Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
raportul juridic leii anterioare &i nu leii ulterioare care ar rezulta din
sc:imbarea
punctului de le!tur!, pun%nduse accentul pe necesitatea menţinerii stabilit!ţii
instituţiilor &i situaţiilor juridice e+istente la un moment dat
Dintrun alt punct de vedere177 sunt propuse criterii fi+e în dependenţ! de formarea
sau efectele raportului juridic. $stfel, pentru formarea raportului juridic, punctul de
le!tur! al normei conflictuale este localizat la data constituirii dreptului, cum ar fi
dob%ndirea bunurilor mobile, care este supus! leii locului situ!rii acestora la data
dob%ndirii. în ceea ce prive&te efectele raportului juridic, acestea se distin, în primul
r%nd, prin epuizarea dintro dat! 'uno icto(, cum ar fi plata preţului, leea aplicabil!
fiind determinat! dup! punctul de le!tur! de la data na&terii raportului juridic &i în
al doilea r%nd, prin caracterul permanent, cum ar fi raporturile dintre p!rinţi &i
copii, leea aplicabil! determin%nduse dup! punctul de le!tur! din momentul
realiz!rii efectelor juridice.
#00
► întro alt! formulare se menţioneaz! c! soluţia pentru determinarea
domeniului leilor aflate în conflict nu poate fi formulat!, aceasta depinz%nd de
la caz la caz, preconiz%nduse pronunţarea unor soluţii în urma interpret!rii
fiec!rei norme conflictuale în funcţie de caracterele sale.
► Potrivit Convenţiei de la aa '17/6( privind leea aplicabil! transferului
propriet!ţii în caz de v%nzare cu caracter internaţional de obiecte mobile
corporale, prin dispoziţia art.5 se face urm!toarea distincţie-
Test #
valabil &i pentru leea forului, iar admiterea retrimiterii ar însemna c! leea
forului cedeaz! în faţa celei str!ine.
► Este inadmisibil c! instanţa trebuie s! judece ca &i cum sar judeca în ţara
unde se cere e+ecutarea :ot!r%rii, av%nduse în vedere c! acest lucru nu este
posibil în toate cazurile. De e+emplu, în unele cazuri nu se cunoa&te dinainte
care este aceast! ţar!, iar în unele situaţii pot e+ista mai multe ţ!ri în care se
poate e+ecuta :ot!r%rea. $stfel, a ţine seama de locul e+ecut!rii unei :ot!r%ri
în determinarea competenţei leislative ar însemna adoptarea unei soluţii
neloice, deoarece acest loc este înt%mpl!tor &i nesiur. Totodat!, se arat! c! a
lea competenţa leislativ! de competenţa judec!toreasc!, ar însemna
adoptarea unui procedeu invers celui normal 1"".
► Teoria instanţei sesizate 'forein court t:eorK( nu soluţioneaz! aceast!
problem! în favoarea retrimiterii, deoarece ea numai sc:imb! datele acesteia,
adic! punctul de plecare este leea str!in! în loc de leea forului.
► Prin trimiterea dispus! de norma conflictual! a forului sa înţeles aplicarea
leii str!ine, fapt irealizabil în cazul accept!rii retrimiterii.
► $&a cum sa menţionat, retrimiterea duce la coordonarea sistemelor de drept în
unele cazuri, dar în altele are ca rezultat sc:imbarea reciproc! a soluţiilor. De
e+emplu, în materia succesiunii mobiliare a unui cet!ţean francez domiciliat &i
decedat în Lelia, dac! am presupune c! cele dou! sisteme de drept înl!tur!
retrimiterea sau o accept!, rezultatele sar prezenta în felul urm!tor- 1( în situaţia
c%nd sistemele de drept francez &i belian înl!tur! retrimiterea, judec!torul
francez aplic! leea material! belian!, deoarece succesiunea mobiliar! este
supus! leii domiciliului defunctului, iar judec!torul belian va aplica leea
material! francez!, deoarece succesiunea mobiliar! este supus! leii naţionale a
defunctuluiA #( în situaţia c%nd sistemele de drept francez &i belian accept!
retrimiterea, judec!torul francez, ţin%nd seama de norma conflictual! belian!, va
aplica leea material! francez!, iar judec!torul belian, ţin%nd seama de norma
conflictual! francez!, va aplica leea material! belian!. $stfel, dup! cum se
observ!, rezultatul admiterii retrimiterii duce la soluţii reciproc inverse dec%t în cazul
c%nd nu se admite retrimiterea.
► în ceea ce prive&te retrimiterea de radul II, în cazul c%nd leea statului terţ se
declar! necompetent!, trimiţ%nd la leea unui alt stat, iar acesta procedeaz! în
acela&i mod, sar putea face înconjurul lumii f!r! a putea determina leea
competent!. în unele cazuri, leea statului terţ poate trimite la leea statului
indicat! iniţial în norma conflictual! a forului. întro atare situaţie leea
aplicabil! nu poate fi determinat!.
Subiectul II 8eea aplicabila faptelor juridice licite
#.1. Caracterizati faptele juridice licite.
Din cateoria faptelor juridice licite cunoscute dreptului ).*oldova, men
ţion!m urm!toarele- a( estiunea de afaceriA b( îmbo!ţirea f!r! just! cauz!.
)aporturile de obliaţii iau na&tere pe temeiul acestor fapte juridice, adic! ele
sunt izvoare de obliaţii.
Gaptele juridice licite sunt supuse leii locului unde acestea intervin. întrun
sens lar, leea locului delictului 'te+ loci delicti commissi( presupune c! faptele
juridice, at%t cele licite c%t &i cele ilicite, sunt supuse leii locului unde se produc.
#.#. Determinati leea aplicabila faptelor juridice licite in DIP al )* 'art.14#"(
Din punctul de vedere al dreptului internaţional privat, estiunea de afaceri
este relementat! de art.141" alin.'1( din Codul civil, care stabile&te c! estiunea
de afaceri este supus! leii locului unde erantul îndepline&te actele de estiune.
$stfel, conform acestei relement!ri estiunea de afaceri este c%rmuit! de
leea locului unde persoana care îndepline&te actele curente de estiune e+ercit!
aceast! activitate 'te+ loci(.
în practic! pot ap!rea dificult!ţi în determinarea acestui loc în situaţia c%nd
faptele care formeaz! obiectul estiunii intervin în mai multe ţ!ri sau în cazul în
care faptele sunt s!v%r&ite întro ţaţ!, iar rezultatul estiunii se produce în alt!
ţar!. în aceste situaţii, soluţia potrivit! este aplicarea leii locului unde se
localizezaz! interesele erate, adic! leea locului estiunii, deoarece sunt mai
caraecteristice obliaţiile eratului, dec%t cele ale erantului.$v%nd în vedere
aspectele menţionate, consider!m c! în cazul c%nd actele de estiune se e+ercit! în
).*oldova, cum ar fi plata de c!tre erant a unui impozit al eratului din str!in!tate,
se va aplica leea ).*oldova 'în acest caz, locul efectu!rii estiunii coincide cu
localizarea erantului(, iar dac! erantul din ).*oldova pl!te&te, în Italia, impozitul
datorat de un erat din Spania, se va aplica leea italian! 'care nu coincide cu
localizarea nici uneia dintre p!rţi(.
Test 5
Subiectul I <rdinea publica in DIP
1.1. Caracterizati ordinea publica de DIP
ordinea public! în dreptul internaţional privat constituie o totalitate de
principii fundamentale ale sistemului de drept al forului, aplicabile raporturilor
juridice cu element de e+traneitate, care refuz! aplicarea leilor str!ine, c:iar
dac! acestea au competenţa potrivit normelor conflictuale ale forului.
1.#. Comparati e+ceptia de ordine publica in DIP si normele de aplicare imediata.
<rdinea public! de drept internaţional privat si normele de aplicare imediat!.
$sem!n!rile între aceste instituţii constau în aceea c! ambele se justific! prin
ocrotirea unui principiu fundamental al leii forului &i, totodat!, au acela&i efect,
&i anume aplicarea leii forului, în locul celei str!ine.
Deosebirea esenţial! dintre acestea const! în mecanismul loic al aplic!rii, &i
anume- norma de aplicare imediat! înl!tur! de la început norma conflictual!
competent!, &i deci, în cazul ei, nu se pune problema aplic!rii unei lei str!ine,
norma de aplicare imediat! conţin%nd soluţia juridic! în c:iar
cuprinsul eiA ordinea public! de drept internaţional privat apare numai dup!
ce norma
conflictual! a forului a fost aplicat!, pentru a înl!tura efectele leii str!ine
normal competente care contravin principiilor fundamentale ale dreptului
forului.
1.5. $rumentati efectele invocarii ordinii publice in DIP prin prisma
relementarilor stabilite in art.1/16 CC si art.14" " CG
Potrivit art.1/61 din Codul civil norma de drept str!in aplicacabil! în
conformitate cu art.1/4 alin.'1(, nu se va aplica în cazul în care consecinţele
aplic!rii ei ar contraveni ordinii publice a ).*oldovaA în cazul înl!tur!rii leii
str!ine, se va aplica leea respectiv! a ).*oldova. Tot în acest sens, este &i art.14"
alin.'"( din Codul familiei.
Din aceste dispoziţii leale rezult! c! în dreptul internaţional privat al
).*oldova ordinea public! are dou! efecte-
Efectul neativ , care const! în înl!turarea de la aplicare a leii str!ine în cazul
în care consecinţele ei ar contraveni ordinii publice a ).*oldova. Efectul pozitiv ,
care const! în faptul c! în cazul înl!tur!rii leii str!ine se aplic! leea ).*oldova,
adic! în numele ordinii publice se înl!tur! leea str!in! 'efect neativ( &i în locul ei se
aplic! leea forului 'efect pozitiv(. $cest lucru nu nea! efectul neativ al invoc!rii
ordinii publice, dar totodat! consider! c! acest efect neativ este urmat întotdeauna
de efectul pozitiv, av%nduse în vedere c! soluţia litiiului este dat! de leea
forului1//.
In practica judiciar! privitor la efectele invoc!rii ordinii publice, problema care
poate ap!rea const! în ce m!sur! leea forului se substituie leii str!ine, întrebarea
care se impune întro atare situaţie este dac! aceast! înlocuire se refer! numai la
aspectul în care contravine ordinii publice sau se refer! la întreul ansamblu al
dispoziţiilor leale str!ine $ltfel spus, înlocuirea leii forului este limitat! sau nu
De e+emplu, dac! un anumit mod de prob! pentru stabilirea filiaţiei prev!zut de leea
str!in! este contrar ordinii publice a forului, dar efectele stabilirii filiaţiei prev!zut de
aceea&i lee nu sunt contrare ordinii publice, în ce m!sur! se înl!tur! leea str!in!-
numai pentru modul de prob! sau &i pentru efectele stabilirii filiaţiei, astfel înc%t s!
se realizeze o soluţie unitar!.
$v%nd în vedere c! îns!&i invocarea ordinii publice are un caracter de e+cepţie,
trebuie s! rezulte c! &i înlocuirea leii forului celei str!ine ar trebui s! fie limitat!,
adic! numai pentru acele dispoziţii ale leii str!ine care contravin ordinii publice,
aplic%nduse îns! restul dispoziţiilor leale str!ine care intereseaz! cauza &i nu
sunt contrare ordinii publice.
$stfel, determinarea m!surii substituirii leii forului celei str!ine se face în
fieacare caz de c!tre instanţa de judecat!. în acest sens, rolul instanţelor
judec!tore&ti are o importanţ! determinant!, deoarece acestea :ot!r!sc nu numai
dac! aplicarea leii str!ine este contrar! sau nu ordinii publice a forului, ci &i care
sunt efectele invoc!rii ordinii publice.
#.#. Stabiliti leea aplicabila faptelor juridice ilicite in DIP art.141/ CC
Potrivit art.141/ alin.'1( din Codul civil, r!spunderea civil! delictual! este supus!
leii locului unde sa produs faptul cauzator de prejudiciul.
Totodat!, alin.'5( al aceluia&i articol stabile&te c!, în cazul în care toate sau o
parte din consecinţele cauzatoare de prejudicii se produc pe teritoriul unui alt stat
dec%t cel în care a avut loc delictul, reparaţiei corelative se aplic! leea acestuia
stat.
$stfel, prin coroborarea dispoziţiilor alin.'1( &i alin.'#( rezult!, c! în cazul în
care fapta ilicit! &i prejudiciul se localizeaz! pe teritoriul aceluia&i stat delictul
civil este supus leii statului respectiv ca lee a locului s!v%r&irii delictuale 'e+
re&edinţaA
b( leea statului pe al c!rui teritoriu sau produs consecinţele cauzatoare de
prejudiciiA
c( leea statului pe al c!rui teritoriu autorul prejudiciului î&i are domiciliul sau
re&edinţa.
Din analiza acestui articol, rezult! urm!toarele-
- Persoana prejudiciat! are posibilitatea de aleere a leii aplicabile.
- <pţiunea de aleere a leii aplicabile de c!tre persoana lezat! este limitat!
la cele patru lei menţionate în te+t. Preciz!m, c! la trei din aceste lei
'lit.a(, b( &i d( din te+tul articolului(, punctele de le!tur! care trimit la ele
sunt elemente personale de localizare a persoanei prejudiciate 'cet!ţenia,
domiciliul sau re&edinţa( sau a autorului prejudiciului 'domiciliul sau
re&edinţa(. Cea dea patra lee asupra c!reia se poate e+ercita opţiunea
este leea locului producerii prejudiciului 'te+ loci laesionis(.
<bserv!m, c! dintre leile în opţiune lipse&te leea locului s!v%r&irii delictului
'te+ loci delicti commissi(, av%nduse în vedere c! aceasta prezint! mai puţin!
importanţ! în cazul denir!rii prin mijloacele de informare în mas!, iar în unele
cazuri nici nu e+ist! ca lee a unui stat 'de e+emplu, în cazul c%nd delictul se
s!v%r&e&te întrun teritoriu f!r! suveranitate sau în marea liber!(.
)!spunderea pentru produse viciate
)!spunderea pentru produse defectuoase reprezint! o modalitate specific! de
protecţie a consumatorului, prin mijloace de drept internaţional privat.
$stfel, potrivit art.141 alin.'1( din Codul civil, pretenţiile cu privire la
desp!ubiri pentru prejudiciile cauzate de produse viciate sunt uvernate, la
aleerea consumatorului prejudiciat, de-
a( leea statului pe al c!rui teritoriu î&i are domiciliul sau re&edinţa persoana
prejudiciat!A
b( leea statului pe al c!rui teritoriu a fost dob%ndit produsul, cu condiţia ca
produc!torul sau furnizorul s! fac! dovada faptului c! produsul a fost pus
pe piaţa acelui stat f!r! acordul s!u.
Din dispoziţiile art.141 alin.'1(, sub aspectul leii aplicabile se desprind
urm!toarele concluzii-
Consumatorul prejudiciat are posibilitatea de a alee dreptul aplicabil.
$leerea poate fi f!cut! asupra uneia dintre cele dou! lei menţionate,
adic! leea domiciliului sau re&edinţei consumatorului sau leea statului de
unde a fost dob%ndit produsul. Totu&i, leea acestui stat nu se va aplica în cazul în
care produc!torul face dovada c! produsul a fost pus în circulaţie pe piaţa acelui stat
f!r! consimţ!m%ntul s!u, adic! independent de voinţa sa.
Totodat!, art.141 alin.'#( stabile&te c! pretenţiile indicate în alin.'1( pot fi
formulate numai dac! produsele fac parte din consumul personal sau familial.
$stfel, te+tul menţionat instituie o condiţie important! a r!spunderii, care ţine de
destinaţia produselor, în sensul ca acestea s! fac! parte din consumul personal sau
familial al consumatorului.
)epublicii *oldovaA
d( e+ist! o :ot!rîre, c:iar &i nedefinitiv!, a instanţei judec!tore&ti a )epublicii
*oldova emis! în litiiul dintre acelea&i p!rţi, cu privire la acela&i obiect &i avînd
acelea&i temeiuri sau în procedura instanţei judec!tore&ti a )epublicii *oldova se
afl! în judecat! o pricin! în litiiul dintre acelea&i p!rţi, cu privire la acela&i
obiect &i avînd acelea&i temeiuri la data sesiz!rii instanţei str!ineA
e( e+ecutarea :ot!rîrii poate prejudicia suveranitatea, poate ameninţa securitatea
)epublicii *oldova ori poate s! contravin! ordinii ei publiceA
f( a e+pirat termenul de prescripţie pentru prezentarea :ot!rîrii spre e+ecutare
silit! &i cererea creditorului de repunere în acest termen nu a fost satisf!cut! de
judecata )epublicii *oldovaA
( :ot!rîrea judec!toreasc! str!in! este rezultatul unei fraude comise în
procedura din str!in!tate.
'#( Copia de pe înc:eierea judec!toreasc! emis! în conformitate cu art."0 alin.
'5( se e+pediaz! de judecat! creditorului &i debitorului în termen de 5 zile de la
data pronunţ!rii. Qnc:eierea poate fi atacat! în instanţa ierar:ic superioar! în
ordinea &i în termenele prev!zute de prezentul cod.
Conditii- 1. competenta instantei de arbitrajA #. caracterul obliatoriuA 5.
respectarea dr la aparare A ". constituirea oranului A /. ordinea publica.
Testul "
Subiectul I Domeniul DIP
1.1.Caracterizati domeniul DIP
Domeniul dreptului internaţional privat îl constituie instituţiile juridice care
formeaz! ramura dreptului internaţional privat
E+-9n cet!ţean al )epublicii *oldova aflat în interes de serviciu în 9naria,
deplas%nduse cu autoturismul proprietate personal! a fost lovit de un camion al
unei companii de transport din $ustria. în rezultatul accidentului autoturismul
cet!ţeanului )epublicii *oldova a fost deteriorat, f!r! ai cauza leziuni
corporale, ulterior, cet!ţeanul din )*iniţiaz! o acţiune cu privire la repararea
prejudiciului cauzat în faţa unei instanţe judec!tore&ti austriece. în le!tur! cu
aceast! situaţie apar c%teva probleme care ţin de domeniul dreptului internaţional
privat.
Prima problem! const! în a cunoa&te care lee va fi aplicat! litiiului. 8a
prima vedere par a fi competente trei lei- leea )epublicii *oldova, leea
austriac!, deoarece persoana juridic! care a cauzat prejudiciul are naţionalitate
austriac! &i instanţa sesizat! este din $ustriaA leea ma:iar!, deoarece
prejudiciul a avut loc pe teritoriul 9nariei.
$ceast! problem! de aleere a unei lei aplicabile din mai multe posibile, con
stituie esenţa dreptului internaţional privat &i poart! denumirea de conflict de
lei.
$ doua problem! care poate ap!rea comport! dou! aspecte- Primul aspect
const! în a cunoa&te dac! instanţa austriac! este competent! s! soluţioneze
litiiul sau acest litiiu ţine de competenţa instanţelor 9nariei sau al celor din
)epublica *oldova. 9n alt aspect care trebuie avut în vedere este de a stabili
dac! o :ot!r%re pronunţat! în str!in!tate, în acest caz în $usrtria, va produce
efecte în alt! ţar!, în speţ! în )*.
$stfel, aceste dou! aspecte leate de cea dea doua problem! reprezint!
caracteristicile unui conflict de jurisdicţii.
- Dac! un cet!ţean din ).*oldova &i unul din Granţa sau c!s!torit în Granţa, iar
soţia, fiind cet!ţeanc! a ).*oldova, se re%ntoarce în ).*oldova &i solicit! pensie
de întreţinere de la soţ, ne afl!m în prezenţa unui conflict de lei ;în timp &i
spaţiu>.
- Dac! un cet!ţean din ).*oldova &i unul din Granţa intenţioneaz! s! se
c!s!toreasc! în ).*oldova &i se pune problema leii aplicabile c!s!toriei, acesta
ţine de conflictul de lei ;în spaţiu> 14 .
c!rui cet!ţean a fost defunctul la data decesului , iar bunurile imobile se cuvin
statului pe teritoriul c!ria se !sesc, în temeiul suveranit!ţii sale 'de jure imperii(.
Dreptul statului de a culee bunurile vacante poate fi calificat diferit fie ca drept
de mo&tenire, fie ca drept oriinar de a culee bunurile f!r! st!pîn aflate pe
terotoriul s!u
Testul /
Subiectul I Particularitatile raportului juridic de DIP
1.#.E+plicaţi deosebirile dintre raportul juridic de drept privat &i cel de drept
public cu element de e+traneitate.
In raporturile jur de drept privat comparativ cu cele de drept public subiectele se
afla pe pozitie de ealitate pe cind in d.public pe pozitie de subordonare.
)aport jur de drept public comparativ cu cele de drept privat nu pot fi compatibile
cu conflictele de lei deorece raporturile de drept public nu dau nastere la
conflictele de lei.
In cateoria raporturilor de drept public intra in principal cele de
D.penal,administrativ, financiar, cproces penal international public.Totodata ar fi
de mentionat ca raport de drept public pot contine elemente de e+tranietate de e+
in dr penal persoana straina a faptuitorului precum si obiectul lezat care se afla in
strainatate.
De e+-in cazul pers fizice pot fi elemente de e+tranietate-cetatenia, domiciliul, sau
resedinta iar in cazul pers juridicesediul sau nationalitatea
b(In leatura cu obiectul raportului jur 'bunul mobil sau imobil(e+ista element de
e+tranietate in cazul cind acesta este situa in strainatate sau desi e situat in tara se
afla sun incidenta unei lei straine e+-bunurile unei ambasade in )*
c(In leatura cu continutil raportului jurcare consta din drepturile si obliatiile
partilor si fiind imaterial se poate marterializa prin elemente de fapt in cazul
plasarii acestora in strainatate sau incidentei leii straine constituind in asa fel
elemene de e+tranietate.$cestea sunt de fapt-
la actele jur-elem obiective'locul inc:eierii sau e+ecutarii( sau elem
subiective'vointa partilor de a plasa sub incidenta leii straine(
la faptele jurelementele de fapt pot fi locul savirsirii actelor delictuale sauK
producerii prejudiciului
)eferitor la aspectele de procedura elem de e+tranietate constitue faptul ca
instanta competenta este straina sau :otarirea judecat este pronuntata in
strainatate
Subiectul III 8eea aplicabila conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si
ale contractelor.
5.1. Caracterizaţi temeiul juridic al principiului le+ voluntatis.
în materia DIP le+ voluntatis este e+presia principiului autonomiei de voinţ! a
aleere(.
$leerea tacit! presupune c% desemnarea leii aplicabile rezult! fie
din cuprinsul contractului, fie din alte circumstanţe.
Din te+tul art.1410 alin.'5(, deducem c% instanţa de judecat! sau
arbitral%
poate aprecia voinţa tacit! a p!rţilor dup! elemente subiective, ce
ţin de
atitudinea partilor, sau obiective ce tin de natura contractului cu o
sinura I condiţie- ca din acestea s! rezulte în mod siur voinţa
p%rtilor de a desemna
un anumit sistem de drept aplicabil contractului lor, cu titlu de le+
causae.
*omentul e+prim!rii voinţei p%rtilor
Potrivit art.1410 alin.'"( din Codul civil, leea aplicabil! poate
fi
determinat! de p!rţile contractului în orice moment, at%t la inc:eierea
lui, c%t &i în orice moment ulterior. Totodat!, alin.'/( stabile&te c!
determinarea, dup! înc:eierea contractului, a leii aplicabile are efect
retroactiv &i se consider! valabil! din momentul înc:eierii controlului,
f!r! a aduce atinere validit!ţii formei conliacîului sau drepturilor
dob%ndite de c!tre terţi in le!tur! cu acest contract,
in ceea ce prive&te momentul determin!rii leii aplicabile, se impune
precizarea ci, de reula, p!rţile ale sistemul de drepl aplicabil
anterior apariţiei unui litiiu in le!tur! cu contractul în cauz!.
Line%nţeles, c% aleerea leii aplicabile poate fî f!cut! &i ulterior
apariţiei litiiului, inclusiv în faţa instanţei de judecat! sau de arbitraj,
dar numai pan! la începerea dezbaiorilo? pe fond.
In sensul ari.1410 alin.'"( din Codul civil, p!rţile contractului sunt în drept sa
convin! oric%nd asupra modific!rii leii aplicabile. Cu alte cuvinte p!rţile au
posibilitatea de a modifica leea aleas! de c!tre ele pentru a uverna contrcatul
dintre acestea.
Totodat!, consider!m, c! modificarea leii aplicabile, convenit! ulterior >
înc:eierii contractului, are efect retroactiv, in sensul alin.'/(, adic! opereaz! de la
data înc:eierii contractului, îns! efectul retroactiv a modific!rii este limitat,
av%nd în vedere c! modificarea nu poate sn infirme validitatea formei contractului
&i nu poate s! aduc! atinere drepturilor dob%ndite de c!tre terţi în le!tur! cu
contractul respectiv.
in cazul apariţiei unui litiiu în le!tur! cu contractul, credem c% aleerea
e+pres! f!cut! de p%rii înainte de prima zi de înf!ţi&are sau ulterior, în cursul
dezbaterilor, nu mai poate fi modificat!, deoarece aceasta ar ec:ivala cu
Testul 4
Subiectul I Calificarea si conflictul de calificari
1.1. Caracterizati notiunilede calificare si conflict de calificare in DIP
Caracterizaţi noţiunile de calificare &i conflict de calific!ri în dreptul
internaţional privat.
Calificarea poate fi definita in # moduri, si anume porninduse de la norma
conflictuala catre situatia de fapt 'raportul juridic( sau invers. $stfel-
calificarea este operatiunea loicojuridica de determinarea a sensului e+act si
complet a notiunilor juridice utilizate de norma conflictuala, atit privitor la
obiectul relementarii sale 'continutul(, cit si in aceea ce priveste leea
competenta a cirmui raportul juridic 'leatura(.
calificarea consta in interpretarea unui raport juridic in scopul de a intelee in
continutul si leatara carei norme conflictuale intra. Calificarea este notiunea
similara interpretarii normei juridice.
Conflictul de calificari U reprezinta o situatie care apare in momentul cind
notiunile din continutul sisau leatura unei norme conflictuale au semnificatii
diferite in sistemele de drept susceptibile a se aplica unui raport juridic. $dica, in
cazul in care aceeasi notiune juridica are acceptiuni diferite in sistemele de drept
aplicabile unui raport juridic e+ista un conflict de calificari.
Subiectul III 8eea aplicabila conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale
civil(.
141# U actiunea leii aplicabile cuprinde-
1(interpretarea contractului
#(dr si obli partilor
5(e+ecutarea contractului
"(consecintele nee+ecutarii sau e+ecutarii necorespunzatoare a contractului
/(incetarea contractului
4(consecintele nulitatii sau nevalabilitatii contractului
(cesiunea creantelor si preluarea datoriei in leatura cu contractul.
Inc:eierea contractului U aici important sunt conditiile de fond pt inc:eiera
contr U capacitatea, consimtamintul, obiectul si cauza. Capacitatea e
uvernata de leea natioanla apersoanei fizjur. Consimtamintul, obiectul si
cauza sunt supuse leii contractului 'le+ contractus(. Daca tr de determinat
locu U conform le+ fori.
Interpretarea contractului se face conform le+ contractus. Partile pot defini
in cuprinsu contractului termenii conventiei siinterpretarea acestora, astfel
interpretarea se va face dupa uzante, sau I=C<TE)*S.
Efectele contractului relementeaza le+ contractus- consecintele
nee+ecutarii sau e+ecutarii necorespunzatoare a contractuluiA rezolutiunea
si rezilierea contractuluiA nulitatea contractuluiA stinerea obliatiilor
contractualeA raspunderea contractuala.
E+ecutarea contractului se uverneaza dupa le+ contractus- modalitatile
de e+ecutare, reim jur al platii,clauzele de impreviziune ':ards:ip(.
*oneda de plata leea st care a emiso, dar datorie U leea aplicabila
datoriei. $ici poate fi aplicata- 8e+ monetae, le+ contractus, le+ delicti, le+
loci solutionis 'leea st locului de plata(.
Transmiterea, transformarea si stinerea obliatiilor contractuale-
Cesiunea de creanta U le+ voluntatis si leea creantei cedate.
Subroarea U le+ voluntatis.
Deleatia si novatia U le+ voluntatis si le+ contractus.
Compensarea U leea aplicabola creantei.
Prescriptia e+tinctiva U le+ voluntatis si le+ aplicabila fondului
contractului.
Testul
Subiectul I Particularitatile normelor conflictuale
1.1. Caracterizaţi noţiunea &i scopul normei conflictuale.
=otiuneanorma care determin! leea aplicabil! unui raport cu element de
e+traneitate. =orma conflictual! poart! aceast! denumire deoarece soluţioneaz!
un conflict de lei indic%nd care este leea competent!. $cţiunea normei
conflictuale înceteaz! din momentul în care sa stabilit leea aplicabil! în cauz!.
=orma conflictual! are un caracter prealabil, prejudical, ea este o norm! de
trimitere.
Scopulprincipal al normei conflictuale il constiutuie indicarea cu privire la un
anumit raport juridic cu element de e+tranietate care dintre leile in prezenta se va
apica fie in momentul cind partiAe vor inc:eia un atare raport juridic si deci sa
cirmuiasca inc:eierea raportului juridic fie la momentul cind instanta de judecata
va fi c:emata sa solutioneze un litiiu privitor la un asemenea raport juridic fie in
orice moment al e+istentei acestui raport.
1.#. Stabiliţi structura normei conflictuale.
Elementele esentiale ale normei conflictuale sunt-
Continutul Ueste ipoteza normei conflictuale adica acea cateorie de raporturi la
care se refera norma respectiva
8eatura cu un sistem de drepteste dispozitia normei conflictuale adica acea
parte a normei care indica sistemul de drept aplicabil pentru continutul
normei.$sadar leatura trimite la sistemul de drept care va relementa raportul
juridic care formeaza continutul normei conflictuale
8eatura normei conflictuale se poate e+prima in unul din urmatoarele moduri-
a(Indicarea directa in cazurile cind se precizeaza leea carei tari este competenta
a cirmui raportul juridic respectiv
b(Indicarea eneralase refera la situatiile cind cu ajutorul unei formule enerale
se poate determina leea competenta.In acest caz norma conflictuala nu indica
direct leea unui stat .8eea competenta va fi stabilita de Instanta de
judecata.$ceasta leatura a normei conflictuale sub forma indicarii enerale se
numeste formula de fi+are
1.5. Gormulaţi punctele de le!tur! în dreptul internaţional privat al ).*oldova
cele mai importante puncte de leatura-
Wcetateniace constituie punct de leatura pentru urmatoarele cateorii de
raporturi juridici-
• statul persoanei fizice'art.1/6'#(
• succesiunea privind bunurile mobile'art 14##'1(
• jurisdictia competenta
Cetatenia ca punct de leatura trimite la sistemul de drept denumit le+ patriae
WDomiciliul sau resedintaprezinta puncte de leatura pt urmatoarele cateorii de
raporturi jur-
• starea civila capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice
• conditiile de fond ale contractelor in lipsa unui consens asupra determinarii
leii aplicabile
• jurisdictia competenta
)eferitor la aceste puncte de leatura se afirma ca in lipsa unui domiciliu sau cind
acesta e reu de determinat aceeasi functie o indeplineste resedinta .
Sistemul de drept la care trimite domiciliul ca punct de leatura este denumit Ule+
domicillii
W8ocul inc:eierii actului juridic constituie un punct de leatura pentru conditiile
de forma ale actului juridic.)eula pentru aplicarea acestui punct este Ulocus
reit actum
W8ocul e+ecutarii contractului constituie punct de leatura in jurisdictia
competenta .Sistemul de drept aplicabil ca urmare a actiunii acestui punct de
leatura e Ule+ locci e+ecutionis sau lez locci solutionis daca se face vreo plata
Wlocul constituirii si inreistrarii unei persoane juridiceaceasta are punct de
leatura pentru-
statutul oranic al persoanei juridice
conditiile de fond ale contractelorin cazul in care debitorul prestatiei e persoana
juridica
Wsediul social
sistemul de drept aplicabil acestor puncte de leatura Ule+ societatis
Wlolocul situarii bunului Ureprezinta punct de leatura pentru
• reimul jur a bunurilor imobilesi mobile prive us sinuli 'individual(
• mostenire imobiliara
• jurisdictia in anumite cazuri
• in cazul trimiterii facute de catre acest punct de leatura raportul juridic
respectiv va fi relementat de le+ rei sitae
W8ocul unde sa produs faptul cauzator de prejudiciiconstituie punct de leatura
pentru reimul jur al delictului Ule+ locci delicte commisse
Wlocul unde se judeca litiiul Ureprez punct de leatura pentru determinarea leii
procesuale care se aplica litiiul poarta denumirea de Ule+ fori
Wvointa partilorpunct de leatura pentru conditiile de fond ale actelor jur in
eneral si ale contractelor in special Ule+ voluntatis
In functie de natura lor punctele de leatura-
1(puncte fi+eacestea prin natura lor nu pot sa accepte careva sc:imbari adica nu
pot fi deplasate de sub incidenta unui sistem de drept sub incidenta altui sistem de
drept.Din acesta fac parte-le+ rei sitae, locus reit actum, le+ loci laesionis
#(puncte mobileacestea in decursul timpului pot suferi careva sc:imbari adica
care pot fi deplasate de la un sistem de drept la altul.Din acesta fac parte-le+
patriae,le+ domicillii, le+ voluntatis