UNIVERSITATEA DE VEST " VASILE GOLDIȘ" DIN ARAD

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE

SPECIALIZAREA: INSTITUȚIIDE DREPT PENAL ȘI PROCESUAL PENAL
MASTER: ANUL I

DREPT PROCESUAL PENAL APROFUNDAT

EXTRĂDAREA

Coordonator:
Conf. univ. dr. NECULCEA MARIUS

MASTERAND:

ARDELEAN IOANA-LUCREȚIA

ARAD
2022-2023
 CUPRINS

I. Obligația de garanție pentru vicii ascunse........................................................................................ 3

1. Noțiune................................................................................................................................................ 3

2. Clasificarea viciilor în materie de vânzare.......................................................................................... 4

a. După posibilitatea descoperirii viciilor de către cumpărător.......................................................... 4

b. După măsura în care afectează valoarea de întrebuințare a lucrului vândut................................... 5

c. După momentul nașterii lor............................................................................................................ 5

d. După cum vânzătorul avea sau nu cunoștință de existența viciilor................................................ 5

e. După cum cumpărătorul avea sau nu cunoștință de existența viciilor............................................ 5

3. Condițiile răspunderii pentru vicii ascunse...................................................................................... 6

a. Viciul să existe în momentul predării lucrului vândut................................................................... 6

b. Viciul trebuie să fie ascuns............................................................................................................. 6

c. Viciile trebuie să fie grave.............................................................................................................. 6

4. Efectele obligației de garanție pentru vicii ascunse........................................................................... 6

5. Prescripția dreptului la acțiune pentru vicii ascunse......................................................................... 7

6. Modificări convenționale ale obligației de garanție pentru vicii ..................................................... 7

II. Obligația de garanție pentru buna funcționare............................................................................... 7

Bibliografie.......................................................................................................................................... 8
 I. Obligația de garanție pentru vicii ascunse
1. Noțiune.
Potrivit art. 1672 pct. 3 NCC, în temeiul contractului de vânzare cumpărare vânzătorul este
obligat să asigure cumpărătorului calitatea lucrului vândut și să răspundă față de acesta în cazul în
care lucrul s-ar dovedi necorespunzător destinației sale economice ori și-ar pierde valoarea de
întrebuințare, ca urmare a unor vicii ( defecțiuni) ascunse, a căror cunoaștere l-ar fi făcut pe
cumpărător să nu încheie contractul sau să nu accepte a plăti prețul ce i-a fost cerut. 1
Când lucrul vândut este afectat de un viciu ascuns, conform prevederilor art. 1707 din noul Cod
civil, atunci situația este asemănătoare cu cea prevăzută de art. 1207 alin. (2) pct. 2 din noul Cod
civil. Legătura strânsă dintre cele două situații este dată de faptul că ambele sunt generate de
cunoașterea inexact a realității, iar sancțiunea prevăzută are ca scop să ocrotească victima erorii.
În cazul prevăzut de art. 1207 alin. (2) pct.2 din noul Cod civil este vorba despre viciul de
consimțământ al erorii asupra substanței lucrului, deci o calitate esențială a lucrului. . Prin substanță
se înțelege orice calitate esențială a obiectului convenției, lucrul considerat în materialitatea sa și
conținutul prestației, acțiunea sau inacțiunea, ce constituie obiectul actului juridic, pe care părțile au
avut-o în vedere, în principal, în momentul contractării și a cărei lipsă, dacă ar fi fost cunoscută,
actul juridic nu ar fi fost încheiat.
De exemplu, când cumpărătorul s-a înțeles cu vânzătorul să cumpere un tablou al unui pictor
renumit, pentru a cărei autenticitate garantase vânzătorul, iar în realitate i s-a vândut o reproducere
sau un tablou al unui pictor necunoscut, există o eroare asupra substanței lucrului, care atrage
anularea vânzării. 2
Dacă eroarea primește doar anumite calități ale lucrului, cumpărătorul prmind lucrul voit, iar
acest lucru e impropriu utilizării datorită viciilor ascunse, cumpărătorul nu mai poate cere anularea
contractului, ci are o acțiune în garanție contra vânzătorului. Ca vicii ascunse în materie de vânzare
pot fi date următoarele exemple: defecțiunile unui autoturism, starea defectuoasă a materialelor din
care este construit imobilul cumpărat, temelia șubredă a acestuia, etc.
Practica judecătorească și doctrina semnalează o distincție ce există între eroarea asupra
substanței și viciile ascunse: eroarea deschide calea unei acțiuni în anulare, ce poate fi exercitată
chiar de către vânzător atunci când ea privește substanța propriei prestații, în timp ce viciile ascunse
permit doar cumpărătorului opțiunea între acțiunea în rezoluțiunea contractului și acțiunea în
micșorarea prețului.
Diferența între viciile ascunse și viciul de consimțământ al erorii asupra substanței lucrului este
important, deoarece se pot produce confuzii, regimul lor juridic fiind diferit, condițiile intentării,
efectele și termenele de prescripție fiind diferite.
În practica judiciară s-a decis că eroarea constituie o cauză de nulitate dacă privește substanța
obiectului, deci calitățile obiectului convenției pe care părțile le-au avut în vedere și care au servit
drept motiv determinant al acordului de voință.

1
M. Mureșan, S. Fildan, Ș. I. Lucaciuc, Drept civil. Contracte speciale, Editura Cordial Lex,Cluj-Napoca, 2013, p. 99
2
D. Alexandresco , Explicațiunea eoretică și practică a dreptului civil roman, tom. VIII, București, 1925, p.334-335.
 Aceste vicii ascunse, în materie de vânzare, se numesc vicii redhibitorii, iar regulile referitoare
la răspunderea vânzătorului pentru vicii ascunse se aplică tuturor vânzărilor, cu excepția vânzărilor
silite. 3
2. Clasificarea viciilor în materie de vânzare.
Regimul juridic al obligației de garanție contra viciilor ascunse comportă anumite particularități
în funcție de tipul viciilor, doar anumite vicii alcătuind condițiile de existență a obligației de
garanție contra viciilor private cumulativ: viciile ascunse, grave, existente în momentul încheierii
contractului. Pentru a arăta condițiile răspunderii vânzătorului pentru vicii ascunse, mai întâi, se
impune, o clasificare a viciilor lucrului în funcție de mai multe criterii:
a. După posibilitatea descoperirii viciilor de către cumpărător
Acestea se impart în vicii aparente și vicii ascunse. Interesul clasificării îl constituie aceea că, în
regimul juridic de drept comun, în absența unei clause de agravare a obligației de garanție,
vânzătorul răspunde numai pentru viciile ascunse. 4
Elemental de noutate față de reglementarea anterioară îl constituie clarificarea exigenței după
care se apreciază posibilitatea cumpărătorului de a descoperii viciile, astfel încât va fi considerat
ascuns acel viciu care la data predării nu poate fi descoperit de către un cumpărător prudent și
diligent fără a fi nevoie de asistență de specialitate [art. 1707 alin (2)]. 5 În consecință, nu se
consider ascuns și nu poate atrage angajarea răspunderii vânzătorului, acel viciu de care
cumpărătorul putea să se convingă acționând prudent și diligent, fără a consulta un specialist.
În doctrină 6 s-a considerat că viciile ascunse sunt cele care nu pot fi descoperite de cumpărător
în urma unei verificări normale și cu atenție a bunului, nefiindu-I communicate nici de către
vânzător.
În practica judecătorească, lipsa de informare, de experiență, dar și nepriceperea cumpărătorului
nu fac ca viciile pe care nu le-a putut constata singur să fie considerate vicii ascunse, posibilitatea de
a lua la cunoștință de viciu apreciindu-se in abstracto, avându-se în vedere un cumpărătot vigilant și
prudent.
Așadar, se consacră principiul că natura ascunsă a viciului unui lucru este un element obiectiv ce
nu poate depinde de calitățile personale ale cumpărătorului.
Viciile aparente sunt doar acelea de care cumpărătorul a putut singur să se convingă, cerând la
nevoie sprijinul unui specialist, pentru că, cumpărătorul nu ar putea invoca lipsa cunoștințelor sau a
experienței în materie.
În momentul încheierii unui contract de vânzare, și cumpărătorul trebuie să aibă o atitudine
activă, avândposibilitatea să examineze bunul și să descopere eventualele probleme sesizabile sau, în
cazul în care cumpără un bun de o anumită tehnicitate, să apeleze la ajutorul unui specialist. 7
3
F. Moțiu, Contracte speciale. Curs universitar. Ediția a VIII-a,revizuită și adăugită, Universul Juridic, București, 2020, p. 76
4 F. Moțiu, op.cit., p.76
5 Idem, p.76
6 D. Alexandresco, op.cit., p.346
7 Acest lucru este prev. și în art. 1690 din NCC, ce dispune că în sarcina cumpărăt. există oblig. de a verif. imediat după preluare starea bunului.

b. După măsura în care afectează valoarea de întrebuințare a lucrului vândut

 Viciile se clasifică în vicii grave și vicii ușoare.
Viciile grave, sunt cele din a căror cauză bunul nu este întrebuințat după destinația sa ori
valoarea sa ese atât de micșorată încât putem presupune că, dacă ar fi știut de ele, cumpărătorul ar fi
plătit mai puțin sau nu ar mai fi finalizat contractul. Viciul trebuie să fie de natură de a micșora
valoarea lucrului sau aria de utilizare.
Per a contrario, viciile sunt ușoare, dacă nu micșorează în mod serios valoarea de întrebuințare a
lucrului vândut. 8
c. După momentul nașterii lor
Viciile pot exista fie cel puțin până la data predării, fie la o dată ulterioară, aici vorbim de vicii
care au existat la momentul predării și vicii apărute ulterior.
Cumpărătorul fiind obligat să dovedească existența viciului la momentul predării bunului.
În literatura juridică 9 s-a susținut că viciul nu are nevoie să fie atins de toată gravitatea sa în acel
moment, fiid suficient ca el să existe numai în principiu, chiar dacă s-a dezvoltat ulterior.
Clasificarea este importantă prin faptul că pentru viciile apărute ulterior momentului predării,
vânzătorul este exonerat de răspundere, deoarece riscurile vânzării trec pe seama cumpărătorului din
același moment. 10
d. După cum vânzătorul avea sau nu cunoștință de existența viciilor.
Aici vorbim de vicii cunoscute de vânzător și vicii necunoscute de acesta.
În situația în care la data încheierii contractului, vânzătorul avea cunoștință de viciile bunului
vândut, pe lângă una dintre măsurile prevăzute la art. 1710, vânzătorul este obligat la plata de daune
interese pentru repararea întregului prejudiciu cauzat, acolo unde este cazul.
Atunci când vânzătorul nu avea cunoștință de viciile bunului vândut, el este obligat să restituie
cumpărătorului doar prețul și cheltuielile făcute cu prilejul vânzării. Referitor la această clasificare se
poate vorbi de vicii ascunse cu viclenie și vicii ascunse fără viclenie.
e. După cum cumpărătorul avea sau nu cunoștință de existența viciilor.
După acest criteriu, vorbim de viciile cunoscute de cumpărător și viciile necunoscute de
cumpărător în momentul încheierii contractului.
Importanța clasificării constă în faptul că vânzătorul răspunde, în acest regim juridic, numai de
viciile ascunse de care cumpărătorul nu avea cunoștință la momentul încheierii contractului. Luând
cunoștință de viciile ascunse a lucrului, cumpărătorul are posibilitatea de a refuza să-și dea
consimțământul la încheierea contractului, dar, dacă totuși a consimțit, își asumă riscurile, în acest
sens se poate vorbi de prezumția de acceptare a viciilor.
Dacă însuși vânzătorul îl informează cu privire la viciile ascunse ale lucrului, se consideră că am
fi în prezența unei clauze de negaranție pentru aceste vicii. Viciile ascunse, dar care sunt cunoscute
de cumpărător în momentul încheierii contractului, devin practic vicii aparente.

8
F. Moțiu, op. cit., p.78
9
D.Alexandresco, op.cit., p. 350
10
F. Moțiu, op. cit., p.78
3. Condițiile răspunderii pentru vicii ascunse
Condițiile angajării răspunderii vânzătorului pentru vicii sunt:
 a. Viciul să existe în momentul predării lucrului vândut,căci vânzătorul nu poate fi ținut
răspunzător de viciile ivite ulterior, după predarea bunului, odată cu acesta transferându-se și
riscurile în sarcina cumpărătorului. 11
La bunurile de gen, viciul trebuie să fie anterior sau cel mult concomitent cu acest transfer, căci
până atunci riscurile sunt ale vânzătorului.
Dacă părțile au încheiat contractul sub o condiție suspensivă, viciile trebuie să fi existat în
momentul îndeplinirii condiției.
b. Viciul trebuie să fie ascuns, în sensul că el să nu poată fi observat de către cumpărător cu
ocazia încheierii contractului, sau cu ocazia preluării bunului, printr-o verificare normală în raport cu
natura bunului. 12
Vânzătorul este răspunzător pentru viciile ascunse, chiar dacă nici el însuși nu a știut de ele până
în momentul vânzării, afară de cazul în care a căzut de comun acord cu cumpărătorul ca să nu
răspundă de ele.
c. Viciile trebuie să fie grave, în sensul că, din cauza lor, lucrul să fie inutilizabil potrivit
destinației sale, sau întrebuințarea lui să fie într-atât micșorată, încât e de presupus că dacă ar fi
cunoscut viciile, cumpărătorul n-ar fi cumpărat lucrul respectiv, ori n-ar fi plătit pentru el decât un
preț mai redus. 13
4. Efectele obligației de garanție pentru vicii ascunse
Vânzătorul este ținut să răspundă pentru viciile ascunse ale lucrului vândut, dacă toate condițiile
prevăzute de lege și arătate mai sus sunt îndeplinite. Potrivit art. 1710 alin. 1, constau în nașterea
dreptului cumpărătorului de a cere:
a) Înlăturarea viciilor de către vânzător sau pe cheltuiala acestuia;
b) Înlocuirea bunului vândut cu un bun de același fel, însă lipsit de vicii;
c) Reducerea corespunzătoare a prețului;
d) Rezoluțiunea vânzării.
Cumpărătorul are un drept de opțiune între a solicita înlăturarea viciilor, înlocuirea lucrului
vândut, rezoluțiunea vânzării sau reducerea prețului.
Acțiunea prin care cumpărătorul solicită rezoluțiunea contractului de vânzare pentru vicii
ascunse se numește redhibitorie (actio redhibitoria)
Dacă cumpărătorul nu dorește rezoluțiunea contractului de vânzare, atunci poate cere o reducere
din preț proporțională cu reducerea valorii bunului vândut datorată viciului lucrului.
Acțiunea prin care se solicită de către cumpărător reducerea prețului se numește acțiune
estimatorie (actio estimatoria sau actio quanti minoris), deoarece valoarea deprecierii lucrului este
estimată prin expertiză. 14
11
M. Mureșan, S. Fildan, Ș. I. Lucaciuc, Drept civil. Contracte speciale, Editura Cordial Lex,Cluj-Napoca, 2013, p. 101
12
M. Mureșan, S. Fildan, Ș. I. Lucaciuc, op.cit., p.101
13 Idem
14 F. Moțiu, Contracte speciale. Universul Juridic, București, 2020, p. 84

5. Prescripția dreptului la acțiune pentru vicii ascunse

 Acțiunile civile prevăzute de lege în cazul răspunderii pentru vicii ascunse, acțiunea redhibitorie
și acțiunea estimatorie, au caracter patrimonial, fiind acțiuni personale, născute din contractul de
vânzare și, în consecință, sunt supuse prescripției extinctive.
Dacă prin lege nu se prevede astfel, prescripția dreptului la acțiune pentru viciile ascunse începe
să curgă: 15
a. În cazul unui bun vândut, altul decât o construcție, de la împlinirea unui an de la data
predării, în afara cazului în care viciul a fost descoperit mai înainte, când prescripția va începe să
curgă de la data descoperirii.
b. În cazul unei construcții, de la împlinirea a 3 ani de la data predării, afară numai dacă
viciul a fost decoperit mai înainte, când prescripția va începe să curgă de la data descoperiri. 16
În acest sens, legea stabilește două momente alternative de la care poate începe să curgă termenul
de prescripție:
- Un moment subiectiv, constând în data descoperirii viciilor;
- Un moment obiectiv, constând în data împlinirii termenului de un an sau 3 ani ori în data
expirării termenului de garanție, dacă un asemenea termen este prevăzut.
6. Modificări convenționale ale obligației de garanție pentru vicii
Dispozițiile legale privind obligația de garanție a vânzătorului pentru vicii ascunse nu au caracter
obligatoriu, imperativ, ci supletiv, părțile fiind libere să stabilească prin contract conținutul acestei
obligații. 17 Astfel, părțile contractului de vânzare pot să îndepărteze, să agraveze sau să limiteze
această obligație a vânzătorului.
II. Obligația de garanție pentru buna funcționare
Această obligație este expresia sofisticării societății și implicit a lucrurilor ce se transmit prin
mijlocirea contractului de vânzare. 18
În afară de garanția contra viciilor ascunse, vânzătorul ce a garantat pentru un anumit timp buna
funcționare a bunului vândut este obligat, în cazul oricărei defecțiuni ivite în termenul de garanție, să
repare bunul pe cheltuiala sa. Reparatia bunului reprezintă conținutul obligației legale de garantare
pentru buna funcționare. Dacă reparația este de lungă durată ori este imposibilă, vânzătorul trebuie
să înlocuiască bunul vândut. Dacă înlocuirea nu se produce într-un timp rezonabil, conform
împrejurărilor, cumpărătorul poate cere restituirea prețului în schimbul înapoierii bunului.
Garanția nu va fi datorată dacă vânzătorul dovedește că defecțiunea s-a produs din vina
cumpărătorului, din cauza modului nepotrivit în care cumpărătorul a păstrat sau folosit bunul.
Sub sancțiunea decăderii din dreptul de garanție, cumpărătorul trebuie să comunice defecțiunea
bunului înainte de împlinirea termenul.ui de garanție ori într-un termen rezonabil de la împlinirea
acestuia, dacă există motive obiective (art. 1717, NCC).
Cumpărătorul are două îndatoriri pentru a beneficia de garanție:
- Utilizarea bunului în conformitate cu instrucțiunile producătorului;
- Invocarea promptă a garanției.
15
Aceste reguli sunt prevăzute de art. 2531 din noul Cod civil
16
F. Moțiu, op. cit., p. 86
17
Idem
18
Idem

BIBLIOGRAFIE
1. Florin Moțiu, Contracte special. Curs universitar, Ediția a VIII-a revizuită și adăugită,

Universul Juridic, BUCUREȘTI, 2020

2. Mircea Mureșan, Sorin Fildan, Ștefan-Ioan Lucaciuc, Drept civil. Contracte speciale,

Cordial Lex, CLUJ-NAPOCA, 2013

3. Dimitrie Alexandresco, Explicațiunea teoretică și practică a dreptului civil roman, tom.

VIII, BUCUREȘTI, 1925

4. Codul civil, Ediția a 6-a actualizată la 2 septembrie 2018, Rosetti International,

BUCUREȘTI, 2018