Sunteți pe pagina 1din 21

Procedura partajului judiciar

Art. 979
Reguli aplicabile
Judecarea oricrei cereri de partaj privind bunuri asupra crora prile au un drept de proprietate comun se face
dup procedura prevzut n prezentul titlu, cu excepia cazurilor n care legea prevede o alt procedur.
Art. 980
Cuprinsul cererii
Reclamantul este obligat s arate n cerere, pe lng meniunile prevzute la art. 194, persoanele ntre care urmeaz a
avea loc partajul, titlul pe baza cruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde
acestea se afl, precum i persoana care le deine sau le administreaz.
Art. 981
Declaraiile prilor
La primul termen de judecat, dac prile sunt prezente, instana le va lua declaraie cu privire la fiecare dintre
bunurile supuse partajului i va lua act, cnd este cazul, de recunoaterile i acordul lor cu privire la existena
bunurilor, locul unde se afl i valoarea acestora.
Art. 982
Rolul activ al instanei. nelegerile dintre pri
(1) n tot cursul procesului, instana va strui ca prile s mpart bunurile prin bun nvoial.
(2) Dac prile ajung la o nelegere cu privire la mprirea bunurilor, instana va hotr potrivit nelegerii lor.
mpreala se poate face prin bun nvoial i dac printre cei interesai se afl minori, persoane puse sub interdicie
judectoreasc ori disprui, ns numai cu ncuviinarea prealabil a instanei de tutel, precum i, dac este cazul, a
reprezentantului sau a ocrotitorului legal.
(3) n cazul n care nelegerea privete numai partajul anumitor bunuri, instana va lua act de aceast nvoial i va
pronuna o hotrre parial, continund procesul pentru celelalte bunuri.
(4) Dispoziiile art. 438441 sunt aplicabile.
Art. 983
Partajul judiciar
(1) Dac prile nu ajung la o nelegere sau nu ncheie o tranzacie potrivit celor artate la art. 982, instana va
stabili bunurile supuse mprelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecruia i creanele nscute din
starea de proprietate comun pe care coproprietarii le au unii fa de alii. Dac se mparte o motenire, instana va
mai stabili datoriile transmise prin motenire, datoriile i creanele comotenitorilor fa de defunct, precum i
sarcinile motenirii.
(2) Instana va face mpreala n natur. n temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedeaz la formarea
loturilor i la atribuirea lor. n cazul n care loturile nu sunt egale n valoare, ele se ntregesc printr-o sum n bani.
Art. 984
ncheierea de admitere n principiu

(1) Dac pentru formarea loturilor sunt necesare operaii de msurtoare, evaluare i altele asemenea, pentru care
instana nu are date suficiente, ea va da o ncheiere prin care va stabili elementele prevzute la art. 983, ntocmind n
mod corespunztor minuta.
(2) Dac, n condiiile legii, s-au formulat i alte cereri n legtur cu partajul i de a cror soluionare depinde
efectuarea acestuia, precum cererea de reduciune a liberalitilor excesive, cererea de raport al donaiilor i altele
asemenea, prin ncheierea artat la alin. (1) instana se va pronuna i cu privire la aceste cereri.
(3) Prin aceeai ncheiere, instana va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Raportul de
expertiz va arta valoarea bunurilor i criteriile avute n vedere la stabilirea acestei valori, va indica dac bunurile
sunt comod partajabile n natur i n ce mod, propunnd, la solicitarea instanei, loturile ce urmeaz a fi atribuite.
Art. 985
ncheierea de admitere n principiu suplimentar
n cazul n care, dup pronunarea ncheierii prevzute la art. 984, dar mai nainte de pronunarea hotrrii de
mpreal, se constat c exist i ali coproprietari sau c au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse
mprelii, fr ca privitor la aceti coproprietari sau la acele bunuri s fi avut loc o dezbatere contradictorie, instana
va putea da, cu citarea prilor, o nou ncheiere, care va cuprinde, dup caz, i coproprietarii sau bunurile omise. n
aceleai condiii, instana poate, cu consimmntul tuturor coproprietarilor, s elimine un bun care a fost cuprins din
eroare n masa de mprit.
Art. 986
Cile de atac mpotriva unor ncheieri
ncheierile prevzute la art. 984 alin. (1) i art. 985 pot fi atacate numai cu apel odat cu fondul.
Art. 987
Criteriile partajului
La formarea i atribuirea loturilor, instana va ine seama, dup caz, i de acordul prilor, mrimea cotei-pri ce se
cuvine fiecreia din masa bunurilor de mprit, natura bunurilor, domiciliul i ocupaia prilor, faptul c unii dintre
coproprietari, nainte de a se cere mpreala, au fcut construcii sau mbuntiri cu acordul celorlali coproprietari
sau altele asemenea.
Art. 988
Atribuirea provizorie
(1) n cazul n care mpreala n natur a unui bun nu este posibil sau ar cauza o scdere important a valorii
acestuia ori i-ar modifica n mod pgubitor destinaia economic, la cererea unuia dintre coproprietari instana, prin
ncheiere, i poate atribui provizoriu ntregul bun. Dac mai muli coproprietari cer s li se atribuie bunul, instana va
ine seama de criteriile prevzute la art. 987. Prin ncheiere, ea va stabili i termenul n care coproprietarul cruia i sa atribuit provizoriu bunul este obligat s consemneze sumele ce corespund cotelor-pri cuvenite celorlali
coproprietari.
(2) Dac coproprietarul cruia i s-a atribuit provizoriu bunul consemneaz, n termenul stabilit, sumele cuvenite
celorlali coproprietari, instana, prin hotrrea asupra fondului procesului, i va atribui acestuia bunul.

(3) n cazul n care coproprietarul nu consemneaz n termen sumele cuvenite celorlali coproprietari, instana va
putea atribui bunul altui coproprietar, n condiiile prezentului articol.
Art. 989
Atribuirea definitiv
La cererea unuia dintre coproprietari, instana, innd seama de mprejurrile cauzei, pentru motive temeinice, va
putea s i atribuie bunul direct prin hotrrea asupra fondului procesului, stabilind totodat sumele ce se cuvin
celorlali coproprietari i termenul n care este obligat s le plteasc.
Art. 990
Vnzarea bunului
(1) n cazul n care niciunul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, dei acesta a fost atribuit provizoriu,
nu s-au consemnat, n termenul stabilit, sumele cuvenite celorlali coproprietari, instana, prin ncheiere, va dispune
vnzarea bunului, stabilind totodat dac vnzarea se va face de ctre pri prin bun nvoial ori de ctre executorul
judectoresc.
(2) Dac prile sunt de acord ca vnzarea s se fac prin bun nvoial, instana va stabili i termenul la care aceasta
va fi efectuat. Termenul nu poate fi mai mare de 3 luni, n afar de cazul n care prile sunt de acord cu majorarea
lui.
(3) n cazul n care vreuna dintre pri nu a fost de acord cu vnzarea prin bun nvoial sau dac aceast vnzare nu
s-a realizat n termenul stabilit potrivit alin. (2), instana, prin ncheiere dat cu citarea prilor, va dispune ca
vnzarea s fie efectuat de executorul judectoresc.
(4) ncheierile prevzute n prezentul articol pot fi atacate separat numai cu apel, n termen de 15 zile de la
pronunare. Dac nu au fost astfel atacate, aceste ncheieri nu mai pot fi supuse apelului odat cu hotrrea asupra
fondului procesului.
Art. 991
Procedura vnzrii la licitaie
(1) Dup rmnerea definitiv a ncheierii prin care s-a dispus vnzarea bunului de ctre un executor judectoresc,
acesta va proceda la efectuarea vnzrii la licitaie public.
(2) Executorul va fixa termenul de licitaie, care nu va putea depi 30 de zile pentru bunurile mobile i 60 de zile
pentru bunurile imobile, socotite de la data primirii ncheierii, i va ntiina coproprietarii despre data, ora i locul
vnzrii.
(3) Pentru termenul de licitaie a bunurilor mobile, executorul va ntocmi i afia publicaia de vnzare, cu cel puin
5 zile nainte de acel termen.
(4) n cazul vnzrii unui bun imobil, executorul va ntocmi i afia publicaia de vnzare cu cel puin 30 de zile
nainte de termenul de licitaie.
(5) Coproprietarii pot conveni ca vnzarea bunurilor s se fac la orice pre oferit de participanii la licitaie. De
asemenea, ei pot conveni ca vnzarea s nu se fac sub un anumit pre.
(6) Dispoziiile prezentului articol se completeaz n mod corespunztor cu dispoziiile prezentului cod privitoare la
vnzarea la licitaie a bunurilor mobile i imobile prevzute n materia executrii silite.

Art. 992
Bunurile nesupuse vnzrii
La cererea uneia dintre pri, instana poate proceda la mpreala bunurilor pentru care nu a dispus vnzarea potrivit
art. 990.
Art. 993
Soluionarea cererii de partaj
(1) n toate cazurile, asupra cererii de partaj instana se va pronuna prin hotrre.
(2) Sumele depuse de unul dintre coproprietari pentru ceilali, precum i cele rezultate din vnzare vor fi mprite de
instan potrivit dreptului fiecrui coproprietar.
(3) n cazul n care partajul nu se poate realiza n niciuna dintre modalitile prevzute de lege, instana va hotr
nchiderea dosarului. Dac se introduce o nou cerere de partaj, ncheierile de admitere n principiu prevzute la art.
984 i 985 nu au autoritate de lucru judecat.
Art. 994
Hotrrea de partaj
(1) Hotrrea de partaj are efect constitutiv.
(2) Odat rmas definitiv, hotrrea de partaj constituie titlu executoriu i poate fi pus n executare chiar dac nu
s-a cerut predarea efectiv a bunului ori instana nu a dispus n mod expres aceast predare.
(3) Hotrrea de partaj este supus numai apelului. Cu toate acestea, dac partajul s-a cerut pe cale incidental,
hotrrea este supus acelorai ci de atac ca i hotrrea dat asupra cererii principale. Acelai este i termenul
pentru exercitarea cii de atac, chiar dac se atac numai soluia dat asupra partajului. Aplicarea criteriilor
prevzute la art. 987 nu poate fi cenzurat pe calea recursului.
(4) Executarea cu privire la bunurile mprite poate fi cerut n termenul de prescripie de 10 ani prevzut la art.
705.
Art. 995
Revendicarea bunurilor atribuite
(1) n cazul n care prile declar n mod expres c nu solicit predarea bunurilor, hotrrea de partaj nu este
susceptibil de executare silit.
(2) Pentru a intra n posesia bunurilor atribuite i a cror predare i-a fost refuzat de ceilali coproprietari, partea
interesat va trebui s exercite aciunea n revendicare.
TITLUL VI
Procedura ordonanei preediniale
Art. 996
Condiii de admisibilitate
(1) Instana de judecat, stabilind c n favoarea reclamantului exist aparena de drept, va putea s ordone msuri
provizorii n cazuri grabnice, pentru pstrarea unui drept care s-ar pgubi prin ntrziere, pentru prevenirea unei
pagube iminente i care nu s-ar putea repara, precum i pentru nlturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei
executri.

(2) Ordonana este provizorie i executorie. Dac hotrrea nu cuprinde nicio meniune privind durata sa i nu s-au
modificat mprejurrile de fapt avute n vedere, msurile dispuse vor produce efecte pn la soluionarea litigiului
asupra fondului.
(3) La cererea reclamantului, instana va putea hotr ca executarea s se fac fr somaie sau fr trecerea unui
termen.
(4) Ordonana va putea fi dat chiar i atunci cnd este n curs judecata asupra fondului.
(5) Pe cale de ordonan preedinial nu pot fi dispuse msuri care s rezolve litigiul n fond i nici msuri a cror
executare nu ar mai face posibil restabilirea situaiei de fapt.
Art. 997
Instana competent
Cererea de ordonan preedinial se va introduce la instana competent s se pronune n prim instan asupra
fondului dreptului.
Art. 998
Procedura de soluionare
(1) n vederea judecrii cererii, prile vor fi citate conform normelor privind citarea n procesele urgente, iar
prtului i se va comunica o copie de pe cerere i de pe actele care o nsoesc. ntmpinarea nu este obligatorie.
(2) Ordonana va putea fi dat i fr citarea prilor. n caz de urgen deosebit, ordonana va putea fi dat chiar n
aceeai zi, instana pronunndu-se asupra msurii solicitate pe baza cererii i actelor depuse, fr concluziile
prilor.
(3) Judecata se face de urgen i cu precdere, nefiind admisibile probe a cror administrare necesit un timp
ndelungat. Dispoziiile privind cercetarea procesului nu sunt aplicabile.
(4) Pronunarea se poate amna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanei se face n cel mult 48 de ore de la
pronunare.
Art. 999
Calea de atac
(1) Dac prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonana este supus numai apelului n termen de 5 zile de la
pronunare, dac s-a dat cu citarea prilor, i de la comunicare, dac s-a dat fr citarea lor.
(2) Instana de apel poate suspenda executarea pn la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauiuni al crei
cuantum se va stabili de ctre aceasta.
(3) Apelul se judec de urgen i cu precdere, cu citarea prilor. Dispoziiile art. 998 alin. (4) sunt aplicabile.
(4) mpotriva executrii ordonanei preediniale se poate face contestaie la executare.
Art. 1.000
Transformarea cererii
La solicitarea reclamantului, pn la nchiderea dezbaterilor la prima instan, cererea de ordonan preedinial va
putea fi transformat ntr-o cerere de drept comun, situaie n care prtul va fi ncunotinat i citat n mod expres cu
aceast meniune.

Art. 1.001
Autoritatea de lucru judecat
(1) Ordonana preedinial are autoritate de lucru judecat fa de o alt cerere de ordonan preedinial, numai
dac nu s-au modificat mprejurrile de fapt care au justificat-o.
(2) Ordonana preedinial nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului.
(3) Hotrrea dat asupra fondului dreptului are autoritate de lucru judecat asupra unei cereri ulterioare de ordonan
preedinial.

Partajul judiciar
1.Sediul juridic si natura juridica a partajului judiciar
Conceptul de mparteala desemneaza n limbajul obisnuit distribuirea
unor bunuri ntre mai multe persoane. n doctrina juridica mparteala este
definita ca operatia juridica care are ca scop curmarea starii de indiviziune si
nlocuirea dreptului indiviz al fiecarui proprietar cu un drept exclusiv asupra
unuia sau mai multor bunuri concrete256. Mentionam ca att n doctrina257,
ct si n jurisprudenta, conceptele de mparteala, partaj, precum si sintagma
sistarea starii de indiviziune sunt folosite ca sinonime.
Prin modificarile aduse Codului de procedura civila prin OUG
138/2000 au fost abrogate dispozitiile Decretului-lege nr. 603/1943 pentru
simplificarea procedurii mpartelilor judiciare, ale Legii XL din 1881
privitoare la executarea silita imobiliara, cu modificarile ulterioare, alte
dispozitii contrare referitoare la partaj. Asa nct, judecarea oricarei cereri de
mparteala privind bunurile asupra carora partile au un drept de proprietate
comuna, se face cu procedura prevazuta de Codul de procedura civila, n
afara cazurilor n care legea stabileste o alta procedura258.
Codul civil contine cteva texte privitoare la starea de indiviziune si
la mparteala. Aceste texte alcatuiesc art. 728-799 ale Codului civil. Ele
vizeaza mparteala succesorala, dar sunt aplicabile si n cazul n care
indiviziunea sau coproprietatea este determinata de alte cauze. Textele
mentionate formeaza Capitolul VI, intitulat "Despre mpartire si despre
raporturi" din primul Titlu al cartii a treia a Codului civil. Astfel, cum
rezulta din titlul capitolului mentionat, Codul civil se refera n aceste texte
nu doar la mparteala propriu-zisa, ci si la: raportul datoriilor, efectele
mpartelii, garantia dintre copartasi, cauzele de ineficacitate ale mpartelii si
la mparteala de ascendent. O atare reglementare este nsa fireasca caci

realizarea efectiva a mpartelii implica si clarificarea unor aspecte conexe,


cum sunt cele privitoare la raportul donatiilor si datoriilor. Asemenea
probleme se ivesc ndeosebi n cazul indiviziunii succesorale. Textele
prevazute n Codul civil si-au pastrat n parte actualitatea, dar n prezent
materia pe care o cercetam este reglementata n principal n Codul de
procedura civila, n Capitolul VIII, art. 673^1-673^14259.
Partajul judiciar se realizeaza dupa normele stabilite, indiferent daca
este vorba de indiviziunea propriu-zisa, ce are ca obiect o universalitate de
bunuri, de proprietate comuna pe cote-parti, care are ca obiect un bun
individual, determinat sau de proprietate comuna n devalmasie, care are ca
obiect bunurile comune ale sotilor.
Cu privire la natura juridica, se apreciaza uneori ca partajul judiciar
este o actiune personala260 reala, deoarece mparteala vizeaza nsusi dreptul
de proprietate261, sau mixta.
2.Competenta instantelor
Competenta de atributiune n materie de partaj este cea prevazuta de
regulile dreptului comun. Si n aceasta materie urmeaza sa se tina seama de
criteriul valoric, spre a se determina astfel daca actiunea de partaj intra n
atributiile unei judecatorii sau a unui tribunal262.
Daca prin aceeasi actiune s-a cerut desfacerea casatoriei si, odata cu
aceasta, si mpartirea bunurilor comune, competenta sa solutioneze capatul
de cerere referitor la mpartirea bunurilor este instanta sesizata cu judecarea
actiunii principale (art. 17 C. proc. civ.). Competenta apartine tribunalului si
n situatia n care actiunea principala are ca obiect anularea casatoriei,
ntruct n aceste cazuri, competenta materiala apartine tribunalului263.
De asemenea, competenta teritoriala urmeaza, n principiu, aceleasi
reguli ale dreptului comun. Totusi unele precizari se impun. Astfel:
a) daca partajul are ca obiect bunuri succesorale competenta revine, n baza
dispozitiilor art. 14 C. proc. civ., instantei corespunzatoare ultimului
domiciliu al defunctului264.
Si n aceasta ipoteza intereseaza situatia de fapt concreta, iar nu domiciliul
nscris n actul de identitate, daca defunctul locuia efectiv n alta parte265. S-a
decis spre exemplu ca ultimul domiciliu al defunctului este acela unde acesta
si avea statornica, fiind indiferenta mprejurarea ca, din cauza de boala, traia
despartit n fapt de sotia sa266.
Ratiunea principala a competentei teritoriale exceptionale, statornicite n art.
succesorala se ndeplinesc n circumscriptia teritoriala a ultimului domiciliu
al defunctului. n aceasta circumscriptie este situat si locul deschiderii

succesiunii, cel mai adesea aici se afla si principalele bunuri ale defunctului,
iar competenta de realizare a procedurii succesorale notariale apartine
biroului notarial din circumscriptia teritoriala corespunzatoare ultimului
domiciliu al defunctului. Prin urmare si n cazul aparitiei unui litigiu
succesoral aici se vor putea administra cu mai multa usurinta probatoriile
necesare. Norma de competenta nscrisa n art. 14 C. proc. civ. are marele
merit de a concentra la o singura instanta toate actiunile privitoare la o
mostenire267.
Prevederea privitoare la instanta de la ultimul domiciliu al defunctului si
gaseste aplicarea chiar daca n masa bunurilor de mpartit se gasesc si bunuri
imobile situate n circumscriptia teritoriala a altor instante dect cea de la
ultimul domiciliu al defunctului268.
b) n cazul mpartirii bunurilor comune dobndite n timpul casatoriei solutia
difera dupa cum partajul se solicita pentru motive temeinice, n conditiile art.
36 din Codul familiei, sau n cadrul procesului de divort. n prima ipoteza,
competenta teritoriala se determina dupa regulile dreptului comun, respectiv
competenta revine instantei de la domiciliul prtului daca masa partajabila
este alcatuita numai din bunuri mobile269 si instantei de la locul situarii
imobilului, n cazul n care masa partajabila include si bunuri imobile270.
Aceeasi este solutia si n cazul exercitarii actiunii de partaj dupa desfacerea
casatoriei prin divort271. n cazul n care partajul este solicitat pe cale
accesorie, n cadrul actiunii de desfacere a casatoriei, competenta de
solutionare apartine instantei care este competenta sa se pronunte cu privire
la desfacerea casatoriei (art. 17 C. proc. civ.)272.
Aceeasi instanta este competenta sa solutioneze cererea accesorie de
mpartire a bunurilor comune chiar si atunci cnd n masa bunurilor de
mpartit s-ar afla si un imobil situat n circumscriptia altei instante, prin
derogare de la regulile de competenta prevazute n art. 13 C. proc. civ.273.
n cazul unui partaj cu privire la care instanta competenta ar urma sa
se determine potrivit art. 13 C. proc. civ., este posibil ca printre bunurile
partajabile sa se afle doua sau mai multe imobile situate n circumscriptiile
mai multor instante. Desi nu exista nici un text de lege expres pentru aceasta
situatie, apreciem ca este necesar sa se recunoasca posibilitatea rezolvarii
cererii de partaj de o singura instanta, fiind exagerat a se pretinde ca
partajarea bunurilor se va face n mai multe etape, n fata unor instante
diferite. n acest sens, s-ar putea apela la prevederile art. 13 alin. 2 C. proc.
civ., care, este adevarat, au n vedere ipoteza in care imobilul este situat n
circumscriptiile mai multor instante. Deci, competenta ar apartine instantei
de la domiciliul prtului, daca acesta se afla n vreuna din circumscriptiile
instantelor n raza carora se gasesc imobilele respective, iar, n caz contrar,

oricarei din instantele n circumscriptiile carora se afla bunurile imobile, la


alegerea reclamantului274.
c) n cazul bunurilor dobndite prin coachizitie, sau n alte cazuri, indiferent
de modul de dobndire - competenta se stabileste n raport de mprejurarea,
daca printre bunurile supuse mpartelii se afla sau nu bunuri imobile (art. 5
sau 13 C. proc. civ.).
3.Calitatea procesuala
Dreptul la promovarea si exercitarea actiunii n mparteala apartine
oricarei persoane fizice sau juridice care se afla n stare de indiviziune,
coproprietate sau devalmasie275. n materie de indiviziune oricare dintre
copartasi are posibilitatea de a promova actiunea de partaj. Aceasta
constituie una din particularitatile importante ale actiunii de mparteala276.
n materie succesorala unul din domeniile n care se aplica
procedura mpartelii judiciare - art.728 C. civ., dupa ce stabileste ca nimeni
nu poate fi obligat a ramne n indiviziune, prevede ca un coerede poate
oricnd cere mparteala succesiunii.
Prevederea art. 728 C. civil isi gaseste aplicarea cnd indiviziunea
rezulta din succesiune, dar este valabila si n celelalte situatii, respectiv: n
cazul comunitatii de bunuri a sotilor la introducerea actiunii de divort sau n
cazul coproprietatii ce provine din alte cauze277, situatii n care legitimarea
procesuala activa revine oricaruia dintre coindivizari
Procesul de partaj se caracterizeaza prin aceea ca da nastere la o
judecata dubla (judicium duplex), prtul fiind si el considerat ca reclamant,
deoarece poate obtine "condamnarea" reclamantului initial, chiar fara sa fi
facut o cerere n contra lui. Practic, fiecare parte este n acelasi timp si
reclamant si prt278. Aceasta particularitate are efect si pe planul
cheltuielilor de judecata, care, n principiu, vor fi compensate279.
Partajul voluntar sau cel judiciar nu produce efecte daca are loc fara
participarea unuia dintre coproprietari, n caz contrar, ar nsemna sa se
valideze o mparteala n cadrul careia s-a dispus de drepturile altuia280.
Nulitatea poate fi invocata numai prin intermediul cailor de atac, nu a
actiunii n anulare, si, n orice caz, instanta nu poate respinge cererea de
partaj a mostenitorului omis, caruia nu-i este opozabila si care nu poate
exercita nici caile de atac281. Daca coindivizarul a figurat n proces, nsa nu a
fost mentionat n minuta si n dispozitivul hotarrii, el poate exercita caile de
atac mpotriva hotarrii282.
n cazul indiviziunii succesorale este chiar necesar ca actiunea de
mparteala sa fie exercitata mpotriva tuturor celorlalti mostenitori. Cu alte

cuvinte, n cadrul procedurii mpartelilor judiciare trebuie sa participe toti


coindivizarii, caci altminteri partajul este nul. Solutia contrara ar conduce,
astfel cum s-a subliniat si n jurisprudenta noastra283, la validarea unei
mparteli n cadrul careia s-a dispus de drepturile altuia, ceea ce desigur nu
poate fi admis. De aceea, se poate afirma ca actiunea n mparteala are un
caracter indivizibil. n cazul n care un comostenitor nu a fost chemat n
judecata pentru partajarea bunurilor succesorale si detine bunuri succesorale,
va invoca inopozabilitatea hotarrii ce se executa n contra lui, pe calea
contestatiei la executare; el poate introduce si o cerere de partaj, chemnd n
judecata pe toti ceilalti comostenitori, iar daca acestia s-ar prevala de
hotarrea pronuntata fara participarea lui, le va opune exceptia de nulitate
rezultata din art. 797 C. civ284.
n actiunea de partaj, fiecare parte este n acelasi timp reclamant si prt,
procesul dnd nastere la o judecata dubla, n care prtul poate obtine si el
condamnarea reclamantului initial285, cu consecinte n ceea ce priveste
exercitarea cailor de atac286 si suportarea mpreuna a cheltuielilor de judecata
care vor fi suportate n mod egal de coindivizari287.
Alti participanti la procedura mpartelilor judiciare sunt288:
a) creditorii - n afara de copartasi si succesorii lor n drepturi, partajul
poate fi solicitat si de creditorii personali ai copartasilor289 sau de creditorii
succesiunii290. Creditorul poate intenta actiunea de partaj al unei averi
succesorale, daca debitorul sau, ndreptatit a o face, ramne n inactiune291.
b) tertii - care nu au fost parti n proces, chiar daca erau interesati n cauza,
pot interveni n actiunea de partaj fie din proprie initiativa, fie la solicitarea
unuia dintre copartasi, n conditiile determinate de art. 49-66 C. proc. civ..
c) procurorul - n scopul apararii unor interese generale, s-a admis ca
partajul poate fi solicitat si de catre procuror, iar mai recent practica a admis
ca procurorul poate sa exercite si apelul. n cazurile n care va fi sesizat
printr-un memoriu, de cel care nu are calitate procesuala activa292.
n practica s-a admis, de asemenea, ca ntruct dreptul de proprietate nu se
pierde prin neuz, iar cererea de iesire din indiviziune este imprescriptibila,
nu are relevanta sub aspectul admisibilitatii actiunii formulate de reclamant,
faptul ca acesta s-a adresat organelor de jurisdictie dupa un timp ndelungat
de la data ncheierii actului de partaj care i-a prejudiciat drepturile, chiar
daca a avut cunostinta de acest caz293.
4.Obiectul actiunii de partaj
Pot forma obiect al cererii de partaj toate bunurile mobile si imobile
cu privire la care partile se afla n stare de indiviziune sau devalmasie. O

atare asertiune este valabila si n privinta drepturilor de creanta. Componenta


masei partajabile si ntinderea acesteia difera uneori n functie de izvorul
starii de indiviziune, coproprietate sau codevalmasie294. Dar partajul judiciar
se realizeaza dupa normele stabilite, indiferent daca este vorba de
indiviziunea propriu-zisa, ce are ca obiect o universalitate de bunuri, de
proprietate comuna pe cote-parti, care are ca obiect un bun individual,
determinat sau de proprietate comuna n devalmasie, care are ca obiect
bunurile comune ale sotilor295.
n categoria bunurilor ce nu pot forma obiect al partajului trebuie incluse296:
toate partile dintr-o cladire aflata n proprietate, care sunt destinate
folosirii n comun de catre toti proprietarii din acea cladire. Este cazul
terenului pe care este construita cladirea, curtea, fundatia, structura de
rezistenta, acoperisul, terasele, cosurile de fum, scarile, holurile, pivnitele,
subsolurile, casa scarii, tubulatura de gunoi, rezervoarele de apa,
ascensoarele, etc.
locurile de mormnt. Teza inadmisibilitatii partajarii locurilor de
mormnt a fost sustinuta de doctrina297 si urmata deopotriva de
jurisprudenta298.
un alt caz de indiviziune fortata este reglementat expres de art. 590609 C. civ., texte care se refera la situatia zidului, gardului si santului
comun.
5.Particularitati privind continutul cererii de partaj
n afara elementelor ce trebuie sa le cuprinda, n general, orice
cerere de chemare n judecata (art. 112 C. proc. civ.), n actiunea de partaj,
cererea trebuie sa evidentieze299, persoanele ntre care urmeaza a avea loc
mparteala titlul pe baza caruia se cere mparteala, toate bunurile supuse
mpartelii, evaluarea lor, locul unde acestea se afla, precum si persoanele
care le detin sau le administreaza.
Cnd indiviziunea rezulta din succesiune, cererea va cuprinde:
numele defunctului, averea ramasa de la acesta, inclusiv bunurile supuse
raportului si reductiunii, numele si calitatea celor ndreptatiti la succesiune si
cota-parte cuvenita fiecaruia, precum si datoriile si creantele mostenitorilor
fata de defunct300. Asa cum a aratat practica judiciara, n cazul n care
indiviziunea rezulta din mostenire, este normal ca, cererea de mparteala sa
cuprinda ntreaga avere ramasa de la defunct, inclusiv bunurile supuse
raportului, deoarece n acest proces ntre comostenitori se lichideaza, fiind
conexe, toate pretentiile reciproce dintre ei cu privire la averea
succesorala301.

Cu prilejul judecarii unei actiuni de iesire din indiviziune, pornita de


o parte reclamanta naintea instantei judecatoresti, prtul din aceeasi
actiune poate cere si oral instantei sa oblige pe reclamant sa aduca la masa
de mpartit anumite bunuri care sunt n posesiunea sa, dar fac parte din acea
masa302.
n cazul partajului bunurilor comune ale sotilor, reclamantul va
indica si cota de participare la dobndirea lor, iar n cazul mpartirii
bunurilor comune n timpul casatoriei, se vor arata si motivele temeinice
care justifica partajul.
Judecata cererilor accesorii privind aducerea la masa de mpartit a bunurilor
ramase de la defunct, a fructelor acestora, a datoriilor si sarcinilor
succesiunii, se va face mpreuna cu solutionarea cererii de partaj, nefiind
posibila disjungerea303. n cazul n care unele bunuri au fost omise, este
admisibil un partaj suplimentar304, ori prin apel305.
Potrivit art. 729 C. civ., mpotriva cererii de iesire din indiviziune, se pot
opune doua exceptii306: a unui partaj voluntar si prescriptia achizitiva, daca
posesia ntruneste conditiile prevazute de art. 728-729 C. civ.307
6.Masuri asiguratorii
O data cu partajul sau dupa introducerea cererii de partaj se poate
solicita si luarea masurii asiguratorii a sechestrului judiciar, daca se
dovedeste ca masura este utila pentru parti si este menita sa nlesneasca
efectuarea actelor de conservare sau administrare asupra bunurilor
respective, nsa, simpla existenta a procesului de partaj nu justifica prin ea
nsasi nfiintarea sechestrului judiciar308.
Sechestrul judiciar consta n indisponibilizarea bunului si numirea de catre
instanta a unei persoane careia i se ncredinteaza, pe timpul ct dureaza
judecata procesului, bunul n litigiu, spre pastrare si conservare
(administrare)309. Sechestrul se aplica asupra bunului n legatura cu care se
desfasoara judecata310, dupa ce a fost dovedita necesitatea instituirii
sechestrului311.
Scopul instituirii sechestrului judiciar este de a organiza pastrarea,
paza si administrarea bunurilor n litigiu, prin nsarcinarea unei persoane
determinate, care se numeste de asemenea sechestru judiciar312. Aplicarea
sechestrului nu echivaleaza cu nefolosirea bunului, ci doar l va mpiedica pe
detinator sa l nstraineze313.
Din punct de vedere procedural aratam ca partea contra careia se face
o cerere de sechestru judiciar nu poate sa opuna la admiterea ei prin oferirea
unei cautiuni. Dreptul acesta este acordat de lege numai n materie de

sechestru asigurator314.
Subliniem ca aplicarea sechestrului judiciar315 nu se va putea face nainte de
declansarea actiunii principale.
Cererea privind masurile provizorii este judecata de urgenta si cu
precadere. Poate fi numit sechestru una din persoanele interesate la partaj.
La prima zi de nfatisare, daca partile sunt prezente, instanta le va cere
declaratii cu privire la fiecare dintre bunurile supuse mpartelii si va lua act,
cnd este cazul, de recunoasterile si acordul lor cu privire la existenta
bunurilor, locul unde se afla si valoarea acestora.
Si n acest caz prima zi de nfatisare are o mare importanta n faza de
desfasurare a procedurii orale a procesului civil, dar ea nu trebuie confundata
cu primul termen de judecata316.
Este prima zi de nfatisare termenul la care sunt ndeplinite cele doua
conditii, chiar daca taxele de timbru s-au achitat dupa acest termen317. n
schimb, termenul la care partile nu au putut pune concluzii deoarece cauza sa amnat pentru lipsa de aparare318 sau pentru ca cererea de chemare n
judecata nu a fost comunicata prtului319 ori pentru ca, fata de obiectul
cererii, completul de judecata nu era legal constituit320 nu poate fi socotit
prima zi de nfatisare321.
Cererea de partaj poate fi introdusa oricnd, prevederea de la art. 728 C. civ.,
care consacra caracterul imprescriptibil, gasindu-si aplicarea n orice fel de
indiviziune, indiferent de izvorul ei. S-a decis, de asemenea, ca si cererea
pentru mpartirea fructelor produse de un bun indivizibil este
imprescriptibila.
7.Procedura de solutionare
O prima obligatie a judecatorului este aceea ca la prima zi de
nfatisare, daca partile sunt prezente, sa le ceara declaratii cu privire la
fiecare dintre bunurile supuse mpartelii si sa ia act, daca este cazul, de
recunoasterile si acordul lor cu privire la existenta bunurilor, locul unde se
afla si valoarea acestora (art. 673^3 C. proc. civ.). n acest fel, chiar din faza
initiala a procesului, se pot lua unele masuri pentru o mai buna pregatire a
judecatii322.
Si n acest caz prima zi de nfatisare are o mare importanta n faza de
desfasurare a procedurii orale a procesului civil, dar ea nu trebuie confundata
cu primul termen de judecata323.
Este prima zi de nfatisare termenul la care sunt ndeplinite cele doua
conditii, chiar daca taxele de timbru s-au achitat dupa acest termen324. n
schimb, termenul la care partile nu au putut pune concluzii deoarece cauza sa

amnat pentru lipsa de aparare325 sau pentru ca cererea de chemare n


judecata nu a fost comunicata prtului326 ori pentru ca, fata de obiectul
cererii, completul de judecata nu era legal constituit327 nu poate fi socotit
prima zi de nfatisare328.
n situatia n care, cu ocazia solutionarii cererii de partaj, instanta
constata ca unul dintre comostenitori este disparut, are ndatorirea sa
sesizeze autoritatea tutelara pentru numirea unui curator si apoi sa continue
procesul n contradictoriu cu curatorul numit, atribuind celui disparut partea
din mostenire ce i se cuvine, nedivizata nsa ntre mostenitorii prezumtivi ai
acestuia. Divizarea partii cuvenite celui disparut ar urma sa se efectueze
numai dupa ce s-ar constata, printr-un act de stare civila sau prin hotarre
judecatoreasca, moartea celui disparut, la cererea celor interesati329.
Daca n proces sunt prezentati toti coindivizarii, instanta nu poate sa
procedeze la iesirea din indiviziune numai fata de unul dintre ei, iar pe
ceilalti sa-i lase mai departe n indiviziune330.
n cazul comunitatii de bunuri, daca s-a dispus confiscarea averii
unuia dintre soti, statul se substituie n drepturile sotului condamnat, iar
partajul poate fi cerut att de organele statului331, ct si de sotul nevinovat332.
Pronuntarea ncheierii prevazute de art. 673^6 alin. 1 C. proc. civ. este
indispensabila "numai daca pentru formarea loturilor sunt necesare operatii
de masuratoare, evaluare si altele asemenea, pentru care instanta nu are date
suficiente". Practic, pronuntarea ncheierii are ca finalitate ntocmirea
loturilor333.
8.Regimul ncheierii prevazute de art. 673^6 din Codul de procedura
civila
Legea statorniceste si regimul juridic al ncheierii mentionate sub
aspectul posibilitatilor de exercitare a cailor de atac, n acest sens fiind
relevant art. 673^8 C. proc. civ.
n legatura cu dispozitiile legale citate se impun mai multe
precizari334:
a) textul confirma importanta si caracterul interlocutoriu al ncheierii la care
ne referim. Reamintim n acest sens ca ncheierile interlocutorii lasa sa se
ntrevada rezultatul procesului, prejudecnd deci fondul sau rezolvnd un
aspect al procesului (legnd instanta, care nu va mai putea reveni asupra
ei335), astfel cum este cazul atunci cnd instanta respinge exceptia de
necompetenta sau de prescriptie. n legatura cu cererea de ncuviintare a unei
probe, instanta da o simpla ncheiere preparatorie336, cnd ncuviintarea
probei s-a facut fara nici o opunere. Daca nsa partea potrivnica s-a opus,

invocnd inadmisibilitatea probei, instanta se va pronunta printr-o ncheiere


interlocutorie. Sunt si cazuri in care o ncheiere interlocutorie este mai ampla
ca volum si mai importanta prin problemele solutionate dect nsasi
hotarrea ce se va da n cauza, cum este ncheierea de admitere n principiu
n materie de mparteala, unde de obicei hotarrea nu face dect aplicarea
masurilor luate prin ncheierea ce a precedat-o337.
b) instanta poate pronunta, n baza art. 673^7 C. proc. civ., o noua ncheiere
att n cazul omisiunii de a include anumite bunuri n masa de mpartit, ct si
n cazul n care se constata ca exista si alti coproprietari.
334 I.

Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 552.
335 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994,
pag. 211.
336 A se vedea, n acest sens, Trib. Supr., Sect. civ., dec. nr. 1524 din 4 septembrie 1975.
Culegere de Decizii pe anul 1975, pag. 230-231 si dec. nr. 1374 din 11 august 1971, I.
Mihuta, Repertoriu de practica judiciara civila a Tribunalului Suprem si a altor
instante judecatoresti pe anii 1969-1975, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1976, pag. 384.
337 I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil. Teoria generala. Judecata la prima
instanta. Hotarrea, editia a II-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983, pag.
480.
125

Pronuntarea unei noi ncheieri este supusa nsa conditiilor expres


determinate de textul citat:
a) prima cerinta vizeaza termenul n care poate fi pronuntata ncheierea:
dupa pronuntarea ncheierii prevazute de art. 673^6 alin. 1 C. proc. civ. si
mai nainte de pronuntarea hotarrii de mparteala338.
b) a doua cerinta vizeaza constatarea ca exista si alti coproprietari sau ca au
fost omise unele bunuri care trebuiau supuse mpartelii. Existenta acestor
mprejurari constituie nu numai cerinta esentiala a pronuntari unei noi
ncheieri, ci chiar ratiunea ei339.
9.Regimul expertizei si modul de efectuare a mpartelii de catre instanta
n acest domeniu trebuie sa aratam ca, atunci cnd expertiza a fost
dispusa de instanta, deosebit de importante sunt si operatiile privitoare la
evaluarea bunurilor care formeaza obiectul mpartelii. Expertul trebuie sa se
deplaseze pe teren si sa citeze partile, dnd posibilitatea sa faca obiectii si sa
dea indicatii cu privire la formarea loturilor supuse mpartelii340.
Dar legea nu determina, n concret, criteriile de evaluare a bunurilor
ce formeaza obiectul partajului341.
n toate cazurile, se impun unele precizari342:
-Valoarea ce se ia n considerare este aceea de la data partajului, valoarea de

circulatie si nu cea existenta la nasterea starii de indiviziune343; aceasta


solutie se impune spre a se asigura egalitatea n drepturi a partilor si
echitatea partajului344. De aceea, consideram ca si n lumina actualei
legislatii procesuale, formarea loturilor se va face tinndu-se seama si de
dispozitiile art. 741 C. civ., text care nu poate fi considerat abrogat prin
intrarea n vigoare a Ordonantei de Urgenta nr. 138/2000345.
-n cazul locuintelor construite cu sprijinul statului, valoarea de circulatie urmeaza
sa fie stabilita avndu-se n vedere pretul apartamentelor similare,
fixate prin actul normativ n vigoare de la data mpartelii. Se va tine seama
de sporul de valoare rezultat din mbunatatirile aduse de parti346.
-evaluarea imobilelor construite n regie proprie se face la valoarea de
circulatie a acestora, avndu-se n vedere anumite criterii ca: materialele
folosite la constructie, finisajele, vechimea, starea actuala, localitatea unde
este situata, pretul practicat n acea localitate pentru imobile similare347;
-evaluarea bunurilor mobile se face, de asemenea, n raport cu valoarea de
circulatie, de preturile cu amanuntul, scazndu-se uzura n timp a bunului348.
Raportul expertului va arata modul n care a facut evaluarea, va indica
daca bunurile evaluate pot fi mpartite comod n natura si n ce fel, va forma
loturile conformndu-se dispozitiilor art.741 C. civ.. n cazul n care
mparteala urmeaza sa fie intabulata n cartea funciara, expertiza trebuie
nsotita de o schita prin care sa se determine ntinderea fiecarui numar
topografic nou349. n legatura cu evaluarea bunurilor, n practica judiciara se
subliniaza n mod constant ca, daca nu exista un acord al partilor cu privire
la valoarea bunurilor supuse partajului, judecatorii sunt datori sa explice
partilor consecintele ce decurg din neluarea n calcul a valorii de circulatie a
bunurilor si sa administreze, la cerere, toate probele necesare stabilirii
acestei valori350. Luarea n considerare a valorii bunurilor din momentul
partajului face ca diminuarea valorii prin uzura fizica sau morala, ca si
sporul de valoare dobndit de bunuri - n masura n care nu sunt rezultatul
interventiei unuia din copartasi - sa se impute asupra drepturilor tuturor, ori,
dupa caz, sa profite tuturor, asigurndu-se astfel deplina egalitate a acestora.
n situatia n care uzura sau sporul de valoare sunt determinate de activitatea
unuia din copartasi, diminuarea valorica a bunurilor sau sporul de valoare
influenteaza numai drepturile acelui copartas351. Daca, partile stabilesc ele
valoarea ori daca prtul nu doreste sa conteste valoarea stabilita la un
moment dat prin expertiza, hotarrea va tine seama de valoarea astfel
stabilita352.
Judecatorul este tinut de dispozitiile art. 741 C. civ., conform carora,
la formarea si compunerea loturilor trebuie sa se dea n fiecare lot, pe ct se
poate, aceeasi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creante de

aceeasi natura si valoare. Asadar, ntre loturi trebuie sa existe o egalitate n


natura, precum si o egalitate n valoare353.
n aceasta operatiune, judecatorul este tinut si de dispozitiile art.741 C. civ.,
potrivit carora la formarea si compunerea loturilor trebuie sa se dea n
fiecare lot, pe ct se poate, aceeasi cantitate de mobile, de imobile, de
drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare. Deci, legea cere, n
principiu, ca ntre loturi sa se realizeze o egalitate n natura (bunuri mobile si
imobile, drepturi si creante n fiecare lot)354 si o egalitate n valoare
(echivalentul banesc al tuturor bunurilor cuprinse n lot). Numarul loturilor
trebuie sa fie egal cu numarul copartasilor. iar judecatorul trebuie sa tina
seama de cota-parte stabilita pentru fiecare dintre ei355.
n reglementarea actuala, data de prevederile Codului de procedura
civila, daca partile nu se nvoiesc pentru realizarea unui partaj voluntar,
instanta va stabili bunurile supuse mpartelii, calitatea de coproprietar, cotaparte
ce se cuvine fiecaruia si creantele nascute din starea de proprietate
comuna pe care coproprietarii le au unii fata de altii.
Instanta va tine cont la formarea si atribuirea loturilor si de: acordul partilor,
marimea cotei-parti ce se cuvine fiecaruia din masa bunurilor de mpartit,
natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre
coproprietari, nainte de a se cere imobilului, vnzarea la licitatie publica
constituind o solutie extrema356.
Daca nu exista un acord al partilor cu privire la valoarea bunurilor supuse
partajului, acestea se evalueaza la valoarea lor de circulatie357, indiferent ca
este vorba de locuinte358, terenuri359 sau bunuri mobile360. Daca n apel s-a
efectuat o noua expertiza, instanta, n lipsa de acord contrar, va tine seama
de noua valoare361. n cazul n care este vorba de un partaj n care figureaza
si statul, iar Legea administratiei publice locale este aplicabila, expertiza de
evaluare trebuie nsusita de catre consiliul local362.
Modalitatea principala de partajare este nsa, astfel cum s-a statuat si
de catre jurisprudenta363, atribuirea concreta a loturilor copartasilor, caci
numai astfel se poate tine seama de interesele lor. Caracterul precumpanitor
al partajului n natura poate fi desprins cu usurinta din dispozitiile art.
673^10 C. proc. civ.
Daca atribuirea bunului este solicitata de mai multi coproprietari instanta va
tine seama de criteriile prevazute de art. 673^9 C. proc. civ.
Atribuirea bunului unui copartas intervine n situatia n care mpartirea
lui n natura nu este posibila364, fie datorita unei imposibilitati fizice, cnd
bunul nu este comod partajabil, fie datorita unei imposibilitati economice,
deoarece s-ar ajunge la mbunatatirea peste masura a bunului365.
Daca la partajarea unei constructii, copartasii cer mparteala n natura,

instanta este datoare sa formeze loturile n asa mod nct fiecare locuinta
atribuita sa fie apta de a fi locuita366. O atare partajare poate fi efectuata
chiar daca pentru amenajarea locuintei sunt necesare unele lucrari
necostisitoare si daca s-a obtinut autorizarea necesara. Daca nsa unitatile noi
care s-ar realiza nu sunt apte de locuit ori daca partajul ar implica modificari
n structura functionala, arhitectonica si de rezistenta a casei, care ar fi
costisitoare sau daca nu s-a obtinut autorizatia administrativa pentru
modificari, imobilul trebuie considerat ca nu este partajabil n natura367.
n practica s-a stabilit ca aceasta modalitate trebuie folosita chiar si
n cazul n care se mparte o singura locuinta, daca este posibil, n caz
contrar va fi repartizata celui ndreptatit368. n vederea atribuirii bunului
imobil partajabil unuia dintre coindivizari, n cazul n care acestia nu se
nteleg, instanta va avea n vedere criteriile mentionate369.
Atribuirea bunului unui copartas intervine asadar n cazul n care
mpartirea lui n natura nu este posibila, fie datorita unei imposibilitati fizice,
cnd bunul nu este partajabil sau nu este comod partajabil, fie datorita unei
imposibilitati economice, cnd s-ar ajunge la o "mbunatatire peste masura"
a bunului (art. 741 alin. 2 C. civ.). Modalitatea partajului prin atribuire se
ntlneste n cazul n care indiviziunea poarta asupra unui singur bun, ce nu
poate fi mpartit n natura, ntruct daca ar fi mai multe bunuri, iar ceilalti
copartasi prin partea lor n bunuri, suntem n prezenta unui partaj n natura.
n practica judiciara din ultimii ani se decide ca daca bunul nu se poate
mparti ce n natura, nu este necesar ca el sa fie vndut, mpartindu-se apoi
pretul realizat, ci instanta poate atribui bunul unui copartas, ceilalti urmnd
sa primeasca partea lor n bani. Precizam nsa ca instanta trebuie sa
procedeze cu multa atentie la alegerea acestei variante, n special la
stabilirea copartasului caruia urmeaza sa-i fie atribuit bunul respectiv, atunci
bunul are o valoare destul de mare, deoarece este posibil ca bunul atribuit fie
apoi urmarit silit de ceilalti copartasi, n vederea realizarii creantele rezultate
ca efect al hotarrii de partaj370.
Daca nici unul dintre copartasi, n mod justificat, nu doreste sa
primeasca bunurile n natura, instanta nu poate hotar atribuirea371 ori desi
bunul a fost atribuit provizoriu si nu s-au depus n termenul stabilit sumele
cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, prin ncheiere, va dispune vnzarea
la licitatie. Vnzarea bunurilor reprezinta modalitatea extrema de lichidare a
indiviziunii, la care se recurge numai n masura n care partajul nu se poate
realiza prin celelalte doua modalitati372, fie pentru ca ele nu pot fi mpartite
n natura sau atribuite unui copartas373, fie pentru ca toti copartasii solicita sa
se recurga la aceasta modalitate374.
Deci, daca partile solicita mpartirea constructiilor n natura si se

opun la vnzarea prin licitatie publica, instanta nu poate dispune sistarea


indiviziunii prin aceasta modalitate375. n practica s-a decis ca, n cazul unui
imobil aflat n zona de sistematizare expus demolarii modalitatea cea mai
indicata de lichidare a indiviziunii este aceea de scoatere a imobilului la
vnzare prin licitatie, deoarece astfel se realizeaza egalitatea ntre copartasi.
att pentru situatia n care imobilul se va expropria ntr-un viitor apropiat,
ct si n cazul n care se va produce mai trziu. Aceasta desigur, n masura n
care mparteala nu se amna pna la data exproprierii sau daca nici un
copartas nu accepta sa i se atribuie imobilul lui. la valoarea de circulatie376.
Daca n masa de mpartit exista bunuri partajabile n natura si bunuri
ce urmeaza a fi scoase la vnzare, instanta va pronunta o singura hotarre,
dupa ce se finalizeaza si vnzarea377.
10.Hotarrea de partaj
Hotarrea de partaj este actul final prin care se desavrseste aceasta
procedura speciala378, si deoarece este supusa conditiilor de fond si de
forma, ca si cailor de atac din dreptul comun, nu vom face dect unele
precizari n privinta efectelor si a punerii ei n executare379.
a) Dispozitiile de la art. 786 C. civ., au aplicare generala si, ca urmare, partajul
are efect declarativ380, chiar daca indiviziunea a izvort din alta cauza dect
mostenirea.
Regula caracterului declarativ al partajului, desi este prevazuta de art. 786 C.
civ. n materia mpartelilor succesorale, este aplicabila oricarei sistari a starii
de indiviziune, de coproprietate ori devalmasie381 Prevederile art. 786 C. civ.
duc la concluzia ca partajul nu este translativ de proprietate, caci bunurile sunt
dobndite direct de erezi de la defunct, care le transmite drepturile cu efect
retroactiv, din chiar ziua deschiderii mostenirii, iar nu "ex nunc", din ziua
desavrsirii partajului.
Consecintele juridice ale efectului declarativ al partajului382:
-actele de nstrainare sau de grevare efectuate de unul dintre copartasi cu
privire la bunul comun vor fi sau nu eficace, dupa cum bunul respectiv a
revenit sau nu nstrainatorului383;
-actul de partaj, avnd un caracter declarativ nu este supus transcrierii n
registrele de publicitate imobiliara pentru a fi opozabil tertilor;
-hotarrea de partaj nu poate constitui just titlu pentru invocarea uzucapiunii
de 10 ani pna la 20 de ani384, al carui punct de plecare trebuie sa se
gaseasca ntr-un act translativ de proprietate.
-copartasii nu se bucura de actiunea rezolutorie daca unii dintre ei nu
executa mparteala, ntruct nu pot fi considerati ca si-au ncalcat drepturile,

nefiind succesori n drepturi unul fata de celalalt.


b) n ceea ce priveste retroactivitatea hotarrii de partaj, au fost formulate
opinii diferite. Astfel, ntr-o opinie se considera ca, n cazul sotilor, efectul
de mpartire retroactiveaza pna la data ncetarii sau desfacerii casatoriei,
moment pna la care regimul juridic al bunurilor a fost acela al devalmasiei
si numai de la aceasta data, pe cote-parti, iar ntr-o alta opinie, ca dreptul de
proprietate comuna al sotilor asupra bunurilor nu se naste la ncetarea sau
desfacerea casatoriei, ci n momentul dobndirii bunurilor, adica n timpul
casatoriei, si ca urmare, hotarrea de partaj are efect retroactiv pna n acest
moment385.
c) n principiu, hotarrea de partaj, ca si orice alta hotarre judecatoreasca,
constituie titlu executoriu. Hotarrea de partaj ramasa definitiva constituie
titlu executoriu si este susceptibila de executare, indiferent daca n actiune sa
cerut sau nu predarea efectiva a bunurilor si chiar daca instanta nu a dispus
predarea386.
Solutia este importanta din punct de vedere practic, caci astfel cum s-a
remarcat si n jurisprudenta ntr-o asemenea mprejurare nu este necesara
promovarea unei actiuni n revendicare de catre unul dintre copartasi
mpotriva acelui copartas care detine bunul si refuza sa-l predea387. Daca
nsa bunul este detinut de un tert, calea actiunii n revendicare este necesara,
ntruct hotarrea de partaj nu este opozabila acestuia388.
Hotarrea de partaj prin care se dispune predarea bunurilor, instituie o
obligatie simpla, chiar daca n dispozitiv se indica si valoarea fiecarui bun,
astfel ca nu se poate face executarea prin echivalent389.
Actiunea de partaj nu se limiteaza numai la a constata calitatea de
copartas a partilor, la stabilirea masei bunurilor de mpartit, a cotelor ce se
cuvin copartasilor din dreptul de proprietate si loturile atribuite; de ndata ce
actiunea de partaj a fost solutionata, partile sunt ndreptatite, n virtutea
dreptului lor de proprietate excesiva, stabilit prin hotarrea judecatoreasca,
sa pretinda si predarea efectiva a bunurilor. Solutionarea altor probleme
dect proprietatea, cum ar fi identitatea bunului sau realitatea detinerii sale
de catre copartas, se poate realiza pe calea contestatiei la executare390.
Executarea cu privire la predarea bunurilor mpartite poate fi solicitata
de partea interesata nauntrul termenului general de prescriptie391. Dreptul de
proprietate poate fi nsa dovedit n continuare cu hotarrea de partaj care nusi
pierde puterea de lucru judecat cu privire la masa partajabila, la calitatea
de copartasi a partilor si la cotele ce li se cuvin392 sau atribuirea bunurilor393.
Daca nsa partile declara n mod expres ca nu solicita predarea
bunurilor, atunci hotarrea de partaj nu este susceptibila de executare silita394
(cu exceptia eventualelor sulte) si pentru ca partea interesata sa intre n

posesia bunurilor atribuite si a caror predare i-a fost refuzata de ceilalti


copartasi, este necesara introducerea unei cereri n revendicare395. Si o atare
hotarre si pastreaza puterea de lucru judecat, putndu-se opune prescriptia
dreptului de a cere executarea silita numai cu privire la obligatia de a plati
sulte396.
11.Cheltuielile de judecata
Cheltuielile de judecata vor fi suportate mpreuna de parti, n functie
de cota ce li se cuvine avnd n vedere ca partile au calitate dubla397. n
privinta cheltuielilor de judecata trebuie facute totusi cteva precizari: daca
un copartas formuleaza cereri care s-au dovedit a fi nefondate si au prilejuit
cheltuieli deosebite (de ex. s-a contestat compunerea masei si reclamantul a
completat taxa de timbru sau prtul a introdus cerere reconventionala),
acestea vor fi suportate exclusiv de acea parte398.