UNIVERSITATEA DE VEST " VASILE GOLDIȘ" ARAD

FACULTATEA DE STIINȚE JURIDICE

SPECIALIZAREA DREPT ANUL IV

DREPT PROCESUAL CIVIL

 DETERMINAREA COMPETENȚEI MATERIALE DUPĂ VALOARE

Coordonator științific:
Conf. Univ. dr.
Creț Daniela

Student:
Ardelean Ioana-L.

ARAD
2021-2022
 Determinarea competenței materiale după valoare

Legea nr. 134/2010 privind Noul Cod de Procedură Civilă În cererile care au ca obiect un drept la prestaţii succesive, dacă durata
existenţei dreptului este nedeterminată, valoarea lor se socoteşte după
valoarea prestaţiei anuale datorate.
Determinarea competenţei după valoarea obiectului cererii introductive
de instanţă
Art. 104
Cererile în materie imobiliară
Art. 98
(1) În cererile având ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi
Reguli generale
reale asupra unui imobil, valoarea lor se determină în funcţie de valoarea
(1) Competenţa se determină după valoarea obiectului cererii arătată în
impozabilă, stabilită potrivit legislaţiei fiscale.
capătul principal de cerere.
(2) În cazul în care valoarea impozabilă nu este stabilită sunt aplicabile
(2) Pentru stabilirea valorii, nu se vor avea în vedere accesoriile
dispoziţiile art. 98.
pretenţiei principale, precum dobânzile, penalităţile, fructele, cheltuielile
sau altele asemenea, indiferent de data scadenţei, şi nici prestaţiile
Art. 105
periodice ajunse la scadenţă în cursul judecăţii.
Cererile în materie de moştenire
(3) În caz de contestaţie, valoarea se stabileşte după înscrisurile
În materie de moştenire, competenţa după valoare se determină fără
prezentate şi explicaţiile date de părţi.
scăderea sarcinilor sau datoriilor moştenirii.

Art. 99
Art. 106
Cazul mai multor capete principale de cerere
Dispoziţii speciale
(1) Când reclamantul a sesizat instanţa cu mai multe capete principale de
(1) Instanţa legal învestită potrivit dispoziţiilor referitoare la competenţă
cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competenţa se stabileşte în
după valoarea obiectului cererii rămâne competentă să judece chiar
raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenţii
dacă, ulterior învestirii, intervin xmodificări în ceea ce priveşte
în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competenţa altei
cuantumul valorii aceluiaşi obiect.
instanţe, instanţa sesizată va dispune disjungerea şi îşi va declina în mod
(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi la judecarea căilor de atac.1
corespunzător competenţa.
(2) În cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe
un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate
Legea 310/17.12.2018, publicată Monitorul Oficial 1074/18.12.2018
în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de
chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină
Art. I. – Legea nr. 134/2010 privind Codul de Procedură civilă,
ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10
de grad mai înalt.
aprilie 2015, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează
după cum urmează:
Art. 100
Cererea formulată de mai mulţi reclamanţi
(1) Dacă mai mulţi reclamanţi, prin aceeaşi cerere de chemare în 12. Articolul 105 se abrogă.2
judecată, formulează pretenţii proprii împotriva aceluiaşi pârât, invocând
raporturi juridice distincte şi neaflate întro legătură care să facă
necesară judecarea lor împreună, determinarea instanţei competente se
face cu observarea valorii sau, după caz, a naturii ori obiectului fiecărei
pretenţii în parte.
(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi atunci când unul sau mai mulţi
reclamanţi formulează, prin aceeaşi cerere de chemare în judecată,
pretenţii împotriva mai multor pârâţi, invocând raporturi juridice
distincte şi fără legătură între ele.

Art. 101
Valoarea cererii în cazuri speciale
(1) În cererile privitoare la executarea unui contract ori a unui alt act
juridic, pentru stabilirea competenţei instanţei se va ţine seama de
valoarea obiectului acestuia sau, după caz, de aceea a părţii din obiectul
dedus judecăţii.
(2) Aceeaşi valoare va fi avută în vedere şi în cererile privind constatarea
nulităţii absolute, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea actului juridic,
chiar dacă nu se solicită şi repunerea
părţilor în situaţia anterioară, precum şi în cererile privind constatarea
existenţei sau inexistenţei unui drept.
(3) În cererile de aceeaşi natură, privitoare la contracte de locaţiune ori
de leasing, precum şi în acelea privitoare la predarea sau restituirea
bunului închiriat ori arendat, valoarea cererii se socoteşte după chiria
sau arenda anuală.

Art. 102 1
Cererea de plată parţială
https://legeaz.net/PdfDoc/noul-cod-de-procedura-civila-
Când prin acţiune se cere plata unei părţi dintr-o creanţă, valoarea actualizat-republicat.pdf, accesat 19.1.2022
2
cererii se socoteşte după partea pretinsă de reclamant ca fiind exigibilă. https://lege5.ro/Gratuit/gmytgnjwgy2a/legea-nr-310-2018-
pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-134-2010-privind-
Art. 103 codul-de-procedura-civila-precum-si-pentru-modificarea-si-
Cererea privind prestaţii succesive completarea-altor-acte-normative, accesat 19.1.2022
 Așa cum este cazul cu nenumărate prevederi ale Noului Cod Civil, și cele privitoare la

determinarea competenței sunt de natură să contribuie la o aplicare logică și unitară a legii,

precum și, în definitiv, la apărarea drepturilor și intereselor justițiabililor, așa cum sunt ele

iterate în capitolul Principii fundamentale ale procesului civil. O bună aplicare a normelor de

drept civil și procesual civil este, fără doar și poate, corolarul incontestabil al art. 6 din

CEDO, dar și al art. 6 din NCC, dreptul la un proces echitabil, în termen optim și previzibil.

Atragem totodată atenția asupra faptului că o aplicare haotică sau incorectă a acestor norme

poate devia procesul civil de la cursul său normal, putând periclita, în definitiv, normele

justiției și interesele privaților; vom prezenta deci, infra, unele considerente ale doctrinei cu

privire la determinarea competenței materiale a instanței după valoare, așa cum este ea

reglementată în Noul Cod de Procedură Civilă, dar și așa cum a fost modificată recent prin

Legea 310/17.12.2018, publicată în Monitorul Oficial 1074/18.12.2018.

Noul Cod de procedură civilă aduce o inovație foarte importantă în privința

competenței materiale a instanțelor: nu mai consacră principiul plenitudinii de jurisdicție a

judecătoriilor pentru a judeca în primă instnață, ci tribunalul devine instanța de drept comun

în materie civilă pentru judecata în primă instanță. Cu alte cuvinte, celelalte instanțe pot

soluționa cauze civile în primă instanță numai dacă li se atribuie în mod expres această

competență pentru anumite materii.3

Așadar, competența instanței după valoarea obiectului cererii, în reglementarea actuală

consacră, cu caracter de noutate, regulile de determinare a competenţei după valoarea

obiectului cererii introductive de instanţă, reguli menite să pună capăt unor controverse din

3
Ciurea, Andreea, Fișe de procedură civilă, Ediția a 5-a, Ed. Universul Juridic, București, 2018, pag. 58
doctrina juridică pentru următoarele situaţii: mai multe capete principale de cerere; cerere

formulată de mai mulţi reclamanţi; cerere privitoare la executarea, constatarea nulitătii

absolute, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui act juridic, chiar dacă nu se solicită şi

repunerea părţilor în situaţia anterioară, precum şi cerere privind constatarea existenţei sau

inexistenţei unui drept; cerere de plată parţială; cerere privind prestaţii succesive; cerere în

materie imobiliară; cerere în materie de moştenire; situaţia în care ulterior învestirii

instanţei intervin modificări în ceea ce priveşte cuantumul valorii aceluiaşi obiect.4

Competenţa valorică nu este în sine o materie a competenţei; ea defineşte însă ce

anume se are în vedere la stabilirea valorii de referinţă pentru care devine competentă

judecătoria sau tribunalul. În această materie, regula are în vedere valoarea capătului principal

de cerere. În această valoare nu vor fi incluse accesoriile pretenţiei principale precum

dobânzile, penalităţile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea indiferent de data scadenţei

(înainte sau în cursul judecăţii). Practic competenţa valorică este determinată doar de valoarea

obligaţiei principale contractate. În cazul în care accesoriile pretenţiei principale depăşesc

valoarea obligaţiei principale, judecata va fi declinată la instanţa superioară.

Se stabilește deci prin art. 98 alin (1) NCPC ca regulă imperativă determinarea

competenței materiale în cazul cererilor evaluabile în bani în funcție de valoarea obiectului

capătului principal de cerere. Această evaluare, conform art. 194 lit. c) NCPC se face de către

reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar momentul acestei evaluări este cel al

sesizării instanței de judecată. Valoarea obiectului cererii poate fi contestată, caz în care

4
https://legeaz.net/dictionar-juridic/competenta-valoare-obiect-cerere, accesat 19.1.2022
valoarea va fi stabilită după înscrisurile prezentate și explicațiile oferite de părți. Legea

limitează mijloacele de probă pentru stabilirea valorii obiectului cererii la înscrisuri și

explicații date de părți, nefiind permisă și administrarea altor probe, cum ar fi expertiza;

scopul reglementării este acela de a evita transformarea chestiunii valorii obiectului cererii în

judecată într-un proces în sine în cadrul procesului inițial, ceea ce ar avea ca efect prelungirea

judecății5. Întrucât norma nu distinge, pot să conteste valoarea cererii de chemare în judecată

nu numai pârâtul, ci şi reclamantul, care poate pretinde că s-a aflat în eroare; valoarea poate să

fie contestată şi de instanţă din oficiu.

La alin. (2), art. 98 prevede faptul că la stabilirea valorii nu se iau în calcul accesoriile

pretenției principale (dobânzile, penalitățile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea,

indiferent de data scadenței, și nici prestațiile periodice ajunse la scadență în cursul judecății.

Această regulă este confirmată şi de prevederile art. 106 NCPC, potrivit cărora instanţa legal

învestită potrivit dispoziţiilor referitoare la competenţă după valoarea obiectului cererii

rămâne competentă să judece chiar dacă, ulterior învestirii, intervin modificări în ceea ce

priveşte cuantumul valorii aceluiaşi obiect; aceste dispoziţii sunt aplicabile şi la judecarea

căilor de atac.  Fluctuațiile de valoare ale aceluiași obiect, intervenite după sesizarea instanței,

fie prin mărirea sau micșorarea valorii, nu influențează cererea și compentența; de asemenea,

eventuale renunțări la o parte din pretenții nu generează o schimbare a competenței.6

5
Boroi, Gabriel, Stancu, Mirela, Drept procesual civil, Ed. Hamangiu, București, 2015, pp. 216-217
6
Lucian Ungureanu, Determinarea competenței după valoarea obiectului, http://revizio.ro/determinarea-
competentei-dupa-valoarea-obiectului/, accesat 19.1.2022
 În ipoteza formulării mai multor capete de cerere principale, competența se va

determina diferit, după cum acestea sunt întemeiate pe fapte sau cauze diferite ori având

aceeași cauză sau aflate în strânsă legătură; astfel:

Capetele principale sunt întemeiate pe cauze diferite – competența se stabilește în



raport cu valoarea fiecărei pretenții in parte. Dacă unul dintre capete este de

competența altei instanțe, instanța sesizată va dispune disjungerea și își va declina

competența, conform alin. (1) al art. 99.

Capetele principale sunt întemeiate pe un titlu comun sau pe cauze diferite, dar aflate


în strânsă legătură – instanța competentă se determină ținându-se seama de acea

pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt, conform alin. (2) al

art. 99. Este un caz de prorogare legală de competență pe temeiul conexității.

Același principiu se aplică și în cazul cererilor conexate, stabilind ca, în cazul



în care instanțele sunt de grad diferit, conexarea dosarelor se va face la acea

instanța superioară în grad.

Privitor la art. 100 NCPC, în cazul cererii formulate de mai mulți reclamanți,

împotriva aceluiași pârât, invocând raporturi juridice distincte și neaflate într-o legătură care

să facă necesară judecarea lor împreună, determinarea instanței competente se face cu

observarea valorii sau, după caz, a naturii ori obiectului fiecărei pretenții în parte. Această

regulă se aplică şi atunci când unul sau mai mulţi reclamanţi formulează, prin aceeaşi cerere

de chemare în judecată, pretenţii împotriva mai multor pârâţi (coparticipare procesuală

pasivă), invocând raporturi juridice distincte şi fără legătură între ele. În acest caz, stabilirea
instanţei competente nu se face în funcţie de valoarea cumulată a tuturor pretenţiilor, ci în

funcţie de valoarea fiecărei pretenţii în parte.

Este notabilă, în noua reglementare, precizarea unor reguli generale pentru determinarea
competenţei după valoare, la art. 101 NCPC, reguli ce nu erau inserate explicit în vechiul cod,
însă care au fost consacrate doctrinar şi jurisprudenţial. Acestea se aplică în anumite situații
particulare:

 Cereri privind executarea contractului – se va ține seama de valoarea obiectului

acestuia sau a părții din obiectul dedus judecății;
 Cereri privind constatarea nulității absolute, anularea, rezilierea sau rezoluțiunea
contractului, precum și în cererile privind constatarea existenței sau inexistenței unui
drept – se va ține seama de valoarea obiectului acestuia sau a părții din obiectul dedus
judecății;
 Cererile privind contracte de locațiune/ leasing ori privind predarea/restituirea bunului
închiriat sau arendat – valoarea cererii se socotește dupa chiria sau arenda anuală.

În ceea ce privește art. 102 NCPC, cererea de plată parțială, când se cere plata unei
părți dintr-o creanță, valoarea cererii se socotește după partea pretinsă de reclamant ca fiind
exigibilă; acest text are în vedere ipoteza în care reclamantul, care are o creanță exigibilă,
solicită plata unei părți din aceasta, iar nu a întregii creanțe. Așadar, competența se va stabili
prin raportare la întreaga valoare a creanței, deci nu după cât se cere, ci după cât s-ar putea
cere; se evită astfel generarea competenței după propria voință a reclamantului. Instanța va
stabili partea pretinsă exigibilă pe baza documentelor depuse la dosar; spre exemplu,
reclamantul va pretinde suma în baza unui contract (ex. imprumut) și instanța va întreba dacă
este scadentă întreaga sumă din contract și va stabili după acea sumă competența.

Art. 103 reglementează regimul determinării valorii în cazul cererilor privind prestații
succesive; dacă durata existenței lor este nedeterminată, valoarea se socotește după valoarea
prestației anuale datorate (regula anualității).

La art. 104 se reglementează regimul cererilor în materie imobiliară – în funcție de

valoarea impozabilă, stabilită potrivit legislației fiscale. Aceasta reprezintă o excepție de la
regula determinării după valoarea obiectului cererii, prin consacrarea unui criteriu legal de
evaluare. Ea presupune că reclamantul va trebui să depună, odată cu cererea de chemare în
judecată, certificatul fiscal din care să rezulte valoarea impozabilă, urmând ca acesta să fie fie
verificat în cadrul procedurii de regularizare.

Art. 105 se referea la cererile în materie de moștenire; așadar, valoarea activului

succesoral se estima de către reclamant, în principiu, inclusiv în cazul in care în acest activ
erau cuprinse și bunuri imobile.7

Ca și element de noutate, Legea 310/2018 aduce o modificare în ceea ce privește

dispozițiile analizate supra, mai precis acest text legislativ prevede la art. 1 pct. 12 că referitor

la legea 134/2010 privind NCPC, art. 105 se abrogă – și anume articolul referitor la cererile în

materie de moștenire. Ceea ce se poate deduce din acest demers de reglementare este că dacă

anterior, aplicând art. 105 NCPC, competența după valoare nu se determina cu scăderea

sarcinilor sau datoriilor moștenirii, prin anularea acestui articol deducem că actualmente,

competența se detemină prin scăderea sarcinilor/datoriilor moștenirii corespunzătoare;

înțelegerea raționamentului legiuitorului în speță este fundamentală pentru o aplicare justă și

logică a legii. Menționăm și faptul că privitor la dispoziția analizată mai sus, ea nu se poate

aplica proceselor civile începute anterior datei de 21.12.2018, adică data intrării în vigoare a

legii 310/2018, având în vedere și prevederile NCPC privitoare la aplicarea legii în timp (art.

24-25 NCPC).8

7
Av. Bodan Dobrescu, Determinarea competenței după valoarea obiectului cererii introductive de instanță,
http://www.raspunsurijuridice.ro/determinarea-competentei-dupa-valoarea-obiectului-cererii-introductive-de-
instanta/, accesat 19.1.2022
8
Codul de Procedură Civilă și taxele de timbru, Ed. Hamangiu, București, 2018
Bibliografie

 Boroi, Gabriel, Stancu, Mirela, Drept procesual Civil, Ed. Hamangiu, București, 2015
 Ciurea, Andreea, Fișe de procedură civilă, Ediția a 5-a, Ed. Universul Juridic, București, 2018
 Răducan, Gabriela, Dinu, Mădălina, Fișe de procedură civilă, Ediția a 5-a, Ed. Hamangiu, București,
2017
 Tăbârcă, Mihaela, Drept Procesual Civil, Ed. Universul Juridic, București, 2013
 Codul de Procedură Civilă și taxele de timbru, Ed. Hamangiu, București, 2018

Surse web

 http://www.raspunsurijuridice.ro/determinarea-competentei-dupa-valoarea-obiectului-cererii-
introductive-de-instanta/, accesat 19.1.2022
 http://revizio.ro/determinarea-competentei-dupa-valoarea-obiectului/ , accesat 19.1.2022
 https://legeaz.net/PdfDoc/noul-cod-de-procedura-civila-actualizat-republicat.pdf , accesat 19.1.2022
 https://lege5.ro/Gratuit/gmytgnjwgy2a/legea-nr-310-2018-pentru-modificarea-si-completarea-legii-
nr-134-2010-privind-codul-de-procedura-civila-precum-si-pentru-modificarea-si-completarea-altor-
acte-normative, accesat 19.1.2022
 https://legeaz.net/dictionar-juridic/competenta-valoare-obiect-cerere , accesat 19.1.2022