Prin declararea autentică- includerea prin declarația vamală a informației false, în acest caz nu este

necesară calificarea suplimentară conform art.3521 sau 361 CP RM.

În cazul infracțiunii prevăzute la alin.4 art.248 CP RM prin nereturnare a RM a valorilor culturale
scoase din țară se are învedere neîntreprinderea de către făptuitor a măsurilor de readucere a acestor valori
dacă el putea și trebuia să le readucă.
Situația premisă presupune că valorile culturale au fost scoase legal de pe teritoriul vamal al RM (de
exemplu: pentru a fi prezentate în cadrul unei expoziții internaționale, pentru a se face schimb de exponate
cu muzeele din străinatate etc.)
Locul de săvîrșire a infracțiunii prevăzute la alin.4 art.248 CP RM, conform art.4 din Codul vamal,
prin teritoriul vamal al RM se înțelege teritoriul unic ce include suprafața terestră, apele interioare și spațiul
aerian deasupra acesteia.
Infracțiunile prevăzute la art.248 CP RM sînt infracțiuni formale, din punctul 5 art.1 Cod vamal
rezultă că aceste infracțiuni se consideră consumate după caz din momentul:
1. Trecerii de facto a frontieriei vamale a RM;
2. Prezentării declarației vamale sau efectuării altor operațiuni vamale care denotă intenția de a
introduce sau de scoate bunuri;
3. Expirării termenului de întoarcere a valorilor culturale stabilit în documentele însoțitoare.
Latura subiectivă:
Se caracterizează prin intenție directă, motivele infracțiunii- interesul material, dorința făptuitorului de ași
asigura propriul consum de substanțe stupefiante sau psihotrope, dorința făptuitorului de a facilita săvîrșirea
altor infracțiuni etc.
Subiectul- persoana fizică responsabilă, care la momentul comiterii faptei a atins vărsta de 16 ani, de
asemenea subiect poate fi persoana juridică cu excepția autorității publice.
Prevederea de la lit.d alin.5 art.248 CP RM poate fi complementară doar în raport cu prevederea de la
alin.1 al acestui alticol.
În cazul infracțiunilor prevăzute la alin.2-4 art.248 CP RM indiferent de nr., cantitatea, proporțiile ce
caracterizează respectivele entități se va aplica una din aceste norme.
 TEMA: Încășcarea regulilor de încălcare a circulației regulilor sau de exploatare a mijloacelor
de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport. (art.264 CP RM)

Acest articol stabilește răspunderea pentru 4 infracțiuni.

Obiectul juridic generic al acestor infracțiuni: relațiile sociale cu privire la securitatea în transport.
Obiectul juridic special: caracter complex.
Obiectul juridic principal: relațiile sociale cu privire la siguranța traficului rutier.
Obiectul juridic secundar: relațiile sociale cu privire la sănătatea sau viața persoanei.
Obiectul material: corpul persoanei.
Latura obiectivă:
1. Fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea sau inacțiunea de încălcare a regulilor de securitate a
circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport;
2. Urmările prejudiciabile și anume:
a) Vătămarea medie (în ipotezele prevăzute la alin.1 și alin.2);
b) Vătămarea gravă (în ipotezele prevăzute la lit.a alin.3 și alin.4);
c) Decesul unei sau mai multor persoane (în ipotezele prevăzute la lit.b alin.3 și aliniatele 4-6);
3. Legătura cauzală;
4. Mijlocul de săvîrșire a infracțiunii (mijlocul de transport).
În procesul de calificare urmează să se stabilească care anume regulă de securitate a circulației sau de
exploatare a mijloacelor e transport a fost încălcată. Regulile în cauză sînt stabilite în mod obligatoriu în
cadrul unor acte normative. În primul rînd se are învedere Regulamentul circulației rutiere aprobat prin
Hotrîrea Guvernului nr.357 din 2009. Acest act normativ este principalul act de referință pentru art.264 din
CP RM.
Cele mai multe reguli de exploatare a mijloacelor de transport se conțin în secțiunea a 18 a
Regulamentului circulației rutiere se au învedere devierile de la normativele tehnice în a căror prezență este
interzisă exploatarea mijloacelor de transport.
Încălcarea regulilor de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul
de transport urmează să fie deosebită de încălcarea regulilor de securitate tehnică sau de protecție a muncii
admisă la efectuarea lucrărilor cu utilizarea mijloacelor de transport.
Dacă decesul sau vtămarea gravă ori medie se produc în rezultatul încălcării regulilor de încărcare
sau descărcare a mărfurilor, de reparație a mijloacelor de transport, de efectuare a lucrrilor de construcție, a
lucrărilor agricole etc., calificarea trebuie făcută conform art.149, 157, 183, 300 sau altele din CP RM.
În cotextul infracțiunilor analizate, fapta prejudiciabilă se poate exprima nu doar în încălcarea
regulilor de exploatare a mijloacelor de transport, dar și în încălcarea regulilor de securitate a circulației, la
această din urmă încălcare se referă următoarele exemple:
1. Traversarea trecerii la nivel cu calea ferată. În cazul în care barierele sînt în poziție coborîtă sau
în proces în coborîre;
2. Reducerea bruscă a vitezei sau oprirea imediată după efectuarea depășirii dacă acesta nu este un
caz excepțional;
3. Omisiunea de a lăsa liber un spațiu față de vehiculul precedent;
4. Efectuarea depășirii în locurile interzise etc.
Infracțiunile prevăzute la art.264 CP RM – infracțiuni materiale, se consideră consumate din
momentul producerii vătămării medii, vătămării grave, sau decesului unei sau mai multor persoane.
 Dacă încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport nu
implică producerea urmărilor menționate mai sus, calificarea se face conform art.288, 235-244 Cod
contravențional.
Mijlocul de săvîrșire a infracțiunii- semn secundar obligatoriu al laturii obiective. Se are învedere
mijlocul de transport în accepțiunea art.132 CP RM, dacă urmrile prejudiciabile prevăzute de art.264 CP RM
sînt provocate de persoana care conduce un vehicul ce nu îndeplinește condițiile stabilite de art.132 CP RM
răspunderea i se aplică în baza art.269 CP RM.
Latura suiectivă: intenție sau imprudență față de fapta prejudiciabilă și doar prin imprudență față de
urmările prejudiciabile.
Morivele: superficialitatea manifestată de făptuitor față de respectarea regulilor de securitate a
circulației sau exploatare a mijloacelor de transport.
Subiectul: persoana fizică responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins vîrsta de 16 ani, este
necesar ca subiectul în cauză să aiba calitatea specială de persoană care conduce mijlocul de transport.
Această calitate specială este determinată de natura activității pe care o desfășoară făptuitorul și nu de
existența unei abilitări pentru desfășurarea acestei activități, este suficient ca făptuitorul să conducă de facto
mijlocul de transport chiar dacă această calitate nu se întemeiază pe o recunoaștere oficială.
Lipsa permisului de conducere nu poate reprezenta un temei de liberare a făptuitorului de răspundere
penală, de asemenea pentru calificarea faptei în baza art.264 CP RM nu contează nici dacă făptuitorul este
sau nu proprietar al mijlocului de transport, nici dacă la răpit sau sustras, nici dacă proprietarul i-a predat sau
nu conducerea mijlocului de transport.
În cazul încălcării regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport în
timpul instruirii auto, răspunderea o poartă instructorul auto și nu persoana instruită, aceasta cu condiția că
instructorul auto a întreprins toate măsurile necesare pentru a preveni producerea urmărilor prevăzute la
art.264 CP RM.
Art. 264 CP RM nu poate fi aplicat în cazu încălcării regulilor de conducere și exploatare a mașinilor
de luptă speciale sau de transport, în acest caz nu este suficient ca subiectul să fie persoana care conduce
astfel de mașini, mai este necesar să aibă calitatea specială de militar, de aceea persoana în cauză va
răspunde în aza art.382 CP RM.
Circumstanța agravantă:
Răspunderea se agravează conform alin.2,4,6 art.264 CP RM dacă infracțiunea este săvîrșită în stare
de ebrietate.
Noțiunea de stare de ebrietate este definită în alin.1 art.134 12 CP RM, se are învedere starea de
dereglare psihofuncțională a organismului survenită în urma consumului de alcool, droguri, alte substanțe.
Prin alte substanțe cu efecte similare se înțeleg analogii, etnobotanicele substanțele cu efecte
puternice, substanțele toxice.
Starea de ebrietate este stabilită în conformitate cu regulamentul privind modul de testare alcool-
sopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei, nr.296 din 2009.

Conducera mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de
ebrietate produsă de alte substanțe (art.2641 CP RM) ----- SINGURI
 TEMA: Punerea in exploatare a mijloacelor de transport cu efecte tehnice vădite (art.265 CP RM)
Ob juridic special: buna desfșurare a mijloacelor de trasport și a regimului de lucru al șoferilor sau
mecanizatorilor.
Obiectul juridic secundar: relațiile sociale cu privire la săntatea sau viața persoanei.
Obiectul material: corpul persoanei.
Latura obiectivă: structrură:
1. Fapta prejudiciabilă exprimată în acțiune care cunoaște următoarele 3 modalități normative:
a) Punerea în exploatare a mijloacelor de transport cu defecte tehnice vădite;
b) Altă încălcare gravă a regulilor de exploatare a mijloacelor de transport ce asigură securitatea
circulației;
c) Incălcarea regimului de lucru al șoferilor sau mecanizatorilor.
2. Urmările prejudiciabile: vătămarea medie, gravă, decesul unei sau mai multor persoane;
3. Legătura cauzală.

Prima modalitate normativă presupune acțiunea care îndeplinește următoarele 3 condiții:

1. Constă în darea unui ordin sau acordarea de permisiune pentru efectuarea deplasării mijlocului de
transport;
2. Presupune ca premisă că mijlocul de transport are defecte tehnice vădite astfel încît se crează
pericolul producerii vătămării medii, vătămării grave, sau a decesului victimei.
3. Presupune că defectele tehnice vădite se referă în special la sistemele de direcție, cele de frînare, la
dispozitivele de iluminare, la anvelope, etc.
Astfel este interzisă exploatarea mijloacelor de transport dacă:
1. Este modificată construcția sistemului de frînare;
2. Sint dereglate farurile;
3. Este defectat sau lipsește claxonul;
4. Anvelopele prin dimensiuni și sarcina admisibilă nu corespund modelului mijlocului de transport etc.
Cea de a 2 modalitate normativă presupune următoarele exemple:
1. Admiterea în circulație pe drumurile publice a mijloacelor de transport cu volanul amplasat pe
dreapta cu excepția celor care se află în trafic internațional.
2. Admiterea la conducerea mijloacelor de transport a persoanelor care se află sub influența
preparatelor medicamentoase care reduc viteza de reacție, a persoanelor bolnave traumatizate sau
care se află într-o stare de oboseală avansată.
3. Admiterea la circulație pe drumurile publice, care transportă mrfuri periculoase dacă nu sînt
respectate prevederile Hot.Guvernului nr.143 din 2016.
4. Admiterea la circulație pe drumurile publice a mijloacelor de transport ale căror anvelope nu mai
corespund normelor de parcurs și exploatare fixate în ordinul Ministrului Transportului și
Gospodăriilor comunale nr.124 din 2005.
Cea de a 2 modalitate :
Încălcarea regelementărilor normative cu privire la:
1. Repartizarea orelor de lucru pe parcursul săptărmînii;
2. Durata zilnică a orelor de lucru;
3. Munca de noapte;
4. Pauza de masă;
 5. Repausul zilnic.
În această ipoteză nu este necesară calificarea suplimentară, conform art.183 CP RM.
Infracțiunea analizată este o infracțiune materială, se consideră consumată din momentul producerii
vătătmării medii, grave, sau a decesului victimei.
Spre deosebire de urmările indicate în art.264 CP RM, urmările în cauză se iau n considerare nu la
calificarea faptei dar la individualizarea pedepsei.
Dacă fapta rejudiciabilă nu implică producerea urmărilor menționate mai sus, răspunderea se aplică în baza
art.207 Cod contravențional.