Curs 8 CPC

Competenta instantelor judecatoresti (continuare)

Dupa valoarea obiectului cererii introductive de instanta

Valoarea este stabilita de reclamant, prin cererea de chemare in judecata. Acest lucru rezulta din art. 194
NCPC. Paratul, dar si instanta, pot contesta valoarea obiectului sens in care se poate da un singur
termen pentru lamurirea acestei chestiuni, si lamurirea se va face doar pe baza de inscrisuri (art. 104
CPC, grilele folosite de notarii publici pentru stabilirea valorii minimale a valorii imobilelor
neimpozabile, la bunuri mobile e un pic mai complicat) si explicatii ale partilor, NU prin expertiza.nu
orice valoare poate fi contestata. Daca ceri o suma de bani, nu se poate contesta valoarea.
Reguli speciale!
In cazul cererilor cu obiect executarea unui contract sau act juridic, se va tine seama de
valoarea obiectului acestuia sau, dupa caz, de aceea a partii din obiectul dedus judecatii
Contestarea nulitatii absolute, anularea, rezolutiunea sau rezilierea actului juridic --> se va
stabli competenta dupa valoarea contractului chiar daca nu se solicita si repunerea partilor in
situatia anterioara, precum si in cererile privind constatarea existentei sau inexistentei unui drept
solutia este aceeasi.
Prin actiune se cere plata unei parti dintr-o creanta dintr-o suma care este exigibila in
totalitate, valoarea cererii se socoteste dupa partea pretinsa de reclamant ca fiind exigibila, ceea
ce ar putea sa ceara, dar nu cere pentru ca vrea sa eludeze (am un imprumut de 500.000 lei, insa
eu fac trei procese de 200, 200 si 100. Insa potrivit regulii, instanta se uita pe contract si spune ca
vine cu toate 3 la tribunal. Astfel nu se eludeaza competenta unei instante prin segmentarea
creantei si judecarea procesului la o instanta inferioara).
In cererile care au ca obiect un drept la prestatii succesive, daca durata existentei dreptului este
nedeterminata, valoarea lor se socoteste dupa valoarea prestatiei anuale datorate; Contractele de
locatiune sau de leasing(se aplica si la arenda); actiunile privind aceste contracte sunt evaluabile
in bani la valoarea anuala a chiriei sau a arendei; asta doar cand contr nu are termen; daca are
termen, poti sa insumezi chiriile; acest lucru se cupleaza bine si cu o alta prevedere;???
Cererile avand ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil,
valoarea lor se determina in functie de valoarea impozabila pe baza unui certificicat de la
autoritatea fiscala => daca nu o avem, atunci se va determina pe baza de inscrisuri (grilele
notarilor publici, contract de vanzare cu data recenta etc.) aceasta regula presupune intr-un fel
oarecare subevaluare; nu toate imobilele au valoare imbozabile; atunci reclamantul trb sa
stabileasca valoarea prin inscrisuri si explicatii-> in principiu grilele notariale; briciu: valoare
impozabila nu poate fi contestata;
Competenta unei actiuni in constatare e aceeasi ca si in cele in realizare;
In materie de mostenire, comp dupa valoare se determina pe baza valorii masei partajabile fara a
se lua in calcul datoriile si sarcinile; vorbim despre cereri in care nu se cere si partajul!->pt partaj
te duci automat la judecatorie;
La ce moment procesual conteaza valoarea? Conteaza valaorea de la data introducerii cererii in
judecata; ce se intampla daca recl modifica obictul? 106 nu mai e aplicabil, se aplica 123.
Cererile accesorii, aditionale si incidentale se judeca de instanta competenta sa judece cererea
1

principala. Deci daca modifici pretentiile printr-o cerere aditionala, nu influenteaza. Dar nu orice
cerere prin care modifici obiectul e aditionala. (eu revendic o casa in val de 100.000; la urm
termen ma razgandesc si nu-l mai chem pe X, il chem pe Y si nu mai revendic casa, revendic un
bloc)
Momentul la care intereseaza valoarea este acela de la momentul sesizarii instantei, chiar
daca ulterior intervin modificari in legatura cu acesta (art. 106 CPC).
Daca s-au formulat mai multe capete de cerere, dintre care:

Unele constituie principalul, iar altele accesorii, se va tine cont de valoarea principalului (cerere
de plata a 180.000 lei, iar dobanzile sunt de 30.000 lei, daca le cumulezi a-i merge la tribunal, dar
ele nu se cumuleaza!! Se determina doar dupa val capitalului;). Aceeasi regula se aplica si
cererilor aditionale si incidentale (avem revendicarea unui imobil de 500.000 lei, iar paratul face
cerere reconventionala pt plata cheltuielilor facute cu intretinerea imobilului in valoarea de
10.000 lei). Daca am o actiune in revendicare de 200.000 lei, iar apoi avem CCG in valoare de
300.000 lei cine va judeca CCG? => va judeca judecatoria. Daca CCG se disjunge ar ramane tot
la judecatorie!!
Toate sunt deopotriva principale si intemeiate pe cauze diferite, se va stabili competenta in raport
de fiecare capat, separat. Daca unul dintre ele este de compentanta altei instante, instanta va
disjunge capatul de cerere si apoi isi va declina competenta!!
Toate sunt deopotriva principale si intemeiate pe aceeasi cauza ori in cauze strans legate, se tine
seama de pretentia care atrage competenta instantei cu un grad mai inalt. Ex.: o persoana
revendica de la 3 persoane diferite 3 apartamente dintr-un imobil nationalizat, pe care statul l-a
vandut celor 3 persoane. Toate cele 3 cereri sunt intemeiate pe aceeasi cauza, iar valorile
apartamentelor sunt diferite. => nu se cumuleaza, se merge pe valoarea cea mai mare;
In cazul coparticiparii procesuale: art. 100 CPC daca pretentiile reclamantilor decurg din rap juridice
distincte si care nu se afla intr-o legatura care sa faca necesara judecarea lor impreuna,a tunci valorile
nu se vor cumula si determinarea comp se va face pt fiecare pretentie in parte si daca vor atrage comp
diferite, se vor disjunge si se vpr trimite la instantele competente.
Daca un recl form cererea imp mai multor parati si nu sunt intr o stranga legatura-la fel;
Lgea nu spune ce se intampla cand rap juridic este unul singur si nici cand raporturile sunt distincte
dar intr-o stransa leg. Per a contrario, s-ar deduce ca s-ar cumula pretentiile. Dar, ca sa intrepr
corelat, briciu zice ca daca rap sunt intr o stransa leg, normal ar fi sa aplicam art. 99 pt ca de fapt ne
aflam in situatia in care avem capete de cerere intemeiate pe aceeeasi cauza sau cauze in stransa
legatura. Cauza e raportul practic. Legituitorul a tacut tocmai pt ca exista art. 99.
In doctrina mai exista o teza dar care nu difera f mult de aceasta: difera in fct de raporturile daca sunt
doa rin stransa legatura, se merge pe instanta cea mai inalta in grad; dar ei zic ca daca totusi e un
singur rap obligational, atunci se vor cumula pretentiile; briciu zice ca e o chestiune de nuantal;
Dpdv practic, cumularea este de fapt naturala;
A. Competenta teritoriala (art. 107 121 CPC)
Presupune o delimitare pe orizontala, intre instantele judecatoresti de acelasi grad dupa circumscriptia
teritoriala in care functioneaza;
Forme:

De drept comun ordine privata (art. 107-110 CPC)

Se aplica ori de cate ori nu se dispune altfel. Uneori poate avea caracter de ordine publica.
2

Regula e domiciliul sau sediul paratului!! => exceptie art. 108, art. 109 (agentia unei banci,
sucursala unei societati), art. 110.
Ce inseamna domiciuliu?nu e la fel ca la sectia de politie, cel din CI; in procedura lucrurile sunt
mai complicate; s-a spus in proced ca avand in evdere ratiunile pt care legea procesual civila
defineste domiciliul si care sunt diferite de indetificarea persoanei(au leg cu comeptenta si cu
alte aspecte) trb sa vedem un sens mai larg si anume acea locuinta unde paratul isi desfasoara
activitatea obisnuita si se regaseste in mod statornic chiar daca ea nu se gaseste in CI. Aceasta
dispozitie intra oarecum in contradictie cu cele din NCC. Conflictul e aparent, in sensul ca
instanta nu este un tert si in al doilea rand, ratiunile din NCPC prevaleaza asupra acestei
inopozabilitati care se refera la altfel de terti; nu inseamna ca trb bagatelizate mentiunile din
CI; dar trebuie vazut domiciul de facto; totusi, pana la proba cntrara, ce e la in CI este
domiciliul; Paratul ar treb sa vina sa dovedeasca ca domiciliul lui e altul si asta nu e mereu
usor; miza nu e doar pe planul competentei; judecatorul va si cita paratul la acel domiciliu, si
asta e si mai grav ca s-ar putea sa nu afli de proces; sigur ca poti sa zici ca e vina lui ca nu a
mentionat shcimbarea domiciliului dar ttusi nu-l privezi de dr de a se apara din cauza asta;
La PJ->si aici putem discuta de sediu de fapt;
In ipoteza in care domiciliul paratul nu este cunoscut sau nu au buletin. Atunci se va merge la
instanta unde are resedinta paratului si daca nu are nici resedinta, se merge la instanta de la
domiciliul reclamantului.
Ipoteza persoanei juridice care este un parat cu dezmembraminte(sucursale, agentii) va putea fi
comp si instanta de la sucursale dar doar pt cererile care privesc contr incheiate de sucursalele
respective sau pt contracte a caror executare are loc acolo, fie fapte savarsite de
dezmembramant;
In cazul cererilor imp unor entitati fara personalitatea juridica; comp va fi la domiciuliul celui
care coord societatea potrivit actului constitutiv si daca nu exista, se va merge la domiciliul
oricarui asociat;
In actiunile reale ratiunea o constituie prezumtia ca aparentele sunt conforme cu realitatea. In
actiunele personale e prezumtia ca nimeni nu datoreaza nimic altuia.
Incalcarea acestor norme atrage nulitatea relativa, deci poate fi invocata doar de parat si numai
prin intampinare(daca e obligatorie) sau pana la primul termen nu si de instanta din oficiu;

Alternativa ordine privata

In toate cazurile in care legea prevede ca exista o competenta alternativa, reclamantul e liber sa
aleaga orice instanta fara sa justifice si fara o ierarhie (art. 116)
Art. 111(statul si-a asumat o raspundere; textul se aplica la ORICE procese impotriva
statului, nu doar la cele de contencios administrativ), art. 112 (vizeaza pluraritatea de
parati,coparticipare procesuala; competenta va fi alternativ la instanta de la domiciuliul
oricarui parat obligat principal;daca recl formuleaza o astfel de cerere si apoi se
dovedeste ca acest parat nu are calit procesuala sau recl renunta la judecata fata de el,
competenta ramane bine castigata-opereaza o prorogare legala de competenta; INSA
EXISTA UN TEXT CARE SE REFERA LA CAZUL IN CARE RECLAMANTUL S-A
INDREPTAT IMPOTRIVA UNUI PARAT EXCLUSIV DIN RATIUNEA DE A AJUNGE LA
O ANUMITA COMPETENTA-ORICARE DINTRE PARATI POATE INVOCA
NECOMPETENTA LA PRIMUL TERMEN LA CARE PARTILE SUNT LEGAL
CITATE;BRICIU ZICE CA SE POATE INVOCA SI LIPSA CALITATII, SI INSTANTA S-

AR PRONUNTA MAI INTAI ASUPRA EI, CAZ DESTUL DE RAR), art. 113(9 CAZURI
DE COMP ALTERNATIVA
Toate punctele fixeaza alta comp teritoriala alternativ cu cea de la domiciuliul paratului
1. Stab paternitatii, stab filiatiei fata de mama; Textul exista din ratiunea
protectiei minorului dar se aplica chiar si de exemplu cand copilul e major;
2. Instanta in a carei circumsp domiciliaza creditorul reclamant in cererile
referitoare la obligatia de intretinere; iar este o norma de favoare; chiar si
cand se cere majorarea; chiar s-a decis de catre fostul Tribunal Suprem ca
textul se aplica si atunci cand titularul dr de intretinere form actiunea nu
imp debitorului ci impotriva parintelui care a primit obligatia de intretinere
si nu a folosit banii in interesul lui; nu intra la act prin care se cere sistarea
sau micsorarea cuantumului; se refera doar la OBLIGATIILE LEGALE
DE INTRETINERE nu si la contractele de intretinere; la contracte se
aplica???
3. ?? ca sa se atraga aplicarea acestui text, tr sa avem mentionat in contr un
loc expres al exeutarii; nu este vb despre situatia in care se deduce locule
xecutarii din dispozitiile legale; in doctrina s a retinut ca nu evb de orice
oblogatie in contr si trb sa fie cea litigioasa sau in stransa legatura cu cea
litigioasa
4. Instanta locului unde se afla imobilului in cazurile in care decurg dintr un
raport de locatiune; ce fel de cereri: predarea imobilului, plata chiriei,
rezilierea contr, despagubirile cerute pt daunele aduse imobilului; cererea
pe care locatarul o face imp locatorului pt despagubiri;
5. Locul situarii imobilului pt actiunile de CF; act in prest tabulara, in
modificare sau ??? de multe ori sunt facute ca capete de cerere accesorii;
6, 7 nu ridica problme
8. cereri introduse de consumatori;
Raspunderea delictuala: si locul unde s a produs prejudiciul precum si locul
unde s a savarsit faptA 3 instante competente;
In materie de asigurari: 3 comp alternative: domiciuliul/sediul asiguratului,
bunurile asigurate si instanta locului unde s a produs riscul si sediul paratului;
Pt RCA-si la instanta reclamantului daca act este facute de tertul prejudiciat; 2
precizari: aceste norme nu se aplica asigurarilor maritime, fluviale sau aeriene
si o eventuala alegere a competentei nu poate avea loc inainte de nasterea
dreptului la despagubire; daca se face inainte prin contract, clauza este
considerata nescrisa;
Cazul in materia cererilor privind ocrotirea persoanei fizice; acestea sunt de
comp instantei de tutela in care si are domiciliul persoana ocrotita, daar atunci
can dse cere autrizarea de catre instanta de tutela a incheierii unor acte, mai
este competenta si persoana de la locul situarii imobilului???
In toate aceste cereri, alegerea instantei revine reclamantului fara sa fie nevoie
de justirficare; normele de comp alternativa sunt norme dispzitive;
alin. 1 (majoritatea plaseaza subiectul caruia i se ofera alternativa intr-o pozitie de
oarecare protectie; pt pct. 3-4, 7 ratiunea este stransa legatura intre obligatie si imobil),
art. 114
Exclusiva ordine publica
4

Numai o anumita instanta e competenta teritorial, anume determinata de lege!!

Art. 117 (act. posesorii, in granituire, ingradirile dreptului de prop, cererile de partaj, daca
nu decurge dintr-o succesiune). Alin. 2 se aplica de ex. atunci cand am mai multe imobile
in masa partajabila. Daca imobilul se intinde pe mai multe circumsrp-va fi competenta
oricare dintre aceste instante-> o comp alternativa in cadrul unei competente exclusive!
in cazul ppot exista mai multe imobile in masa partajabila-regula e acceasi; ICCJ a
decis ca actiunile prin care se cere instantei sa de ao hot care sa tine loc de contract-nu
sunt actiuni reale!
Art. 118 pct. 1 (anularea testamentului, predarea unui legat, constatarea calitatii de most
testamentar), pct. 2 (reductiuni, petitie de ereditate, desocotiri intre succesori, partaj), pct.
3 (e vorba numai de calitatea de creditor => daca un tert revendica un bun, atunci se
aplica art. 117; nu intra ipoteza in care mostenitorii ar avea de recuperat creante de la
terti, cererea de predare a legatului, cererea prin care creditorii urmaresc creanetle imp
mostenitorilor; nu intra aici cererile prin care mos avlorifica creantele lasate de defunct
dar nici actiunuile pri care tertii revendica anumite bunuri aflate in masa succesorala, dar
intra si creante care s-au nascut dupa deschiderea mostenirii dar in legatura cu aceasta
cum sunt cheltuielile cu inmormantarea) instanta competenta: ultimul domiciliul al
defunctului;
Daca sunt mai multi defuncti, adica mosteniri succesive; regula: oricare dintre domiciliile
defunctilor succesivi;
In cazul in care in masa partajabila sunt si imobile, se pune probl concursului dintre art.
117 si art. 118 (cereri de mostenire privitoare la drepturi reale imobiliare), se da
prioritate art. 118(norma speciala)
119; intra toate societatile chair si cele fara pers juridica; 2 categ de actiuni: actiunile
intrea asociati, fie actiunile dintre societate si asociati;
In concursul dintre art. 117 si art. 119 se da prioritate art. 119 CPC (societatea da in
judecata pt drepturile societare pe asociati, asociatii intre ei; NU intra actiunile societii
impotriva tertilor si invers) => raspunderea administratorului, hotarari AGA, plata
dividendelor, dizolvarea societatii, excluderea din societate etc. nu intra: actiunile prin
care soc isi valorifica fata de terti varii drepturi si nici prin care tertii dau in judecata
societatea;

Art. 120(insolventa sau prevenire a insolventei->in aceasta materie exista si lege speciala,
art. 121 CPC (cererile imp unui consumator art. 126 alin 2 nu poti sa o introduce in
contract, numai dupa nasterea dreptului la despagubire) daca consumatorul, desi se
incalca norma, zice ca vrea totusi sa se judece la instanta unde a depus cererea in mod
gresit profesionistul; de ce ar face asta? Pt practica e defavorabila la instanta de acasa si iar conveni mai mult la cealalta instanta; in cazul asta, Briciu zice ca instanta ar trebui sa
pastreze cauza, chiar daca e de ordine publica pt ca ratiunea este protectia consumatorului
si nu poti sa aplici norma atunci cand de fapt nu il protejeaza;
Art. 126 vorbind despre alegerea de competenta spune ceva important: partile pot sa si
aleaga instana, prind erogare de la reguluile stab de lege; (partile pot deroga daca nu
exista o prevedere expresa a legii si sa fie pricini privitoare la bunuri) => nu se poate
deroga in cazul starii si capacitatii persoanelor;
Nu pot in 2 cazuri:
Comp teritoriala exculsiva

Acele pricini care nu sunt privitoare la bunuri si la drepturi de care ele pot
dispune(cpacitatea persoanei, rudenia, filiatia, divort etc)
art. 915 CPC (nu are o competenta alternativa!) se stabileste o instanta din treapta in
treapta (instanta domiciliului comun instanta domiciliului paratului instanta
domiciliului reclamantului orice judecatorie, dar in lipsa unei conventii, va fi
judecatoria sectorului 5)
competenta facultativa-ordne publica
nu a fost in VCPC; este instituita pt situayia in care una dintre aprti are calitatea de judecator la
instanta competenta;
Dispozitii speciale: art. 123 128 CPC

D. Reguli speciale privind competenta instantelor

I.
Cereri accesorii, aditionale sau incidentale 123 CPC
Soliciti alaturi de capital si dobanzile, nu luam in calcul dobanzile. Pentru cererea aditionala nu
avem o procedura de admitere in principiu. Nu se exclude posibilitatea ca la un moment dat instanta sa
ridice problema daca o cerere aditionala, o modificare are legatura cu procesul initial. Regula
functioneaza indiferent ca vorbim de competenta materiala sau teritoriala generala, comuna, exclusiva
sau alternativa.
In cazul competentei generate de o anumita specializare a instantei (a unui complet) se sustine ca nu
se aplica atunci cand sunt sectii/complete specializate. Exemplu: cand reclamantul este un mostenitor
care a dobandit o creanta prin mostenire si urmareste un tert debitor se va duce la domiciliul debitorului,
la randul sau debitorul are o creanta fata de masa sucesorala (defunct) face o cerere reconventionala si se
judeca de aceeasi instanta, in mod normal s-ar duce la domiciliul debitorului sau (adica mostenitorul).
Daca se doreste desfiintarea unei autorizatii in cadrul unei revendicari ar fi competenta sectia de
contencios pentru ca e specializata. S-ar disjunge cauza pentru ca una s-ar trimite la sectia de civil iar
alta la contencios. Nu se admite acest punct de vedere!!! Nu exista niciun temei sa se considere mai
importanta competenta unei sectii decat competenta materiala. => ambele cereri se judeca de instanta
sesizata cu cererea de revendicare.
II.

Aparari si incidente procesuale art. 124 CPC

Daca invoci o exceptie in cursul unui proces atunci va fi judecata de instanta sesizata cu procesul
initial. Daca invoci o compensare legala se aplica acelasi principiu. Chestiunile prejudiciale sunt cele
de competenta exclusiva a altei instante. Trebuie sa exista o dispozitie expresa a legii in sensul ca acea
instanta va ramane competenta indiferent de forma cererii incidentale sau accesorii in alte procese sau sa
rezulte cu evidenta din formularea lor.
La faliment e competent judecatorul sindic care functioneaza doar in cadrul tribunalului (e vorba
practic de judecatorul sindic, iar nu de tribunal in general).
Codul de procedura penala in art. 25 daca avem constituita parte civila rezolvarea procesului penal
va fi o chestiune prejudiciala, ori de cate ori procesul penal are o inraurire sufienta asupra procesului
civil. O alta este exceptia de neconstitutionalitate (se doreste inlaturarea unui text dintr-o lege sau

ordonanta => este o aparare care intra in competenta CCR). Un alt caz e intrebarea preliminara trimisa
CJUE (pe durata solutionarii, procesul national se suspenda => este o aparare).
Cazul prevazut la art. 519 CPC (sesizarea ICCJ cu o cerere de pronuntare a unei hotarari prealabile
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept).
III.

Competenta facultativa art. 127 CPC

Cererile de introducere de catre un judecator (reclamant), de competenta instantei la care
functioneaza acesta (alin. 1) => din formularea textului pare imperativa (este obligat), paratul sau
instanta din oficiu se poate sesiza cu o exceptie de necompetenta.
Cererile introduse impotriva unui judecator (parat), de competenta instantei la care functioneaza
acesta (alin. 2) => legiutorul lasa la dispozitia reclamantului posibilitatea de a aplica textul sau sa
aleaga chiar instanta in care functioneaza paratul (judecatorul). Daca face acest lucru nu se va
mai putea invoca exceptia de necompetenta, proful considerand ca nu va mai putea formula nici
o cerere de stramutare. Daca nu stia de la inceput poate sa faca asta, iar daca se trece de primul
termen poate sa invoce stramutarea.
Vine in preintampinarea unor cereri de stramutarea in cazul in care un actor al procesului este un
judecator, procuror, grefier, asistent judiciar etc. care lucreaza in cadrul acelei instante.

IV. Alegerea de competenta art. 126 CPC

Se mai numeste si competenta conventionala. Conditia de baza este ca partile sa aiba deplina
capacitate de exercitiu. A doua este ca normele de competenta pe care partile le inlatura de la aplicare sa
fie norme de ordine privata. A treia este ca pricina sa se refere la bunuri (sa aiba continut patrimonial) si
sa fie un obiect de care partile pot dispune => nu intra starea si capacitatea persoanei. A patra e ca
partile sa aleaga o anumita competenta (trebuie sa rezulte din inscris, sau sa fie o trimitere) si sa fie
expresa => nu exista o alegere tacita (daca reclamantul introduce la o instanta necompetenta iar paratul
tace atunci avem o sanctiune si anume decaderea paratului din a invoca exceptia de necompetenta!!).
O particularitate este in cazul litigiile cu privire la consumatori => art. 126 alin. 2
Dispozitiile referitoare la clauzele standard si neuzuale => art. 1202 NCC (ne duce la ideea existentei
sau inexistentei consimtamantului => trebuie sa fie acceptata in mod expres!!).
E. Incidente procedurale
1. Exceptia de necompetenta (art. 127 137 CPC)
Este mijlocul procesual de invocare a necompetentei instantei la care procesul se afla pedente. Se
refera la competenta materiala, generala si teritoriala exclusiva. Daca procesul s-a solutionat, mijlocul de
invocare este motivul de apel/recurs in conditiile legii.
Verificarea din oficiu (art. 131 CPC) => se pune in discutia partilor. Instituie pentru judector o
obligaie ca la primul termen de judecat la care prile sunt legal citate, s i verifice propria
competen, sens n care trebuie s dea o ncheiere interlocutorie n acest sens (asupra creia judectorul
nu poate reveni). Aceast obligaie a judectorului nu nseamn c nu se poate invoca excepia de
necompeten, situaie n care soluia va fi dat de judector chiar prin aceast prim ncheiere.
Incheiere interlocutorie = in cazul gresitei repartizari pe sectii sau complete specializate, verificarea
acestei repartizari se face chiar si in faza de regularizare. Daca se trimite la alta sectie sau alt complet, se
da o incheiere!! (nu poarta amprenta contradictorialitatii, nu are autoritate de lucru judecat, la primul
termen instanta poate reevalua decizia dupa o discutie cu partile). Textul a fost introdus pentru ca in
practica uneori grefierii introduc gresit cererea la alte sectii (judecatorii s-au avantat in discutii de fond,

solicitand chiar curtii de apel sa decida si sa clarifice situatia, in conditiile in care partea nici macar nu
stia ca a fost introdusa gresit si paratul nici macar nu stia de ea, pentru ca inca nu fusese citat).
Ce fel de norme?
Cine?
In ce termen?
Competenta generala Oricare dintre parti, In orice stare a pricinii
Necompetenta
judecator
de
ordine Competenta materiala Oricare dintre parti, La primul termen de
publica
judecator
judecata la care partile sunt
!! intanta isi
legal citate in fata primei
verifica
instante (desi e de ordine
competenta
publica si ar fi trebuit fi
indiferent daca
invocat in tot cursul
partile o invoca
procesului, totusi nu poate fi
prin
exceptie
invocata decat in primul
sau nu
termen de judecata).
Competenta teritoriala Oricare dintre parti, La primul termen de
exclusiva
judecator
judecata la care partile sunt
legal citate in fata primei
instante
Necompetenta Competenta teritoriala Parat
Prin intampinare sau, daca
de
ordine de drept comun sau
nu e obligatorie, la primul
privata
alternativa
termen de judecata la care
partile sunt legal citate in
fata primei instante
Pentru toate cazurile, mai putin pentru competenta generala, exceptia nu poate fi invocata direct
in caile de atac, insa pot sa critic cum a dezlegat instanta aceasta exceptie atunci cand am invocat-o in
prima instanta.
Uneori nu poate sa o transeze la primul termen, se invoca la primul termen, insa pentru
rezolvarea ei se acorda cel mult un termen si nu poate sa administreze expertize (se limiteaza doar la
inscrisuri si la sustinerile partilor).
Competenta instantelor straine care se asimileaza primului caz din tabel (normele de competenta
generala). => art. 1071 CPC
Solutionarea exceptiei de necompetenta
Este o exceptie de procedura si se discuta prioritar fata de fondul pretentiei.
Ipoteza
Solutie
Instanta
este Respinge exceptia
competenta
Nu e competenta
Se admite

Act de procedura
Incheiere
interlocutorie
Hotarare de declinare
a competentei
Este competent un Admite
exceptia, Hotarare
organ fara activitate cererea se respinge ca
jurisdictionala
inadmisibila
(declinarea se face
doar daca am un
organ cu activitate
8

Cai de atac
Odata cu fondul
Nici o cale de atac
Recurs (la instanta
imediat
ierarhic
superioara)

jurisdictionala)
Nu sunt competente Admite exceptia, se Hotarare
instantele romane
respinge cererea ca
nefiind
de
competenta
instantelor
romane
(nu
se
trimite
instantei competente)

Recursul

Declinarea de competenta
Instanta se dezinvesteste si investeste instanta care este declarata competenta si la care este trimis
dosarul (hotararea are autoritate de lucru judecat doar fata de instanta care isi declina competenta, nu si
fata de cealalta pentru c aceasta ar putea trimite cauza napoi sau chiar la o alt instan => conflict de
competenta)
Actele indeplinite de instanta necompetenta sunt lovite de nulitate, cu exceptia dovezilor. Dovezile
administrare in fata instantei necompetente raman castigate judecatii. Nu se va dispune refacerea lor
decat pentru motive temeinice.
Hotrrea prin care se respinge ca inadmisibil are un efect peremptoriu. Nu se mai declin
2. Conflict de competenta art. 131 137 CPC
Pozitiv 2 sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece acelasi proces
Ex.: trebuie sa fie unul si acelasi litigiu care a fost introdus de aceeasi persoana (litispendenta)???
! actualitatea conflictului de competenta
Negativ 2 sau mai multe instante si-au declinat reciproc competenta de a judeca acelasi proces
sau, in cazul declinarilor succesive, daca ultima instanta investita isi declina la randul sau
competenta in favoarea uneia dintre instantele care anterior s-au declarat necompetente.
Se aplica si in cazul organelor cu activitate jurisdictionala din afara sferei instantelor (arbitraje
institutionalizate)
Se aplica prin asemanare in cazul sectiilor/conmpletelor specializate ale instantelor
! art. 134 instanta in fata careia s-a ivit conflictul de competenta va suspenda din oficiu cauza si va
inainta dosarul instantei competente sa solutioneze conflictul
Instanta competenta: instanta imediat superioara si comuna instantelor aflate in conflict (regulator de
competenta)
Solutionare: in camera de consiliu, fara citarea partilor si fara publicitate. Se pronunta o hotarare
definitiva.
Reguli:
a) ICCJ nu intra in conflict de competenta!!!
b) In cazul conflictelor de sectii se va trimite instantei superioare la sectia corespunzatoare.
Conflictele de competenta intre completele ICCJ se solutioneaza de completul de 5 judecatori.
3. Litispendenta art. 138 CPC
Mijloc procedural prin care se unesc 2 procese intre care exista indentitate de parti, obiect si cauza. Se
invoca cat timp nu a intervenit o hotarare definitiva.

Instantele de fond = prima instanta si instanta de apel, nu si instanta de recurs (hotararea este executorie,
dar nu e definitiva => nu mai putem invoca litispendenta sau autoritatea de lucru judecat, singura solutie
e suspendarea pana la solutionarea recursului)
Incheierea se ataca odata cu fondul.
Se pot uni doua procese, unul din prima instanta si unul din apel => practic se uneste unul si acelasi
proces, insa se va judeca apelul. Pot fi si 2 complete/sectii ale aceleiasi instante.
Ambele instante trebuie sa fie competente si de fond!! => in caz contrar se invoca exceptia de
necompetenta sau suspendarea procesului din fond
4. Conexitate - art. 139 CPC
Cereri diferite dar care se afla intr-o legatura stransa. Litispendenta nu reprezinta o prorogare a
competentei, in timp ce conexitatea reprezinta un caz de prorogare a competentei.
Trebuie sa existe aceleasi parti, dar poti fi impreuna si cu alte parti (nu e necesara o identitate
perfecta), dar este esential ca intre cereri sa existe o stransa legatura in ceea ce priveste obiectul si cauza
(cerere la obligarea platii unei sume, iar in alt proces se cere rezolutiunea contractului).
Pentru a opera conexitatea este absolut necesar ca ambele cereri sa fie in prima instanta (nu se
poate nici daca ambele se afla in apel). Nu e interzisa daca se afla la instante de grad diferit, dar tot in
prima instanta (o cerere de revendicare cu obiect imobil, iar in celalalt proces se cere nulitatea, primul e
la judecatorie pentru ca nimeni nu a invocat exceptia de necompetenta, iar al doilea la tribunal; cer plata
unei creante in baza unui contract la tribunal, iar celalalt cere doar o parte de creanta de 200.000 de lei si
se duce la judecatorie).
Se distinge de litispendenta prin faptul ca se invoca cel mai tarziu la primul termen de judecata
inaintea instantei ulterior sesizate.
Daca am instante de grad diferit atunci se va conexa la instanta superioara in grad printr-o simetrie a
art. 99 alin. 2 CPC.
Daca competenta e relativa partile pot stabili ele la care dintre cele doua instante sa se conexeze.
La conexiatate sunt 2 cauze distincte, astfel incat isi pastreaza independenta, nu se contopesc. Daca
una intarzie judecarea celeilalte se poate dispune disjungerea (de exemplu una are un probatoriu
complex, instanta isi poate reevalua pozitia si verifica daca se pot disjunge).
Ex.: plata unei sume de bani si rezolutiunea contractului care sta la baza platii sumei de bani => nu s-ar
putea disjunge intrucat sunt atat de strans legate incat daca se dispune disjungerea pentru ca se intarzie
din cauza rezolutiunii nu pot dispune plata sumei de bani pentru ca planeaza incertitudinea existentei
contractului. Daca am o cerere de evacuare si o cerere de pentru plata unor despagubiri atunci s-ar putea
disjunge.
5. Stramutarea procesului
Se solicita mutarea cauzei la o alta instanta din cauza lipsei de impartialitate a instantei. Stramutarea
vizeaza instanta la nivel colectiv, a intregii instante, iar nu individual, pe fiecare judecator, ca la
recuzare!
Motive

Cine?

Banuiala
legitima

Partea interesata

Termen

Competenta
(art. 142)
Orice faza a CA/ICCJ
procesului

10

Procedura
de
solutionare
- se depune la instanta
competenta
(care
judeca
cererea
de

Siguranta
publica

Procurorul general de In orice stare ICCJ

la PICCJ
a procesului

stramutare)
- suspendare facultativa
a procesului, cu plata
unei cautiuni (art. 143)
- se judeca de urgenta,
in camera de consiliu,
cu citarea partilor in
proces (art. 144)
- se pronunta o
hotarare nemotivata si
definitive (va putea fi
atacat cu contestaie n
anulare,
dac
spre
exemplu una dintre pri
nu a fost legal citat)

Banuiala legitima = se considera legitima in cazurile in care exista indoiala cu privire la impartialitatea
judecatorilor din cauza circumstantelor procesului, calitatii partilor ori a unor relatii conflictuale locale.
Exemple: te judeci cu o SC care se situeaz ntr-o zon monoindustrial, ea crend monopolul zonei. Sau
te judeci cu primarul, prefectul, care au o serie de vizibiliti.

Motiv de siguranta publica = imprejurarile exceptionale care presupun ca judecata procesului la

instanta competenta ar putea conduce la tulburarea ordinii publice.
Exemple: grevele de la Lupeni, unde pricinile s-au strmutat de la Craiova la Bucureti, pentru c n
zona respectiv erau familiile victimelor de la Lupeni.
Scandalul legat de FNI FNI-ul avea ncheiat cu CEC-ul un contract de garantare. Dar CEC-ul a
solicitat anularea contractului. Procesul acesta a primit un termen. Zecile de mii de oameni s-au revoltat.
S-a cerut strmutarea cilor de atac la Alba Iulia.

Efectele admiterii cererii art. 145 CPC

Stramutarea va produce efecte si pentru caile de atac (se stramuta de la Bucuresti la Constanta, apelul va
fi la CA Constanta).
Formularea unei noi cereri de stramutare = art. 146 CPC. => daca nu se indeplinesc atunci se respinge
fara a se pronunta pe fond.
Delegarea instantei = art. 147 CPC => se aplica rar in practica
6. Prorogarea de competenta
Extinderea competentei unei instante in sensul ca instanta competenta sa solutioneze cererea cu care a
fost sesizata de catre reclamant devine competenta sa rezolve si cereri care in mod normal nu intra in
competenta sa.
Legala coparticiparea procesuala pasiva (art. 112 CPC); cereri accesorii, incidentale sau
aditionale (art. 123 CPC) opereaza dpdv material si teritorial; conexitatea (art. 139 CPC)
Judecatoreasca abtinerea si recuzarea atunci cand nu se mai poate alcatui completul de
judecata; stramutarea; delegarea instantei; admiterea apelului si casarea cu trimitere la alta
instanta egala in grad cu prima instanta, daca partile au solicitat in mod expres aceasta (art. 480
alin. 3 CPC); admiterea recursului si casarea cu trimitere la o alta instanta egala in grad cu cea
care a pronuntat hotararea casata (art. 497 si art. 418 alin. 2)

11

Conventionala partile pot conveni in scris sau, in cazul litigiilor nascute, si prin declaratie
verbala in fata instantei ca procesele privitoare la bunuri si la alte drepturi de care acestea pot
dispune sa fie judecate de alte instante decat acelea care potrivit legii ar fi competenta teritorial
sa le judece, in afara de cazul cand aceasta competenta e exclusiva.
In litigiile din materia protectiei consumatorului si alte cazuri prevazute de lege, partile pot
conveni alegerea instantei (vezi art. 127 si art. 128).

12