Efectele adopției cu element de extranietate

Anterior analizei efectelor de drept ale adopției, considerăm necesar de a releva importanța
aspectelor psihologice ale efectelor adopţiei, care sunt deosebit de importante, copilul adoptat de
cele mai multe ori nemaiavând suficientă încredere în lumea care îl înconjoară, ceea ce face să
apară un sentiment de neînţelegere, de incompetenţă şi, în cele din urmă, de neputinţă a părinţilor
adoptatori. Fără empatie şi compasiune pentru ceea ce el a trăit înainte, adoptatorii au toate
şansele să-l victimizeze din nou pe copil şi să pună în primejdie relaţia de ataşament bazată pe
încredere.1 Unii autori precizează că organisme importante, precum American Academy of
Pediatrics, au putut să avanseze recomandări precise privind modul în care va fi supravegheat
copilul adoptat. Se arată că este absolut obligatorie pregătirea părinţilor, care ar trebui informaţi
clar şi ştiinţific despre particularităţile proprii copilului adoptat, despre consecinţele medicale şi
psihologice ale abandonării sale şi ale experienţei de viaţă pre-adopţie. Adopţia, prin esenţa sa,
schimbă destine şi vizează un grad deosebit de sensibilitate sufletească, 2 ea nu mai reprezintă
numai o măsură, ci şi o soluţie care poate marca şi schimba o viaţă de om, şi se ştie, că nimic nu
este mai presus decât viaţa.3
Referitor la tematica efectelor de drept ale adopției, acestea pot fi sistematizate pe criteriul
incidenței sale în diferite ramuri de drept.
Efectele adoptiei în domeniul dreptului civil:
1) Numele de familie al adoptatului. Potrivit prevederilor art. 28 Cod civil, al. 1) Orice
persoană fizică are dreptul la numele stabilit sau dobîndit potrivit legii. Al. 2) Numele cuprinde
numele de familie şi prenumele, iar în cazul prevăzut de lege, şi patronimicul. Al. 3) Numele de
familie se dobîndeşte prin efectul filiaţiei şi se modifică prin efectul schimbării stării civile, în
condiţiile prevăzute de lege.
Conform art. 43. Din legea RM cu privire la regimul juridic al adopției, al. 1) La adopţie,
copilului i se asigură dreptul de a-şi păstra numele şi prenumele. Al. 2) La cererea adoptatorilor,
instanţa de judecată poate schimba numele copilului adoptat, dacă acest fapt nu afectează
interesul superior al copilului şi dreptul lui la nume, atribuindu-i numele adoptatorilor sau al

1
F. Hallet, Procesele de ataşament care intră în joc în adopţie, pe http://www.ora-gov.ro, citat de Oana Mihăilă,
Adopţia, drept român şi drept comparat, ed. Universul Juridic Bucureşti, 2010, p. 11.
2
Th. Bertzi, Oficiul Român pentru Adopţii, Adopţia în România, principii, legislaţie, proceduri, pe
www.adoptiiromania.ro, citat de Oana Mihăilă, Adopţia, drept român şi drept comparat, ed. Universul Juridic
Bucureşti, 2010, p. 12.
3
Oana Mihăilă, op. cit., p. 12.
unuia dintre adoptatori (soţ ori soţie) dacă ultimii poartă nume diferite. Al. 3) Din motive
temeinice, instanţa, încuviinţînd adopţia, poate dispune, la cererea adoptatorului, schimbarea
prenumelui copilului adoptat. Al. 4) Pentru schimbarea numelui şi/sau a prenumelui copilului
adoptat care a împlinit vîrsta de 10 ani se cere şi acordul lui. Al. 5) În caz de schimbare a
numelui şi/sau a prenumelui copilului adoptat, se face menţiunea respectivă în hotărîrea
judecătorească privind încuviinţarea adopţiei, iar oficiul de stare civilă competent operează
aceste modificări în actul de naştere al copilului potrivit normelor stabilite în legislaţia cu privire
la actele de stare civilă.
2) Domiciliul și locuința adoptatului. Conform art. 30 Cod civil RM, al. 1) Domiciliul
persoanei fizice este locul unde aceasta îşi are locuinţa statornică sau principală. Se consideră că
persoana îşi păstrează domiciliul atîta timp cît nu şi-a stabilit un altul. Al. 2) Reşedinţa persoanei
fizice este locul unde îşi are locuinţa temporară sau secundară. Al. 3) Persoana al cărei domiciliu
nu poate fi stabilit cu certitudine se consideră domiciliată la locul reşedinţei sale. Al. 4) În lipsă
de reşedinţă, persoana este considerată că domiciliază la locul unde se găseşte, iar dacă acesta nu
se cunoaşte, la locul ultimului domiciliu. Potrivit prevederilor art. 31, al. 1) Domiciliul minorului
în vîrstă de pînă la 14 ani este la părinţii săi sau la acel părinte la care locuieşte permanent.Prin
urmare, odată cu transferul copilului peste hotare, acesta va domicilia împreună cu părinții.
3) Vocația succesorală legală. O data stabilită filiația între adoptator și adoptat și rudenia
între acestea din urmă și rudele adoptatorului, se produc efecte juridice și în materia dreptului
succesoral. Potrivit prevederilor art. 1500 Cod civil, alin. 1) lit. (a) clasa întâi de moştenitori, este
constituită din descendenţi, soţul supravieţuitor şi ascendenţii privilegiaţi celui ce a lăsat
moştenirea. Din categoria descendenţilor fac parte copii:
a) copiii din căsătorie a celui care lasă moştenirea. Constatarea nulităţii căsătoriei nu va
produce efecte asupra copiilor, rezultaţi dintr-o astfel de căsătorie, aceştia păstrându-şi drepturile
care revin copiilor din căsătorie, chiar dacă ambii soţi au fost de rea-credinţă la încheierea
acesteia;
b) copiii celui care lasă moştenirea sau descendenţii lui din afara căsătoriei, cu singura
condiţie ca paternitatea să fie stabilită potrivit legii. Aşadar, principiul este, în această privinţă,
asimilarea copilului din afara căsătoriei cu cel din căsătorie. Altfel spus, copilul din afara
căsătoriei care şi-a stabilit paternitatea, are aceeaşi situaţie legală ca şi copilul din căsătorie, atât
faţă de părinte, cât şi faţă de rudele acestuia;
 c) copiii înfiaţi. Înfierea este actul juridic în temeiul căruia se stabilesc raporturi de rudenie,
pe de o parte, între înfiat şi descendenţii săi şi înfietor şi rudele acestuia, pe de altă parte,
asemănătoare acelora care există în cazul rudeniei fireşti. Raporturile dintre înfietor şi înfiat sunt
asemănătoare acelora existente între părinţi şi copii, adică înfiatul şi descendenţii săi, dobîndesc,
prin efectul înfierii, aceleaşi drepturi pe care le are copilul din căsătorie faţă de părinţii săi.
Înfiatul şi descendenţii săi vor avea vocaţie succesorală la moştenirea lăsată de defunct, deoarece
ei devin rude nu numai cu înfietorul, dar şi cu rudele acestuia între care ascendentul înfietorului
care lasă moştenirea.4
Efectele adopției în domeniul dreptului familiei.
1) Rudenia: potrivit prevederilor art. 45 din Codul familiei al RM, 1) Rudenia este legătura
bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au
un ascendent comun. În primul caz, rudenia este în linie dreaptă, iar în al doilea caz - în linie
colaterală. Al. 2) Gradul de rudenie se stabileşte prin numărul de naşteri. Potrivit prevederilor art.
40 din legea cu privire la regimul juridic al adopției, al. 1) Efectele juridice ale adopţiei survin de
la data rămînerii irevocabile a hotărîrii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei. Al. 2) Din
momentul încuviinţării adopţiei se stabileşte filiaţia între copilul adoptat şi adoptator, precum şi
legăturile de rudenie între copil şi rudele adoptatorului. Al. 3) În momentul stabilirii filiaţiei prin
adopţie, rudenia naturală dintre copilul adoptat şi descendenţii săi, pe de o parte, şi părinţii săi
biologici şi rudele acestora, pe de altă parte, încetează, cu excepţia adopţiei copilului de către
soţul părintelui biologic. Al. 4) Impedimentul la căsătorie izvorît din rudenie există, potrivit legii,
atît între copilul adoptat şi descendenţii acestuia, pe de o parte, şi rudele părinţilor biologici, pe
de altă parte, cît şi între copil şi descendenţii acestuia, pe de o parte, şi persoanele cu care a
devenit rudă prin efectul adopţiei, pe de altă parte. Al. 5) Efectele adopţiei internaţionale, precum
şi efectele anulării adopţiei internaţionale asupra cetăţeniei copilului adoptat sînt prevăzute în
legislaţia privind cetăţenia.
2) Drepturile și îndatoririle părintești. Potrivit art. 41, al. 1 din legea RM cu privire la
regimul juridic al adopției, al. 1) Adoptatorii se înscriu în actul de naştere al copilului adoptat în
calitate de părinţi ai lui în conformitate cu hotărîrea judecătorească de încuviinţare a adopţiei. Al.
2) În caz de necesitate, la cererea adoptatorilor sau a copilului adoptat care a împlinit vîrsta de 10
ani, instanţa de judecată păstrează datele despre părinţii biologici ai copilului adoptat, fapt

4
Gheorghe Chibac, ș.a., Comentariul Codului civil al Republicii Moldova, Ediția I, vol II, Chișinău 2006, p. 1181.
consemnat în hotărîrea judecătorească de încuviinţare a adopţiei. Al. 3) În baza hotărîrii
judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei, la solicitarea adoptatorilor, oficiul de stare civilă
competent operează modificările de rigoare în actul de naştere al copilului.
În aceiași ordine de idei menționăm că, potrivit prevederilor art. 62 din Codul familiei al
RM, al. 1) Drepturile părinţilor nu pot fi exercitate contrar intereselor copilului lor. Părinţii nu
pot prejudicia sănătatea fizică şi psihică a copilului. Al. (2) Metodele de educaţie a copilului,
alese de părinţi, vor exclude comportamentul abuziv, insultele şi maltratările de orice fel,
discriminarea, violenţa psihică şi fizică, aplicarea pedepselor corporale antrenarea în acţiuni
criminale, iniţierea în consumul de băuturi alcoolice, folosirea substanţelor stupefiante şi
psihotrope, practicarea jocurilor de noroc, cerşitul şi alte acte ilicite. Al. 3) Toate problemele
privind educaţia şi instruirea copilului se soluţionează de către părinţi de comun acord, ţinîndu-se
cont de interesele şi de părerea copilului. Al. 4) Părinţii poartă răspundere, în modul stabilit,
pentru exercitarea drepturilor părinteşti în detrimentul intereselor copilului.
Reieșind din prevederile art. 42 din legea cu privire la adopție, al. 1) Părintele adoptiv are
faţă de copilul adoptat drepturile şi obligaţiile părintelui biologic faţă de copilul său. Al. 2) În
cazul în care părintele adoptiv este soţul părintelui biologic al copilului adoptat, drepturile şi
obligaţiile părinteşti le exercită părintele adoptiv şi părintele biologic căsătorit cu acesta.
Suplimentar, articolul 44 din legea cu privire la adopție stabilește că, al. 1) Din momentul
încuviinţării adopţiei, copilul adoptat pierde drepturile personale nepatrimoniale şi patrimoniale
şi este exonerat de îndeplinirea obligaţiilor faţă de părinţii săi biologici şi de rudele acestora. Al.
2) Copilul adoptat are faţă de părinţii adoptivi drepturi şi obligaţii de orice natură, similare celor
pe care le are o persoană faţă de părinţii săi biologici.
3) Obligația legală de întreținere, operează atât în raport cu copilul adoptat cât și cu părnții
adoptatori. Potrivit prevederilor art. 74 din codul familiei, al. 1) Părinţii sînt obligaţi să-şi
întreţină copiii minori şi copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material.
Conform art. 80, al. 1) din Codul familiei RM, Copiii majori apţi de muncă sînt obligaţi să-şi
întreţină şi să-şi îngrijească părinţii inapţi de muncă care necesită sprijin material.
Convențiainternațională cu privire la drepturile copilui, în art. 27, stabilește că, Statele părţi
recunosc dreptul oricărui copil de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa
fizică, mentală, spirituală, morală şi socială. Părinţilor şi oricărei alte persoane care au în grijă un
copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităţilor şi a
mijloacelor lor financiare, condiţiile de viaţă necesare în vederea dezvoltării copilului.
5) Impediment pentru divorțul pe baza acordului de voință al soților adoptatori. 5 Potrivit
prevederilor art. 41 din legea RM privind actele de stare civilă, Temeiurile pentru înregistrarea
divorţului (desfacerii căsătoriei) sînt: lit. (a) declaraţia comună a soţilor privind divorţul - dacă
aceştia nu au copii minori comuni. Prin urmare, adoptarea unui copil, va constitui un inpediment
la desfacerea căsătoriei de comun accord la organelle de stare civilă.
Efectele adoptiei în domeniul dreptului constitutional. Potrivit prevederilor art. 10. Din legea
cetățeniei a RM nr. 1024 din 02.06.2000, al. 1) Cetăţenia Republicii Moldova se dobîndeşte prin:
a) naştere; b) recunoaştere; c) înfiere; d) redobîndire; e) naturalizare.
Efectele adopției în domeniul dreptului muncii și protecției sociale.
1) Concediul și îndemnizatia pentru cresterea copilului;
2) Concediul și indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav;
3) Alocația de stat pentru copii;
4) Pensia de urmaș,
Efectele adopției în domeniul dreptului fiscal. Adoptatorul/ adoptatorii beneficiază de
scutirile la impozit prevăzute de legislația fiscală.
În contextual adopției cu element de extranietate, considerăm necesar de a releva și
prevederile legale privind perioada postadopţie. Astfel potrivit art. 45 din legea RM privind
regimul juridic al adopției:
După încuviinţarea adopţiei, copilul adoptat se află la evidenţa autorităţii teritoriale de la
domiciliul părinţilor adoptivi sau a autorităţii centrale în domeniul adopţiei din statul primitor, în
cazul adopţiei internaţionale, pînă la împlinirea vîrstei lui de 18 ani.
Monitorizarea situaţiei postadopţie a copilului se efectuează de către autorităţile în a căror
evidenţă se află copilul, pe o perioadă de 5 ani de la încuviinţarea adopţiei, cu următoarea
periodicitate:
a) în primul an – 3 rapoarte (la 3, la 6 şi la 12 luni);
b) în al doilea an – două rapoarte (la 6 şi la 12 luni);
c) în anii 3, 4 şi 5 – raport anual (la 12 luni).

5
Efectele adopției, irevocabilitatea adopției, [on line], disponibil pe
http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/sociologie/EFECTELE-ADOPTIEI-Irevocabilit31.php. , citat la
(15.04.2017).
 În cazul adopţiei naţionale, rapoartele de evaluare se întocmesc de către autoritatea
teritorială de la domiciliul părinţilor adoptivi şi se prezintă autorităţii centrale.
În cazul adopţiei internaţionale, rapoartele de evaluare postadopţie se prezintă autorităţii
centrale din Republica Moldova de către autoritatea centrală în domeniul adopţiei din statul
primitor sau prin intermediul organizaţiilor străine din statul primitor acreditate şi înregistrate în
Republica Moldova. Autoritatea centrală din Republica Moldova solicită, în caz de necesitate,
misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale Republicii Moldova în statele primitoare
informaţii privind monitorizarea postadopţie efectuată.
O importanță majoră în cadrul procedurii și efectelor adopției o are caraccterul de
confidenţialitate a adopţiei:
Persoanele competente cărora le este cunoscut faptul adopţiei sînt obligate să păstreze
confidenţialitatea informaţiilor obţinute în procesul de adopţie, inclusiv în ceea ce priveşte datele
de identificare ale adoptatorului, precum şi ale părinţilor biologici. În caz contrar, ele poartă
răspundere juridică conform legislaţiei în vigoare.
Părintele adoptiv va informa copilul că este adoptat, de îndată ce vîrsta şi gradul lui de
maturitate o permit.
Părintele adoptiv şi copilul adoptat au dreptul să obţină din partea autorităţii centrale extrase
din Registrul de stat al adopţiilor al căror conţinut atestă faptul, data şi locul naşterii, dar nu
dezvăluie în mod expres adopţia şi nici identitatea părinţilor biologici ai adoptatului.
Identitatea părinţilor biologici ai copilului adoptat poate fi dezvăluită înainte ca acesta să
dobîndească capacitate deplină de exerciţiu numai din motive medicale, cu autorizarea instanţei
de judecată, la cererea oricăruia dintre părinţii adoptivi, a copilului adoptat, a autorităţii
teritoriale ori a reprezentantului unei instituţii medicale.
După dobîndirea capacităţii depline de exerciţiu, copilul adoptat poate solicita instanţei de
judecată de la domiciliul său ori Curţii de Apel Chişinău, în cazul în care nu are domiciliu în
Republica Moldova, să-i autorizeze accesul la informaţiile referitoare la identitatea părinţilor săi
biologici, aflate în posesia autorităţii centrale ori a oficiilor de stare civilă.
Instanţa de judecată citează autoritatea teritorială de la domiciliul copilului adoptat, după
caz, autoritatea centrală, precum şi orice altă persoană ale cărei cunoştinţe profesionale pot fi
utile în soluţionarea cererii, şi acceptă spre soluţionare cererea dacă, potrivit probelor existente,
constată că accesul la informaţiile solicitate nu este dăunător integrităţii psihice şi echilibrului
emoţional al solicitantului şi dacă adoptatul în cauză a beneficiat de consiliere din partea
autorităţilor competente în domeniul adopţiei.
Se interzice eliberarea fără acordul adoptatorului sau al autorităţii teritoriale a extraselor din
registrele de stare civilă ori a copiilor de pe acestea din care rezultă că părinţii adoptivi nu sînt
părinţii biologici ai copilului adoptat.
Cu titlu de concluzie a prezentului compartiment, în cazul adopției trebuie analizate atât
efectele sale psihlogice în raport cu copilul adoptat, dar și cu părinții adoptatori cât și efectele de
drept ale acesteia.