DREPT INTERNATIONAL PRIVAT

Definitie:DIP este acea ramura a sistemului de drept care cuprinde un ansamblu de norme juridice preponderent
conflictuale,care reglementeaza conflictele de legi in spatiu,conflictele de jurisdictii(competenta internationala a instantelor si
autoritatilor romane,inclusiv recunoasterea si executarea hotararilor straine),precum si conditia juridica a strainului in tara noastra
Trasaturi:
a)DIP este o ramura de drept
b)normele DIP sunt in marea majoritate norme de conflict
-ele nu reglementeaza in mod direct relatia privata,ci misiunea lor este aceea de a indica legea normativa sau sistemul aplicabil
-au un caracter prealabilin orice situatie trebuie solutionat prima data conflictul de legi(o lege conflictuala de jurisdictie,doua
conflicte de legi)
-sunt numeroase si variate
-orice norma de conflict presupune doua elemente:
continutul
legea normativa de conflictindica un anume sistem de drept,prin intermediul punctului de legatura
-din punct de vedere al etatizarii logice al operatiunilor,instanta va proceda la solutionarea conflictului de jurisdictie,iar apoi,in masura
in care se considera competenta sa asculte cauza,va trece la solutionarea conflictului de legiin solutionarea conflictului de
legi,intotdeauna instanta va avea ca punct de reper primar norma de conflict prevazuta de legea romana(!egea "#$%"&&')
-DIP porneste intotdeauna de la premisa vocatiei egale de aplicare a tuturor sistemelor de drept,in care raportul juridic prezinta legaturi
prin elementele sale de extraneitate
-pozitiei juridice de egalitate a subiectelor participante la raportul de drept privat ii corespunde vocatia egala a aplicarii sistemelor de
dreptexista posibilitatea de inlaturare a aplicarii unei legi straine principal competenta,daca dispozitiile ei contravin esential
principiilor fundamentale ale sistemului nostru de dreptnu toate dispozitiile care au caracter imperativ in dreptul intern sunt dispozitii
de ordine publica in DI
-in domeniul DIP intra toate domeniile dreptului privat
-normele de conflict pot imbraca doua forme:
") conflictul pozitiv
-conflictul pozitiv de legi exista atunci cand fiecare dintre normele de conflict cu care raportul juridic prezinta legea prin elementele
sale de extraneitate,isi revendica aplicarea in privinta acestuia
-de exemplu,un cetatean francez cu domiciliul in (nglia,ridicandu-se apoi o problema legata de capacitatea sa contractualain acest
caz,norma de conflict franceza din art) * +odul ,apoleon isi revendica aplicarea deoarece,potrivit DI francez,starea si capacitatea
persoanei este supusa legii sale nationale,adica legea statului a carei cetatenie o poseda persoana in cauzain egala masura,si dreptul
englez isi revendica competenta de aplicare in temeiul principiului lex domicili,avand deci in vedere ca domiciliul acestui francez se
gaseste in (nglia
-tot astfel,ne aflam in prezenta unui conflict pozitiv de legi si in cazul succesiunii unui defunct italian a carui masa succesorala se
compune din bunuri mobile situate in -ranta,deoarece legea franceza isi revendica competenta de aplicare in speta,in temeiul
principiului lex rei sitae(legea locului situarii bunului)in egala masura si dreptul italian se considera competent,deoarece potrivit art)
./ din legea italiana de DIP,numarul '"0 din *" mai "&&$,succesiunea este supusa,indiferent de natura bunurilor care compun masa
succesorala si indiferent de locul situarii acestor bunuri,legii nationale a autorului succesiunii
') conflictul negativ
-conflictul negativ apare atunci cand niciuna dint-insele nu isi revendica competenta de aplicare
-de exemplu,in cazul unui contract se ridica problema capacitatii unui cetatean englez cu domiciliul in -rantalegea engleza atribuie
competenta legii franceze ca lex domicili,in vreme ce nici legea franceza nu-si cunoaste competenta,atribuind-o ca competenta legii
engleze ca lex patria
-tot astfel,cazul succesiunii unui francez care a lasat bunuri imobile in Italia,cand nici legea succesorala franceza nu-si revendica
competenta de aplicare,deoarece imobilele sunt situate in Italia,competenta apartinand in viziunea franceza dreptului italian,in vreme
ce nici dreptul italian nu se considera competent,deoarece autorul succesiunii este un national francezin cazul dat,acela al
succesiunii,bunurile imobile fiind situate in Italia,norma de conflict franceza trimite la dreptul italian,ca drept al locului situarii
imobilului din masa succesoralatrimiterea poate fi privita intr-o acceptiune mai restransa,considerandu-o ca fiind facuta la dreptul
material al tarii respective,in cazul din speta,la dreptul succesoral italian
-nu aceasta este insa acceptiunea pe care o vom avea in vedere,ci cea extensiva,care priveste trimiterea dispusa de lex fori la intregul
sistem de drept strain,cuprinzand deci si norme de conflict straine aferente
-acestea,la randul lor,pot sa accepte trimiterea dispusa de lex fori,ipoteza in care se va aplica dreptul material al tarii respective sau
dimpotriva,pot sa nu accepte trimiterea,atribuind la randul lor competenta de reglementare fie legii forului,fie legii unei terte tariin
aceasta din urma ipoteza,deci atunci cand dreptul strain la care a trimis lex fori nu accepta aceasta competenta legislativa,se spune ca
el retrimite fie inapoi la legea forului,fie la legea unei terte tari
-retrimiterea poate imbaraca doua forme :
a) retrimitere de gradul I(ruc1verveisung)
-este aceea prin care legea straina la care a trimis lex fori,neconsiderandu-se competenta,atribuie,la randul ei,competenta
legii forului
b) retrimitere de gradul II(2eiterverveisung)
-este aceea prin care legea straina la care a trimis lex fori,neacceptand aceasta competenta,o atribuie sistemului legislativ
apartinand unei terte tari
-de exemplu,cazul unui cetatean danez care are domiciliul in 3egatul 4nit si se ridica in fata unei instante germane o
chestiune legata de capacitatea lui de a incheia un contractlegea forului este legea instantei germane,legea lui nationala este lex
domicili,potrivit dreptului danezlegea germana trimite la dreptul danezdreptul danez nu-si revendica dreptul si retrimite in
(nglia,caci acolo are domiciliul persoana
Defintitie:3etrimiterea esre procedeul juridic prin care norma de conflict straina la care a trimis lex fori,neacceptand
competenta ce i-a fost atribuita,atribuie la randul ei competenta de reglementare,legii unei alte tari)
"
Aparitia retrimiterii in practica judecatoreasca
-fenomenul retrimiterii nu a fost o creatie a doctrinei,ci el a aparut cu mult timp in urma,el fiind reflectat in practica instantei,existand
o serie intreaga de decizii care pun in evidenta retrimiterea
-pentru prima data,retrimiterea a fost constientizata intr-o speta solutionata de 5ribunalele engleze in anul "&.",denumita Collier s!
Rie"# si care privea conditiile de validitate ale testamentuluiin aceasta speta este vorba de un cetatean englez,avand
domiciliul,potrivit dreptului englez,in 6elgia si care a lasat un testament si / codicile,care erau considerate valide din punct de vedere
al formei,potrivit dreptului englezin schimb,potrivit dreptului belgian,ele erau lovite de nulitate absolutade asemenea,potrivit
dreptului belgian,testatorul nu avea domiciliul legal in 6elgia,deoarece desi acesta locuia de mult timp in 6elgia,nu indeplinea
formalitatile administrative de autorizare a domiciliului in 6elgia,formalitati impuse imperativ de dreptul belgian de la acea
vreme,astfel ca din perspectiva belgiana acest testator englez era considerat a avea doar domiciliul de facto in 6elgiainstanta engleza
sesizata in privinta aprecierii validitatii testamentului a aplicat -oreign +ourt 5heor7,care,in esenta,nu recunoaste explicit
retroactivitatea,dar admite implicit recunoasterea ei,potrivit careia judecatorul englez,in solutionarea unui litigiu cu un element
strain,trebuie sa solutioneze cauza ca si cum s-ar afla in tara la care a trimis norma de conflict engleza
$peta %or&o 'oaria
-in speta este vorba despre un copil bavarez pe nume 8abiere -orgo,care este adus de la varsta de $ ani in -ranta,unde traieste tot restul
vietii,murind la varsta de /0 de ani si lasand o succesiune mobiliara importanta-orgo nu a fost niciodata casatorit,nu a avut copii si nu
a lasat testamentla moartea sa,rudele sale colaterale dupa mama au introdus in fata instantei franceze o petitie de ereditarepotrivit
dreptului bavarez de la acea vreme("090),-orgo era considerat ca avand ultimul domiciliu in -rantapotrivit dreptului
francez,domiciliul lui -orgo era considerat a fi in 6avaria,deoarece desi -orgo traise toata viata in -ranta,el nu a obtinut niciodata
autorizatie pentru a-si stabili domiciliul aicide asemenea,dreptul francez de la acea vreme nu recunoaste vocatie succesorala
colateralilor din acea casatorie,drept care era recunoscut de cel bavarezin solutionarea acestui litigiu,+asatia -ranceza,printr-o decizie
din "&90,a considerat competenta succesiunii legii bavareze a legii nationale a lui -orgoapoi,avand ca reper norma bavareza,a
acceptat retrimiterea si a aplicat dreptul francez si atunci a declarat mostenirea ca fiind vacanta,atribuind-o astfel statului francezin
speta avem si o retrimitere de calificari,deoarece avem calificarea legii domiciliului+asatia a recalificat notiunea de domiciliu ca in
legea bavareza,afirmand ca domiciliul este in -ranta,succesiunea este vacanta potrivit statului bavarez,iar averea intra in patrimoniul
statului francez
-in lipsa de stipulatie contrara,in (nglia incheierea casatoriei conduce la revocarea testamentului de plin drept
$peta Adams s! Adams
-in speta este vorba de ' apartamente situate in 8pania,care fac parte din masa succesorala dupa defunctul (damstestatorul a murit la
* aprilie "&0'prin clauza testamentara numarul *,defunctul a dispus in favoarea sotiei sale(parata din proces),lasand acesteia averea
sa absolut in intregime si de peste tot,in speta proprietatile din 8paniain urma mortii testatorului au ramas sotia si fiul
acestuia(reclamantul)
-testatorul era cetatean britanic,avand in acelasi timp si domiciliul in (ngliadrepturile reclamantului sau ale paratului asupra
proprietatilor imobiliare din 8pania depind de legea pe care instanta in cauza o va aplica devolutiunii succesiunii,mai precis instanta
poate alege intre legea materiala engleza,adica legea statului caruia ii apartinea de cujus si cea spaniola sau legea statului pe teritoriul
careia erau situate cele doua apartamentedaca s-ar aplica legea nationala engleza,paratului ii vor reveni in intregime imobilele din
litigiuin schimb,daca s-ar aplica dreptul succesoral spaniol,reclamantul ar fi indreptatit la o cota obligatorie :legitimas; de '%* din
succesiune,paratului revenindu-i doar +d < "%*rezultatul solutiei depinde in mod exclusiv de maniera de solutionare a conflictului de
legi succesoraleintrucat ultimul domiciliul al testatorului era in (nglia,s-a apreciat ca efectele testamentului se vor produce in
conformitate cu legea engleza,intelegand prin aceasta the 2hole la2 of england,iar potrivit normelor de drept internationale private
engleze,succesiunea proprietatii imobiliare din 8pania este supusa regulii lex citius,intelegand prin aceasta si intreg sistemul de drept
spaniolpornind de aici,instanta britanica a apreciat ca trebuie sa solutioneze litigiul in aceeasi maniera in care ar fi solutionat de
+urtea 8uprema a 8paniei,aplicand teoria instantei straineaceasta inseamna ca instanta engleza trebuie sa porneasca aidoma
judecatorului spaniol,de la norma conflictuala spaniola incidenta in cauzapotrivit art) & punctul 0 din titlul preliminar la +odul +ivil
8paniol,succesiunea,indiferent de natura ei si indiferent de locul situarii bunurilor din masa succesorala,este supusa in intregime legii
nationale a persoanei decedatenorma conflictuala spaniola trimite la legea englezajudecata spaniola(in a carui postura s-a transpus
magistratul englez) va aplica legea materiala engleza(ipoteza in care paratul e favorizat) sau dimpotriva,intre sistemul de drept
englez,stiut fiindca in acest caz norma de conflict engleza va retrimite la lex spaniolase recunoaste unanim ca in situatia in care norma
conflictuala engleza la care a trimis cea spaniola retrimite la aceasta din urma,judecatorul spaniol ar urma sa aplice legea materiala
interna,ipoteza in care reclamantul ar fi indreptatit la cele '%*in general,se apreciaza ca in situatia in care instanta spaniola ar avea in
vedere intreg sistemul de drept englez,judecatorul spaniol ar aplica invariabil dreptul spaniolpotrivit art) & punctul " din +odul +ivil
8paniol,legea personala a persoanei fizice este determinata de cetatenia saaceasta lege va carmui capacitatea,starea civila,drepturile si
obligatiile familiare si succesiunea pentru cauza de moarteart) & punctul 0 spune ca :succesiunea pentru cauza de moarte va fi
guvernata de legea nationala a lui de cujus din momentul mortii sale,independent de nationalitatea si de localizarea bunurilor;
totusi,dispozitiile testamentare si pactele succesiunii care sunt valide potrivit dreptului national al testatorului sau ale celor care au
incheiat actele din momentul incheierii lor vor ramane valide,chiar daca succesiunea va fi guvernata de o alta lege,insa dispozitiile
privind rezerva,daca exista,vor fi supuse acestora din urmanu exista niciun dubiu ca potrivit art) & punctul 0 succesiunea proprietatilor
spaniole ar urma sa fie supusa legii engleze ca lege nationala a testatoruluiart) & punctul 0 din +odul +ivil 8paniol trimite la dreptul
englez si are in vedere legea engleza internaart) "' din +odul +ivil 8paniol contine anumite principii generale de drept international
privat spanioldispozitia care ne intereseaza este art) "' punctul ' care spune ca :trimiterea dispozitiilor la o lege straina va fi
prezumata ca fiind facuta la legea materiala straina,excluzandu-se orice retrimitere facuta de normele de conflict straine la o alta lege
decat cea spaniola;art) "' punctul ' are o forumlare contradictorie
-acceptiunea de drept material are in vedere dreptul succesoral spaniol,excluzand normele de conflict spanioledivergenta intre experti
este legata de maniera in care +urtea de drept spaniol ar aplica art) "' punctul ' din titlul preliminar al +odului +ivil spaniol
-8enior 6arero,expertul paratei,subliniaza caracterul ilogic al art) "' punctul ',mentionand ca din prima parte ar rezulta faptul ca
trimiterea dispusa de norma de conflict spaniol ar avea caracter material,caracter care ar exclude orice retrimitere viitoare
-partea a doua a textului evoca posibilitatea admiterii unei retrimiteri limitate,daca se face la dreptul spaniolpunctul sau de vedere este
ca o instanta spaniola ar avea indrituirea de a accepta o asemenea retrimitere(grad I),dar nu este obligatadaca o speta similara ar
ajunge in fata +urtii spaniole,aceasta ar decide in chestiunea admiterii retrimiterii,doar tinand seama de principiile generale ale
'
dreptului spaniolin cazul spetei,admiterea retrimiterii in materia succesiunii bunurilor unui national englez ar afecta principiul
fundamental al unitatii succesiunii din dreptul spaniol
-conceptul unitatii succesiunii,reglementat de art) & punctul 0 este legat de legea nationala a autorului eisistemul de drept consacra
aceasta unitate indiferent de locul situarii bunurilor(toate sunt guvernate de aceeasi lege)+urtea 8uprema a 8paniei,fara a fi legata de
art) "' punctul ' va admite sau nu retrimiterea,dupa cum aceasta va afecta sau nu unitatea succesorala randuita in jurul principiului
nationalitatii
-expertul in dreptul spaniol al reclamantului nu este de acord cu aceasta constructieadmite formularea art) "' punctul ',doar ca el
considera ca acest articol impune sau obliga instanta spaniola sa admita retrimiterea,ori de cate ori legea trimite la dreptul
spaniolprincipiul unitatii succesiunii nu este unul absolut,facand referire la numeroasele situatii in care legea aplicabila capacitatii
testatorului nu este identica cu cea prin care se apreciaza validitatea inscrisului testamentar si a drepturilor intemeiate pe testament
(precierea manierei in care un judecator ar proceda in locul lui
-nu se pune problema =ab initio> a unei retrimiteri de gradul II(este exclusa)
-pana la acea data nu a existat o practica cu privire la aplicarea art) "' punctul ' +od +ivil spaniolavand in vedere punctul de vedere
al lui senor 8antonio(expertul reclamantului),care priveste art) "' punctul ',ca impunand obligatia instantei ori de cate ori este vorba
de succesiunea bunurilor mobile situate in 8pania,dar apartine unui national englez,de a fi reglementate de dreptul intern spaniolpe de
alta parte,expertul doar sustine acest efect al art) "' punctul ',fara sa justifice logic de ce el ar impune in mod automat obligarea
instantei de a accepta imediat retrimiterea
-pe de alta parte,ambii experti recunosc faptul ca principiul unitatii succesiunii,intemeiat pe legea cetateniei,este un principiu
fundamental atat in dreptul intern,cat si DIP spaniola aplica dreptul succesoral spaniol unor imobile situate in 8pania,dar apartinand
unui national englez ar contraveni acestui principiude aceea,nu poate achiesa la punctul de vedere al senior (lbano(de a limita
aplicarea acestui principiu al unitatii succesiunii)multiplicarea legilor succesorale ar fi recunoscuta in dreptul spaniol,dar nu a
demonstrat practica curentadupa parerea lui,din art) "' punctul ' nu rezulta implicit obligatia impusa instantei de a accepta
retrimiterea dispusa de norma de conflict engleza
-vom decide in sentinta de a da efect principiului unitatii succesiunii,considerandu-l un principiu fundamental al DIP spaniolpentru
acest motiv,dupa indelungate ezitari si dificultati,consider ca daca +urtea 8uprema a 8paniei ar fi sesizata cu o speta similara ar da
intaietate principiului unitatii succesiunii,admitand devolutiunea proprietatilor spaniole apartinatoare defunctului,national
englez,potrivit dreptului englezde aceea, instanta respinge actiunea reclamantului atribuind proprietatile spaniole,in intregime,in
temeiul testamentului paratei
Principalele ar&umente impotria admiterii retrimiterii:
") Instantele trebuie invariabil sa asculte de norma de conflict a forului)Prin admiterea retrimiterii se nesocoeste
principiul in solutionarea conflictului,instanta se conduce dupa norma de conflict straina,si asta chiar daca retrimiterea se face inapoi
forului)
') (pare cercul vicios-daca retrimiterea dispusa de lex fori e considerata facuta la intreg sistemul strain,cuprinzand si
norme de conflict,atunci rezulta ca si retrimiterea trebuie raportata la intreg sistemul de drept al statelor de retrimitere,care la randul
lor,ar dispune o norma de retrimitere la dreptul strain)(dmiterea retrimiterii ar insemna iesirea arbitrara din acest cerc
vicios,considerand retrimiterea ca fiind facuta la dreptul material al forului)
*) 3etrimiterea nu ar trebui admisa,deoarece ea sporeste impredictibilitatea in circuitul public international,partile
contractante constientizand asistenta conflcitului de legi si solutia)
Principalele ar&umente in faoarea retrimiterii:
") !egea straina trebuie privita intotdeauna >in lato sensu=,adica si normele de conflict straine,lucru justificat atat din
considerente teoretice,cat si practice)Din punct de vedere teoretic,exista o legatura stransa intre legea materiala straina si norma de
conflict aferenta,competenta primeia fiind dictata de cea din urma)3atiuni de natura practica impun admiterea retrimiterii,mai ales
cand e de gradul I,deoarece ea actioneaza invariabil in fata instantei forului)
') 8-a spus ca legea straina nu trebuie aplicata impotriva vointei acesteia,nu trebuie aplicata atunci cand ea insasi se
considera necompetenta,admiterea solutiei contrare inseamna a aplica fortat un sistem de drept strain,lucru care este in dezavantajul
instantei forului,dar si a partilor implicate in raporturi juridice care risca sa nu obtina executorul forului)
*) 3etrimiterea contribuie la executarea hotararilor judecatoresti)5inand seama de norma de conflict straina,care
retrimite,instanta va solutiona in mod corect conflictul de legi si situatia juridica la care se da nastere si se va bucura de recunoastere si
in statul caruia apartine norma de conflict care a retrimis)
.) 3etrimiterea indeplineste si functia de coordonare a sistemului de drept cu care raportul prezinta legaturi)8istemele de
drept nu exista static,ci ele interactioneaza mereu,iar aici trebuie sa se tina seama de vointa ambelor sisteme implicate)
Ca"uri in care nu se aplica retrimiterea:
") In materie contractuala,ori de cate ori partile contractante au ales ele insele legea aplicabila contractului lor
') In materia formei actelor juridice,deoarece legislatiile statelor sunt oricum mai liberale-norme de conflict
alternative,considerandu-se valid actul din punct de vedere al formei,daca respecta exigentele oricareia dintre legile statelor la care
norma de conflict trimie(art) /0 alin) * !egea "#$%"&&'))
*) (tunci cand legiuitorul prevede in mod explicit acest lucru)
!egea "#$ spune in art) . ca =ori de cate ori norma de conflict romana a atribuit,intr-o anumita materie,competenta unui
sistem de drept strain,iar acesta retrimite la dreptul roman,atunci se aplica legea romana>)
(rt) . alin ' prevede ca =retrimiterea facuta de legea straina la dreptul altui stat este fara efect>)De aici rezulta ca
legiuitorul nu recunoaste retrimiterea de gradul ')
In concluzie,se va aplica dreptul material la care a trimis norma de conflict romana(adica legea straina))
!egea romana trimite la legea straina(aceasta se aplica conform art) . alin) '))!egea straina trimite la legea altui stat
strain,insa conform art) . alin) ',aceasta din urma nu are valoare)
*
Pro(lematica retrimiterii in ca"ul conflictului interproincial:
,u toate sistemele de drept cunosc o reglementare unitara)De exemplu,in statele federative exista diferentieri legislative
teritoriale in unele sisteme de drept)(sa este in 8pania,unde +odul +ivil se aplica aproape pe tot teritoriul 8paniei,dar nu pe tot,caci
exista 9 sisteme succesorale)
In !egea "#$ intalnim o dispozitie care ne ajuta sa solutionam conflictele interprovinciale)(rt) 0 din !egea "#$ stabileste
urmatoarea regula:>in cazul in care legea straina apartine unui stat in care coexista mai multe sisteme legislative,dreptul acelui stat
determina dispozitiile aplicabile>)
Conflictul de calificari
Institutiile juridice ce opereaza normele de conflict nu au nici ele aceeasi semnificatie in toate sistemele de drept)
E)emple:
") 6unoara,lipsa abilitarilor create unui minor pentru a incheia un act juridic este privita in unele sisteme ca fiind o chestiune
ce tine de capacitate,in vreme ce in alte sisteme este privita ca o chestiune legata de forma)
') 5ot astfel,celebrarea religioasa a casatoriei,in unele sisteme este privita ca o chestiune legata de forma,in vreme ce in altele
ca o problema legata de statut personal)
*) !a fel,de exemplu,prescriptia extictiva este privita in marea majoritate a sistemelor care se integreaza in sistemul romano-
germanic ca o chestiune de fond,de vreme ce in common la2 este privita ca o chestiune de procedura)
.) !a fel e si cu testamentul conjunctiv)?l poate fi o chestiune care tine de forma sau o chestiune de fond)
De asemenea,diferentele pot persista si atunci cand discutam despre conceptiile
cu care opereaza legatura normei de conflict)De exemplu,momentul sau locul incheierii contractului inter absentes(in lipsa partilor))
De aici rezulta ca,calificarea poate sa priveasca continutul sau legatura normei de conflict)
Calificari:
+ea mai importanta clasificare a calificarilor este cea care distinge intre calificarea primara si cea secundara)
") Calificarea primara este cea care prezinta influenta in privinta modului de solutionare a conflictelor de legi,aceasta
calificare depinzand intotdeauna de norma de conflict,ea avand si un caracter prealabil)5oate exemplele anterior amintite sunt exemple
de calificare primara)
') In schimb,calificarea secundara este cea care se face pentru solutionarea conflictului de legi)(ceasta nu exercita nici
o influenta asupra solutionarii conflictului de legi)De exemplu,calificarea unui contract ca avand o natura civila sau comerciala)(rt) 0&
din !egea "#$ prevede ca aceasta forma de calificare nu prezinta importanta pentru domeniul international privat)?xista o calificare
interna)De exemplu,vanzarea comerciala)
(rt) $# din legea "#$ prevede ca natura mobiliara sau imobiliara a bunurilor este determinata de locul situarii lor)Prin
exceptie,in materie succesorala,aceasta este o calificare primara)
(rt) "$& alin) ' din !egea "#$ reglementeaza o calificare primara:@legea romana stabileste si daca o anumita problema este
de drept procedural sau de drept material=)
Re"olarea conflictului de calificari:
3egula rezolvarii conflictului de calificari este ca solutionarea conflictului de calificari se face avand ca reper le)
fori)(cest principiu este consacrat expres in art) * din !egea "#$)(ceasta regula este cat se poate de logica,avand in vedere ca maniera
de solutionare a conflictului de calificari se rasfrange asupra alegerii normelor de conflict)(ltfel spus,competenta de aplicare a normei
de conflict depinde in exclusivitate de regulile stabilite in dreptul forului)In al doilea rand,aceasta regula se explica si din punct de
vedere temporal,avand in vedere etopizarea logica a operatiunilor)
(l doilea sistem este cel al solutionaii conflictului de calificari dupa le) causae)
+a sa cunosti lex causae trebuie intai sa califici)De aceea,ea are un caracter de exceptie in materia retimiterii)(tunci cand
dreptul strain la care a trimis lex fori are o alta conceptie,stabilind o alta calificare raportului respectiv,se va tine seama de aceasta
calificare)(ceasta ar insemna sa aplicam acestui sistem de drept strain,respectiv unei norme din acest sistem strain cand el insusi nu se
considera competent)De asemenea,edificarea dupa lex causae o intalnim si in materie succesorala,atunci cand se pune problema
calificarii materiei mobiliare sau imobiliare a bunurilor ce compun masa succesorala)(ceasta abandonare a regulii traditionale in
materie de calificari se justifica tinandu-se seama de ideea de proximitate,adica de legatura care exista intre bunuri si legea statului pe
al carui teritoriu acestea se gasesc)8olutionarea acestor calificari are ca reper le) rei sitae)In egala masura,calificarea dupa lex
causae(in cazul de fata lex rei sitae) se justifica si pe considerente de eficacitate internationala,avand in vedere nevoia obtinerii
recunaosterii si a executorului hotararii pronuntate in tara forului,in statul pe a carui teritoriu se afla bunurile)
In concluzie,conflcitul de calificari in sistemul nostru de drept se va face avand in vedere le&ea forului)+alificare dupa lex
causae este o exceptie de stricta interpretare,ea aplicandu-se atunci cand aceasta lege este prevazuta in mod expres sau atunci cand ne
aflam in prezenta unor institutii necunoscute de dreptul forului)
Le&ea aplica(ila contractelor
-enomenul globalizarii,circulatia tot mai intensa a persoanelor,fenomenul contractelor incheiate pe internet,transportul
inernational(aerian)au dus la interdependenta,reclamand mai multa certitudine si credibilitate in circuitul privat international)
Institutia contractelor este cea mai afectata de aceste schimbari,motiv pentru care s-a simtit nevoia elaborarii unei conventii
uniforme,care sa regleze solutionarea conflictului de legi,avand ca obiect contractele)8-a intamplat pe plan european,prin +onventia de
la 3oma,din "& iunie "&0#,privind legea aplicabila contractelor,conventie care a devenit aplicabila si in 3omania incepand cu
"$)#")'##&,data intrarii in vigoare la +onsiliul ?uropean in 3omania)(ceasta a fost principalul izvor de inspiratie in adoptarea
capitolului AIII din !egea "#$%"&&')
(ceasta conventie a fost comunitarizata si inlocuita prin intermediul 3egulamentului ?uropean $$*%'##0-3oma I)(ceasta
conventie unifica regulile de conflict pentru statele 4?,care reprezinta dreptul comun in materie)+onform art) ' din conventie,legea
desemnata de prezenta conventie se aplica chiar daca aceasta lege se aplica unui stat tert)
.
!ocalizarea internationala a contractelor si determinarea legii aplicabile acestora se face in mod diferit,dupa cum partile si-
au manifestat vointa de a alege legea,si aceasta vointa trebuie urmata sau nu,si au ales-o,recurgand astfel la alegerea mecanica a legii
aplicabile)
Ale&erea le&ii de catre parti
In DIP, autonomia de vointa indica libertatea partilor unui contract international de a alege legea care va guverna acest
contract)?ste vorba de un principiu larg acceptat,iar diferentele subzista in ceea ce priveste limita alegerii partilor)(dmiterea rolului
vointei in alegerea legii aplicabile are momente practice,legate de necesitatile comertului international)Bai intai se asigura
partilor,care au ales expres o lege,perspectiva unei previzibilitati pe care nici un criteriu obiectiv nu o poate aduce)
,evoia de libertate a partilor favorizeaza incheierea contractelor internationale,optand in favoarea unei legi neutre care nu
are nici o legatura cu domiciliul sau sediul partilor,in favoarea unei legi straine contractului sau in favoarea unei legi care corespunde
in mod deosebit acordului lor(proiectului lor))
6azele teoretice ale principiului autonomiei de vointa au generat o serie de controverse si pentru o luna perioada de timp au
fost opuse in doctrina perspective diferite,precum negarea lui ca regula de conflict)
$u(iectiismul
+ritici adresate fundamentului si naturii rolului vointei)Principiul autonomiei bazat pe libertatea partilor este strans legat de
liberalismul sec "&)Potrivit doctrinei subiectivismului pur,intalnirea vointelor este suficienta pentru a crea obligatii,partile nefiind
supuse,pentru contractele lor,nici uneia din legile nationale in prezent)+onform doctrinei,ele au ales sa se refere la o anumita lege
nationala doar din comoditate)Dispozitiile ei vor integra contractul si nu vor avea forta obligatorie decat in masura in care aceasta
rezulta din vointa partilor)+onsecintele acestei doctrine sunt scoase in evidenta de mai multe decizii mai vechi,pronuntate de
tribunalele franceze:partile sunt libere sa aleaga o lege sub conditie-pot preciza ca dispozitiile legale integrate in contract sunt cele
care erau in vigoare in momentul incheierii contractuluipartile pot alege aleatoriu una dintr-o lege,alta din alta lege sau chiar
redactand anumite clauze,care sa nu fie supuse nici unei legi)
+onsecinta ar fi urmatoarea:chiar daca legea ar anula sau invalida,criteriul acesta nu si-ar pierde totusi caracterul
obligatoriu intre parti,vointa explicita prevaland textului legal)8-ar putea merge mai departe,reafirmandu-se idea contractului nesupus
niciunei legi)(stfel spus legea devine o simpla stipulatie contractuala,ea fiind incorporata in tesatura contractului)
(ceasta teorie a fost criticata,afirmandu-se cu claritate ca orice contract international trebuie supus legii unui anumit
stat,vointa individuala neputand fi considerata ea insasi sursa de drept)-orta obligatorie a contractului isi trage seva din sistemul
normativ al unui stat)
( doua teza contrara adusa subiectivismului pur:se leaga insasi esenta dreptului,daca aplicarea dispozitiilor imperative ar
depinde de consimtamantul partilor)
8pecific dispozitiilor imperative este ca nu admit derogari voluntare,ori alegand o lege,partile scapa,printr-o manifestare de
vointa,de dispoztiile imperative continute in alte legi,care pot prezenta legaturi directe,la fel de puternice cu contractul)
O(iectiismul
+urentul obiectivist incearca o analiza a rolului vointei partilor care sa confere legii desemnate caracterul de norma
juridica),u se refuza partilor libertatea de a opta pentru un drept strain,insa aceasta alegere este limitata la dispozitiile considerate
supletive de legea obiectiv aplicabila contractului)
+ritica acestei teorii este la fel de radicala,mai ales ca ea atenteaza la ideea de predictibilitate,la rolul autonomiei de vointa
ca necatr al predictibilitatii si securitatii juridice)
$