi persoana autorizată de către
administratorul unui drum public sau executantul unei lucrări pe partea carosabilă,
care nu ia măsurile corespunzătoare pentru semnalizarea obstacolelor sau a lucrărilor
pe drumurile publice, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie.
Test de autoevaluare 3.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Care este forma de vinovăţie la infracţiunea de neîndeplinirea
îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă?
Răspunsul la test se găseşte la pagina .


Ce se înţelege prin accident de cale ferată?

Ce se înțelege prin accident de circulație?
Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 3.
Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte

În loc de
prezentate în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la
rezumat
început.
Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de

învăţare Nr. 3 pe care urmează să o transmiteţi tutorelui.
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 3
1. Care sunt infracţiunile care pun în pericol siguranţa circulaţiei pe

căile ferate?
2. Care sunt particularităţile infracţiunilor care pun în pericol
siguranţa circulaţiei pe căile ferate referitoare la subiectul activ?
3. Care sunt particularităţile infracţiunilor care pun în pericol
siguranţa circulaţiei pe căile ferate referitoare la urmarea imediată
și agravanta comună?
4. Comparaţie între infracţiunea de distrugere şi infracţiunea de
distrugere şi semnalizare falsă.
Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare
1. Forma de vinovăţie la infracţiunea de neîndeplinirea îndatoririlor

de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă este intenţia.
2. Accidentul de cale ferată constă în distrugerea sau degradarea
adusă mijloacelor de transport, materialului rulant sau instalaţiilor
de cale ferată în cursul circulaţiei sau manevrei mijloacelor de
3. Prin accident de circulație se înțelege un eveniment survenit în

cadrul circulației rutiere, datorită nerespectării regulilor de

circulație în timpul rulării sau datorită încălcării normelor
privitoare la verificarea tehnică a autovehiculelor, produs prin
tamponare, lovire, răsturnare, căderea încărcăturii sau în orice alt
mod și care are drept urmare moartea, vătămarea integrității
corporale ori sănătății persoanelor, avarierea unor bunuri ori care
întrerupe desfășurarea traficului.
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 3
1. Boroi Alexandru - Drept penal – partea specială, Ediţia 4,

Editura All Beck, Bucureşti, 2014.
2. Udroiu Mihail, Drept penal – partea specială, Ediţia 4, Editura

All Beck, Bucureşti, 2017.

Infractiuni Contra Sigurantei Publice Partea I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Infractiuni Contra Sigurantei Publice Partea I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Infracţiuni contra siguranţei publice I

Unitate de învăţare Nr. 3

Infracţiuni contra siguranţei publice I

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr.3………………………………………… 000

3.1 Prezentarea infracţiunilor contra siguranţei circulaţiei pe căile ferate și a

3.2 Analiza particularităţilor infracţiunilor infracţiunilor contra siguranţei

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 3……………………………………

Drept penal, partea specială II

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 3

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 3 sunt:

Infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe căile ferate

Neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă (art. 329

Drept penal, partea specială II

transport, manevră, întreţinere sau intervenţie pe calea ferată.

Neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă din

Drept penal, partea specială II

Părăsirea postului şi prezenţa la serviciu sub influenţa alcoolului sau a altor

Drept penal, partea specială II

Distrugerea sau semnalizarea falsă (art. 332 C.pen.):

Drept penal, partea specială II

mijloacelor de transport, manevră sau intervenţie pe calea ferată, se pedepseşte cu

Drept penal, partea specială II

3B. Latura subiectivǎ:

Infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice

Punerea în circulaţie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat (art. 334

Drept penal, partea specială II

2B. Subiecţii infracţiunii:

Drept penal, partea specială II

Drept penal, partea specială II

Conducerea unui vehicul fără permis de conducere (art. 335 C.pen.):

Drept penal, partea specială II

momentul comiterii unei contravenții (ex.: depășirea numărului de 15 puncte duce

Drept penal, partea specială II

variantele elementului material şi s-a produs urmarea imediată cerută de norma de

Drept penal, partea specială II

Refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice (art. 337 C.pen.):

Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ştergerea urmelor acestuia

Drept penal, partea specială II

Drept penal, partea specială II

Împiedicarea sau îngreunarea circulaţiei pe drumurile publice (art. 339 C.pen.):

Nerespectarea atribuţiilor privind verificarea tehnică ori efectuarea reparaţiilor

Drept penal, partea specială II

(1) Îndeplinirea defectuoasă sau neîndeplinirea atribuţiilor de verificare tehnică ori

Efectuarea de lucrări neautorizate în zona drumului public (art. 341 C.pen.):

Test de autoevaluare 3.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Răspunsul la test se găseşte la pagina .

Drept penal, partea specială II

Test de autoevaluare 3.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Răspunsul la test se găseşte la pagina .

Test de autoevaluare 3.3 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Răspunsul la test se găseşte la pagina .

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 3.

Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 3

1. Care sunt infracţiunile care pun în pericol siguranţa circulaţiei pe

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

1. Forma de vinovăţie la infracţiunea de neîndeplinirea îndatoririlor

Drept penal, partea specială II

cadrul circulației rutiere, datorită nerespectării regulilor de

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 3

1. Boroi Alexandru - Drept penal – partea specială, Ediţia 4,

2. Udroiu Mihail, Drept penal – partea specială, Ediţia 4, Editura