Elemente derogatorii de la dreptul obligational

(Obligatii comerciale)

Spre deosebire de civil, in comercial exista limitari ale principiului consensualismului. Legiuitorul intervine
impunand anumite obligatii uneia dintre parti pentru a reechilibra ceea ce el a perceput a fi un plus de negociere in
favoarea uneia dintre parti. A se vedea acest lucru in cazul protectiei consumatorului el este prezumat ca fiind mai slab,
pentru ca nu are puterea de a negocia, caz in care, daca ar prevala principiul vointei, comerciantul va abuza de puterea sa.
Prin aceste interdictii i se ofera niste sanse consumatorului. In ceea ce priveste ordinea publica, legiuitorul extinde sfera
acestuia.
*Un contract de orice fel ne intereseaza nu doar ceea ce spune, dar mai ales domeniul, contextul in care se
incheie, cu cat este mai reglementatat, cu atat trebuie sa fiu mai vigilent.
In legatura cu tipurile de contracte din comercial sunt:
1. Contractele de adeziune = acel contract in care clauzele esentiale sunt redactate sau impuse numai de catre o parte, iar
cealalta parte nu are capacitatea de a le schimba, de a impune o derogare. In sine, existenta acestui contract nu este o
incalcare a legii, insa exista o protectie pe care partea mai slaba o are daca exista o neclaritate in legea cu continutul, ea
se interpreteaza in defavoarea celui care a impus-o. In materia protectiei consumatorului exista reguli specifice.
2. Contractele nenumite - te uiti intai la ce spune norma generala, iar daca nu este aici, cel mai apropiat contract (pe
vechea lege, te trimitea direct la norma generala).
3. Contractele-cadru este un instrument care acopera doua raporturi contractuale, unul general in care se spune ce
drepturi si obligatii principale au partile, dar pentru a putea o parte sa plateasca este necesara o relatie specifica, caz in
care se incheie conventii, ele fiind, sub umbrela contractului-cadru, acte de punere in executare a contractului cadru (poate
fi vorba si de oferte ca si conventii).
Clauzele neuzuale si standard care sunt in cele de adeziune, dar si in altele. (art. 1202 NCC)
Clauza standard are destinatia de a se regasi intr-un numar de contracte, iar partea careia i se adreseaza nu are nicio
implicatie. Daca ea este negociata nu inseamna ca i se schimba natura, ci se inlatura orice raspundere a partii care a facut-
o fata de cealalta parte, dar i se pastreaza calitatea de clauza standard. !!

Clauzele neuzuale sunt anumite clauze standard (art. 1203), sunt limitate la anumite tipuri de obligatiuni, cele prevazute
de lege. Partea care nu a redactat-o trebuie sa o accepte in mod expres pentru a opera acea clauza. Asta nu inseamna ca,
semnand contractul, partea respectiva, daca i s-a impus acea clauza, cel care i-a impus-o este acoperit de orice risc, poate
raspunde in continuare pentru abuz sau incalcarea unei reguli specifice, fie poate fi vorba despre vreun viciu.
Raspunderea pentru negocierea cu rea-credinta a unui contract
Exista posibilitatea ca una dintre parti sa abuzeze de procesul de negociere si sa il intrerupa in mod nejustificat, in
acest caz, legea spune ca partea care a continuat, initiat sau intrerupt negocierile raspunde (delictual). Este foarte greu de
demonstrat prejudiciul si reaua-credinta. Se prezuma buna-credinta. Partea care invoca reaua-credinta trebuie sa rastoarne
prezumtia.
!! PASTRAREA CONFIDENTIALITATII o noutate absoluta. Legea nu impune un termen in acest sens,
doar daca te legi de natura obligatiei, ca fiind legala, astfel incat ai atras raspunderea civila delictuala
(prescriptibila). Trebuie identificate obligatiile care cad sub sfera acestei confidentialitati.
Consimtamantul si viciile acestuia (de stiut regulile generale si viciile)
Violenta si leziunea!!
1
 Art. 1216 violenta nu mai este numai fizica. Daca nu ai o lege speciala care sa protejeze partea dezavantajata, iar
aceasta este presata sa accepte o anumita situatie, acea persoana nu are un recurs pentru a cere invalidarea, ea trebuie sa
demonstreze ca acest consimtamant nu a fost dat in stare de constienta.

Leziunea inseamna nu impunerea vointei, ci folosirea starii de nevoie pentru a o convinge sa intre intr-un contract care nu
este favorabil. Situatia cea mai intalnita este cea in care o persoana se prevaleaza de neputinta celeilalte persoane si, daca
datorita puterii pe care o are, aceasta conduce la incheierea unui contract, la posibilitatea obtinerii unei prestatii
semnificativ mai mare decat cealalta parte, contractul este anulabil pentru ca partea care a creat contractul nu a incheiat in
conditii similare. Are in vedere si cunostintele generale. Leziunea este si mai greu de demonstrat. Cand sunt doi
profesionisti si unul invoca leziunea, este destul de greu de domonstrat.
Obiectul contractului - cele care au drept obiect bunuri viitoare sau care apartin altei persoane. Ambele
categorii pot face obiectul uni contract in materie comerciala. Partile anticipeaza intrarea in patrimoniu a acelui bun.
Pretul - trebuie sa fie determinat, iar ambele parti trebuie sa fie profesionisti (in sensul codului). Cel care va stabili
pretul, in cazul in care partile nu se inteleg, poate sa recurga la diferite solutii. Ultimul criteriu este cel de pret rezonabil
(= la apreciera instantei, in raport de acel contrat, de termenii sau etc).
Efectele contractului
Atentie la impreviziune !! in ciuda a ceea ce partile au prevazut, contractul se poate adapta ulterior in functie de
anumite evenimente. Costul dublu este o obligatie excesiv oneroasa (cod).
Se poate si denunta, iar denuntarea nu presupune o culpa a partii, ci pur si simplu dorinta partii care nu mai vrea sa
continue contractul (a se vedea si denuntarea unilaterala in art. 1276 si 1277). Alineatele de la denuntare sunt dispozitive.
NB!! In cazul obligatiilor comerciale, debitorii sunt prezumati solidari, altminteri, regula este divizibilitatea.
Fideiusorul, de exemplu, raspunde solidar, in materie comerciala.

Executarea obligatiilor (prin echivalent)

Pentru a putea cere prejudicii este foarte important conceptul de punere in intarziere, care apare in situatia in
care, la termen, debitorul obligatiei nu a executat. Spre deosebire de vechiul cod comercial, care prevedea ca, in materie
de obligatii comerciale, debitorul este de drept in intraziere, astfel ca se putea trece la executarea prin echivalent, Noul cod
stabileste in comercial acelasi lucru ca in civil, punerea in intraziere nu opereaza automat, ci este rezultatul unei
proceduri pe care trebuie sa o urmeze creditorul diligent prin urmatoarele posibilitati:

a) notificare scrisa
b) de chemare in judecata (art. 1522, instanta va acorda un termen rezonabil debitorului pentru a executa)
NB!! In perioada de dupa notificare sau dupa chemarea in judecata, creditorul nu poate cere despagubiri. In aceasta
perioada, debitorul este protejat.
Creditorul, in conditiile prevazute de lege, poate cere, totusi, daune-interese, dar nu poate exercita mijloacele
prevazute de lege pentru a forta executarea (art. 1522 alin. 4), acestea fiind:
a) sa ceara rezilierea/rezolutiunea contractului

2
b) sa inceapa procedura de executare silita
c) alte mijloace de fortare; atunci cand contractul sau legea prevad punerea in interziere, partile, folosind o formulare clara,
pot deroga de la aceste reguli. Debitorul este, astfel, de drept in interziere, creditorul putand folosi toate mijloacele pentru
a incasa ce i se datoreaza si eventuale prejudicii. Nu mai este nicio limitare.
In art. 1523 (2) debitorul este de drept in intarziere.
NB !!! Cand obligatia este asumata in exercitiul activitatii unei intreprinderi si consta in plata unei sume de bani,
simpla ajungere la termen face ca debitorul obligatiei de plata sa fie de drept in intarziere. Obligatiile banesti ale
comerciantilor pun de drept in intarziere.
Aplicatie particulara: art. 1725 vanzarea mobiliara. Obligatia contractului este dat de bunuri mobile si acest art
este o aplicatie particulara si o extindere. Si in cazul in care nu a preluat bunul, este de drept in intarziere.

Elemente generale ( = raspunderea delictuala)

Se aplica aceleasi reguli si in materie comerciala ca si cele din civil. Important - anumite particularitati, respectiv:
A) previzibilitatea prejudiciului regula, debitorul raspunde numai pentru ceea ce a prevazut sau putea sa prevada la
momentul incheierii contractului. Dar, daca prejudiciul respectiv putea fi limitat de catre creditor pirn actiuni normale, dar
nu a facut-o, iar prejudiciul a crescut, debitorul nu poate fi tinut responsabil. Acest text (1534, alin. 2) este un text
imperativ, nu pot sa derogi de la el prin contracte.
B) Cumulul daunelor-interese prestabilite de catre parti printr-o clauza penala situatia premisa este aceea in care
clauza penala nu a fost atent structurata, astfel incat, la neexecutare, se dovedeste ca valoarea prejudiciului este mai mare
decat suma pe care ti-o da clauza. Daca partile au ales sa isi precuantifice prejudiciul, suma poate fi acordata si atat, nu
poate fi cumulata cu alte despagubiri. Dunele de aceeasi natura nu se pot cumula (cele stabilute prin contracte si prin
timpul procesului). Cele diferite ar putea fi cumulate (cele moratorii + cele compensatorii). Executarea in natura a
obligatiei cu o dauna compensatorie nu se pot cumula. Cea moratorie cu executarea in natura se pot cumula (art. 1539 si
urmatoarele din Cod).
C) Executarea obligatiilor banesti cu intarziere ceea ce se acorda este o despagubire pentru executarea cu intarziere. La
obligatiile banesti care sunt executate cu intarziere (art. 1535 NCc) = cumulul clauzei penale + alte despagubiri, numai in
situatii limitate, trebuie avut in vedere raportul dintre dauna moratorie contractuala si nivelul dobanzii legale. Daca la
momentul neexecutarii, clauza penala moratorie prevede sume mai mari decat dobanda legala, iar dobanda legala este sub
acest nivel, atunci se cere doar penalitatea moratorie din contract, daca partile au stabilit o penalitate sub nivelul dobanzii
legale, creditorul poate cere si alte despagubiri. Ceea ce se acorda peste dauna moratorie nu este o diferenta. .
NB!! Clauza penala poate fi cenzurata in jos!! 1541 NCc. Numai instanta poate reduce clauza penala in
situatiile expres prevazute in lege, si anume:

a) obligatia principala a fost executata in parte si aceasta executare a profitat creditorului - partile au avut in vedere o
neexcutare totala si ar fi nedrept sa beneficieze integral de clauza;
b) penalitatea este vadit excesiva fata de prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la incheierea contractului - conceptul
excesivitatii are in vedere principiul echitatii

Daunele care pot fi cerute pentru executarea cu intarziere sau neexecutare:

OG 13/2014 dobanda remuneratorie si penalizatoare (= moratorie din codul civil)
Codul dauna moratorie, intervine pentru neexecutarea la termen si compenseaza folosirea banilor de catre debitor.
Daunele compensatorii prejudicul, indiferent de natura neexecutarii.
3
 Partile sunt libere sa stabileasca in conventiile dintre ele dobanda. Exista o limitare in cazul contractului de natura
civila (cel in care niciuna din parti nu este o intreprindere, aici, dobanda nu poate depasi un anumit nivel din dobanda
legala = 50% care este stabilita de Banca). In contractele comerciale, cele intre profesionisti, partile pot stabili orice
nivel al dobanzii, atat cea remuneratorie, cat si cea penalizatoare.
Practicarea unei dobanzi execesive numai cand legea plafoneaza dobanda. Astazi, nu mai exista acesta interdictie,
agrearea unui anumit nivel al dobanzii peste cel legal.
Aspecte importante aduse de OG 13/2014:
Capitalizarea dobanzii Dobanda remuneratorie trebuie platita la anumite intervale de timp. Ce se intampla daca
nu este platita la scadenta? Dobanda penalizatoare pana se va plati, poate fi si ea capitalizata = din momentul neplatii,
se transforma din remunerare a folosirii banilor in suma principala, se adauga la suma principala, are aceeasi natura ca
suma principala si la aceasta suma se aplica marja de dobanda remuneratorie + daca intarzii se aplica la o marja mai mare.
Capitalizarea este libera in ceea ce priveste dobanda remuneratorie, in ceaa ce priveste dobanda penalizatoare, se pot
capitaliza si acestea, dar exista niste restrictii numai daca sunt datorate pe cel putin un an de zile si se stabileste
capitalizarea lor in baza unei conventii speciale, deci nu anticipat, ci dupa momentul la care trebuia sa fie platita,
dar nu a fost facuta plata.
Exista situatii in care aceasta interdictie nu se aplica oricum = legea speciala, la banci.
Legea nr. 72/2013 partile sa nu depaseasca un anumit a) termen cu privire la plata. Daca nu platesc, vor trebui platite
despagubiri. In situatia in care exista o negocire, partea mai puternica poate spune ca nu plateste 80 de zile sau spune ca
plateste in termen de 60 de zile, dar de la momentul aprobarii facturii, care poate fi oricand. Asadar, legea spune ca, in
asemenea cazuri, partea mai puternica nu poate impune termene execisve, daca se depasseste termenul nu se poate
ascunde in spatele unor clauze contractuale.
Ca structura, legea acopera doua tipuri de plati:
a) intre creditori si debitori profesionisti
b) intre debitori, autoritati publice si creditorii profesionisti;
Ca si b) natura a creantelor, legea se refera la creante care constau in pretul unui serviciu prestat sau bun livrat,
numai intre cei care fac comert in sensul larg al cuvantului. Exista doua tipuri de daune (penalitati): cele compensatorii si
penalizatore, dar mai ales la cele penalizatoare face referire aceasta lege. Daunele acestea trebuie platite de la scadenta.
Scadenta este, in mod normal, 30 de zile de la momentul primirii facturii de catre debitorul platii si daca nu se poate
stabili dupa factura, de la livrare, daca se depaseste termenul trebuie sa curga dobanda penalizatoate, care poate fi
prevazuta in contract sau poate fi cea legala, fara ca partile sa poata invoca un alt termen, o alta scadenta.
Cu privire la c) plata propriu-zisa alta limitare: trebuie facuta in termen de 60 de zile calendaristice de la
momentul la care plata este datorata. Un creditor al platii poate sa primeasca plata la 90 de zile. Curge dobanda
penalizatoare si in cele 60 de zile si se cumuleaza cu plata. Creditorul, altfel, recupereaza suma pe cale silita.
Acelasi sistem in relatiile de plata intre autoritati si creditorii privati.
In art. 9, legea permite creditorului ca acesta sa recupereze toate cheltuielile pe care le suporta pentru recuperarea
creantei, daca aceasta nu a fost platita la timp de catre debitor. Acest text este supus dezbaterii.
!! NB Art. 12 interzice clauzele abuzive in stabilirea scadentelor! + art. 13 cu privire la caracterul abuziv. Art.
14 forme de clauze care pot fi considerate abuzive (sunt exemplificative).

4
 Relatia profesionistilor comercianti cu consumatorii

Consumatorul pate iesi din contract, poate sa ceara despagubiri, unele clauze sunt considerate nescrise, astfel incat
comerciantul care abuzeaza de pozitia sa este lipsit de beneficii. Legea nu spune cum ar trebui sa fie stabilit prejudiciul,
legea este o forma de protectie a consumatorilor, practic, de exemplu, limiteaza dreptul bancii de a-si recupera prejudiciul
suferit prin neramburasarea integrala a imprumutului. Alta forma de protectie poate fi situatia in care consumatorii sunt
protejati in sensul ca rambureaza la alt curs de schimb decat cel avut in vedere la incheierea contractului. La noi nu sunt
astfel de protectii.
Cadrul legislativ: Legea 296/2004; OG 21/1992; OG 99/2000; Legea 240/2004; 193/2000 (zlauzele abuzive) OG
130/200 privind regimul contractelor incheiate la distanta; Legea 449/2003 privind vanzarea produselor si garantiile
asociate acestora;
Principii fundamentale din primele doua legi/OG:
a) Consumatorul are dreptul de a fi informat neingradit, complet si la timp in legatura cu produsele, serviciile cumaparate
si drepturile aferente;
b) interdictia practicilor abuzive in relatia dintre profesionisti si consumatori;
c) principiul rezolvarii litigiilor dintre profesionisti si consumatori intr-un cadru echitabil si rapid;
Conceptul-cheie este cel de consumator, aici intrand: persoana fizica (individual sau asociatie care dobandeste
un bun sau serviciu pentru consumul propriu, satisfacerea unei nevoi personale. Daca nevoia este profesionala, atunci
nu se poate bucura de protectia acestei legi. Iar la termenul de dobandire, trbuie sa fie avut in vedere sensul larg,
posesia, folosinta, nu proprietate).

LEGEA 296/2004
Raporturile jurdice dintre agentii economici (profesionisti comerciali) si consumatori, in legatura cu
achizitionarea de produse si servicii pentru a asigura respectarea drepturilor acestora din urma, in principal, cu informarea
corecta si completa a caracteristicilor produselor achizitionate, drepturile lor, modalitati legitime de aparare a acestor
drepturi.
Ca si drepturi pe care aceasta lege le consacra expres. Cap III din lege.
1. Dreptul de a fi protejati impotriva riscului in legatura/care se naste in legatura cu achizitia unui produs sau
serviciu, care le-ar putea prejudicia viata, sanatatea, securitatea, sau care, in alt fel, le-ar afecta drepturile si
interesele legitime. Acest drept este consacrat la nivel legal si prin alte legi: legea 245/2004 privind securitatea generala a
produselor, legea 240/2004 privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte, legea
449/2003 care priveste vanzarea produselor si garantiile asociate acestora. Toate aceste legi speciale sunt considerate parte
integrata a Codului Consumului.
2. Dreptul consumatorilor de a fi informati complet, corect si precis asupra caracteristicilor esentiale ale produselor
si serviciilor achizitionate, astfel incat decizia lor de achizitionare sa fie informala (sa ia o decizie in cunostinta de cauza,
avand in vedere decalajul informational si de cunostinte intre ei si cei care le vand). Nu avem o lege speciala care dezvolta
acest drept. Dar va fi reluat in multe legi.
3. Dreptul consumatorilor de a avea acces la o gama variata de produse/servicii. Acest drept este unul deziderat. Nu e
neaparat un drept subiectiv protejat de legislatia privind protectia consumatorilor. Modalitatea prin care el e protejat, nu e
legislatia privind protectia consumatorilor, ci in legislatia privind dreptul concurentei.
4. Dreptul de a fi despagubiti in mod real si corespunzator pentru prejudiciile suferite din cauza calitatii
necorespunzatoare a produselor/serviciilor pe care le achizitioneaza. Devin aplicabile cele 3 legi citate la primul drept.
5
5. Exista dreptul de a refuza incheierea contractelor care contin clauze abuzive. De fapt, formularea e improprie. Pentru
ca este, in acelasi timp, si dreptul de a denunta contractele care contin clauze abuzive. Aici avem 2 legi: legea 363/2007
privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor, legea 373/2007.
6. Dreptul de a se asocia in asocitatii in scopul protejarii si apararii intereselor lor. OG 21/1992.

Corelativ, exista si o serie de obligatii ale comerciantilor profesionisti (operatori economici). Dintre obligatiile pe
care le au prof comercianti pt a da eficienta drepturilor consumatorilor, din Cap II din lege:
1. Obligatia de a pune pe piata produse si servicii care sunt sigure pentru consumatori (din perspectiva vietii, sanatatii)
2. Obligatia de a se comporta cu consumatorii in mod corect si de nu a folosi practici abuzive.
3. Obligatia de informare
4. Obligatia de reparatie. Art 16-18. Este o obligatie ce consta in inlocuirea bunului si/sau repararea fizica a defectiunilor.
Pot fi reprezentate de despagubirile sau de sanctiunea cea mai drastica (rezilierea contractului) pentru livrare
necorespunzatoare, care e pe ultimul loc. Pe primul loc e sa il pui pe consumator in situatia in care voia sa fie atunci cand
a incheiat contractul.
5. Obligatia de a raspunde, atunci cand nu se poate repara produsul/serviciul pentru prejudiciile cauzate.

Exista cateva drepturi foarte specifice care reprezinta o reflectare a interdictiei profesionistului comercial de a
abuza prin practici incorecte in relatia sa cu consumatorul. OG 99/2000.
Drepturile consumatorilor la incheierea contractelor cu profesionistii comerciali ( art 75-84)
1. Contractul trebuie sa cuprinda clauze fara echivoc, care sa poata fi intelese fara a necesita cunostinte de
specialitate. Consacra un drept subiectiv. Incalcarea acestui art. poate da dreptul consumatourlui la anularea contractului
sau cel putin rezilierea. In majoritatea cauzelor, clauzele neclare reprezinta in acelasi timp incalcari fie ale legislatiei
privind incheierea contractelor la distanta sau incheierea contractelor cu profesionistii in prezenta, fie incalcari ale legii
care interzice folosirea clauzelor abuzive din legea 193/2000. Cand nu gasim aceste legi speciale pentru a declara nulitatea
clauzelor, te poti baza pe acest text general.
2. Consacrat ulterior in NCC. In caz de o dubla interpretare a unor clauze contractuale, vor fi intotdeauna interpretate
in favoarea consumatorului. Inainte de a se ajunge la anulare, se interpreteaza in favoarea consumatorului cu scopul de a
se stabili echilibrul contractual.

Art 79 e o copiere a art. 4 din legea 193/2000 acest articol e pus in vigoare prin lege.
Art 82 contractul incheiat cu consumatorul trebuie sa stipuleze cu caractere mari si in imediata vecinatate a
locului pentru semnatura consumatorului, clauza expresa de denuntare de catre consumator a contractului, precum si
numele si adresa profesionistului impotriva caruia se exercita denuntarea. Detaliile sunt continute in legea 363/2007.
Simpla lui incalcare da o un drept la actiune in justitie, fie una in despagubiri, pana la una in anulare. Toate aceste
modalitati se bazeaza pe acest articol. Aceasta denuntare e o exceptie de la ideea ca un contract valabil incheiat intre parti
nu poate inceta decat prin acord intre aceste parti sau prin neexecutare. Aici denuntarea consumatorului, unilateral, se face
fara riscul de a plati ceva, poate iesi din conrtact. Debitorii/creditorii in contracte obisnuite nu il au, de regula.

OG 21/1992
Utilitatea ei este, in principal, legata de reglementarea dreptului la asociere al consumatorului. Aceste asociatii sunt
organizate pe baza legislatiei privind asociatiile si fundatiile. Deci nu sunt organisme statale. Consumatorii se pot apara
prin intermedul acestor organizatii.

6
 Stabileste procedura contraventionala care se aplica profesionistilor comercianti in cazul in care ei incalca
norme privind protectia consumatorilor. La momentul la care a fost adoptata, a continut o serie de norme care privesc
drepturi fundamentale, drepturi specifice, etc. Ele sunt preluate prin alte norme.
Util este acest domeniu specific al raporturilor cu profesionistii in domeniul imobiliar. (art 91-911). Aceste prevederi
sunt utile pentru ca nu mai exista alte norme speciale de protectie. Ca si norme privind posibilitatea consumatorilor de a-si
exercita drepturile si de a se apara prin asociatii. Art 47 scutirea de taxe pentru actiunile introduse de asociatii pentru
protectia drepturilor consumatorilor. Exista mai multe astfel de asociatii. Nu sunt toate specializate. Fiecare poate prelua
orice caz de incalcare a drepturilor consumatorilor, sa mearga in isntanta si sa ceara despagubiri. Aceasta facilitate e
importanta. Consumatorii nu au cunostinte juridice si nici resurse materiale. Daca ar introduce o actiune in nume propriu,
nu ar fi scutita de taxe. Introduse colectiv, scutirea exista. De aceea, exista multe actiuni introduse de asociatii care fie
existau la mom introducerii actiunii, fie au fost create ad-hoc pentru introducerea actiunii. Legea nu a reglementat un
lucru foarte important: actiunile colective cand practic procesul e inceput de un numar de consumatori si in timpul
procesului se pot alatura si altii (exista un singur proces care nu se intrerupe), iar la final beneficiile castigate (de regula
de natura baneasca), se impart nu numai intre consumatorii care au participat, ci catre toti consumatorii care au interes si
au consumat acel produs. La noi, insa, acest mijloc nu e reglementat.
Sanctiunile contraventionale exista. Avem o protectie si administrativa, nu numai civila.

OUG 34/2014 MOMENTUL INCHEIERII CONTRACTULUI

Ea se ocupa de 2 modalitati de incheiere:
1) Contracte care se incheie cu consumatorii, la distanta.
2) Contracte care se incheie cu consumatorii in orice alta modalitate decat la distanta. Aici intra situatia cand ambele
parti sunt de fata. Ex: supermarket.

Principiile fundamentale sunt comune.

Pentru a putea incheia un contract valabil (asta il intereseaza pe profesionist), acesta are niste obligatii specifice in
ambele cazuri:

Intotdeauna trebuie sa puna la dispozitia consumatorului principalele caracteristici ale bunului si serviciului, avand in
vedere si particularitatile modului de comunicare. Daca e la distanta, nu poate spune ca anumite riscuri sunt undeva pe un
site unde e greu de vazut. Aceste informatii pot fi puse si intr-o anexa, dar sa fie vizibile pentru consumator. Identitatea
completa a consumatorului trebuie stabilita tot timpul. Pretul platit de consumator, in functie de tipul de achizitie, pretul
trebuie sa fie suficient de detaliat, astfel incat consumatorul sa inteleaga ce are de platit, ce ar avea de platit ulterior,
dobanzi, etc. E important sa se stie cum va fi livrarea + elementele juridice importante pentru partea lui de aparare
(elemente de raspundere, sa stie daca poate denunta contractul, locul unde se judeca).
E foarte important dreptul la protectia datelor personale.

Consumatorul are un drept de retragere care e o forma speciala a dreptului de denuntare unilaterala a contractului.
Considerentul care sta in spatele dreptului este ca, cu toata protectia pe care consumatorul o are legal in legatura cu o
informatie, tot e posibil ca decizia de cumparare sa fie pripita. Intr-o anumita perioada, fara a avea niciun motiv, poti
denunta contractul. Pur si simplu ii spui comerciantului ca vrei banii inapoi si ii dai bunul. Aici avem anumite termene,
termenul general fiind de 14 zile care curge de la data incheierii contractului.
Daca profesionistul nu ii atrage atentia consumatorului in baza acestei legi de a iesi din contract in termenul
respectiv, sanctiunea e ca dreptul de retragere se extinde la 12 luni de la momentul de la care ar fi expirat daca iti aducea
la cunostinta.

7
 Art 11 cum se poate exercita dreptul de retragere.
Art 12 obligatia profesionistului (daca s-a incasat pretul, e obligat sa returneze pretul catre consumator). El isi
poate retine pretul livrarii. Nu e obligat insa sa plateasca si dobanzi.
In cazul in care consumatorul da bunul inapoi dovedind ca a fost deteriorat, folosit in conditii nepretinse conform
contractului, consumatorul va fi responsabil pentru diminuarea valorii aduse bunului. Prin faptul ca bunul a fost scos din
ambalaj, platesti o anumita despagubire, dar nu inseamna ca ti se blocheaza dreptul de retragere. Vei primi valoarea,
diminuata, insa, cu pierderea de valoare facuta de consumator.
Art 16 exceptari de la dreptul de retragere:

Ex: costumul la comanda. Nu e un bun de masa, iar profesionistul nu are ce face cu bunul. E o investitie pe care nu o
poate valorifica ulterior.
Daca au fost furnizate produse sigilate ce nu pot fi returnate din motive de sanatate/igiena pt ca au fost desigilate de
consumator. Interesul public predomina interesului consumatorului.
Bauturi alcoolice
Furnizarea de ziare/reviste
Cotractele incheiate in cadrul unor licitatii.

Art 20 transferul riscului produsului de la profesionist la consumator. Riscul de deteriorare/pierdere intra in

patrimoniul consumatorului din momentul in care acesta sau un tert (altul decat consumatorul) preia bunul respectiv. Pe
perioada transportului, riscul ramane la profesionist. Este o clauza de la care se poate deroga, in cazul in care
transportatorul e ales de consumator.

PRACTICILE ABUZIVE LEGEA 363/2007

Are in vedere 2 categorii de practici:
Inselatoare
Abuzive

Scopul legii este de a supune comerciantul unui set de obligatii ce deriva din codul de conduita. Regimul sau
de onestitate profesionala are 2 surse: prevederile legilor + uzantele din domenii. Intereseaza momentul incheierii
contractului. Vine in completarea OG 34 care are in vedere modalitatea incheierii si drepturile de la momentul incheierii.
OG 363 e legat de comportamentul la momentul incheierii.
Practica incorecta = art. 4 (1) lit. a) este contrara diligentelor profesioniste. Are capacitatea de a deforma
comportamentul consumatorului mediu sau un grup de consumatori (daca profesionistul interactioneaza cu un grup de
consumatori).
Consumatorul mediu = acela considerat rezonabil informat, atent si precaut. Tinand cont de factori lingvistici,
sociali, culturali. Avand o definitie cu un standard destul de inalt. Deci exista consumatori medii diferiti (tinand cont de
mediile din care provin).
Consumatorul are un comportament legat de incheierea acelui contract si de executarea lui, denaturat prin
intermediul comportamentului profesionistului. Altfel, consumatorul ar fi stiut ce achizitoneaza. Dar, denaturandu-se acest
comportament, consumatorul nu apuca sa fie in deplina cunostinta de cauza.
Formele pe care le imbraca practicile abuzive. Ele nu sunt exclusive.

8
 Art 6: o practica e inselatoare daca ea contine informatii false (contrare adevarului) sau susceptibile de a induce
in eroare (nu sunt false, dar iti creeaza aparenta unor lururi neadevarate). In ambele cazuri, consumatorul mediu adopta
un comportament anormal: ia decizia sa dobandeasca bunul respectiv, decizie pe care poate nu ar fi luat-o daca nu primea
informatia falaa/cu scopul de a-l induce in eroare. Nu are importanta daca informatia e corecta. Daca ea e prezentata intr-
un mod care il induce in eroare pe consumator si il face sa achizitioneze ceva ce nu ar fi achizitionat in conditii normale,
atunci manipularea apartine profesionistului. Nu sunt exclusive.
O practica agresiva limiteaza sau susceptibila sa limiteze capacitatea de decizie a consumatorului.
Intr-o anexa ne prezinta exemple de practici inselatoare sau de practici agresive.
Ex: agresiva = efectuarea de vizite la locuinta consumatorului
Daca sunt folosite asemenea practici, pe langa sanctiunea contraventionala prevazuta expres de lege, exista si
raspunderea civila care incumba acelui comerciant. Legea nu stabileste un regim special privind actiunea in
raspunedera civila. Ele reperzinta fie o cauza de eroare, dol, leziune cauze de anulare ca viciu de cosimtamant.

CLAUZELE ABUZIVE LEGEA 193/2000

Practicile incorecte = manifestarea de vointa din partea comerciantilor care constrang liberul arbitru al
consumatorului. Se manifesta la momentul incheierii contractului.
Legea 193/2000 manifestarea de vointa din partea consumatorului si a comerciantului. Dupa ce contractul a fost
incheiat, consumatorul, atunci sau dupa, isi da seama ca echilibrul lui contractual e afectat, deci contractul e dezechilibrat
in defavoarea sa. Art. 163 vine si protejeaza.
Art 1: orice contract incheiat cu consumatorii trebuie sa cuprinda clauze contractuale fara echivoc pentru
intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate. Consumatorul sa inteleaga ce obligatii si-a asumat.
Acest articol nu rezolva insa problema abordata de legea 193, chiar daca indeplineste conditii din legea consumatorului,
clauzele sunt clare, le poate intelege oricine, NU insa neaparat ca e un contract echilibrat.
Art. 4 si urmatoarele arata mecasnsimul de functionare a acestei legi = O clauza contractuala este considerata
ca nu a fost negociata direct cu consumatorul si va fi considerata abuziva, daca ea insasi sau impreuna cu alte
prevederi creeaza in detrimentrul consumatorului si contrar bunei-credinte un dezechilibru semnificativ
Conditi:
- este vorba de o clauza care nu a fost direct negociata
- este abuziva daca sunt indeplinite conditiile generale
Conditiile sunt cumulative. Pot fi clauze standard. Daca acel comerciant a creat un contract echilibrat, clauza nu va
fi abuziva, doar va fi o clauza standard care trebuie sa indeplineasca conditiile din lege (cod - art. 1202). Clauzele abuzive
sunt, de fapt, standard, acceptate, poate, expres de conusmator, dar, pe legea 193, nu inseamna ca sunt in regula.
Un elemenet important este clauza care nu a fost negociata direct. In alin. (2) art. 4, a fost stabilita de catre
comerciant fara ca, consumatorul sa ii poata influenta natura, ceea ce inseamna ca un consnumator nu are posibilitatile
necesare pentru a schimba aceasta clauza in favoarea sa. Deci natura = aceasta clauza cuprinde prevederi care nu sunt
neaparat acceptabile consumatorului, iar prin negociere nu le poate schimba.
Legea spune ca, printre acestea, sunt si clauzele standard preformulate (cele din 1202), dar aceasta enumerare
exemplificativa nu este absoluta. Legea creeaza o prezumtie relativa ca aceasta clauza standard este o clauza care nu a
putut fi negociata direct cu consumatorul. Prezumtia sa poate rasturna prin dovedirea unui proces de negociere, cand
cosumatorul a avut sansa modificarii acestei clauze, dar poate a renuntat la a modifica natura.

9
 Clauza are si calitatea de a fi in detrimentrul consumatorului si creeaza dezechilibru importanta este nu atat
procedura de negociere, ci ce urmareste ea, ce efecte poate produce ea in defavoarea consumatorului. Aceasta natura a
clauzei abuzive este data si de faptul ca este contrara bunei-credinte. Este fosrte greu de stabilit, in acest caz, unde exista o
culpa in favoarea comerciantului, unde orice clauza care, aparent, nu avantajeaza consumatorul este automat abuziva si
contrara bunei-credinte. Aceasta prezumtie rastoarna principul conform caruia, pana la proba contrara este prezumata
buna-credinta intr-un contract.
Dpdv probatoriu nu este posibil, in majoritatea cazurilor, ca o clauza nenegociata direct si dezechilibrata sa fie,
totusi, redactata de buna-credinta de comerciant.
In evaluzarea naturii abuzive a clauzelor, legea spune cateva criterii in art. 4:
a) natura produsului
b) imprejurarile incheierii conractului;
c) alte clauze care pot atenua sau explica mai bine caracterul abuziv al acelei clauze;
Legea are si o anexa in care sunt date exemple de clauze abuzive, acestea sunt cel mult prezumtii de caracter abuziv
al acestor clauze, insa, in realitate, ele sunt vazute ca adevaruri absolute.
Ce se intampla daca exista in contract clauze abuzive?
Aceste clauze sunt lipsite de efect fata de consummator (art. 6). Ele sunt lipsite de efect de la momentul incheierii
contractului, insa, este evident ca partea care a redactat astfel de clauze, nu le vede abuzive (sau nu vrea sa le vada
abuzive), atunci contractul isi urmeaza cursul cu implementarea si acestor clauze, pana cand consumatorul observa ca in
contract acea cluaza este abuziva. Atunci intervine un organ abilitat si/sau intervine direct instanta si declara nule acele
clauze.
Actiunea in anulare este costisitoare pentru consumator, chiar daca va castiga si cheltuieri de judecata. Solutia cea
mai buna este, asadar, interventia organului abilitat (ANPC sau alte organe ale adminstratiei publice). Acestea verifica
daca acele contracte contin clauze abizive, pentru ca sunt afectate toate contractele, chiar daca se sesizeaza pentru un
singur contract. Autoritatea se uita la toate categoriile de contracte incidente. Daca autoritatea constata caracterul abuziv,
atunci incheie un proces-verbal prin care dispune modificarea pe viitor a contractelor cu eliminarea unor astfel de
clauze + obligarea profesionistului sa inlature clauzele abuzive din contractele in executare. Daca nu se respecta
acest lucru = proces normal.
Dpdv al aplicarii legii, este intervenita prin organ specializat. Nu se elimina posibilitatea consumatorului de a
cere despagubiri. Se pot cere prin instanta, nu prin organul spcializat, Daca, mai intai opereaza organul spcializat, sansele
de despagubire sunt destul de mari, ca urmare a constatarii existentei unor clauze. In general, comercianti nu pun in
aplicare decizii ANPC prin care sunt curatate contracte de clauze abuzive, pentru ca ar atrage automat si cererea de
despagubiri.

Clauzele din anexa:

Anexa poate exemplifica conceptual de ce o clauza este abuziva. In paractica, dificil pot exista astfel de
clauze contractuale.

Modalitataea de atragere a consumatorului de a achizitiona un produs/serviciu + publicitate

Legi: 148/2000 privind publicitatea + Legea 158/2008 privind publicitatea inselatoare sau comparativa.

10
 Legea 148 are o mai mica pondere astazi, intereseaza mai mult 158, dar 148 vorbeste despre un tip special de
publicitate care este foarte greu de demonstrat publicitatea subliminala.
Publicitatea subliminala este acea forma de publicitate care utilizeaza stimuli prea slabi pentru ca tinta sa ii
detecteze, care influenteaza, insa, comportamentul economic. (nu in sensul ca ii afecteaza liberul arbitru, capacitatea de
intelegere, ci in sensul ca au fost folosititi, automat publicitatea este ilegala. Nu conteaza ce impact a avut asupra
consumatorului). A aparut odata cu televiziunea.
Legea este importanta pentru creatorii de publicitate. Televiziunea suporta impreuna cu producatorii si creatorii
de publicitate incalcarea legii.
Legea 158/2008 care cuprinde:
a) publicitatea inselatoare
Art. 4 este interzisa intotdeauna, este o forma speciala.
Este acea forma prin care, in orice mod, mesajul-publicitate induce sau poate induce in eroare persoanele carora li
se adreseaza, astfel incat comportamentul economic in legtura cu achizitionarea unui bun este denaturat sau poate fi
denaturat. Principalii protejati sunt consumatorii, dar nu sunt singurii. Legea spune ca si concurentul poate fi
prejudiciat.
Consumatorul poate invoca prejudicii aduse de publicitatea inselatoare, cerand despagubiri in fata instantei. Este
mai rar, dar nu exclus, ca cei care introduc prima oara actiunea sa fie concurentii.
Exemple: cazuri in care un comerciant profita de o marca celebra si leaga propriul produs de acel produs celebru,
creand impresia ca produsele sunt ale aceluiasi producator. Este o evaluare care se face de la caz la caz, contextul in care a
avut loc mesajul, pretul bunului, conditiile de livare etc.
b) Publicitatea comparativa nu este considerata daunatoare pentru consumator.
Cei care sunt prejudiciati sunt cuncurentii, cei a caror produse au fost obiectul comparatiei. Un singur subiect
aparat.. Ca sa fie permisa din perspectiva consumatorului, trebuie sa fie inselatoare. Prin comparatie, se denatureaza
adevarul. Daca un comerciant isi compara produsul cu alt produs similar si spune ca este cea mai rezistent, ieftin, fara sa
spuna ca are un risc mai mare de poluare (Exemplu), ascunzand elemente esentiale, comparatia este incompleta. Reliefand
elemente pozitive, fara cele negative, ea este inselatoare. Ea nu permite consumatorului sa stie tot, deci este inselatore.
Daca este comparata integral, cu bune si rele, ea este benefica pentru consumator, il ajuta sa inteleaga mai usor produsul.
Daca aceasta este corecta, este considerata legala si fata de comerciant, nici comerciantii nu pot sa invoce vreun
prejudiciu.
Ca si modalitate de analiza, lucrurile difera, la cea inselatoare, intervin fie organele MFP, fie ANPC. La cea
comparativa organele MFP. Se sanctioneza cu amenda. Odata cu mentinrea amenzii, concurentii si consumatorii pot
veni cu actiunea in raspundere civila.
Legile privind securitatea produselor: Legea 245/2004 privind securitatea generala a produselor (raspunderea
contraventionala), Legea 449/2003 privind vanzarea produselor si garantiile acestora (raspundere civila a celor care nu
asigura siguranta produselor dupa ce acestea au fost vandute + reparatie: inlocuirea, daca produseul vandut nu este
conform cu contractul, principala masura este repararea sau inlocuirea acestuia, o executare in natura, in primul rand).
Legea 240/2004 privind raspunederea producatorilor pentru pagubele generate de produsele defecte. Pagube:
moartea conumatorului, afectarea sanatatii sale sau paguba materiala (distrugerea unui bun al sau sau tert din cauza
utilizarii produsului cu defect). Valoarea bunului distrus trebuie sa fie mai mare de 500/200 de lei.
Produs cu defect nu ofera siguranta catre consumatorul potential, cel care l-a cumparat, siguranta pe care acesta
este indreptatit sa o astepte. Acesta siguranta nu este subiectiva, ci este un standard, totusi, obiectiv, si anume, ce ar
11
 insemna pentru un consumator mediu un produs sigur. Asteptarile sunt apreciate in functie de natura obiectului respectiv
data punerii pe piata prima data, nu neaparat o data ultrioara si utilizarile previzbile ale produsului respectivv (ce si-ar
putea imagina un conumator ca poate face acel produs, producatrul trebuie sa gandeasca si din prisma consumatorului).
Este o forma de raspundere speciala, pentru ca un consumator nu cumpara direct de la producator. Se poate duce
impotrtiva atat a vazantorului, cat si a producatorului/importatorului, care raspund solidar pentru un prejudiciu
demonstrtat. Exista un raport de cauzalitate care este asimilat de lege ca fiind direct, intre fapta si prejudiciu, lipsa de
prevedere in legatura cu punerea pe piata a acelui produs. Art. 7 din lege, cazurile in care s-ar putea sa nu raspunda un
producator.
Orice clauza in contractele de vaznare care inlatura aceasta raspundere este nula absoluta.
OG 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor pe piata.

Reprezentarea civila
Art. 1295-1314 NCc;
Inseamna negocierea, incheierea unui contract de catre o persoana care nu este prezenta printr-o persoana
care este prezenta la incheierea contractului. Nu inseamna neaparat ca reprezentantul este fizic la momentul incheierii
contractului, ci faptul ca tertul nu trateaza direct cu reprezentatul. Nu este necesar ca reprezentantul respectiv sa fie strict
specializat in afacerea pe care reprezentatul o realizeaza.
Legea cere ca ambii sa aiba capacitatea juridica necesara pentru incheirea contractului cu tertul, ceea ce face ca
reprezentarea sa se exercite numai de persoane care au deplina capacitate de exercitiu.
Aceasta modalitate este o fictiune, in sensul ca reprezentantul trebuie sa functioneze intr-un anumit fel atat cu tertul,
cat si cu reprezentatul. Exista trei parti in orice astfel de situatie. Daca reprezentare este facuta intr-o anumita forma,
reprezentantul nu are niciun risc legat de incheierea contractului. Riscurile sunt ale tertului si reprezentatului, dar nu
intervine ulterior in legatura cu executarea contractului respectiv.
Art. 1225-1314 NCc reglementeaza mandatul cu represzentare/fara reprezentare = o aplicare particulara a normelor
din sectiunea privind Reprezentarea. Uneori, normele din reprezentarea completeaza normele privind mandatul. Apoi
avem normele privind Comisionul o forma derogatorie de la institutia mandatului fara reprezentare. Apoi avem
normele privind Consignatia o derogare suplimentara fata de Comision. Avem Contract de expeditie care e o
forma particulara de consignatie. Avem Contract de agentie care e undeva la granita dintre mandate si commision.

1. Conditiile generale ale reprezentarii:

Art.1295 temeiul reprezentarii:

Un contract
Legea
O hotarare judecatoreasca

Pe noi ne intereseaza contractele ca izvor al reprezentarii.

REPREZENTAREA = un act juridic e incheiat de catre o persoana (reprezentantul) in contul si/sau in numele altei
persoane (reprezentatul). Actul juridic astfel incheiat produce efecte direct in patrimoniul reprezentatului.

12
 Atata timp cat reprezentantul urmeaza instructiunile reprezentatului, pune in valoare vointa sa in privinta tertului.
Toate efectele contractului cu tertului se produc direct intre reprezentat si tert. In majoritatea cazurilor, pentru tert nu e o
problema sa inteleaga acest efect. O derogare exista in cadrul comisionului si consignatiei relatia juridica e intre tert
si reprezentant.
Ce se intampla in situatia in care, dintr-un motiv (chiar si propria-i culpa), reprezentantul nu arata calitatea
sa (faptul ca el actioneaza pentru reprezentat)? Ce se intampla cu efectul?
Art. 1297 consacra legislativ o solutie doctrinara contractul incheiat de reprezentant in limitele puterii conferite,
atunci cand tertul nu cunostea si nu trebuia sa cunoasca existenta reprezentarii, faptul ca reprezentantul actiona pentru
altcuneva, in aceasta situatie si numai in aceasta situatie, contractul naste efecte intre reprezentant si tert. Deci
reprezentatul nu mai e legat juridic. Chiar daca si-a dorit acest lucru. El este penalizat. Este o sanctiune (desi
reprezentantul doar a tinut ascunsa calitatea sa), rezultata din culpa de alegere a reprezentatului. El avea libertatea sa
aleaga persoana potrivita. Legiuitorul da prioritate bunei-credinte a tertului. El trebuie sa fie protejat. Legea spune daca
legea nu prevede altfel. Legea prevede altfel in cazul comisionului.
Art. 1297 (2) exceptie de la ideea ca efectele sunt directe intre tert si reprezentat. Atunci cand reprezentantul
contracteaza pe seama unei intreprinderi in limitele puterii date de reprezentat, dar pretinzand ca e titularul intreprinderii
(adica este chiar reprezentatul), atunci tertul este protejat daca, ulterior incheierii contractului, descopera faptul ca
adevaratul titular al intreprinderii e reprezentatul. In acest caz, tertul are 2 debitori: pe reprezentant si pe reprezentat.
Acest text are legatura cu art. 1309, care prevede depasirea sau lipsa puterii de reprezentare. In cazul ipotezei din art.
1297 (2) avem o depasire a puterii de reprezentare, nu o lipsa a puterii. Aici doar se induce in eroare.
Pentru a putea incheia valabil actele juridice cu tertii in baza reprezentarii, legea cere, art. 1298, ca ambele parti ale
contractului de reprezentare sa aiba capacitatea juridica ( = capacitatea juridica deplina de exercitiu) necesara pentru
incheierea actului respectiv. Acest lucru e important pentru ca ne arata ca inclusiv in cazul unui reprezentat care nu ar avea
capacitatea de a incheia un act juridic (sa zicem instrainarea unui bun mobil nu avem nevoie de forma speciala). Un
minor, chiar daca are capacitate de exercitiu restransa, nu poate da mandate unui major sa incheie acel act, daca nu exista
o lege speciala care sa pemita acest lucru (printr-un tutore, curator).
2. Viciile de consimtamant:
a) In contractul de reprezentare.
b) In cotnractul incheiat in baza celui de sus cu tertii.

Daca un contract de reprezentare e anulabil, ar trebui sa fie anulabil si contractul incheiat cu tertii. Dar, acest lucru
poate crea (mai ales daca e un viciu ascuns), o afecare a bunei-credinte. Art. 1292 o limitare a acestor efecte. El spune
ca numai daca nulitatea priveste vicile de consimtamant in legatura cu elemente stabilite de reprezentat si vointa
reprezentatului a fost viciata, deci vicierea a pornit din actiune reprezentantului, numai in acest caz contractul cu tertul e
nul. Deci, daca viciul de consimtamant vine de la reprezentat, atunci contractul incheiat cu tertul e valabil. Tertul se
bazeaza pe aceasta aparenta.
Chestiunea bunei-credinte/relei-credinte are si o reglementare in art. 1300. Daca e o chestiune de buna/rea-credinta
si aceasta chestiune are in vedere un element stabilit de reprezentat, atunci buna/reaua-credinta, prin raportare la tert, se
apreciaza in persoana reprezentantului. Tertul prezuma ca in spatele reprezentantului e un reprezentat cu un contract
valabil de reprezentare. Art. 1300 (2), niciodata reprezentatul de rea-credinta nu va putea invoca buna-credinta a
reprezentantului. Reprezentatul nu poate spune ca un contract e valabil pentru ca reprezentantul a fost de buna-credinta.
In practica, reprezentarea presupune 2 acte juridice:
Contractul de reprezentare
Un act unilateral care emana numai de la reprezentat si e acordat reprezentantului si in el sunt mentionate puterile acestuia
din urma pentru incheierea actelor juridice. Acest act se numeste procura. NCc il numeste imputernicire. Este un act

13
 unilateral ce isi are temeiul in contractul de reprezentare. Ea e necesara in practica pentru ca nu te duci cu tot contractul la
tert.

Aceasta imputernicire, dpdv al formei, trebuie sa imbrace forma actului pentru care este data (actul care se incheie
cu tertul). Nu contractul de reprezentare, ci imputernicirea trebuie sa imbrace acea forma. Daca contractul cu tertul
imbraca alta forma, si anume forma autentica, e valabil lucrul de mai sus. Incheierea imputernicirii in aceasta forma, e o
conditie de validitate a contractului insusi incheiat cu tertul. Lipsa formei duce la nulitatea absoluta a acelui contract.
3. Relatia dintre reprezentat si reprezentant.
Drepturile si obligatiile reciproce sunt stabilite prin contractul de reprezentare. Legiuitorul nu intervine prea mult.
El impune insa anumite restrictii reprezentantului. Trebuie protejat reprezentatul.
Atunci cand actioneaza pentru reprezentat, reprezentantul trebuie sa evite cu orice pret conflictul de interese.
Trebuie avute in vedere buna/reaua-credinta a tertului. Tertul poate sa nu stie ca reprezentantul a incalcat interdictia. Art.
1303 gaseste o solutie de mijloc cand contractul cu tertul e incheiat de reprezentantul care s-a aflat intr-o stare de
conflict de interese cu reprezentatul, atunci contractul incheiat cu tertul e anulabil de catre reprezentat numai daca
conflictul era cunoscut/trebuia sa fie cunoscut la data incheierii contractului cu tertul. In toate celelalte cazuri, prevaleaza
principul bunei-credimte a tertului si e protejat. Contractul e bun incheiat si trebuie executat daca tertul e de buna-
credinta.
Situatie particulara de conflict de interese: contract cu sine insusi + dubla reprezentare. Se porneste de la un
presupus conflict de interese.
Contractul cu sine insusi = in loc sa incheie contractul cu tertul, incheie cu sine. Tert e chiar reprezentantul. Cat de
mult s-a luptat reprezentantul pentru interesele reprezentatului?
Reprezentantul are 2 mandate de reprezentare de sens contrar = pentru reprezentatul 1 trebuie sa incheie contractul
de vanzare, pentru reprezentatul2 trebuie sa incheie un contract de cumparare. Aici are 2 interese.
Solutia: art. 1304 in aceste situatii se poate anula contractul incheiat cu tertul numai la cererea
reprezentatului, mai putin atunci cand: fie reprezentantul a primit permisiunea de a actiona astfel, fie atunci cand din
continutul contractului de reprezentare, se stabileste ca au fost prevazute si urmate toate elementele care inlatura un
conflict. Adica reprezentatul s-a gandit la aceasta situatie si a reglementat in contract astfel incat sa se asigure ca daca
reprezentantul face asta, interesul lui nu ar fi afectat.

Art. 1309 reprezentantul actioneaza prin depasirea puterilor de reprezentare/nu are nicio putere, dar raspundere
fata de tert are. In ambele situatii, acel contract incheiat NU va produce efecte intre tert si reprezentat. Un reprezentant de
rea-credinta care induce in eroare pe tert. De ce buna-credinta a tertului sa nu il ajute? Art. 1309 (2) o exceptie de la (1)
daca reprezentantul, prin comportamentul sau, l-a determinat rezonabil pe tert sa creada ca are acea putere care nu
exista/a fost depaita - reprezentantul va fi tinut de contractul astfel incheiat. Daca e o lipsa de onestitate a reprezentantului
si reprezentatul nu are nicio treaba, buna-credinta e infranta si tertul se indreapta impotriva reprezentantului.
Art. 1310 completeaza art. 1309, dar numai din prisma reprezentantului daca a actionar in lipsa imputernicirii/ cu
depasirea ei, el va raspunde pentru prejudicile cauzate tertului care, cu buna-credinta, s-a increzut in calitatea sa.
Reprezentantul a incalcat contractul. El raspunde conform normelor contractuale. Legea stabileste o cauza de raspundere
civila delictuala pentru tot ce i-a cauzat ca prejudiciu.
Situatiile legate de incalarea imputernicirii, difera de situatia in care imputernicirea a incetat. Fiind un contract, el
poate inceta. Avand in vedere particularitatile reprezentarii, avem situatie derogaroare de la regulile de incetare a

14
 contractului acordul partilor. Legea consacra incetarea unilaterala (denuntarea unilaterala atat reprezentantului, cat si a
reprezentatului). Oricare dintre parti poate iesi din contract oricand.

Renuntare daca e la initiativa reprezentantului

Revocare daca e la initiativa reprezentatului

Efectele, insa, sunt aceleasi. Reprezentantul nu mai poate incheia contracte pentru reprezentat. Tertul, insa, stie ca
exista o imputernicire. Lui trebuie sa i se aduca la cunostinta aceasta incetare. De asemenea, trebuie sa i se aduca la
cunostinta si modificarile. Legea nu spune cum sa i se aduca la cunostinta. Trebuie doar sa ii fie adus la cunostinta prin
mijloace corespunzatoare.
4. Cauze ce duc la incetarea imputernicirii:

Decesul/ incetarea existentei persoanei juridice

Legea a rezolvat o problema care venea din VCc. Ele vorbeau de incetarea in caz de faliment. Neacoperind
situatiile de reorganizare corporatista (divizare, fuziune). Acest lucru a permis in practica sa se sustina uneori ca
reorganizarile acestea nu au impact asupra vointei exprese. Adica cel ce absoarbe preia total puterea de reprezentare a
absorbitului.
Cauza de incapacitate

Incetare: dizolvare, reorganizare, insolventa care ajunge la faliment.

Cand incetarea imputernicirii intervine din alte cauze decat vointa partilor, legea spune ca pana se ia cunostinta de
incetarea reperzentarii, cealalta parte unde nu intervine cauza de incetare a reprezentarii, va trebui sa continue sa execute
mandatul, atata timp cat tertii nu au cunoscut/nu puteau cunoaste interventia cauzei de incetare. Spre deosebire de
incetarea conventionala (renuntare, revocare), cand cealalta parte trebuie sa notifice tertii, la incetarea din cauze legale,
partea care nu e subiectul incetarii, va trebui sa continue sa presteze pana la momentul la care tertul stie/trebuie sa stie de
aceasta cauza de incetare. Partea care continua sa presteze va trebui sa faca eforturi de a aduce la cunostinta tertilor
incetarea.
Daca inceteaza puterile de reprezentare, reprezentantul (cu exceptia situatiei in care el insusi a disparut), e obligat
sa restituie imputernicirea catre reprezentat, tocmai pentru a evita situatia cand abuzeaza de ea, incheind in continuare acte
pe seama reprezentatului.

Ce se intampla daca reprezentantul incheie un act cu tertul chiar daca nu mai avea dreptul (a incetat reprezentare, nu
a avut-o, a depasit-o)?
Mai e o situatie in care reprezentatul ratifica (confirma post) incheierea contractul. Spune ca e de acord cu
incheierea contractului. In acest caz, ratificarea opereaza retroactiv (de la momentul incheierii contractului). Solutia
ratificarii poate fi urmata si in situatia in care reprezentantul a incetat printr-o forma de reorganizare corporatista.
Societatea care preia patrimoniul s-ar putea prevala de actele incheiate de reprezentant prin ratificare. Daca nu face acest
lucru, reprezentantul ramane sa raspunda singur, cel putin pentru actele in care tertul stia ca nu mai exista reprezentantul
ca atare.

CONTRACTUL DE MANDAT
Art. 2009 mandatul este contractul prin care o persoana (mandatarul) se obliga sa incheie acte juridice pe
seama altei persoane numita mandant. Daca avem un mandat cu reprezentare, se obliga sa incheie acte juridice pe seama

15
 si in numele mandatarului. Daca avem un mandat fara reprezentare, se obliga sa incehie acte jur numai pe seama
mandatarului.
Mandatarul comercial poate face si operatiunile materiale necesare pentru aducerea la indeplinire a mandatului.
Mandatul ar presupune numai acte juridice propriu-zise. Acum nu mai avem aceasta prevedere.
Art. 2016 (3) mandatul se intinde si asupra tuturor actelor necesare executarii lui, chiar daca nu sunt precizate
in mod expres. Singura problema pusa este ca legiuitorul vorbeste de acte, nu de operatiuni. DAVID: in categoria de acte
intra si simplele operatiuni materiale. Ele nu imbraca forma unui act, dar produc si efectele juridice chiar daca e
subordonat actului incheiat de mandatar.
Tipuri de mandat:
a) Cu titlu ONEROS
b) Cu titlu GRATUIT.

Se spune ca mandatul dintre 2 persoane fizice se prezuma a fi cu titlu gratuit, in timp ce mandatul dat pentru acte
in exercitiul unei activitati profesionale, se prezuma a fi cu titlu oneros.
Daca mandantul este o intreprindere (prof comercial), totul e clar. Dar daca mandantul e subiect de drept civil si
doar mandatarul e profesionist? Se prezuma caracterul oneros al actului? David: Da. Daca am interpreta altfel, ar fi
contra naturii profesionistului care traieste tocmai din aceste acte.
Se pastreaza regula discutata ca daca e mandat cu titlu oneros si nu se stabileste pretul = te uiti la uzante, lege,
daca nu, stabileste instanta.
a) Mandatul GENERAL. Cel pentru un nr/o categorie nelimitata de acte. Si el poate avea anumite limitari (ex: toate actele
pentru buna administrare a averii mele, mai putin urmatoarele)
b) Mandatul SPECIAL. Cel care poate fi clar circumstantiat la un anumit act/ o anumita categorie de acte juridice (ex: acte
de vanzare cu privire la bunurile mele mobile).

NCc nu prevede distinctia dintre mandatul cu termen general si cel cu termen special.
a) Mandatul cu TERMEN GENERAL
b) Mandatul cu TERMEN SPECIAL

Imputernicirea e redactata in termen ce prevedea interpretari sau termenii erau exacti si nu puteia gresi cu privire la
limitele contractului. Cele 2 forme de mandate puteau fi si pentru mandatul general si penmtru mandatul special. In
practica, insa, suprapunerea celor 2 clasificari punea probleme. La mandatul general, imputernicirea e mai larga. La
mandatul special, posibilitatea de a gresi e mult mai mica. Art. 2012 (2) procura.

MANDATUL CU REPREZENTARE
Anterior, nu era admis mandatul verbal (era cauza de NA). Acum poate exista orice forma. Existenta mandatului si
intinderea lui pot fi dovedite si prin simpla executare (o combinatie intre forma scrisa si forma verbala). Intotdeauna e
bine ca mandatul sa fie in forma scrisa. Macar daca nu exista el, ca atare, in forma scrisa, procura sa existe in forma scrisa.
Acea cerinta ca la reprezentare procura urmeaza forma actului pentru a carei incheiere e data.
1. Obligatiile partilor - MANDATARUL
Art. 2017 limitele imputernicirii si efectele depasirii limitelor. Impune o exceptie la alin. (2) mandantul sa
actioneze numai in limitele impunernicirii. Legea ii permite sa depaseasca limitele in situatiile exceptionale. El se poate
abate de la instructiuni daca sunt indeplinite cumulativ conditiile:

se afla in imposibilitatea de a contacta instructiuni sepciale de la mandatar si

16
 daca se poate prezuma ca daca mandatarul ar fi cunoscut, ar fi permis depasirea.

In acest caz m are obligatia ca, dupa ce s-a terminat cauza de impiedicare, sa il notifice pe mandatar.
Art. 2024 poate fi privit ca o forma particulara de aplicare a art. 2017 (2). Permite in caz de urgent, ca mandantul
sa vanda bunurile pe care fie le-a primit de la tert, fie trebuie sa le transmita tertului, sa le vanda de urgenta, dar cu
diligenta unui bun proprietar.
Standardul diligentei mandatarului.
a) Daca mandatul e cu titlu gratuit = standardul de diligenta in exercitiul mandatului e aceeasi cu care el isi administreaza
propria afacere (un standard subiectiv).
b) Daca mandatul e cu titlu oneros = standardul e diligenta unui bun proprietar.

Art. 2024 (2) vorbeste de obligatia de informare cu privire la imprejurari care pot determina modificarea
continutului imputernicirii primite. E nepotrivit pentru ca asta nu e o proba de diligenta. E normal ca mandatarul sa ceara
sfaturi de la mandant daca vede probleme.
Ca urmare a diligentei care i se cere, necontand daca e mandat cu titlu oneros/gratuit, exista o obligatie de
desocotire trebuie ca mandatarul sa prezinte mandantului ce a facut in executarea mandatului si sa ii dea ceea ce nu a
apucat sa ii dea in executare lui. Art. 2019 (1) chiar daca ceea ce a primit nu era datorat mandantului. Daca era datorat
mandatarului (ne referim la mandatul oneros), nu da. Daca nu e datorat nici lui, nici mandantului, trebuie sa dea
mandantului. Pentru ca tertul atunci va veni sa ia bunul ce nu li se datora, si se va indrepta impotriva mandantului pentru a
recupera.
Legea nu spune cand trebuie sa dai socoteala. La incheierea contractului, aceasta obligatie capata continut.
Daca a primit bunuri in exec mandatului, indif de la cine (tert, mandant), pana cand sunt remise, el are oblig de a le
conserva. Legea nu spune dupa ce standard. Trebuie sa ne referim la standardul din art. 2018. (in functie de mandatul
oneros/gratuit), pentru ca e un act de executare. Toate actele de executare se realizeaza in una die cele 2 posibilitati.

2. Sumele de bani datorate in executarea mandatului

Mandatarul, conform art. 2020, are obligatii in legatura cu toate sumele de bani primite si intrebuintate in folosul
sau. Le-a primit fie de la mandant, dar nu au fost folosite in interesul acestuia, fie de la tert pentru a le emite mandantului
si nu a facut acest lucru. Pt sumele cu care a ramas dator el va plati dobanzi in mom in care e pus in intarziere. Ne
intereseaza situatia mandatarului profesionist. Daca I se aplica acest articol asa cum e reglementat sau el datoreaza
dobanzi de intarziere de drept, fara a mai fi pus in intarziere?
Art. 1523 (2) lit. d) prevede ca debitorul profesionist care datoreaza o suma de bani e de drept in intarziere. Cum
acest text e specific situatiei privind debitorul profesionist, trebuie sa intelegem ca mandatarul profesionist NU are nevoie
sa fie pus in intarziere pentru orice sume datorate mandantului: fie dobanzi pentru utilizarea gresita a sumelor.
In legatura cu posibilitatea mandatarului de a-si indeplini mandantul impreuna cu alte persoane.
E situatia in care contractul de mandant e incheiat cu mai multi mandatari.
Daca contractul prevede ca obiectul mandatului trebuie indeplinit impreuna de ei si atunci toti trebuie sa accepte sa
indeplineasca acest obiect actele facute de catre un mandatar leaga in mod valabil pe mandant, chiar daca nu au
participat si ceilalti la indeplinirea lor. Daca, insa, se stipuleaza ca actele trebuie indeplinite impreuna presupune ca fiecare
mandatar trebuie sa participe (nu e suficient sa participe unul). Daca nu se prevede nimic in legatura cu modul in care se
indeplineste obiectul mandatului, dar se prevede ca sunt mai multi mandatari, e evident ca fiecare mandatar trebuie sa
accepte contractul respectiv, dar fiecare e autonom sa indeplineasca contractul independent de actiunile/inactiunile
17
 celorlalti. Deci se apreciaza prestatia fiecaruia in mod individual. Raspunderea mandatarului, chiar daca sunt mai multi, e
individuala. Deci fiecare raspunde pentru ceea ce a indeplinit, si nu pentru culpa altui mandatar in indeplinirea aceluiasi
obiect. Deci, daca sunt obligati sa indeplineasca obligatia impreuna, vor raspunde solidar pentru ceea ce au facut, asta
pentru ca au participat impreuna la indeplinirea mandatului
Mandatarul e singur ca parte in relatia cu mandantul, dar are nevoie pentru anumite acte de sprijinul altei
persoane.

Acte de sprijin din partea tertului NU inseamna incheierea cntractului, doar sprijin venit pentru mandatar. Ex: avocatul
are nevoie de forma notariala. Tertul aici e notarul (subcontractant). Nu cade sub ceea ce inseamna substituirea
mandatarului
Daca incredinteaza altei persoane incheierea actului, e mai mult decat un sprijin material. E delegarea exclusiva a puterii
sale. Aici avem o veritabila substituire a mandatarului. In ce masura e raspunzator tertul fata de mandant? In ce masura
raspunde manadatarul fata de mandant pentru prestatia tertului?

o Mandantul a autorizat expres sa substituie. Tacerea inseamna neautorizare. Daca nu avem autorizare = mandatarul va
raspunde pentru actele persoanei terte ca si cand le-ar fi indeplinit el insusi. Mandantul se poate indrepta pentru
prejudiciile suferite direct impotriva tertului. Mandantul are 2 debitori (mandatarul si tertul).
o Daca substituirea a fost autorizata, atunci mandantul are o actiune directa impotriva tertului, ce nu il mai priveste pe
mandatar, il ocoleste pe acesta, mai putin in situatia in care mandatarul NU a dat dovada de diligenta in alegerea tertului.
E o raspundere pentru culpa in alegerea persoanei.

3. Obligatiile mandantului
Daca mandatarul a avansat cheltuieli pentru indeplinirea mandatului, mandantul e obligat sa i le restituie. I le
restituie numai in masura in care sunt rezonabile. Mandatarul il intreaba inainte de a face cheltuielile regula. Daca
mandatarul s-a comportat in limitele primite prin contract si lege, dar a suferit un prejudiciu (prin actiunea tertului, a altei
parti), mandantul e obligat sa il despagubeasca pe mandatar. Rezulta ca nu e obligat sa intervina in procesul dintre tertul
lezat si mandatar alaturi de mandatar. Poate fi ceruta introducerea lui in process de catre tert prin chemare in garantie, dar
nu e prevazut acest lucru de Cod.
Fiind vorba de un mandat profesionist, el trebuie remunerat si atunci mandantul are aceasta obligatie, inclusiv
pentru situatiile in care, fara culpa mandatarului, nu si-a putut indeplini obligatia. Partile pot prevedea ca plata integrala e
legata de succesul total.
Mandatarul, avand in vedere obligatiile mandantului: de a-i asigura resursele, de a-i plati remuneratia, mandatarul
are o protectie speciala prevazuta de art. 2029. Ea trebuie avuta in vedere si pentru alte contracte.
Mandatarul are un drept de retentie legal asupra bunurilor primite in executarea mandatului, drept exercitat pana
la concurenta sumelor datorate art. 2029. Acest drept nu e opozabil tertilor, deci NU are rang de prioritate maxim, decat
daca el e inscris in Arhiva Electronica de Garantii Reale Imobiliare.
4. Incetarea mandatului:
1. Conventia partilor
2. Ajungerea la termen
3. Revocarea mandatului art. 2030-2038.
4. Incetarea tacita:
a) Daca mandatarul e profesionist = e mai usor sa invoci incetarea tacita daca acel act intra in sfera actelor incheiate in mod
obisnuit de acela. Daca nu a refuzat neintarziat, se presupune ca tacand, el tacit a acceptat. Nu a facut acte de executare,
dar pentru ca intra in actele sale obisnuite a acceptat tacit mandatul. E o plata facuta pentru ca esti profesionist. Pune
presiune pe mandatarul profesionist sa respinga expres orice oferta de a actiona ca mandatar.

18
b) Daca mandatarul si-a oferit serviciile public si nu si-a retras oferta. E o oferta irevocabila adresata unei categorii de
persoane determinata si una comunica ca a acceptat oferta ta. Legiuitorul impune o durata normativa a contractului de
mandat. Norma e supletiva.

Indiferent cum s-a incheiat contractul de mandat, el inceteaza ope legis dupa 3 ani. Daca e vorba de un mandat cu
reprezentare, mandatarul e limitat la acte de conservare si administrare. Poate exercita si acte de dispozitie, dar trebuie sa
aiba pentru aceasta o imputernicire expresa nu e ca un mandat special. Trebuie sa fie clar sa le poate face. Nu trebuie
limitat strict la anumite acte pe care le poate face.
Odata incheiat contractul, se trece la executarea lui. Ne intereseaza obligatile partilor.

MANDATUL FARA REPREZENTARE (2034-2042)

= acel contract in care mandatarul isi asuma obligatia de a incheia acte juridice pe seama mandantului, dar in
numele propriu al mandatarului. Tertul stie ca trateaza numai cu mandatarul. Nu stie cine e mandant. Si in situatia in care
tertul ar sti ca exista un mandant, atata timp cat i se prezinta mandatarul ca fiind fara reprezentare, el va trebui sa isi asume
ca obligatiile vor fi direct intre mandatar si tert. Deci, nici daca il cunoaste nu se creeaza obligatii intre mandant si tert.
Art. 2040 tertii nu au niciun raport juridic cu mandantul. DAR, mandantul poate (numai el, nu tertul) sa se
substituie mandatarului printr-un act procesual sau de comunicare in care isi arata aceasta vointa. Din acel
moment, relatia juridica se poate exercita direct intre mandant si tert. DAR, exista o conditie impusa de lege imperativa.
El poate sa se substituie (substituirea fiind un act unilateral fara acordul nimanui) numai daca si-a indeplinit
obligatiile fata de mandatar. Altfel, exista riscul, daca e un mandant de rea-credinta, sa se substituie si astfel mandatarul
sa fie lasat balta. Mandatarul si-a asumat riscul si apoi a ramas neplatit. Atunci depinde de mandatar pentru buna derulare
a relatiei.
Dpdv patrimonial, drepturile pe care le dobandeste mandatarul in baza contractului cu tertii, trec prin patrimoniul
sau. Spre deosebire de mandatul cu reprezentare cand acestea trec direct in patrimoniul mandantului. Anterior, in Codul
Comercial bunurile treceau direct din patrimoniul tertului in cel al mandantului. Acum, insa, e ca si cum mandatarul ar fi
contractat in interes propriu, desi nu e asa. Atata timp cat nu a avut loc o substituire, mandatarul raspunde in nume
propriu/exercita drepturile in nume propriu fata de tert. Dupa aceasta, va urma un proces separat de tert in care el se
desocoteste cu mandantul. Tertul nu poate fi actionat direct de mandant.
Art. 2041 (bunurile ce circula in baza mandatului fara reprezentare) mandantul poate revendica bunurile mobile
dobandite de mandatar pe seama sa. Actiunea exercitata e o actiune in revedicare (daca nu sunt transmise de bunavoie
de mandatar). Daca sunt imobile, mandantul are drept daca se refuza transmiterea proprietatii, instanta poate sa
solutioneze pronuntand o hotarare care sa tina loc de act de transmitere din patrimoniul mandatarului in cel al
mandantului. La baza acestei actiuni e tot o actiune in revendicare. Hotararea judectoreasca e practic acel contract.
Aceste lucruri trebuie avute in vedere in corelare cu CF. Mandatarul, cand execcuta mandatul si dobandeste bunul
imobil, va fi inregistrat in CF ca proprietar. Daca se scrie de catre inregistratorul de CF ca este proprietar in caz de
mandatar fara repreze/ nu se scrie nimic, impactul e acelasi. Fata de orice tert, el e proprietar legitim al bunului. Pentru a-l
transmite mandantului, trebuie sa faca un act autentic de transmitere. Asta presupune costuri. Pentru a evita costul, e mai
simplu sa lasi mandantul sa introduca actiunea prin care hotararea sa tina loc de contract. Acest lucru face ca folosirea
mandantului fara reprezentare in materie imobiliara sa fie dezavantajoasa.
In ceea ce priveste drepturile creditorilor mandatarilor asupra patrimoniului acestora (daca e profesionist in caz de
insolventa), conform art. 2042, creditorii NU POT URMARI BUNURILE DOBANDITE IN CONTUL
MANDANTULUI.
Conditii pentru blocarea actiunii tertilor:
19
 Mandatul fara reprezentare are data certa
Data certa (asigura opozabilitatea contractului fata de terti) e anterioara datei la care se ia masura asiguratorie de
catre tert.

Tertul trebuie sa stie ca bunurile nu sunt ale lui, ci ale mandantului. Insa, modalitatile care asigura data certa nu
presupune un registru pe care lumea il poate consulta.

CONTRACTUL DE COMISION
= un mandat fara reprezentare prin care comisionarul (mandatarul) achizitioneaza/vinde bunul ori presteaza
servicii in nume propriu, dar pe seama comitentului (mandantului) in schimbul unei remuneratii (comision), activitatea
comisionarului fiind profesionala. Comisionarul este un profesionist si indeplineste numai atributii cu privire la bunuri si
servicii.
Spre deosebire de mandatul cu reprezentare, la forma contractului de commision NU se mai accepta incheierea
verbala. Trebuie sa fie incheiat in forma autentica daca actul incheiat in baza lui trebuie sa aiba forma autentica. Forma
contractului ad probationem (e nevoie numai pentru a face dovada existentei sale).
Mecanismul de transfer patrimonial al dreptului in baza contractului incheiat cu tertilor e la fel: trec prin
patrimoniul lui comisionarului inainte de a ajunge la comitent. Tertul e tinut numai fata de comisionar.
Fata de substituire, care se aplica si aici, in baza faptului ca art. 2040 e drept comun. Mai exista si mecanismul
cedarii actiunii. Acesta apare in situatia in care tertul nu isi executa obligatiile asumate prin contractul incheiat cu
comisionarul. Comitentul poate cere comisionarului sa ii permita sa i se substituie in exercitarea actelor de creanta
impotriva tertului.
Art. 2046 (2) e obligat sa cedeze aceste actiuni. Deci nu mai e o actiune unilaterala a comitentului cum e la
mandatul fara reprezentare, deci trebuie sa aiba permisiunea, dar exista o obligatie legala a comisionarului sa ii cedeze
actiunea. Substituirea se produce ope legis in baza exercitarii unilaterale a initiativei, daca comisionarul isi incalca
obligatia legala va atrage raspunderea sa fata de comitent. Comisionarul va exercita in continuare acte fata de terti. Apoi
va trebui sa il despagubeasca pe C pentru prejudicii.
Daca comisionarul si-a asumat riscul de a refuza cedarea actului, dar a obtinut reparatiile pe care trebuie sa le obtina
de la tert, raspunderea comisionarului nu va mai exista. Comisionarul are multe contracte de acest tip. Cedarea se poate
face fara nicio contraprestatie din partea comitentului. Partile pot, insa, prevede o anumita compensatie. Acest text (nu e
obligatorie contraprestatia) nu elimina dreptul comisionarului sa ceara sumele de pana atunci. Contraprestatia e legata
strict de cedarea actiunilor.
Instructiunile acordate de comitent comisionarului sunt la fel ca la mandatare. Trebuie indeplinite anumite conditii
pentru a se indeparta de la mandat:
Nu a avut timp sa ceara comitentului autorizare prealabila
Se deduce ca daca ii cerea autorizare, aceasta trebuia acceptata

Exista situatia in care comisionarul vinde pe credit (plata nu se face la momentul in care comisionarul instraineaza
bunul, ci ulterior). Tertul dobandeste proprietatea si plateste mai tarziu. Pentru aceasta trebuie autorizarea expresa de la
comitent. E posibil sa ingreuneze situatia comitentului si el trebuie sa fie de acord. Altfel, comisionarul e tinut
raspunzator. La cererea comitentului, comisionarul trebuie sa plateasca de indata sumele pe care le-a acordat drept credit
impreuna cu dobanzile si alte foloase. E o situatie de exceptie in care prejudiciul pentru neplata unei sume de bani excede
dobanda (orice alte foloase). Daca comitentul va ratifica ulterior vanzarea pe credit, nu mai poate primi reparatia.

20
 Bunuri cotate pe o piata care circula intr-un sistem reglementat, o circulatie libera.
Daca aceste bunuri pentru care legea spune ca sunt alte bunuri cotate, comisionarul e imputernicit sa
vanda/cumpere, atunci pentru ca ele au caracter de fungibilitate, comisionarul are dreptul sa procure de pe piata asemenea
bunuri si sa actioneze in calitate de cumparator/vanzator. Desi e un act cu sine insusi, legea ii permite pentru ca aici este
un pret transparent. Deci nu poate fi pacalit comitentul. Pretul stabilit de jocul cererii si ofertei. Si in acest caz,
comisionarul are drept la comision.
Raspunderea comisorului
El nu raspunde pentru modul in care tertul indeplineste contractul pe care el l-a incheiat. Raspunde fata de comitent.
In realitate, daca tertul nu indeplineste contractul si el a luat toate masurile fata de tert si nu a obtinut, el NU va trebui sa il
despagubeasca pe comitent. Pierderea e a comitentului. Daca si-a asumat sa faca acest lucru, obligatia de a garanta
executarea contractului fata de tert, doar in acest caz comisionarul e fata de comitent un fideiuisor pentru tert si va
raspunde. In orice situatie, comisionarul raspunde daca nu a dovedit diligenta in alegerea tertului.
Dreptul de retentie art. 2053. Fata de dreptul de retentie de la mandatele fara reprezentare, el are o putere si mai
mare. Acest privilegiu bate si privilegiul vanzatorului neplatit.
Ex: daca comisionarul este creditor pentru ceea ce merita din contractul cu comitentul si si-a inregistrat privilegiul
la arhiva. El cumpara un bun si vanzatorul are si el un privilegiu (daca cumparatorul nu ii da banii la predare, are o
garantie asupra bunului). Si acest din urma privilegiul trebuie inregistrat la arhiva. Daca acest privilegiu este inregistrat
inainte de a se inregistra comisionarul pentru sumele neplatite, in baza art. 2053, simplul fapt ca s-a inscris dupa NU
inseamna ca are rang superior, ci trece inaintea vanzatorului.

CONTRACTUL DE CONSIGNATIE
Art. 2054 o varietate a contractului de comision = obiectul are in vedere vanzarea unor bunuri mobile (nu mai e
si achizitie, prestare servicii). Cel pentru care vinde e numit CONSIGNANT (C). Cel care vinde este CONSIGNATAR
(c).
Proba: forma scrisa ad probationem. In acest caz, nu exista vreo cerinta ca forma scrisa sa fie autentica. Forma
autentica are un mare avantaj faciliteaza vanzarea silita.
Presupune acordarea unei mari increderi din partea consignantului consignatarului. Ex: anticarul care vinde in acest
sistem. Bunurile de mare val nu sunt ale anticarului (consignatarului). Ele apartin celui care vrea sa le vanda
(consignantul). Toate acestea presupun ca trebuie sa aiba incredere intr-un profesionist care ii va vinde bunul cat mai bine.
Acel contract de consignatie este reglementat in favoarea consignantului.
Limite:
PRETUL la care consignatarul trebuie sa vanda.
Pretul e stabilit fie prin contract de consignatie, fie la nivelul pretului curent de pe piata relevanta la momentul
vanzarii. Acest standard cerea obtinerea celui mai bun pret in conditiile date. Acum trebuie ca consignatarul sa nu vanda
mai rau decat pretul mediu de pe piata. Dar cand sunt bunuri unicat, nu mai avem pret mediu. Pretul poate oricand, pana la
momentul cand e vandut tertului, sa fie modificat unilateral de consignant. Consignatarului trebuie sa i se aduca la
cunostinta in scris.

21
 Daca consignatarul va vinde sub pretul stabilit, are loc o incalcare a contractului. Legea nu prevede nicio
reglementare speciala care sa spuna ca se poate indeparta de la intructiuni. In baza raportului drept general-drept
special, reglementarea de la contractul de comision, 2048 (2), se aplica si contractului de consignatie? (sa se
prezume ca si daca nu a obtinut autorizarea, poate vinde la un pret mai mic). Chiar daca nu am o reglementare care sa
repete ceea ce spune articolul de mai sus si in cazul contractului de consignatie, nepreluarea nu inseamna ca se aplica in
baza dreptului general - dreptului special, ci inseamna ca legiuitorul NU a vrut sa se aplice. Deci nu a vrut sa se accepte
inalcarea in anumite conditii, cel putin in ceea ce priveste pretul.
Vanzarea pe credit de catre consignatar
Se poate face daca i se permite expres. Termenul in care primeste banii nu poate depasi 90 de zile si trebuie sa fie
garantat cu cambia sau bilet la ordin. Daca nu are autorizatie, consignatarul este solidar cu cumparatorul pentru plata
pretului.
Obligatiile consignatarului de a avea grija de bunurile primite de la consignant
Legea nu spune ca bunurile vor intra pe perioada contractului in patrimoniul consignatarului. Insa nu cred ca nu
putem aplica solutia din dreptul comun. Bunurile, cel putin juridic, apartin consignatarului atata timp cat contractul exista
intre tert si consignant si el a vandut bunul. Daca ar avea un drept absolut de proprietate, accesul consignantului ar fi
nelimitat. Tocmai pt a-i proteja dreptul consignatarului, i se pastreaza un drept de protectie. Desi apartin consignatarului,
consignantul le poate proteja. Consignantul poate, insa, dispune oricand de aceste bunuri si le poate relua. Desi
consignatarul le are in proprietate, aceasta proprietate e sub o conditie, si anume exercitatrea dreptului de preluare de catre
consignant. Creditorii consignatarului nu pot sa se atinga de aceste bunuri. Trebuie remise de lichidator.
Cheltuielile cu privire la bunurile incredintate consignatarului
Sunt in interesul consignatului, ar trebui suportate de acesta, chiar daca in perioada transferului se afla in proprietatea
consignatarului (Art. 2059 NCC). Daca are loc procedura de reluare a bunului de catre consignat (luarea din posesie), in
aces caz, daca vreo culpa a consignatarului sunt preluate intempestiv (inainte ca acest consignatar sa aiba posibiitatea de a
executa mandatul), consignatarul trebuie sa primeasca toate cheluielile pentru executarea contractului pana la acel
moment. Trebuie sa supoarte cheltuielile de depozaitare si de intretinere daca eset notificat sa preia bunul si acest lucru nu
se intampla. Consignatul este notificat fie in baza conditiilor contractuale (isi asuma aceasta obligatie), dar nu este ob sa il
preia, dar din acel moment isi asuma toate riscurile cuprivire la deteriorarea bunului, distrugerea lui.
Asigurarea bunurilor:
Consignatarul este cel care trebuie sa incheie o asigurare. Nu ex aceasta ob la celelalte forme de mandat. Standardul de
comportament este dat de art. 2060. Beneficiarul asiguarii este mereu consignatul (beneficiarul eco al bunului si al
contravalorii bunului), dar asigurarea o poate incheia direct consignatul, dar si consignatarul, dar el trebuie sa aiba o
clauza de tert-beneficiar (se duce direct la consignant).

CONTRACTUL DE AGENTIE
Este o figura imprumutata din dreptul european si care a fost implementat la noi ininate de aderarea la UE.
Termenul de agentie nu este un concept tipic dreptuli continental, ci tipic celui anglo-saxon. Acopera, in linii mari,
difreote forme de reprezentare directa, in numele si in contul unei persoane. Exista niste deosebiri pe care le are fata de
dreptul anglo-saxon. Exista o directiva care marcheaza diferentele dintre ele.
Contractul de agentie este acel contract prin care o persoana (comitent) imputerniceset o alta persoana (agentul-
profesionist) fie sa negocieze sau sa negicieze si sa incuei contarcet in numele si pe seama comitentuli in mod statornic in
schimbul unei remuneratii si in unsa sau mai multe regiuni determinate.
22
 Comitentul nu trebuie confundat cu cel din contractul de comision, Ele sunt diferite. Comitentul nu este cunoscut
formal e catre tert la comision, pe cand la agentie, tertul stie intrucat este o repezentare directa.
Agentul este un profesionist (Art. 2072 (2)) un intermediar profesionist, subiect calificat, este un profesionist
independent de comitent, chiar daca el deoinde de comitent, prin eforturile date de acesta din urma. Juridic, este o entitate
separata, oricate constrangeri ar avea prin contract, el are libertatea profesionala sa indeplineasca cu incredere respectivul
contract. El nu poate fi prepusul comitentului (Art. 2072).
Acest contract pate imbraca doua forme:
a) forma negocierii (este limitat agentul numai la acte de negociere pentru
b) negiciere si incheiere (tot el incheie ceaa ce negociaza)
Ideea de statornicie. Acest contract presupune o succesune de operatii care se aseamna intre ele, de intermediere. Pe
perioada contractului, agentul este tinut sa repete actele de intermediere (nogiciere sau negociere si incheiere). Cu cat le
repeta, cu atat are mai mult de castigat, prin remuneratie. Nu este un act izolat, ci presupune acte repetitive a actiunilor de
intermediere pentru comitent.
Limitarea teritoriala: prin definitie, agentia si agentul sunt presupusi as desfasura activitatea intr-o regiune
determinata. Aceasta zona geografica in care se desfaosara cativitatea nu este o limitare decat dpdv al eforturilor si
activitatilor pe care le face pentru a-si indeplini mandatul. Daca el este un agent peterit Bucurestiului care trebuie sa
incheie contracte de vanzare cu privire la un asprator sofisticat, atunci el isi dirijeaza eforturile de a gasi clienti in
Bucuresti. Daca ii vine un ordin din afara Bucurestiului, pe care nu l-a atras neaparat el, acesat lucru nu inseamna ca el si-
a depasit raza teeritoriala. Depaseste in limitele contractuale, dar nu in sensul liber. este liber sa execute acea cerere.

Agentia nu se aplica in baza legii in leg cu anumite operatiuni care au aceeasi natura. Exista legi speciale aici
(brokeri de valori, la bursa si brokeri de asigurari). Sunt angajatii asiguratorilor, ei sunt prepusi si salariati. Sunt similari
agentilor, independenti, dar ei sunt reglementati in legi speciale.
Forma contractului: forma scrisa ceruta ad probationem. Ceea ce intereseza (Art. 2078) orice parte are deptul sa
obtina de la cealalta parte un docuement scris care dovedeste relatia dintre parti.Acopera situatia cabd se incheie
contractul intr-un singur exemplar care ramane la comitent sau la agent, atunci este necesar un document scris in relatia cu
celelalte organe, partea care are originarul face acest act.
Cazuri particulare ale agentiei:
= clauza de exclusivitate este legata de regiunea alocata agentului. Ea trebuie sa prevada ca in acea regiune,
agentul nu va repeezneta alti comitenti in legatura cu bunuri sau servicii similare. Este, insa, o norma dispozitiva. Agentul
are voie incluziv sa reprezinte comitenti concurenti. Exclusivitatea este vazuta numai din primsa ob agentului. Nu exista o
asemenea limitare in sacrina comitentului. Poate lucra in acelasiteritoriu cu cati agenti doreste. Daca nu are o derogare
contractuala nu poate lucra decat pentru acel comitent. Trebuie sa aiba acordul expres prin contract. Este o forma a
interdictiei dublei reprezentari. Nu este o forma propriu-zisa, pentru ca la celalalt capat nu este tertul, ci este un concurent,
dar ideea este aceeasi. Comitentul poate sa nu aiba incredere in agentul sau.
In ce masura exista obligatia agentului ca intotodeuan sa de prioritate unui sau altuia idntre comitenti, mai ales
atunci cand nu se vad in conditii egale? Cum pot sa aprecieze ob de loialitate a agentului daca acesta face eforturi sau
vinde produse cu discount fata de cele care nu au niciun discount si se vand mai greu? Rezultatul ar trebui sa vina chiar
din calitatea bunurilor vandute. Se prefera agentii exclusivi.
= clauza de neconcurenta este o stipulatei contrractuala prin care se restanrege activitatea profes a agentului pe
perioada contractului si ulteriori incetari acestuia in lega cu per cu care incueie sau negociaza contractul si cu privire la
bunurile care fac ob contractului. Are la baza tot ideea exclusivitatii. Agentului nu ii este permis sa vanda cu produsele
23
 concurente. Poate sa acopere inclusiv vanzarea unor bunuri cumparate in nume propriu. Atunci cand exista o clauza de
neconcurenta inglobeaza automat si exclusivitatea. Sore deosebire de exclusivitate, este o optiune. La exclusivitate, legea
o impune, dar se poate deroga. La neconcurenta, nu o impune, dar se poate prevede. Neconcurenta are si beneficiul ca are
o durata extracontractuala, avand in vedere ca interesul comitentul este de a creste vanzarile prin agent. (exista si la
franciza).
Comitentul ii da o mana de ajutor agentului prin caer ii ofera toate informatiile pentru indeplinire mandatului
incllusiv informatii din categoria secret comercial, care il diferentiaza de ceilalti agenti, aceste informatii nu sunt publice.
Interesul comitentul este ca si dupa incetarea contractului, concurentii sa nu aiba acces la aceste informatii si de aceea se
extinde aceasta obligatie. Legea limiteaza durata (imperativ) intrucat agentul este profesionist, aceast aob nu poate fi
mai mare de 2 ani de la data incetarii contractului de agentiei si daca partiel incalca aceasta interdicitei si prevad o peroda
amai unga (2075 alin.4) durata este redusa ope legis la 2 ani.
Obligatiile partilor:
1. Obligatiile agentului:
- obligatai sa indeplineasac persoanl sai angajatii sai ob pe care le are in baza contractului si legii cu buna
credinta si loialitate; Particularitatea acestei ob la agentie consta in faptul (2079 (2)) ob de transmitere a infor
de piata (intensitatea concurentei cu privire la bunurile pe care le intermediaza, cererea etc). Faptul ca agebtul
traieste din repetarea acelor acte, el tebuie sa vanda un produs cu succes.
- ob de a depune toate diligentele pentru a incheia negocia contractele in conditii cat mai avantajoase (se
apreciaza de la caz la caz, dar e un standard destul de inalt, el trebuie sa obtina cele mai bune conditii. In
realitate, sarcina probei incumba agentului. Este forte usor de demonstart de catre comitent ca aceeasi vanzare a
fost incheiata mai bine de alt agent.
- sa respecte regulile impuse de comitent, rezonabil. Este lasat sa intermedieze cat mai mult, daca o intermediere
este nerezonabila, el nu este neaparat obligat sa o respecte.
- obligatai de a avea registre separate. in legtaura cu contractele pe care le incheie sau negociaza.
- in legatura cu vanzarea pe credit este perimsa numai in caz de stipulatie expresa si se extinde si la amanarile
de plata. Este necesara aprobarea expresa a comitentului

2. Obligatiile comitentului
- plata remuneratiei fiind un contract oneros. Aceasta remuneratie (Art. 2082) poate sa imbtrace doua forme: fixa (se
primeste o suma fixa) sau variabila (atat la suta din valoarea contractului incheiat = comision) sau combinatie.
Remuneratia este vazuta ca un stimulent pentru agent de a intermedia contractul.
- comitentul are si ob de a actiona cu loialitate si buna-credinta in relatia cu agentul (art. 2080). Aici obligatai este
reciproca. De ce si comitentul? pentru ca bunastarea agentului depinde de el.
- comitentul trebuie sa puna la dispozitie informatiile necesare pentru executarea mandatului;
- trebuie sa il instiinteze ca intr-un termen rezonabil nu se poate realzia volumul de vanzari pe care agentul l-a prefigurat.
Agentul trebuei sa poata sa isi modereze efortul.
Mecanismul de functionare: in practica, trece o perioada de timp pana cand agentul reuseste sa vanda. Daca acest
contract inceteaza intempestiv sau termenul nu a fost suficient de mult, ar fi posibil ca, in lipsa unor prevederi spcielae la
incheierea contractului, tertii sa incheie ulterior cu comitentul, nu cu agentul. Legea protejeaza agentul, el fiind indreptatit
sa ceara remuneratia de la comitent si dupa incetarea contractului (Art. 2084), daca:
- acesta a fost incheiat de comitent in principal datorita eforturilor agentului;
- si daca aceste comenzi primite de la terti care au dus al incheierea contractului au fost primite de comitent intr-un termen
rezonabil de la incheierea contractului (termenul rezonabil ar trebui stipulat in contract)
- a fost emisa o comanda de catre tert inainte de exprirar contractului si a fost executata dupa incetarea contractului de
agentie. Aceasta incgeiere nu s-a mai facut de catre agent, dar a fost determinat de eforturile agentului.

24
 Art. 2095 data de la care se datoreaza comision. Ar fi de preferat ca aaceasta data sa fie stipulata in mod expres in
contract, in concret. S-ar putea sa nu fie indeplinite niciuna din conditiile din lege.
Incetarea cintractului (art. 2088) contractul se incheie pe durata determinata, dar daca se continua dupa aceasta
data, devine nedeterminat. Este interzis un astfel de contract?
Partile sunt libere sa stipuleze cum doresc. Daca un contract inceteaza inainte de termen sau fara sa existe culpa
agentului, se protejaza agentul (art. 2089). Deenuntarea poate fi realizata de oricare dintre parti, dar daca aceasta
denuntare intervine prea devreme, atunci agentul nu a avut timp sa incheie suficiente contracte (Art. 2089) limite de
timp, cu termen de preaviz, de maxim 6 luni, indiferent de cat de lung ar fi contractul, pentru ca agentul sa isi caute un act
comitent, avand in vedere ca aiesi mai repede din acel contract. Art. 2091 are dreptul la indemnizatie, care nu se acorda
automat din simplu fapt ca a incetat cintractul inainte de termenul rezonabil, ci pentru ca nu exosta o culpa a agentului +
indeplinirea conditiilor din 2089. Comitentul inca obtine foloase substantiale de la acei clineti pe care i-a influentat ei. +
conditia ca aceasta indemnizatie sa fie echitabila pentru agent. (adica sa permita exact recuperea contracvalorii eforturilor
sael, pieredrilro suferite prin acel contrat). Aceasta valoarea eset limtata la o anumita suma care se calculeaza dupa media
contractului.
Aceasta indemnizatie nu este o despagubire sau o clauza penala, ea acopera numai partea de eforturi propriu-zise
ale agentului. la indemnizatie se poat aduga si despagubiri, daca prin indemnizatie nu se acopera intreg prejudiciul. Se
usureaza minca agentului de a dovedi prejudiciul.
Daca exista o culpa, nu mai este valabila indemnizatia si nici desapagubirile.

Operatiunea de leasing (nu contract, intrucat nu este doar un simplu contract)

= indiferent de tipul de leasing (operational sau financiar), ambele sunt forme de finantare care faciliteaza
societatilor accesul la active pe care nu le pot dobandi cu plata pretului pe loc. Pentru profesionisti este o alternativa la
achizitionarea acestor active pe baza unui contract de vanzare-cumparare. Faciliteaza folosirea in procesul economic a
bunului de care are nevoie fara a-l plati + eliberarea unor resurse financiare din propriul patrimoniu pe care le poti folosi
altfel decat sa cumperi.
Este o operatiune intre profesionisti comercianti in beneficiul unei a treia persoane care poate fi profesionist sau
un simplu subiect de drept civil prin care unul dintre profesionisti pune la dispozitia celei de-a treia persoane bunl pe care
il achizitioneaza de la celalalt profesionist si a treia persoana face plati periodice in contul folosintei acelui bun. Cel care
produce bunul necesar va plati ca un vanzator, doar ca cel care plateste efectiv este societatea care pune la dispozitie bunul
celei de-a treia persoane.
Ce castiga persoana intermediara, societatea de leasing?
Pe de o parte, va primi niste plati periodice care cuprind si un castig pentru faptul ca pune la folosinta acest bun
care este nominal in patrimoniul sau. La sfarsitul perioadei contractuale, poate ramane cu bunul respectiv in patrimoniu,
dar la o valoare mai mica ca urmare a uzurii, dar a incasat castiguri pentru punerea la dispozitie si ramane si bunul pe care
poate sa il vanda sau poate continua sa il puna la dispozitia altcuiva contra unor plati periodice. Societatea atrage
fonduri. A fost constituita cu capital financiar, isi trage fonduri dintr-o parte si le pune in valoare altcuiva. De aceea,
exista niste trasaturi specifice folosintei inchirierii, locatiunii, beneficiarul foloseste bunul fara sa fie proprietar, elemente
ale unui contract de vanzare + elemente ale altui contract (mandat intrucat aceasta societate achizitioneza bunul pentru un
client anume) + elemente ale contractului de imprumut.
Aceasta operatiune este o intermediere publica in circuitul comercial pentru ca nu poate fi facuta decat cu scopul
de a castiga. eu nu poate fi facuta decat daca societatea de leasing are un anumit obiect de activitate si anumite
caracteristici.

25
 Ca si izvor normativ OG 51/1997 detaliaza cadrul juridic al operatiunii de leasing. In cadrul acestei operatiunii,
contractul principal este cel de leasing care este un contract comercial, sinalagmatic, comutativ, oneros, cu executare
succesiva, intuitu personae si complex pentru ca el cuprinde elemente ale mai multor operatiuni prin care un comerciant
care poate fi fie locator, fie finantator, in functie de leasing, acorda unei alte persoane (tert) care este numit utilizator sau
locatar, dreptul ca aceasta din urma sa foloseasca temporar un bun mobil sau imobil, cu exceptia celor excluse de lege de
aceasta plata este rata de leasing (diferita in functie de
la operatiune, in schimbul unei plati periodice si
leasing), la sfarsitul contractului, utilizatorul avand urmatoarele 3 optiuni (care dau elementul
definitoriu cel mai impottant):
- optiunea de a nu reinnoi contractul
- de a continua utilizarea bunului conform platilor periodice;
- optiunea de a prelua bunul in patrimoniul utiliatorului contra unui pret (valoare reziduala)
La acest contract, la incheiere, participa societatea de leasing si utilizatorul, dar pentru derulare este necesara si
participarea producatorul, vanzatorului bunului respectiv (intermediar), dar nu este absolut oligatoriu pentru existenta
operatiunii. Exista situatii cand societatea de leasing este si producator. Este foarte rara, din motive de securitate pblica,
intrucat s-a separat functia de producator de societatea de leasing.
Ce bunuri pot fi date in leasing? bunuri de valoare mare: nave maritime, autoturisme, autocamioane,
echipamente industriale sau chiar si bunuri incoprorale (programe de calculator) si se poate inclusiv cladiri sau imobile.

Sunt doua tipuri de operatiuni care dau si particularitatea structurarii contractului:

- leasing operational
- leasing financiar;
Legea foloseste cele doua tipuri de operatiuni, dar nu le defineste ea, ci Codul fiscal (art. 7 pct. 7 si 8). Legea spune
ca leasingul operational este orice altceva, dar care nu este financiar. Cu privire la leasingul financiar cel care se afla in
una dintre cele 5 situatii din art. 7. In fapt, insa, in unele cazuri, nu poti pur si simplu stii daca este sau nu leasing
financiar.
Practic, leasingul financiar este acela care duce sau permite utilizarea bunului pana la consumarea in mare masura
a substantei sale economice. Ce mai ramane dupa incheierea contractului este mai mic ca valoare reziduala.
La leasingul operational ramane suficienta substanta economica dupa incheierea contractului care sa permita
efectiv sa mai dea o data in leasing unui alt beneficiar. Aceasta este diferenta de esenta.
Art. 7 pct 7 lit. a) conditii la leasingul financiar. Riscurile si beneficiiile sunt transferate utilizatorului la momentul
la care contractul intra in vigoare. Pct. 8 la fel, mai putin riscul cu valoarea reziduala. Ce inseamna pct 8? Practic
inseamna ca la momentul incheierii contractului, utlizatorul nu avea certitudinea si nici societatea de leasing ca la
momentul incheierii contractului, dreptul de proprietate va fi dobandit de catre locatar, pe cand la cel financiar, cel putin in
3 dintre formele pe care le prevede art. 7 este clar ca de la inceputul producerii efectelor, ambele parti stiu ca la sfarsitul
contractului, utilizatorul dobandeste contractul. Cetitudinea este inlaturata (art. 7 lit. b))
Uneori, contractul de leasing din formularea lui nu iti dai seama ce au spus partile, indiferent de leasing. Nu este
clara niciuna dintre conditiie, atunci in afara de reg prin contract a mom transferului proprietatrii, te mai uiti si al anumiet
calcule economie, te uiti sa vezi cat din valoarea totaal a bunului a ramas nerecuperata. Dca valorea totala a bunului (a
ratelor + valoarea reziduala = la care se vinde la mom terminarii contractului ) este mai mare decat valoarea de intrare a
bunului (valoarea din cintabilitate) sau egala, atunci este un contract de leasing financiar. Daca societatea recupereaza
interala pe per contractului pretul pe care l-a paltit sa achizitiione bunul, atunci leasingul este financiar, nu operational.

26
 Alt criteriu, cel al duratei de utlizare bunului perioada maxima de utilzare (in cartea tehnica) pentru folosirea
bunuli im conditii de siguranta si daca perioada contractul de leasing este de cel putin 80% din perioada maxima de
functuonate,a tunci este doar un leasing fianciar. In ambele situatii, valoarea de reucperare si cea de utilizare, are la baza
faptul ca a ramas putin de recuperat dupa flosire.
Diferentieiri data de calificarea contractului in leasing financiar/operational;
la leasingul financiar, partile este vazuta ca finatator si beneficiarul este vazut ca un utilizator L acel operationarl
locator, iar beneficairual este locatar.
Pe planul calcularii ratei de leasing la cel financiar, rata trebuei stabilita ca o cota-parte din valoarea de intreare a
bunului (amortizarea, cat se rec periodic din substanta bunului), iar cealalta comp este dobanda, cat castiga fianantatorul,
iar donada este stabilita prin acord de parti. Partea de amortizare este obiectiva, este dert de durata contractului, cu cat
contract este mai lung, cota este mai mica. Diferenta este data de dobanda. In cazul leasingului operationa, rata este chirie
si este un singur element valoric care este rezul unei negicieri, si aici are impact piata.
Particulariti privind rata de leasing:
Indifenret ca este financiar sau operational, pentru a fi guvernat de og 51, societatea treb sa aiba ca ob principal de
ac leasingul si trebuie sa aiba capital de 2000 de euro, subscris si varsat integral in numerar, inainte de a opera societatea.
Ca forma, legea nu impuen o anumita forma. (Art. 19), in schimb, daca este leasing financiar (seamana cu
intermedireea), ea nu mai este reg de OG 51, ci de o lege financiar bancara (93/2009 privind inst financiare nebancare).
Activitatea ei este mult mai resctictiva. Art. 14 prevede leasingul financiar (alin 1 lit. b)) -doar astea pot desf leasing
financiar, doar ca societate pe actiuni, cap minim subscris si varsta la mom constituirii (200 000 pana la 3 mil). Exista o
serie de indicatori in functie de gradul de risc pentru sistemtl de risc, cu cat societatea des act de leasing mai valoroase,
capitalul trebuie sa fie mai mare, cu cat depaseste un anumti nuvel, ca volum si valoare, se transforma in ifm de regsitru
special (care cer mai multe restrictii).
+ pentru a exista o operatiune de leasing guvernata de OG 51, trebuie ca societate de leasing sa fie proprietara
bunului. Exista o singura derogare legala can locatarul vrea sa dea mai departe bunul in leasing, numai cu acrodul
societatii de leasing, insa fara ca aceasta sa fie proprietar = subleasing. In aces caz, desi nu este expres, acest utilizator
poate sa faca acest lucur daca este la randul sau societate de leasing. Diferenta este ca el nu mai este proprietar. Este rar
intalnit, insa.
Avand in vedere aceste limitari, problema este data ce se face in situatia in care exista un contract de leasing
incheiat intre un locator (doar opeartioal) si un ocatar, contract insa care este incehiat de o scoietate care nu este de leasig?
Este deci un contract ad-hoc, intalnit in cazul societatilor de grup. Ce lege guverneaza acest contrac. Nu este og 51. Acest
aeste un contract ad-hoc si daca depaseste continutl sau, elemente tipice ale unui contract de locatiune, atunci este un
contract nenumit si ar trebui sa ne uitam la cel mai apropiat contract numit. Cel din lege sau codul civil: David: ne
raportam la lege, nu la cod.
Ob acestui contract poate fi orice tip de bun mobil sau imobil. Art. 1 (2) mobile prin natura sau destinatie. Sunt
excluse expres inregistrarile pe baza audio, pise de teatru, brevete si bunurile necorporael. Art. 1 (3) programa de
calculator poate face ob leasingului.
Forma contractului: acest contract trebuie incheiat in forma scrisa si aceasta este ceruta ad probatiionem.
Ca so cintinut: exista o reglemenetara minimala, aceste contracte sunt contracte standard, prestabilite pe perioada de
leasing. Gradul de negocire este limiat. Tipologia de clauze partile, durata contractului, trebuie avut in vedere ob
material al contractului, iar la obiect contractului, detaliile sunt cele mai importante, aici este principalul loc unde se poate
nogocia. Riscurile sunt preluate de utilizator. trebuie stabilit pretul contractului, nu exista contract fara pret, care este
valorea leasingului. Valoarea totala a contractului de laesing care trebuei paltite de utilizator so obiligatia de asigurare a
bunului. ...
27
 La leasingul financiar se mai adauga si alte clauze valoarea de intrare a bunului, cea reziduala si rata de leasing si
valoaera avansului(asta reflecat o realitate = acopera o situatia in care o parte din pret este suportat de la inceput de catre
utilizaror, suporta numai 80% din valoare societatea, restul este avansat de la inceput de catre utilizator). Avansul are
importanta pentru ca societatea are garantia interesului economic.
Alte particularitai durta minima 12 luni pe OG 51 (in caz contrar, altceva). Importata este durata contractuala,
nu conteza daca bunul a pierit intre timp.
Avantajul acestor contracte: atat ele, cat si garantiile care insotesc executaera contractului sunt titluri executorii ope
legis. Sunt rare astfel de contracte (mai sunt si cele financiare). Nu este nevoie de un litigiu pentru a stabili care este
obligatia si pentru a se raspunde, este suficienta existenta unui leasing. Acesta lege este o lege care protejeaza societate de
leasing pentru ca exista riscuri.
Obligatiile principare ale locatorului:
1. sa respecte dreptul locatarului de a alege furnizotul bunului potrivit intereselor sale. Singura parte in care locatorul
conduce contractul.
2. ob de a achiziitona bunul respectiv, bunul pe care l-a ales si negociat cu locatorul. De aceea este intuituu persoane.
Conteaza persona locatorului. Aceasta achizitie se face cu titlu de proprietate in patrim societatii de leasing
3. sa transmita utilzatorului toate drepturile ce deriva din contractul de achzitie abunului respectiv (mai putin dreptul cu
privire la nuda proprietate). de la inceput, cel care se ocupa de bun, trebuei sa aiba grija de bun ca fiind al lui, chiar daca
nu e proprietar.
4. Locatorul are ob de a respecta dreptul de optiune a cleinetului sau.
5. Are ob de a sigura folosinta pasinica a bunului + asigurarea bunului in sarcina ambelor parti.
Obligatiile locatarului:
1. trebuei sa aleaga bunul si sa il receptioneze
2. sa exploatexe bunului conform instructiunilor;
3. are interdictia de a greva cu sarcini bunul respectiv; este o solutie
4. de a achita toate costruile, la timp si complet taxele de proprietate + cheltuieli de intretinere si alte chelt aferente;
5. sa perimta verificarea de catre locator a bunului etc;

Drepturile partilor

Locatarul/utilizatorul acesta avnd in vedere natura operaiunii,mare ca un dr special pe care altminteri niciun C
de locaiune nu l-ar avea- de sa citind direct impotriva furnizorului atat in ceea ce priveste predarea bunului cat si in ceea
ce priveste un viciu. Acest dr de sctiune se extinde si la serviciile de garanie in perioada de dupa vnzarea bunului ,
garanie care depinde de la caz la cat de natura bunului, de industria din care provine bunul etc. Societatea de leaisng va
exercita aceste actiuni atunci cand clientul este delstor .
O alta particularitate este dr de a exercita actiunile posesorii, cele care permit utilizatorului sa se bucure de folosinta
linitita a bunului respectiv .

Drepturile societatii de leaisng locator/finanator - aceleai. Toate dr pe care acestea le pstreaz asupra bunului
si care vin practic din pastrarea nudei proprietai, toate acestea sunt opozabile oricrui tert. Dar aceasta opozabilitate nu
este automata, legea spune ca exista, dsr nederogand de la dr comun , aceste dr trebuie nscrise in cf sau in arhiva
electronica pt bunurile mobile. Important acestei opozibailitia exista mai ales in caz de insolventa a utilizatorului. Legea
spune ca cel putin de administratorul judiciar / utilizatorul judiciar dr acestea sunt opozabile in baza legii. Daca are loc o
28
lichidare voluntara a utilizatorului, lt lichidatorul numit de acestia, aceste dr sunt opozabile adica bunul trebuie sa se
ntoarc napoi si fizic si juridic in p societatii de Leasing, chiar daca c nu a ncetat, nu a ajuns la termen etc. Din acest
pdv, practic legea leasingului art 13 este-o derogare de la art 123(1) legea 85/2014 in sensul ca in caz de insolventa este
legal ca text special sa ncetezi contractul in momentul declarrii insolventei.

Raspunderea partilor in legatura cu contractul si al legii aceasta raspundere se poate analiza pe mai multe paliere.

Raspunderea pt neexecutarea contractului daca locatarul utilizatorul refuza s primeasc bunul ( dei este luat in
cinsiderarea caracteristilcor subiective. Bunul e luat pt el) atunci finanatorul are dreptul de a rezilia contractul de
Leasing cu daune interese, iar aceasta prevedere se aplica chiar daca acest contract de Leasing tace. Pe de alta parte,
finanatorul nu Rspunde fata de client in cazul in care bunul nu este livrat sau este livrat necorespunzator, iar acest lucru
este un resultatul al faptului ca cel care are actiune directa in caz de incident la executare impotriva furnizorul, iar nu
finanatorul.
Daca pe parcursul contractului exista neexecutarea din partea utilizatorului a obligatiei de plata a ratei de leaisng,
atunci legea prevede : neplata a 2 rate consecutive da dr societatii de Leasing sa rezilieze contractul si sa ceara despgubiri
( despgubirea este stabilita in mod obinuit de catre instanta pe baza dovedirii de catre societatea de Leasing a
prejudiciului legturii de cauzalitate ) . Utilizatorul este obligat chiar daca aniversat C prin neplata ratelor consecutive de
leaisng, sa plteasc si toate sumele datorate pana la momentul rezilierii- aceste sume nu sunt despgubiri, ci sume rmase
din neexecutarea C. Ceea ce se intampla in unele contracte este impactul unei clauze care e tipica pt C financiare clauza
de accelerare a contractului, accelerare care este de fapt o aducere la zi la momentul ncetrii a contractului daca un
contract pe 5 ani a ncetat in anul 3 atunci ca o sanctiune contractuala se accelereaz in sensul ca diferenta ce trebuie
recuperat in mod normal devine scandent in momentul ncetrii. poate fi moderat in sensul noului cod civil de catre
instanta !!!
In baza art 16, locatarul finanatorul este obligat la despgubiri. Legea nu stabilete exact cat, spune ca instanta va
stabili aceste despagubiri.
Pe parcursul C de Leasing e posibil ca societatea sa nstrineze bunul ceea ce legea spune este ca aceasta cesiune
a bunului nu afecteaz executarea contractului de Leasing . Automat, cu cedarea bunului respectiv, dobnditorul
primeste, ca o cesiune legala, chiar contractul de Leasing. ( preia bunul preia automat contractul)

Natura acestor prevederi unele sunt imperative urmrind sa protejeze partea mai puternica dpdv comercial. Legea
impune un minim de clauze , iar la anumite clauze nu se permite derogare. Daca se incalca legea in ceea ce priveste aceste
prevederi imperative ce sanctiune intervine in legatura cu C respectiv? Nulitatea David considera ca trebuie sa fie
nulitatea relativa, si ca nu trebuie existinsa la ntregul contract , contractul trebuie pstrat cu putina.

Partea finala a legii aceste articole nu schimba fizionomia C de Leasing , doar il adapteaz la natura acestor bunuri art
24 .

Contractul de franciza og 52/1997

29
 Spre deosebire de Leasing, franciza este o metoda de distribuie. Este un sistem care are beneficii pt ambele parti
pt C/beneficiarul serviciilor respective nu mai trebuie sa investeasc in ageni proprii etc, gsete un tert care isi
asuma riscul sa promoveze bunul/serviciul respectiv .
La franciza ceea ce trebuie sa existe este un sistem de dreoturi de proprietate intelectuala in jurul serviciului
sau bunului respectiv. Deci un sistem de cunotine si marca in legatura cu acel bun sau serviciu care il fac dezirabil pt
cei care il cumpara.
Cel care se nhma la ea, beneficiarul, tie ca nu are un simplu bun , bunul este deja difereniat prin marca pe care
o are , sistemul in care se afla etc.
Franciza in domeniul restaurantelor subway, mc . In domeniul produselor de lux- parfum, bijuterii etc. ING
funcioneaz in sistem de franciza. Orange, vodafone au magazine cu franciza.
Acest contract este cel prin care o parte care prin lege este calificata ca fiind un profesionist comericant( francizor)
ofera unui alt profesionist comerciant ( beneficiar) dreptul de a comercializa dr de proprietate intelectuala in procesul
vanzarii acestui serviciu, bazndu-se pe cooperarea dintre cele 2 parti in schimbul ca beneficiarul sa plteasc o suma de
bani( intotdeauna cuprinde o plata periodica ) .
Experiena de succes trebuie extins. Cumva intri intr-o familie controlat de francizor.
In acest proces in care opereaz beneficiarul cu francizorul clientela este comuna si nu se poate separa , insa la sf
contractului aceasta clientela comuna se mparte natural intr cele 2 parti. Cei care sunt dependeni in pp de serviciile sau
produsul respectiv vor urma pe francizor , iar altora le-a plcut atmosfera , modul in care a fost prezentat etc deci aspecte
exterioare bunului sau serviciului se duc cu beneficiarul. De abia cand e vb de concurenta neloiala se pune problema
rspunderii.

Reea de franciza- art 1 lit d)- raporturi contractuale intre francizor si beneficiar in scopul promovrii tehnologiei
serviciului sau produsului . David fiecare beneficiar are un contract cu francizorul. Textul de lege se refer la faptul ca
beneficiarii trebuie ss aiba aceleai comportamente , sa uniformizeze practic.

Obiectul contractului acest pachet de proprietate intelectuala . Cele msi importante aspecte pe care legea le preve
si care trebuie sa existe intotdeauna - know-how si marca. Ele sunt impreuna cesionate catre beneficiar, care sa permit
acestuia sa aiba toat protecia oe perioada contractului.
Aceasta cesiune trebuie nregistrat pt opozabilitate la OSIM .
In aceasta lege, avem o def a know-how ului ansamblul formulelor, modele Reete etc etc care se fol la
comercializarea unui produs, dar aceste cunotine sunt secrete( david). Nu sunt nscrise intr-un registru, nu sunt
publice, iar ideal este sa se pstreze secretul.
Mai exista o definiie a secretului comercial in legea 11/1991 privind combatarea concurentei neloiale este orice
informaie care nu e cunoscuta sau nu e usor accesibila din mediul obinuit in care este folosit aceasta informaie si
care dobndete o valoare comerciala pt ca este secreta.
Spre deosebire de og 51 , aici partea protejata este beneficiarul nu francizorul. Iar protecia beneficiului intervine
mai ales in perioada precontractuala. Franciza nseamna si produse servicii noi pe piaa . art 2 . Alin (2) francizorul
furnizeaz beneficiarului informaii care permite acestuia sa participe in deplina cunostinta de cauza la acest contract.
Alin (3) elemente cheie minimale pt ca beneficiarul sa ia o decizie in cunostinta de cauza:

30
- Sa aiba experiena dobndita transferabil
- Beneficiarul trebuie sa tie f clar care va fi sarcina sa financiara cat risca sa il cinste acest contract, cat risca el. avem
aici de esena plata periodica cu cat francizorul e mai redutabil, cu atat vei plti mai mult, ai taxe de publicitate , taxele
de training, taxa de neconcuren ( daca i se acorda un teritoriu sa zicem Bucureti atunci trbuie sa plteti pt
acest beneficiu , ca eti numai tu acolo)
Tu trebuie sa tii care este sarcina ta financiara .
- Rezultatul previzionat francizorul trebuie sa ii faca beneficiarului un plan de afaceri daca e bazat pe informaii
corecte complete cate cu buna-credinta , este suficient ca sa valideze incheierea contractului .

Elemente contractuale durata , termene , rennoire .

Daca aceste informaii nu sunt prezentate a.i. beneficiarul nu ia decizia in cunostinta de cauza beneficiarul poate cere
nulitatea contractului pt eroare, dol si despagubiri.

De si obligatii art 4 5 6 .
Obligatiile partilor si structura contractului sunt mult mai lejer reglementate aici decat la Leasing . Aici se ocupa
mai mult de faza precontractuala .

La ncetarea contractului , particularitatea pe care o ai aici, si trebuiei sa ai o clauza in acest sens este ca, avnd in
vedere investiiile pe care le face beneficiarul , legea cere, fara sa impun un termen minim, ca rezilierea sau orice
incetare inainte de termen ss se faca cu preaviz.
Daca C a ncetate, o obligatie care poate sa apara este cea de confidenialitate si de neconcuren art 8 si 10-
ncetarea C , relaiile lor contractuale trebuie sa se bazeze pe concurenta loiala. Art 10- legea ncurajeaz partile sa se
protejeze, sa stabileasca ce poate si ce nu poate folosi beneficiarul dintre cunotinele acumulate dupa incheierea
contractului.

Ipoteca mobiliar

De ce tertul vrea sa isi indisponibilizeze pt ca acest beneficiar al garaniei, creditorul, sa se simt mai confortabil?
In practica, e vb si de ncredere. In materie comerciala , in f putine cazuri vanzatorul este garantat real, el transfera
proprietatea uneori fara sa fie pltit nici macar in avans, urmeaz sa fie pltit mai trziu.
Ideea este de cuantificare a riscului- chestiune de multe ori subiectiva- cum percepe creditorul riscul de a nu
recupera suma pe care el a creditat-o debitorului. In sit in care creditorul isi cuantifica acest risc si considera ca dei
riscul este important, este acceptabil, nu trebuie redus sau eliminat printr-o garanie, el accepta sa fie creditor chirografar.
Isi asuma si riscul ca si in acel moment , al plii, sa intre in concurs cu ali creditori chirografari.
31
 In cazul creditorilor cu garanii acestia si-au cuantificat riscul neplii inclusiv riscul ca in caz de neplata sa intre
in concurs cu ali creditori si au considerat ca este inacceptabil sa nu aiba o garanie reala asupra unor bunuri. Deci ei
practic isi reduc riscul.
In general constituirea garaniei este pur convenional iar la baza are aceasta cuantificare a riscurilor.

D respectiv isi limiteaz posibilitatea ca in legatura cu acel bun sau drept real sa mai poat constitui o garanie fata
de un alt creditor.
In cazul debitorului exista insa si un beneficiu- creana garantata este in general considerata mai valoroasa decat
cea negarantata. Si atunci pt ca are acest beneficiu din perspectiva C, poate obine un cost mai mic. De ex un mprumut
garantat este acoperit de o dobanda remuneratorie mai mic .pe cand mprumutul negarantat este mai scump.
Cciv confortul creditorilor cu garanii este limitat la bunul pe care ei l-au acceptat sa fie obiect al garaniei
reale.
In ceea ce priveste egalitatea intre creditori, aceasta egalitate nu exista intre creditorii cu garanii si cei
chirografari. Pe modelul insolvenei- sunt clase diferite- pot fi egali in cadrul aceleiai clase. Aceasta inegalitate juririca
este posibila pt ca e permis de lege chiar daca pp egalitii in dreoturi nu este absolut. - ,, pp Securitii creditului
daca nu exista certitudinea ca isi va recupera banii, inclusiv prin executare silit, nu s-ar mai credita, ar fi mai greu. Dar si
in cadrul claselor de C cu garaniei egalitatea este relativa. C sunt cu adevrat egali numai daca au acelasi rang,
exceptnd situatia in care sunt concedieri care au obinut aceeasi garanie pt aceeasi creana, sunt relativ egali .
Aceasta inegalitate ii afecteaz in mom executrii silite asupra bunului.
Daca creditorii au acelasi rang atunci egalitatea intre ei tot nu este o pura egalitate pt ca ei vor fi pltii din
contravaloarea executrii unui bun pro rata ?????

Cele 2 mari tipuri de garanii reale

Dpdv al naturii garaniei:
- garanii propriu-zise ipotecile si gajul( garanie reala mobiliar speciala )
- Privilegiile sunt niste drepturi de prioritate in legatura cu executarea silit asupra unor bunuri ale debitorului ,
drepturi care pot bate chiar si Garaniile .
Privilegiile au aprut istoric din dorina de a evita sau a ajuta pe anumii C sa scape de formalismul constituirii
garaniei reale in situatii speciale tocmai pt a stimula creditarea in acele situatii. Din pcate, privilegiile au trecut de la
evenimente extraordinare la evenimente obinuite.
Privilegiul bate garania reala cu o singura condiie sa fie si el public, nregistrat. PT ca inainte de aceasta
regula, privilegiile puteau fi si secrete.
Tot in categoria privilegiilor la un mom dat era privilegiul statului in pp, in materie fiscal. Interesul statului este
ca atunci cand un contirunuabil nu isi pltete obligatiile fiscale el vrea sa fie sigur ca va recupera cu orice pret si naintea
tututor aceste obligatii. Dar daca ii dai statului putere libera, atunci poti denatura pp Securitii creditului. Legiutorul din
99 ( a rmas si azi solutia ) a instituit un pp similar ca in cazul celorlalte privilegii privilegiul statului exista, bate si
alte garanii , daca este public, rangul privilegiului statului exista la momentul nscrierii in registrul de publicitate .
Deci, statul daca vrea sa execute silit trebuie sa se asigure ca se nregistreaz intr-un registru de publicitate si ca in
legatura cu bunurile respective nu exista o garanie reala nregistrata deja. Art 2239 . Sa nu confundam garania cu
clauzele de insesizabilitate !!! C si D pot conveni ca un anumit bun sa nu fie nstrinat, independent de existenta unei
garanii. Legea spune ca in afara se cazul in care insesizibiltatii este un efect direct al inalienabilitati bunului( de ex

32
bogiile subsolului) atunci nu pot face obiectul unui act de executare silit. Dar sunt situatii in care bunul nu este
inalienabil in baza legii,dar partile hotrsc sa fie indisponibilizat bunul.
Aceasta indisponibilitate a bunului , insesizabilitate trbuie fcut public!!!
Legea vorbete si despre strmutarea garaniei este de fapt o forma de substituie patrimoniala, legea o limiteaz
la sit in care bunul este distrus total sau parial sau pier si este pltit o despgubire . Suma despgubirii nlocuiete in
patrimoniul bunul respectiv dar in baza legii si garania reala se strmutat asupra sumei respective. Chiar daca nu se
prevede acest lucru in registrul de publicitate, ope legis, daca s-a produs aceasta situatie, C tie ca va putea executa acea
suma de bani.
Art 2331- formalitati in legatura cu constituirea sau darea de efecte strmutare.

Aceste garanii sunt indivizibil ele subzista pana la mom la care creana este pltit integral.
Cand are loc un partaj in legatura cu un anumit bun si garania se muta asupra partii din bun sau unui bun distinct
rezultat in urma partajului, indiferent de orice transformri, materiale , juridice, acel bun va servi in totalitatea lui pana
cand creana este pltit. Indivizibiliatea dpdv practic e importanta ca efect in situatia in care D a pltit la inceput la timp,
parti din creana, la scadenta, astfel incat valoarea garaniei a devenit disprorpitonat de mare fata de val creanei. In
acest caz indivizibilitatea nseamna ca nu se poate restrnge la valoarea creanei respective.
Privilegiile ca si Garaniile reale sunt indivizibile.

Accesorialitatea ambele servesc plii unei creante . Aceasta obligatie este pp.
Iar soarta garaniei depinde de soarta obligatiei pp. Daca pp e nula, evident ca si garania va fi. Etc
In art 2334 legiutorul spune ca privilegiile sunt opozabile tertilor fara a fi necesar nscrise in registrele de
publicitate, daca legea nu prevede altfel. ( in practica, in majoritatea cazurilor legea prevede altfel :)) )
Acest art nu trebuie confundat cu ceea ce spune 2342( concursul privilegii) pt ca in acel art se instituie conceptul de
perfectare, concept pe care il vom discuta la mom ipotecilor mobiliare. Dar anticipnd avem 2 moment momentul
constituirii si momentul perfectrii. Constituirea pur si simplu acordul de vointa . Dar nu e suficient, ca sa devin
opozabila tuturor trebuie sa apara momentul perfectrii nregistrrii garaniei .
2342- spune ca in materie de privilegii in general trebuie sa aiba loc o perfectare, adica nu e suficient sa fie acord de
vointa, mai trebuie si nregistrat. De aceea are capacitatea de a duce in eroare.
2336 legiutorul ncearc sa stabileasca cteva reguli de baza in legatura cu ordinea intre privilegii :
Legea poate stabili rangul privilegiilor . Daca insa acest lucru nu este clar atunci conteaz ceea ce spune dreptul
comun. In legatura cu privilegiile create de codul civil aparent, nu este posibil inclusiv prin lege speciala sa se schimbe
rangul prevazut de codul civil. Sunt preferate inclusiv privilegiilor create prin legi speciale, daca prin aceste legi nu se
indica rangul. Numai in materie mobiliar se creaz 2 privilegii privilegiul vnztorului pt bunul predat dar nepltit de
catre cumparator si acest privilegiu exista in situatia in care vanzatorul este o PF. Ca excepie, in cazul in care
cumprtorul este o ntreprindere, un profesionist, vanzatorul nu are acest privilegiu . Se considera ca el este protejat prin
faptul ca acest profesionist are destui bani. Insa, vanzatorul isi poate constitui un dr real( nu e privilegiu) prin ceea ce se
cheam clauza de rezerva a proprietaii, care trebuie publicat, altfel nu este o garanie reala propriu-zisa.

33
 Privilegiul creditorului cu drept de retenie dr de retenie este limitat asupra bunului asupra caruia legea sau
conventia s-au referit. 2339(2)- intr cele 2 privilegii ( vnztorului sau dr de retentie) privilegiul vnztorului are rangul 1
daca legea nu prevede altfel ( la comision legea prevede altfel!!!!!)
2342- (2)- pt ca un C cu privilegiu sa fie preferat unui C cu garanii reale el trebuie sa se nscrie in registrul de
publicitate, sa isi perfecteze practic privilegiul inainte ca ipoteca asupra bunului respectiv sa fie ea insasi perfectat. Ca si
pp, privilegiile in sistemul actual de drept nu pot sa bat o garanie deja nscrisa. Daca nu e primul nregistrat, este in
continuare privilegiu, dar va fi btut de ipoteca nregistrat naintea lui.

In legatura cu obiectul ipotecii , obiectul este f larg definit de lege. Este orice bun mobil sau imobil, corporal sau
incorporal, determinat sau determinabil sau o universalitate de bunuri. Practic orice se afla in patrimoniul D , mai putin dr
de proprietate intelectuala, dr succesorale, poate constitui obiectul unei ipoteci.
In situatia in care ipoteca poarta asupra unui mobil si are loc o accesiunea, adica bunul iniial se transforma fie se
alipete de slt bun, fie este ncorporat in alt bun- ipoteca nu se pierde. 2355(2) ipoteca se strnut asupra bunului rezultat
in urma transformrii, chiar daca bunul de care se lipete este mai valoros decat bunul asupra caruia poarta ipoteca
mobiliar. Daca D tiind ca exista o ipoteca asupra bunului a ales sa il alipeasc unui bun , ii confer un confort
creditorului..... In situatia in care se lipesc 2 bunuri, ambele ipotecate cu val diferite regula este cine este primul
nscris. Deci cei 2 creditori vor fi in concurs, doar ca primul se va ndestula primul.
Bun mobil si un bun imobil- regula ramane aceeasi bunurile mobile sunt ataate bunurilor imobile legea nu mai face
o prioritizare cum fcea inainte, sa spun ca intotdeauna are prioritate ipoteca imobiliar . Acum legea spune ca rangul se
pstreaz chiar daca bunul devine mai greu de scos din imobil asupra acelei parti care s-a lipit exista rangul ipotecii
mobiliare . Atunci cand executa silit imobilul pe bucic unde s-a lipit bunului mobil el trebuie sa plteasc pe creditorul
ipotecar mobiliar. Practic aici legiutorul a neles sa permit creditorului mobiliar sa beneficieze Oana la capt de ipoteca
sa, doar ca el va avea o problema ca daca bunul a intrat in corpul imobilului si nu mai poate fi detaat cu uurint de
acesta, el nu va putea cere executarea silit a imobilului.!!! E alt sistem

Ipoteca asupra unei universaliti de bunuri legea spune fara sa faca distincie cu privire la natura bunului, ca
aceasta ipoteca se extinde asupra tuturor bunurilor care sunt parte a universalitii, inclusiv asupra bunurilor care iau
locul bunurilor individual determinate din universitate, cu condiia ca aceasta nlocuire sa aiba loc din cauza ca bunul
individual iniial a pierit si nlocuirea a avut loc intr-un termen rezonabil.
Acem o nlocuire pur fizica si o nlocuire a valorii.
2357 situatie de nlocuire fizica din universalitate vinde un bun si cu banii luai nlocuiete bunul cu alt bun
sau pur si simplu situatia in care bunul piere, nu exista nicio despgubire si totusi, intr-un timp rezonabil D nlocuiete
bunul respectiv. In aceste situatii creditorul nu pierde nimic.
Conflictul de ranguri pt ca poti sa ai ipoteca asupra unei universaliti dar si asupra unor bunuri individuale din
universalitate. Rangul este dat de momentul inregistrarii, deci nu de natura obiectului ipotecii. Daca crediturul care are
ipoteca pe un bun individual mai nti el trebuie sa aiba grija sa indestuleze creditorii asupra universalitii. Invers, atunci
C asupra bunului individual va fi protejat ?????

Cesiunea ipotecii ipoteca este si ea un drept real , insa face parte din aceeasi familie. Daca e si ea un drept real de
ce nu poate fi supusa operaiunilor de nstrinare? Acum, ipoteca poate fi transferata a transfera = numai C o poate
face, el renuna practic la beneficiul ipotecii, transfernd ipoteca asupra bunului unui alt creditor. Practic, creditorul

34
iniial nceteaz a mai fi ipotecar, un alt C dobndind aceasta calitate. C cesionar dobndete ipoteca cu rangul iniial.
Asta permite C sa isi valorifice ipoteca fara sa execute silit bunul( o poate vinde cu discount) .
Cele mai importante dr pe care le confer ipoteca sunt, un afara de dr de retentie, dr de urmrire C ipotecar poate
urmri bunul in minile oricrui subdobanditor. C de buna-credina nu e prezumat ca a fost de buna-credina pt ca el ar
fi trebuit sa verifice registrele de publicitate. Un cumparator diligent ar trebui sa vad in ce moment exista ipoteci asupra
bunului.
Excepie in materie de nstrinare in interesul unei ntreprinderi sau in execitiul unei ntreprinderi, dobnditorul
va dobndi bunul fara a fi supus riscului dreptului de urmrire a creditorului ipotecar. Acest lucru are sens pt ca in materie
comerciala datorita pp celeritii nu ai timpul necesar sa verifici (,, inmuierea pp publicitii ) . In acest caz C ipotecar
ar trebui sa se mulumeasc cu bunul sau suma de bani care a luat locul bunului.

Ipoteca mobiliar poarta asupra unui bun care are natura unui bun mobil
2389- stabilete sfera bunurilor care pot face obeictiva ipotecii mobiliare .
Forma forma scris dar nu trebuie sa fie autentica, insa forma scris , chiar nchis sub semntura privat, este
forma ad validitatem.

Momente:
- Constituirea- legea cere o descriere suficient de precisa ca C de ipoteca sa descrie suficient de precis bunul grevat.
Dar alin (2)- trebuie ss fie identificat in mod rezonabil bunul. Cu cat bunul este mai fungibile cu atat elementul de
descriere trebuie sa fie mai aplicat. (3)- situatie speciala se pot descrie pe baza de lista daca e vb de o
universalitate de fapt. Trebuie sa indici categorii, evenimente care duc la dobndirea proprietaii eventuale
amd. Dar tot pt validitatea c nu este suficienta validitatea c, trebuie sa prevad si suma pe care o garanteaz
ipoteca respectiva. Iar in legatura cu suma respectiva ea trebuie sa cuprind si ce trebuie sa acopere ( dobnzi,
cheltuieli rezonabile cu avocai etc) cat din valoarea bunului va servi la acoperirea obligatiei pp .
Art 2392- fruaineazctele si productele . Produsul este echivalentul economic cel mai general al bunului obiect al
ipotecii imobiliare si asta ii da confort ca indiferent de ce transformri va avea bunul.
In aceasta materie doar pt a flexibiliza activitatea comerciala el nu are nicio limitare de a dispune in orice fel de
bunul respectiv.
- Perfectarea
Art. 2391 + 2372 (Cu titlu general cu privire la continutul ipotecii).

Art. 2393 efetul instrainarii bunurlui ipotecat asupra achizitorului. Dreptul creditorului ipotecat este posibilitatea
de urmarire a bunului. Prin acest art. se deroga de la acest art daca cel care instreaza este o intreprindere care vinde de o
obicei bunuri de natura celui care face ob ipotecii si aceasta intreprindere instraineaza si bunuri ipotecate (Similare cu ceel
pe care le vinde de obicei), atunci dob preia bunul liber de ipoteca. In acest caz, nu pot sa ii cer creditorului sa se bazeze
exclusiv pe efectul pub pentru ca, avand in vedere similitudinea, este de inteles ca un tert ar putea usor sa faca o confuzie
intre bunurile ipotecate si cele fara ipoteca (se reflecta principiul bunei-credinte).
Ce se intampla cu creditorul? Contraechivalentul bunului ipotecat art. 2393 (2) in acest caz, se bucura de
ipoteca asupra sumei de bani sau bunul care inlocuiteste bunul.

Drepturile si ob pentru toate tipurile de ipoteci ikobiliare in fav deb/creditorului:

Creditorul:

35
- Fiind vorba de un bun care poate ramane sub controlul fizic al debitorului, acesta are un drept de inspectie (Art. 2394),
dar nu poate exercita acest drept intr-un mod abuziv (stanjenirea activitatii debitorului, el treb sa il foloseasca in mod
eficient bunul).
- Dreptul de a culege fructel bunului ipotecat, dar legea spune ca, de fapt, mai mult decat extinderea ipotecii, ca si creditor,
poti sa iei fructele si sa i reduci creanta, dar acest dreptu trebuie prevazut expres + sa fie suficient de clar in contract
stabilit in ce conditii si proportiii se reduce creanta (= imputatia platii). Daca ai luat fructele, ce stinge din creanta, mai
intai dobanda (accesoiile) sau principalul ori amandoua, trebuie stabilit clar.
In cazul in care debitorul, avand bunul, are pe langa beneficul folosintei bunului, are si ob sa nu ii ingreuneze
creditorului drepturile, treb sa ingrijeasca de bunul, astfel incat, daca se trece la executare, bunul sa aiba os tare buna (art
2396) = raspunde pentru lucurile care excede uzura normala ([ lipsa ingrijirii trebuie sa determine imposibilitatea
executarii ipotecii)
Daca se creeaza acest impact, creditorul este indreptatit sa actioneze, pana la scadenta (= exigibilitate anticipata a
contractului de ipoteca, simplul fapt al neingrijirii da dr creditorului sa treaca la executare). Astfel, prin aceasta ob, creanta
principala devine exigibila,la fel si contractul, creditorul reduce prejudiciile pe care le poate creea in continuare.
In acelasi timp, pentru a evita unele abuzuri, lipsa intretinerii corespunzatoare, aceata poate fi fizica sau juridica.
Astle, debitorul mai creeaza o ipoteca asupra acelui bun, ceea ce aparent poate ingreuna excutarea de catre creditor (este o
ingradire juridica). Aceasat supraincarcare a bunului nu poate fi, insa, o cauza de exigibilitate anticipata, poate fi o
ingreunare, dar nu este acoprita de niciun articol, cu atat mai putin de acesta.

???? Exista o sectiunea cu privire la ipotecile asupra creantei unde intereseaza protectia debitorului, care treb sa
stie ca se poate trezi cu un alt creditor = obligatia de notificare astfel incat sa se ajunga la o situatei utila, deb creantei
ipotecate sa stie ca daca a platit se libereaza irevocabil, iar creditorul care a executat-o sa nu aiba vreo problema sa aalereg
dupa debitorul sau.
In legatura cu aceasta ipoteca, avem drepturi particulare ale partilor. Art. 2403 atat debitorul originar, cat si
creditorul care are ipoteca asupra creantei au actiuni fiecare dintre ei impotriva ultimului debitor. Acestea sunt actiuni care
urmaresc sa prezerve drepturile, legea le da ambelorparti posibilitaeta introducerii unei astfel de actiuni, se introduc una
pe cealalta, hot pe care o da instanta este opozabila fata de ambii.
In legatura cu imputaera sumelor, din plata creantelor, art. 1508-1509 din dreptul comun. Daca deb creantei
ipotecare nu platesete creditorului sau la timp, asta nu atrage automat dreptul de urmarire la crditorului ipotecar, are dr
invocarii art. 2403, dar 2407 nu este o ob a lui sa execute debitorul care nu plateste la timp. Astfel, s-ar putea interpreta
ca exista si o ob a fiecaruia sa introduca actiunea si , practic, acessta ib nu exista pentru creditorul ipotecar, nu are ob sa
faca ceva in concret.
ASTFEL, ob primara ramane in sacrina deb creditorului ipotecar.

Nasterea dreptului creditorului, care are efect doar intre parti. Pentru a avea efcet universal trebuie a doua etapa, si
anume perfectarea.
Daca ipoteca nu este perfectata, atunci creditorul pierde inclusiv beneficiul executarii facile a ipotecii din dreptul
civil, toate avantajele. Publicitaeta se face intr-un registru electronic, special (cea pentru garantii reale imobiliare). Aceasta
inregistrare presupune jiste formalitati simplificate, important pentru un creditor fiind asigurarea sa ca este primul care a
inregistrat-o.
Efectul publicitatii consta in primul inscris, primul in rang + permite niste facilitati la executaera silita a bunului
imobil ipotecat. Legea vorbeeste in art. 2410 despre perfectarea ipotecilor asupra conturilor bancare intr-o asemenea
ipoteza, pentru constituire valabila, contul trebuie sa fie identificat (banca, cod IBAN, titular) + ai doua feluri de a realiza
acest efect al perfectarii:
- inscriere in arhiva
- + control asupra contului (Art. 2410 creditorul ipotecar este chiar instutia bancara unde este deschis contul.
Aceasta facilitate exista, dar nu este folosita pentru ca nu este publicata nicaieri. Astfel, bancile isi iau si masura
pub la arhiva). Alte situatii de control: Cu acordul creditorului ipotecar si al debitorului, institutia de credit care nu
are in acest caz creanta, executa operatiuni asupra contului la instructiunile creditorului ipotecar.

36
 Art. 2420-2427. Art. 2425 este exceptia de la principiul funadamentul al primului inscris. Sunt trei ipoteze cand cineva
care se inscrie ulterior in arhiva dobandeste un rang inaintea celui inscris inaintea sa.
a) situatia finatatorului cel care a acordat un imprumut creditorului respectiv + situatia vanzatorului bunului
respectiv. Treb sa indeplineasca niste formalitati, atunci cand nu s-a facut plata integrala, fie creditorul respectiv
nu a fost platit de catre cumparator la mom achizitionarii. Ipoteca poarta asupra bunului vandut. Pentru ca
finatatorul sau vanzatorul sa aiba prioritate, acestia, inainte de transferul posesiiei asupra bunului la cumparator si
inainte ca acesta sa sinscrie avizul pe baza caruia se naste dreptul sau in arhiva, treb sa ii instiinteze pe ceilalti
creditori si ca intentioneaza sa isi execute aceasta superioritate. Dupa indeplinirea acestor formalitati, la care
ceilalti creditori nu au nicio optiune, se inscrie avizul la arhiva si creditorul respectiv dob primul rang;
b) domeniul agricol, stimularea creditarii in agricultura, proprietarul are pamanturi, iar pe restul l-a luat in
arenda, dar el trebuie sa se finanteze decat pe baza de credit (furnizor, din recolta sa), dar creditorii nu asteapta,
astfel ca se iau credite de la banca. Bancile trebuie sa primeasca o garantie (recolta viitoare) = ipoteca asupra unui
bun viitor. Acestia vor dobandi supraprioritate. Practic, noul finantator va avea o prioritate fata de ceilalti
creditori, durata pe care se poaet constitui este de maxim 6 luni, pana la momentul recoltarii. Efectul se produce
prin inscrirea la arhiva a acestei ipoteci, bate alte ipoteci, inclusiv cele asupra unui bun tot viitor.
c) Similar, ipoteca pentru cei care finateaza achizitia de medicamente etc pentru hrana unor animale (ipoeca
asupra animalelor)

Art. 2427 este o particularitate a chestiunii cesiunii ipotecii.

Executarea ipotecii:
Fav creditorului in baza legii legii, crenta ipotecara in contractul de ipoteca este considerat titlu executoriu. Chiar
daca ar exista o disputa intre creditor si debitor, practic, contractul de ipoteca este cu titlu executoriu. Instanta (jud) trebuie
sa cerceteze daca executarea este in regula, nu exista contestari, face un control formal preventiv si actioneaza gratios.
Numai ca urmare a acestui control se pune stampila.
A doua protectie pe care o da legea creditorului consta in 3 posibilitati de executare facilitate; de a vinde silit
(sa transforme bunul in bani), sa preia bunul in contul creantei (este o stingere partiala sau totala) si procedura speciala
consta in administrarea bunului astfel incat sa se obtina banii pentru acoperirea creantei. Daca este un bun complex ar
putea sa functioneze ultiam procdeura.
Indiferent de procedura, exista o chestiune comuna (art. 2436-2446) creditorul poate scoate fizic (Art. 2437)
mobilele. Practic, instituie in sarcina creditorului care a trecut la procedura separarii ob de despagubiri. Nu orice bun
imobil beneficiaza de aceasta protectie [nu o sa scoti caramizi art. 2437 (5)].
Alta facilitate cu pivire al oricare = executarea privata. Legea spune ca daca deb este relaxat si prin contractul de
ipoteca a acceptat executarea privata, atunci nu mai este nevoie de forta statului, prin forte proprii (inclusiv fara a apela la
executor), creditorul se duce si ia bunul. Nu se intampla in practica. Deb se poate razgandi. In contractele in fav Bancilor,
mereu scrie asta, dar daca deb nu mai vrea sa dea curs acestei ob nu este penalizat, dar ob banca sa treaca la executarea de
drept comun.
Alta particularitate care nu exista pana la legea 99 orice creditor poate declansa executarea silita. Legea
permite sub sanctiunea crearii unor garantii suplimentare pentru unii creditori. Creditorii cu rang inferior au un astfel de
interes care spera sa primeasca si ei macar partial pentru acoperirea creantei. Primul creditor se trezeste ob sa intre in
procedura de creditare, el nefiind interesat sa execute creanta. Oricare creditor poate declansa procedura, daca si cel cu
rang superior vrea sa o declanseze, acesta din urma o continua, el fiind primul in rang.

1. Se vinde bunul ipotecat (art. 2445-2459):

Creditorul nu poate sa vanda de capul lui. Poate declansa procedura si o conduce, iar legea impune niste
standarde de comportament, si anume: trebuie sa aiba un comprt comercial rezonabil cand executa prin vanzare bunul
(dupa luarea unor masuri comercial rezonabile = art. 2446 ce ar treb sa se inteleaga in practica prin aceasta vanzare.
Reste vb de cautarea unui pret corect = bunul respectiv este un bun de tipul celor care se vand pe piata organizata. aceste
piete dau un pret. Daca stabileste un pret mai mare, diferenta se plateste din buzunarul creditorului. Daca nu avem o
piata organizata, atunci legea spune ca te uitit la contra de ipoteca daca a stabilit el aceasta regula, insa, el nu spune nimic,
in cele mai multe situatii, caz in care revine sarcina probei cred ipotecar ca in lipsa oricarei inidactii cu priv la un pret

37
 corect, pretul ob din vanzre era rezonabil de bun, fie ca a facut o licitattie, a contactat mai mutlti cumparatori, fie ca a
facut o evaluare inainte de executare silita etc).
In toata acesata procedura, exista o protectie a creditorului, pasul cel mai importanta este ca treb sa notifice pe
toata lumea importanta (creditorii care sunt deja inscrisi in arhiva, debitor, succesori in drepturi ai acesora, orice alta
persoana care are un drept asupra bunului, real sau de creanta) si nu poate trece la executare mai dev de 15 zile de la data
notificarii. Daca in aceste zile nu s-a intamplat nimic, totul bine, dar se pot introduce contestatii la executarea propriu-
zisa, este contecioasa, in fata unui jud care se uita la cerere, pretentii etc si da o hot. Art. 2452 instanta nu are discretie
cu privire la acceptare sau nu a opozitiei, Ea poate face acest lucru daca prin executare se incalca drepturile
creditorilor sau deb ori deb dovedeste ca a platit intre timp. Se stinge creanta creditorului care a trecut la executare,
dar nu o stinge si pe a celorlalti.
Ca modalitati de vanzare, pot sa vinzi prin negociere directa, inclusiv pers care a decansat procedura executarii
poate sa cumpere, dar nu in contul creantei. Dobanditorul, indierent de instrainare, este liber de orice sarcina. Inclusiv
privilegiile se sting, daca prin lege nu se prevede altfel (nu prea se prevede altfel )).
Daca nu ai fost atent si ai pierdut bunul care credeai ca este al deb, atunci pentru tert dob exista riscul unei act in
revendicare de la adev prop, dar creditorul trebuie sa plateasca contravaloarea bunului respectiv catre acest propr.

DISTRIBIREA SUMELOR INCASATE: acopera primul, ce ramane se duce la restul creditorului, iar daca mai
ramane la debitor.

2. Art. 2460-2463 preluarea bunului in contul creantei pentru aceasta treb sa indeplinesti cateva conditii:
a) acord intre creditor si deb, dar dupa ce a a aprut cauza de excutare silita, NU prin contractul de ipoteca care ar putea sa
dea nastere abuzurilor;
b) Ceilalti creditori nu se opun (se notifica creditorii si numai daca sunt toti de acord, in sensul ca ei scapa de un cereditor,
atunci s-a indeplinit conditia);

3. Procedura mai rar intalnita in paractica;

Masuri de protectie:
Ex. daca se invcalca reg executarii silite, creditorul care le incalca treb sa plateasca niste despagubiri (2474-2477),
determinate de lege special in functie de tipul de incalcare (= clauze penale minimale, creditorul va plati cel putin, dar
daca prejudiciul suferit este mai mare, poate sa primeasca si diferenta).

38
 Titlurile comerciale de valoare
Cambia. Biletul la ordin. Cecul
Caracteristici:
- titlul are caracter constituitv, toate drepturile legate de circulatia ei se nasc la mom emiterii ei, intr-o anumita
forma. Toate dr exista numai cat timp exista aceasta hartie. NB. Nu se pot trece toate dr ale tutoro celor care au
dre.
- caracter formal. Pentru a da certitudie celor care intra in contact cu aceasta hartie, trebuie ca in modul in care
este structurata, in care sunt descise operatiunile pe care le acopera, presupune un anumit formalism, prevazut
de lege (nu se poate folosi altceva decat ce este prescris de lege)
- caracter literar daca vrei sa limiteze dr celor ale caror nume apar pe harite, limitaera se face numai prin
inscriere pe hartia respectiva. In caz contrar, se aplica legea, astfel ca are drepturi cel care are o anumita pozitie
pe hartie
- caracter autonom. Avem un raport juridic preexistent. Exista o rel ajuridica intre cei care participa la
incheierea hartieii, dar aceasta relatie explica doar continutul sau modificarea continutului haritie, dar nu
conditioneaza dre si ob partilor care apar pe hartie. Toate raporturiel juridice care se nasc in leg cu acestea sunt
autonome cu raporturile juridice care le-a conditiont, det aparitia. Orice s-ar intampla rau in rap juridic initial,
nu afecteaza validitatea emiterii si nici circulatiei. Odata ce a fpst emis se rupe de rapo juridic initial. Rar sun
cazurile in care mai exista o legatura.

CAMBIA:
Presupune trei parti:
- partea care o emite (tragator)
- partea care o primeste (=beneficiar)
- partea careia i se da ordin sa plateasca o suma de bani beneficairului (= tras). Aceassta parte nu este, insa,
obligata sa plateasca. Lui i se indica numele pe cambie ca fiind cel ultim si principal care justifica in litera
cambiei, pentru ca exista o rl juridca fie intre tragators si tras, fie in tre tragator si beneficar, dar aceasta relatie

39
 nu gereneaza o ob pebtru aceasta eprsoana de a plati cambia. La mom la care prezinta cambia spre plata, el
poate acceta (= atunci este de bine si este un mom in care are ob juridic cambiaras i poate fi executat silita apoi)
sau refuza, caz in care nu ii incumba nicio raspundrere juridica. Pana la mom camibie, avan raporturi intre
tragator si beneficiari si succesori.
Conditii de forma:
art. 1 din Legea 58/1934 conditiile de validitate de forma pentru nasterea valabila a cambiei. Legea
59/1934 cecul.
acestea sunt:
- in primul rand trebuie trecuta den de cambie in limba n care este redactat titlul; Nu poate fi trecuta o denumire
care exprima acelasi lucru, dar nu mai e in circulatie. Ex: pe vechiul cod era trada, actualmente este cambie, dar
nu se mai poate folosi trada, pentru ca nu mai este in circulatie
- ordinul neconditionat pe care tragatorul il da trasului (care nu este ib) de a plati suma de bai inscrisa pe
cambie. Legea presire o anumita forma, insa, din formularea acestui ordin treb sa rezulte caracterul imperativ si
lipsa conditionarii platii; veti plati lui suma de X contra doc este valabila sau este o conditie de palta, cambia
fiind deci nevalabila. O asemenea formulare, valideaza doc, nu este o comabie propriu-zisa. Platiti lui si primiti
urmatoarele doc. = nu mai este o conditionare, spune doar obligatia de a primi niste doc pe care trasul trebuie sa
le dea tragatorului.
- de a arata numele celui care trebuie sa plateasca (rasul). El trebuie sa fie identificat suficient de clar,
astfel incat pentru neneficiar sau sucesor sa fie determinabula pers unde treb sa prezinte cambia, de
regula, numele este den comerciala si eventual un element de identificare. (COD DE IDENTIFCARE).
Exista posibilitae emiterii unei cambii fara indicarea numele, dar este nevoie de o conditie suplimentara.
- scadenta. Exista mai multe sisteme prevazute de art. 36 si 37-39 din Lege 58. Cambia la vedere
(PREZENTAERA cambiei spre acceptare. Pentru a inlatura incertiduinea legata de pozitia trasului, i se prezinta
si se aduce la vedere cambia. In acel mom el nu treb sa plateasca decat daca este cambie la vedere), cambia cu
data fixa si cambia la un anume termen de la data emisiunii (aici trasul isi exprima dorinta de a accepta sau,
daca accepta, incepe sa cugra timpul pana la scadenta. In acest caz, se permite identifcarea daca se pot baza pe
ob juridica atrasului). Primele doua sunt specifice. Daca titlul nu spune nimic in privinta vederii, atunci legea
immpune un termen de 1 an de zile. Daca emitentul, tragatorul, vrea sa dea mai mutl timp, el poate prelungi
termenul si poate reduce termenul si poate impune prezentarea in 30 de zile de la data emisiunii, de ex. Cei care
o dob ulterior si o transmit (girnati) nu pot decta sa reduca termenul respectiv, nu pot sa il prelungeasca. Daca
tragatorul nu a zis nimic, ei il ppt scurta, dar nu il pot prelugi. Daca tragatorul a prelungit termenul, girantii il
pot reduce. Scadenta poate sa nu fie arata la mom prezentarii cambiei.
- Trebuie arata locul unde trebuie facuta plata, daca nu se indica, atunci e locul de la domiciului sau sediul
trasului Daca apare o localitate in dreptul numellui trasului, atunci se prezuma ca aceasta este adresa platii, si
treb verificat daca are aici un seidul sau domicul. Daca are mai multe sedii, se poate oriunde.
- numele beneficiarului, dar si el poate lipsi.
- Aratarea datei si locul emiterii cambiei. Data este esentiala, in functie de ea se calucleaza scadenta.
- Semnatura tragatorului, a celui care emite cambia. Trebuie un anumti formalism, daca este pers fizica,s em
scrisa de mana, nume de familei si intiiala prenumelorui. Daca este pers juridica, den comercial is trebu semn
rep legal, care trebuie sa fie manuscrisa. Daca este vorba de un rep conventional, atunci el treb sa scrie pe
cambie ca are aceasta calitate. daca cel caer sem ca si tragatior este un madatar al tragatorului, deci emite
cambia in numele acestuia sau contul sau, daca nu mentioneaza rel de mandat, evident ca apernta are drept

40
consecinta ca el este preumat tragator. Exista o decizie la ICCJ cu privire la semnarea cambiei, decizia nr
13/2013. + 1/2003
Este posibil ca aceste elemnete sa lipseasca, daca lipsesc pentru ca partile au uitat sa faca ceea ce trebuie,
atunci cambia nu este valabila, Daca au ascuns unul dintre aceste elemente, ei trebuei sa incheie conventie de
comoletare,, BENEFICARUL SI tragatorul convin asupra acestor completari, beneficiarul facand asta.Toate
celelalte elemente pot sa nu fie acolo si se completeaza, daca nu se compl transmite cambia ca atare, fiind
valabila si traditiunea, iar cel care preia titlul o completeaza, oricum, ultimul care primeste cambia, o
completeaza

Transmitera cambiei: prin gir

Girul, ca si forma, presupune o mentiune pe spatele cambiei. To ce e pe fata tine de mom emiterii si
eventual de plata. Pe spate sunt mentiuniel legate de circulatie, Nu se poate o cambie valabila cu gir pe fata, el
treb pe spate sau, in completare, o hartie suplimentare (prelungire = alonja).
Girul este instrumentul prin care detinatorul la un mom dat al cambiei transmite aceasta catre o alta pers.
Cel care transmite prin gir = girant. Cel care primeste = grirator. Giratarul popate deveni giran daca transmite
mai departe.
Girul presupune un ordin de plata ce ordona trasului sa plateasca giratarul. Acets gir este neconditionat.
Girul poate fi partial, pentru ca este la alegera girnatului cat vrea sa transmita. Poate fi si gir in alb = la mom
transmiteri cambiei nu se trece pers giratarului si se lasa acestuai liberatea fie de a trece numele mai tarziu sau
sa trimita cambia ca atare si sa lase pe urmatorul giratar sa treaca numele. Girul in alb ingreuneaza probatiunea.
Cambia este cu atat mai valoroasa cu cat are mai multi dobanditori si transmktatotir. Daca ramane de la inceput
pana la sfarsit numai intre cei trei, atunci daca benefiaciaul nu obtine acceptul trasului, se poate intredrpat doar
imp tragatorului singur care treb sa plateasca. Daca sunt mai multi giranti si girantari, ultimul care vrea dreaptul,
se poate duce la oricare daca trasul nu accepta, girnatii anteriori, benefiaciarul, tragatorul. Ultimul este cel mai
favorizat, el alege la care se duce dintre cei anteriori. In mom in care face asta, toti cei ulteriori, au scapat. Cel
care a platit, se duce in spate. Cel care prezinta cambia la tras treb sa se legitimeze cu cambia (numele sau pe
cambie). La cambia in alb, daca nu stie prin ce nume a trecut anterior, e dificil sa dovedeasca + transmitere
valabila catre el, daca exista pana la el o traditiune nevelabila, singurii care scapa sunt giratarul care a primit-o
si cel ulterior. Trebuei sa existe un minim de diligenta din partea celui care primeste.
Forma: pe spate + trebuie indicat numele giratarului + nuimele beneficiarului pe fata + semnataura
girantului, care treb sa indpelineasac aceleasi cinditii ca la sem tragatorului.

Cambia poate fi avalizata, garantata de cineva care nu trebuie sa aiba nicio rel juridica cu pers pe care o
avalizeaza. Nu conteaza cauza, dar in mom in care nuemel sau apare pe fata sau pe spate in dreptul denumirii
unei pers de pa cambie, atunci el este considerat ca fiidn garant avalist. Legea cere si o anumita forma de
asumare a acestei obligatii = pentru a lua sau din care sa rezlte intentia de avalizare. Unoeri, in functie de ceea
ce este scris deja pe cambie, nici nu mai este nevoie de orice forma. ACEA pers este tinuta solidar sa plateasca
numai pentru pers pe care o garanteaza, de pe spate sau fata,

41
 Din aceasta perspectiva, la cambia, inclusiv trasul acceptatnt poate fi avalizat. Seamana cu fideiusiuena,
insa ceea ce se garanteaza este plata, deci nici macar persoan in sine nu este garnatata ca la fideiusiune, ob de
plata a cuiva. Nu este o garantie ca si restul.
De aceea, avalistul, poate sa isi limiteze avalizarea pentru suma de Daca pers, res[ectiva plateste, ea se
substitui in dr celui care care cgaranteaza si se poate indrepta impotrica autorilor si antecesorilor personaei
respectiv.
La fel ca si girul, si avalul este neconditiont, nu poate fi cnditionat de indeplinirea unei formalitatii sau de
luarea unei actiunii etc.

Procedura de inacsare a cambiei: Doua momente:

-acceptaera, daca camnbia presupune anterior o acceptare, exista in cazul unei cambii la vedere, in cel
cazuri ea se prezinta numai la plata. Aceeptarea este numai a trasului si acesta daca aceepta treb sa scrie
acceptare, nu altfel. Isi asuma ob neconditionata de a palti. Daca trasul acceptatn, totui, ulterior ref sa plateasca,
deb ultimei cambii se bucura de regresul cambiar. Se poate face si este recomadat sa se faca un protest de
neacceptare, treb dem fata de ceilalti deb cambiari ca trasul nu a vrut sa accepte. Notarul poate face aceasta
proba. Trasul poate sa accepte si partial (pentru suma x, ca si avalistul). Cert este ca daca, chiar daca este la
vedere, daca trasul refuza, atunci incertiduinea a fost ijnlaturaa, toti stiu ca nu va plati. Nu mai are rost sa se
astepte implinirea termenului. Trasul refuza in continuare, caz in care se accelereaza scadenta. De trece la
executarea cambiara.
- prezentarea la plata propriu-zisa Plata este sub forma cea mai puternica a acceptarii platii, aici se
prezinta cambia la scandeta si trasul care nu este acceptat poate sa ceara un termen de gandire si daca s-a gandit
si nu vrea sa accepte, atunci se adreseaza un refuz de plata, un proce-verbal prin care se atesta refuzul. Refuzul
de plata este important pentru ca nu conditioneaza ob, dar si permite declansarea unui mecanism de executare,
in acelasi timp, are si ob de informare, si anume, autorul sau, girnatul sau, trebuie sa fie infr in 4 zile in care sa
ii comunice acestuai despre neplata, de la data protestului Cel care a primit primul aceasta infrmare, la randul
sau, ii spune griantului sau, pana l atragator. Legea nu invalideaza executarea din cauza neinformatrii,
neinformarea nu inlatura dreptul de a cere plata cambiie, dar da dreptul la despagubiri.
In schimb, daca adreseaza protestul, atunci nu se poate face executarea cambiei. Ce executa creditorul
cambiar? Ce poate. Ea poate sa fie garantata, mobiliar sau imobiliar, sau poate sa fie pura si simpla, ceea ce face
pe creditor sa fie chirografar, avantajul sau este ca, cambia este titlu executoriu. Contestatia la executare este
permisa in conditii restrictie si nuai pentru chestiunii de forma si in termen scurt. Se executa orice bun care nu
este dja executat. El se indreapa oriaria dintre autorii direti sau indirecti, pana l atragator, Ultimul care plateste
este tragator. Cambia perfecta, multi girantari si giranti si un tras care plateste. Plata de catre tras ii elibereaza pe
toti.
In legatura cu griul, cel care dob cambia prin gir, da o suma de bani din patrimoniul sau contra unie
asteptari ca cineva ii plateste suma de pe fata cambiei. Exista un mecnsim de discount numita sconatre prin care
Banca Centrala stabileste dobanda si cand primeste discountul ia o decizie.
Cel care a trecut la executare este pobil sa nu mai poata executa potrivit mecnismului cu protest, si atunci
legea permite alte forme de executare imp deb cambiari, insa, toate aceste forme, pierd din beneficiul executarii
cambiare. Executarea cauzala care este cea imediat disponibila, in acest caz, cel care executa nu se poate
42
indrepta decat impotriva cel care a cauzat pierderea cambiei sau transmiterea ei. Raportul cauzal produce
efecete asupra cambiei. Daca nu poate exercita actiunea cauzala, atunci are actiunea fara cauza, impotriva
autorului sau, caruia ii cere sa plateasca nu suma pe de spatele cambiei, ci suma cu care acest transmitator s-a
imbogatit in dauna lui.
BILETUL LA ORDIN:
art. 104-107. Este bilateral, de la mom lui ai doua parti, anume cel care vinde (emitent) si beneficiar.
Biletul la ordin este mai sigur pentru beneficiar. este mai frecventa decat cambia.
Continut: are aceleasi elemente ca si ccambia, fara tras. Nu treb confundat cu cambia in care tragatorul
este si tras. Aici, cand se ajunge la el pentru plata ultima, se ajunge in calitate de tras.

43