Efectele admiterii cererii de recuzare si abtinere:

-principalul efect este inlocuirea judecatorului incompatibil cu alt judecator de la aceeasi

instanta;
-daca instanta superioara solutioneaza abtinerea sau recuzarea,ea va dispune trimiterea pricinii la
o instanta de acelasi grad;
-prin incheierea de admitere a recuzarii sau abtinere,instanta mentioneaza in ce masura actele
indeplinite de judecatorul aflat in situatia de incompatibilitate urmeaza sa fie pastrate;
-daca nu se face nici o mentiune in incheiere,actele de procedura se refac in totalitate;
a) Starea pricinii pana la solutionarea cererii de abtinere sau recuzare:
-art. 49,alin 1 CPC - pana la solutionarea declaratiei de abtinere,nu se face nici un act de
procedura in cauza;
-cu alte cuvinte,cauza e suspendata de drept;
-fata de abtinere,judecata cererii de recuzare nu determina suspendarea cauzei,insa pronuntarea
solutiei nu poate avea loc decat dupa solutionarea cererii de recuzare;
-judecatorul va continua sa faca acte de procedura in cauza; (ex: sa administreze probe; insa,daca
e necesar sa ramana pronuntarea asupra cauzei mai inainte ca recuzarea sa fie solutionata,acesta
este obligat sa amane pronuntarea in cauza pana la solutionarea acestui incident procedural);
b) Caile de atac:
-nu sunt supuse niciunei cai de atac:
 încheierea prin care s-a admis abtinerea;
 cea prin care s-a respins abtinerea;
 cea prin care s-a admis recuzarea;
 cea prin care s-a respins recuzarea pe motiv ca cererea de recuzare a ramas fara obiect ca
urmare a admiterii cererii de abtinere;
 cea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacata doar de parti odata cu hotararea prin
care s-a solutionat cauza;
 daca incheierea e definitiva ea poate fi atacata cu recurs la instanta superioara in 5 zile de
la comunicarea acestei hotarari;
-art 54 CPC – incompatibilitatea altor participanti – ”dispozitiile prezentului capitol se
aplica in mod corespunzator si procurorilor,magistratilor-asistenti,asistentilor judiciari si
grefierilor.”
2. PĂRȚILE
-de regula,sunt acele persoane cu interese contradictorii ale caror drepturi si obligatii
reciproce constituie obiectul procesului civil;
 -art. 55 CPC – enumerare – ”sunt parti reclamantul si paratul,precum si,in conditiile
legii,tertele persoane care intervin voluntar sau fortat in process.”
A. Coparticiparea procesuala:
-art 59 CPC –conditii de existenta – ”mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau
parate daca obiectul procesului e un drept sau o obligatiune comuna,daca drepturile sau
obligatiile lor au aceeasi cauza ,iar intre ele exista o stransa legatura”;
*Definitie : coparticiparea=situatia juridica procesuala in care,ca urmare a deducerii in judecata a
unui raport juridic cu pluralitate de subiecte,in calitate de parti,in acel proces urmeaza sa figureze
toate persoanele intre care s-a stabilitt acel raport;
*Felurile coparticiparii :
 dupa pozitia partilor : activa,pasiva,mixta:
 dupa rolul vointei partilor : facultativa si obligatorie (necesara)
-cea obligatorie : e necesar ca raporturile juridice a caror valorificare se urmareste sa fie
indivizbile sau solidare;
-raporturile obligationale conjuncte- fiecare debitor nu datoreaza si nu poate fi urmarit decat
pentru partea sa;
-in celelalte cazuri,solutionarea raporturilor juridice obligationale solidare sau indivizbile
devenite litigioase,trebuie sa se faca cu participarea in calitate de parati a tuturor subiectelor
lor;
-art. 684,alin 2 CC : ”partajul facut fara coparticiparea coproprietarilor e lovit de nulitate
absoluta”;
 dupa momentul in care se formeaza coparticiparea : initiala, ulterioara;
*Efectele coparticiparii procesuale:
-art. 60,alin 1 CPC- regimul juridic al coparticiparii procesuale – ”actele de
procedura,apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu le pot profita
celorlalti si nici nu ii pot prejudicia”.
-concluzia: in cadrul procesului civil,fiecare coparticipant se bucura de independenta
procesuala;
-actele de dispozitie (renuntarea,achiesarea) facuta numai de unul din coparticipanti nu ii
obliga si pe ceilalti sa adopte aceeasi atitudine;
-art. 60,alin 2 CPC – derogarea de la regula independentei procesuale- ”cu toate
acestea,daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii,efectele
hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor,actele de procedura
indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuviintate numau unora dintre ei pentru
indeplinirea actelor de procedura profita si celorlalti.”
 -2 posibilitati :
prima : cea a avantajului sigur care opereaza de drept;
a doua : cea a aprecierii finalitatii actului in cazul in care exista deosebiri de atitudini;
Ex : apelul declarat doar de unul din coparticipanti,daca va fi admis,va folosi si
celorlalti coparticipanti cu aceeasi pozitie procesuala (avantajul sigur); daca apelul
e respins,acesta il va privi numai pe coparticipantul care l-a declarat,doar el va
suporta consecintele solutiei (plata cheltuielilor de judecata); ceilalti
coparticipanti,mai dinainte,sunt considerati ca au optat pt actul mai favorabil al
neatacarii hotararii;
-alte efecte ale coparticiparii :
 daca mai multi parati au un singur reprezentant,se va comunica o singura copie de pe
cererea de chemare in judecata si se va inmana o singura citatie (art. 149- nr de
exemplare la actele de procedura);
 art. 60,alin (3) : ”reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat ori nu au indeplinit
un act de procedura in termen,vor continua totusi sa fie citati,daca,potrivit legii,nu
au termenul in cunostinta.”
 ”tertele persoane” reprezinta expresia prin care in dreptul procesual civil se
desemneaza acele parti care au intrat in procesul deja conceput intre reclamant si
parat in scopul protejarii unor interese proprii;
 art. 61,alin (1) : ”oricine are interes poate intervene intr-un proces care se judeca
intre partile originare.”
*Conditii speciale de participare a tertelor persoane in procesul civil :
a) interesul de a interveni :
b) existenta unui process civil aflat in curs de judecata;
c) legatura de conexitate (cerinta legaturii de conexitate e determinata de caracterul incident a
formelor de participare a tertelor persoane ce decurge din scopul participarii acestora,respectiv
solutionarea raporturilor juridice conexe in cadrul aceluiasi litigiu) –nu trebuie confundata cu
exceptia de conexitate reglementata de art. 139 CPC;

INTERVENTIA PRINCIPALA

-art. 139,alin (2) : ”interventia nu e principala,cand intervenientul pretinde pt sine in tot sau in
parte dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat de acesta”;
-interventia principala=interventie agresiva;
-dpv al continutului,interventia principala constituie o veritabila actiune civila;
-intervenientul urmareste a-si valorifica in justitie un drept propriu contestat sau nerecunoscut de
alte persoane aflate deja in proces;
-dpv al formei, art. 62,alin (1) prevede ca cererea de interventie principala va fi facuta pentru
forma de cerere de chemare in judecata;
-cererea de interventie se deosebeste de o cerere de chemare in judecata prin faptul ca nu creeaza
cadrul procesual ci il largeste si are drept consecinta introducerea in proces si a unei alte
persoane;
-cererea de interventie principala va fi timbrata in acelasi mod ca si cererea de chemare in
judecata;
-cererea de interventie principala poate fi facuta numai in fata primei instante inainte de
inchiderea dezbaterilor in fond,cu invoiala partilor (acordul expres al partilor),interventia
principala se poate face si in instanta de apel;
-art. 64 CPC – procedura de judecata.cai de atac:
(1) instanta va comunica partilor cererea de interventie si copii de pe inscrisurile care o
insotesc;
(2) dupa ascultarea intervenientului si a partilor,instanta se va pronunta asupra admisibilitatii
in principiu a interventiei,printr-o incheiere motivata;
(3) incheierea nu se poate ataca decat odata cu fondul;
(4) in cazul admiterii caii de atac,exercitate impotriva incheierii prin care instanta a respins ca
inadmisibila cererea de interventie,hotararea pronuntata este desfiintata de drept,iar cauza se
va rejudeca de instanta in fata careia s-a formulat cererea de interventie de la momentul
discutarii admisibilitatii in principiu a acesteia.
-art. 65 CPC – situatia intervenientului:
(1) intervenientul devine parte in process numai dupa admiterea in principiu a cererii sale;
(2) intervenientul va prelua procedura in starea in care se afla in momentul admiterii
interventiei,dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de interventie sau cel mai
tarziu pana la primul termen de judecata,ulterior admiterii cererii de interventie. Actele de
procedura ulterioare vor fi indeplinite si fata de el.
(3) in cazul interventiei principale,dupa admiterea in principiu,instanta va stabili un termen in
care trebuie depusa intampinarea.
-art. 66 CPC – judecata cererii de interventie principala:
(1) interventia principala se judeca odata cu cererea principala;
(2) cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin cererea de interventie,instanta poate
dispune disjungerea ei pt a fi judecata separat,in afara de cazul in care intervenientul pretinde
pt sine,in tot sau in parte,insusi dreptul dedus judecatii. In caz de disjungere,instanta ramane in
toate cazurile competenta sa solutioneze cererea de interventie;
(3) nu se va dispune disjungerea nici atunci cand judecarea cererii de interventie ar fi intarziata
de cererea principala;
(4) interventia principala va fi judecata chiar daca judecarea cererii principale s-a stins prin
unul din modurile prevazute de lege.

INTERVENTIA ACCESORIE (auxiliara/conservatoare):

-art. 61,alin (3) : ”interventia e accesorie cand sprijina numai apararea uneia dintre parti”;
-fata de cea principala,interventia accesorie nu mai poate fi considerata o adevarata actiune civila
pt ca intervenientul urmareste apararea drepturilor uneia dintre parti,tocmai pt ca astfel,pe o cale
indirecta,isi conserva propriile drepturi;
-prin formularea cererii de interventie accesorie,cadrul procesului se largeste,doar cu privire la
partile participante,fara ca instanta sa aiba a analiza pe fondul chestiunii,alte raporturi juridice
decat cele ce fusesera deduse judecatii ca urmare a cererii principale;
-def : e acea institutie procesuala ce confera unui tert interesat rezolvarea unui litigiu posibilitatea
de a interveni in proces,pt apararea drepturilor uneia din parti in scopul de a-si conserva un drept
subiectiv;
-pt cererea de interventie accesorie nu e prevazuta o anumita forma ca in cazul cererii de
interventie principala;
-la cea accesorie va cuprinde elementele prevazute la art. 148,alin (1);
-legiuitorul a permis ca interventia accesorie sa poata fi facuta in tot cursul judecatii chiar si in
caile extraordinare de atac;
-si in cazul interventiei accesorii se aplica art. 64 si 65,alin 1 si 2;

 judecarea si solutionarea cererii de interventie accesorii:

-art. 67,alin 1: judecarea cererii de interventie accesorie nu poate fi disjunsa;
-instanta e obligata sa se pronunte asupra acesteia prin aceeasi hotarare odata cu fondul;
-din text rezulta : legiuitorul,spre deosebire de interventia principala,a optat pt varianta
solutionarii de interventie accesorie,intotdeauna in cadrul dosarului ce are ca obiect cererea de
chemare in judecata;
-art. 67,alin (2) : intervenientul accesoriu poate sa savarseasca numai actele de procedura care nu
contravin interesului partii in favoarea careia a intervenit;
-art. 67,alin (3) : permite intervenientului accesoriu posibilitatea de a renunta la solutionarea
cererii de interventie,ulterior incuviintarii ei in principiu,insa numai circumstantiat de obtinerea
acordului partii pt care a intervenit;
-art. 67,alin (4) : calea de atac exercitata de intervenientul accesoriu se socoteste neavenita daca
partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac,a renuntat la calea de atac exercitata ori
aceasta a fost anulata,perimata sau respinsa fara a fi cercetata in fond.
-solutiile asupra cererii de interventie accesorie difera dupa partea pe langa care intervine;
-daca este facuta in interesul reclamantului,ea se va admite in cazul in care instanta admite
cererea principala,de chemare in judecata;
-daca cererea principala e respinsa,va fi respinsa si cererea de interventie accesorie;
-daca e facuta in interesul paratului,aceasta se va respinge in cazul admiterii cererii de chemare
in judecata,si se va admite in cazul in care se respinge cererea principala;
-daca partile sting litigiul printr-o tranzactie,cererea de interventie accesorie ramane fara obiect;

INTERVENTIA FORTATA

-PRIMA FORMA: chemarea in judecata a altor persoane ce ar pretinde aceleasi drepturi ca si

reclamantul;
-art. 69,alin 1 CPC: ”oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana ce ar putea sa
pretinda pe calea unei cereri separate,aceleasi drepturi ca si reclamantul”;
-def : este acea forma de participare a tertelor persoane in procesul civil care,in scopul
preintampinarii unui nou litigiu,ofera partilor dreptul de a solicita introducerea in proces a acelor
persoane ce ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul;
-momentul pana la care poate fi formulata cererea:
-art. 68,alin (2) CPC : ”cererea facuta de reclamant sau de intervenientul principal se va depune
pana la terminarea procesului inaintea primei instante”;
-cea facuta de parat se va depune in termenul prevazut pt depunerea intampinarii inaintea primei
instante,iar daca intampinarea nu e obligatorie,cel mai tarziu la primul termen de judecata;
-in cazul nerespectarii termenelor de formulare a cererii,vor fi incidente art 185 CPC,care
prevede sanctiunea decaderii;
-cererea va fi lovita de nulitate;
-pt ca presupune adoptarea fondului cauzei,cererea poate fi formulata doar in prima instanta,nu si
in caile de atac;
-art. 69 CPC – comunicarea cererii :
(1) cererea va fi motivate si,impreuna cu inscrisurile care o insotesc,se va comunica atat celui
chemat in judecata,cat si partii potrivnice;
(2) la exemplarul cererii destinat tertului se vor alatura copii de pe cererea de chemare in
judecata,intampinare si de pe inscrisurile de la dosar;
(3) dispozitiile art. 64 si 65 se aplica in mod corespunzator;
-din momentul incuviintarii cererii in principiu,terta persoana dobandeste calitatea de reclamant;
-art 70 CPC: ”cel chemat in judecata dobandeste pozitia de reclamant,iar hotararea isi produce
efectele si in privinta sa”;
-din momentul introducerii in proces,tertul se bucura de independenta procesuala,el putand sa
faca acte de dispozitie,precum : renuntarea la dreptul sau,dar nu poate sa renunte la judecarea
cererii de interventie,pt ca nu el a facut aceasta cerere;
-efectul special prevazut de art. 71 CPC – scoaterea paratului din proces:
(1) in cazul prevazut la art. 70,cand paratul,chemat in judecata pentru o datorie
baneasca,recunoaste datoria si declara ca vrea sa o execute fata de cel caruia ii va fi stabilit
dreptul pe cale judecatoreasca,el va fi scos din process,daca a consemnat la dispozitia instantei
suma datorata;
(2) tot astfel,paratul,chemat in judecata pentru predarea unui bun sau a folosintei acestuia,va fi
scos din process daca declara ca va preda bunul celui al carui drept va fi stabilit prin hotarare
judecatoreasca. Bunul in litigiu va fi pus sub sechestru judiciar de catre instanta investita cu
judecarea cauzei,dispozitiile art. 972 si urmatoarele fiind aplicabile;
(3) in aceste cazuri,judecata va continua numai intre reclamant si tertul chemat in judecata.
Hotararea se va comunica si paratului,caruia ii este opozabila;
-A DOUA FORMA : chemarea in garantie:
-art. 72 ,alin 1 CPC : ”partea interesata poate sa cheme in garantie o terta persoana impotriva
careia ar putea sa se indrepte cu o cerere separata in garantie sau in despagubire”;
-art. 72,alin 2 CPC : ”in aceleasi conditii,cel chemat in garantie poate sa cheme in garantie o
alta persoana”;
-def : chemarea in garantie este o institutie juridica procesuala care confera partilor posiblitatea
de a solicita introducerea in proces a persoanelor care ar avea obligatia de garantie sau de
despagubire in ipoteza in care ar putea formula o cerere separata;
-ideea de garantie este o forma a actiunii in regres,ce are ca sursa legea sau contractul;
-desi este o facultate,si nu o obligatie pt parti ,in cazurile anume prevazute de lege,daca nu alege
calea incidentala,garantatul se expune riscului de a nu-si mai putea valorifica ulterior pretentiile
impotriva garantului,pt ca I se poate opune exceptia ”marii procesus”;
-argument: 1705 CC; 2310,alin (2) CC-pierderea dreptului de regres;
-cererea de chemare in garantie NU e admisibila in cazul urmatoarelor categorii de actiuni:
 actiunilor personal-nepatrimoniale;
 in litigiile de munca;
 in procedura ordonantei presedentiale;
  in procedurile necontencioase civile;
 in procedura de evacuare;
-art. 16,alin (2) – Lg contenciosului administrativ 554/2004,creeaza premisele ca functionarul
public chemat in judecata sa-l cheme in garantie pe superiorul lui ierarhic de la care a primit
ordin scris sa elaboreze sau nu actul.
-art. 73 CPC: cererea de chemare in garantie va fi facuta in forma prevazuta pt cererea de
chemare in judecata;
-cererea facuta de reclamant se va depune cel mai tarziu pana la termenul cercetarii procesului
inaintea primei instante;
-cererea facuta de parat se va depune in termenul prevazut ….iar daca intampinarea nu e
obligatorie,cel mai tarziu la primul termen de judecata;
-din text rezulta ca cererea de chemare in garantie nu poate fi formulata pe calea apelului sau
recursului si nici in cazul caii de atac de retractare pt ca presupune o aclamare a fondului;
-cererea este totusi admisibila in cazul rejudecarii fondului dupa casarea cu trimitere;
-in cazul neformularii in termenele aratate,cererea va fi respinsa si lovita de nulitate,pt ca potrivit
art. 185 CPC ,partea e decazuta din dreptul de a o formula;
-judecata si solutionarea cererii de chemare in garantie :
-art 74 CPC- procedura de judecata:
(1) instanta va comunica celui chemat in garantie cererea si copii de pe inscrisurile care o
insotesc,precum si copii de pe cererea de chemare in judecata,intampinare si de pe inscrisurile
de la dosar;
(2) dispozitiile art. 64 si 65 se aplica in mod corespunzator;
(3) in termenul stabilit potrivit art. 65,alin (3),cel chemat in garantie trebuie sa depuna
intampinare si poate sa formuleze cererea prevazuta la art. 72,alin (2);
(4) cererea de chemare in garantie se judeca odata cu cererea principala. Cu toate acestea,daca
judecarea cererii principale ar fi intarziata prin cererea de chemare in garantie,instanta poate
dispune disjungerea ei pt a o judeca separat;
-situatia celui chemat in garantie :
-cel chemat in garantie se va substitui in toate drepturile procesuale ale partii care a formulat
cererea in garantie,avand si aceleasi obligatii;
-tertul chemat in garantie va putea opune apararii,putand invoca pe tot parcursul desfasurarii
procesului civil incalcarea unor norme imperative;
-cu toate astea,cel chemat in garantie nu va putea invoca acele exceptii care au fost acoperite
anterior introducerii sale in process,pt ca va lua procedura in stadiul in care se afla la momentul
introducerii sale in proces;
-solutiile pronuntate asupra cererii de chemare in garantie :
-solutia ce se va da cererii de chemare in garantie depinde de solutia pronuntata cu privire la
cererea principala;
-cu alte cuvinte,cererea de chemare in garantie are un character subsidiar fata de solutia din
cererea principala;
-sunt 2 situatii :
a) cand cererea de chemare in garantie e formulata de reclamant:
 daca cererea de chemare in judecata se va admite,inseamna ca reclamantul a avut
castig de cauza,motiv pt care se va respinge si cererea de chemare in garantie
formulata de catre acesta;
 daca din contra,cererea de chemare in judecata se va respinge,inseamna ca paratul are
castig de cauza,motiv pt care,in masura in care cererea de chemare in garantie este
intemeiata,aceasta se va admite; (tertul nu va putea fi obligat direct de catre
parat,instanta urmand a se pronunta cu prioritate asupra raportului juridic dintre
reclamant si parat si numai apoi asupra raportului juridic dintre reclamant si tertul
chemat in garantie);
b) cand cererea a fost formulata de parat:
 daca cererea de chemare in judecata se va admite inseamna ca paratul a cazut in
pretentii ,motiv pt care in masura in care este intemeiata,se va admite si cererea de
chemare in garantie formulata de acesta;
 avand in vedere ca intre reclamant si terti nu exista un raport juridic direct,cel chemat in
garantie nu poate fi obligat catre reclamant,instanta trebuind in acest caz sa solutioneze
litigiul in 2 etape :
1. intai se pronunta asupra raportului juridic dintre reclamant si parat;
2. si apoi asupra raportului juridic dintre parat si tertul chemat in garantie;
 daca cererea principala se respinge,inseamna ca paratul a avut castig de cauza,motiv pt
care cererea de chemare in garantie se va respinge fie ca e lipsita de obiect sau lipsita de
interes;
-A TREIA FORMA : aratarea titularului dreptului:
-art. 75 CPC : ”paratul care detine un bun pt altul sau care exercita in numele altuia un drept
asupra unui lucru,va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul
,daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului”;
-def : aratarea titularului dreptului este institutia procesuala civila prin care paratul din proces
detinator cu titlu precar pt altul a unui bun imobil sau care exercita altfel un drept real asupra
acelui bun,tinde la introducerea fortata in proces a persoanei in numele careia detine bunul,sau
exercita dreptul;
-de notat: art. 76+77 CPC;
-ex : in material contractului de locatiune : 1795 CC;
-A PATRA FORMA : introducerea fortata in cauza din oficiu a altor persoane
-art. 78 CPC : ”in cazurile expres prevazute de lege,precum si in procedura
necontencioasa,judecatorul va dispune din oficiu introducerea in cauza a altor persoane chiar
daca partile se impotrivesc”;
-def : reprezinta acea institutie procesuala care,in situatiile determinate de lege,impune
solutionarea procesului civil si in raport cu o terta persoana asupra careia s-ar putea rasfrange
efectele hotararii judecatoresti;
-in prezent,in legislatia noastra,exista un nr foarte redus de situatii in care este posibila
introducerea din oficiu fortata in cauza a altor persoane;
-ex:
 art. 16,1 din lg contenciosului administrative – cand raportul juridic dedus judecatii o
impune,instanta de contencios adm va pune in discutia partilor necesitatea introd in cauza
a altei persoane; daca nici una din parti nu solicita introd in cazua a tertului,si insntata
apreciaza ca pricina nu poate fi rezolvata fara part tertului,ea va respinge cererea fara a se
pronunta pe fond;
 in cazul stavbilirii prin hot jud a dr persoanelor pagubite din acc de circulatie prodeuse de
vehicule asigurate in Romania,se exercita impotriva asiguratorului de raspungere civila ,
CU CITAREA OBLIGATORIE A PERSOANELOR RASPUNZATOARE DE PROD
ACCIDENTULUI IN CALITATE DE INTERVENIENTI FORTATI!
 Alt ex : art. 33,alin 2,din OUG 2002/2001 – in cazul in care fapta a avut ca urmare
producerea unui accident de circulatie,judecatoria va cita si societatea de asigurari
mentionata in procesul vb de contraventie;
 Alt ex : art 39,alin 2 CPC;
 Art. 436 CC ; art. 439 CC; art. 155,alin (2) CC;
-art. 78,alin (2) : ”in materie contencioasa,cand raportul juridic dedus judecatii o
impune,judecatorul va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altor
persoane”;
-daca nici una din parti nu solicita introducerea in cauza a tertului,iar judecatorul apreciaza ca
pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului,va respinge cererea fara a se pronunta
pe fond;
-introducerea in cauza va fi dispusa prin incheiere pana la terminarea cercetarii procesului
inaintea primei instante;
-per a contrario,instanta nu poate proceda la introducerea tertului in caile de atac ordinare si
extraordinare;
 -art. 78,alin 4 CPC : cand necesitatea introducerii in cauza a altor persoane e constanta cu
ocazia deliberarii,instanta va repune cauza pe rol,dispunand citarea partilor;
-hotararea prin care cererea a fost respinsa in conditiile al 2,este supusa numai apelului;
3. PARTICIPAREA MINISTERULUI PUBLIC IN PROCESUL CIVIL
-art. 131 din Constitutie –rolul Ministerului Public- in activitatea judiciara,ministerul public
reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept si drepturile si libertatile
cetatenilor;
-avand in vedere rigoarea legiuitorului care ne precizeaza in art 55, care sunt partile in
procesul civil,si a faptului ca capitolul 3 se refera la ”part ministerului public in procesul
civil” aratandu-ne in art. 92 CPC modalitatile de participare a procurorului in procesul
civil,rezulta ca procurorul e acel participant la procesul civil care reprezinta interesele
societatii si apara ordinea de drept precum si dr si libertatile cetatenilor;
-modalitati de participare :
1. Pornirea actiunilor civile:
-art. 92,alin 1 CPC : ”procurorul poate porni orice actiune civila mereu cand e necesar pt
apararea dr si intereselor legitime ale minorilor,ale persoanelor puse sub interdictie si ale
disparutilor si in alte cazuri”;
-ex de alte cazuri expres prevazute de lege:
 cererea de deschidere a tutelei;
 cererea de punere sub interdictie a minorilor;
 cererea de procedura in contencios administrativ;
 cererea de incetare a activitatii partidului politic si de radiere a acestuia din registrul
partidelor politice;
-procurorul poate introduce si actiuni strict personale daca se refera la minorii interzisi sau
disparuti :
 act in vederea stabilirii paternitatii;
 act in tagada paternitatii;
 act in anularea casatoriei pt viciu de consimatamant al sotului minor;
-sintagma ”procuroul poate porni orice actiune civila” se refera si la posibilitatea introducerii
cererilor pe cale incidentala;
-daca in cursul procesului pornit de procuror se face o cerere reconventionala sau se formuleaza
alta cerere incidentala,eventualele consecinte nu se rasfrang asupra procurorului ci asupra
titularului dreptului subiectiv introdus in proces;
-art 93 CPC – efectele fata de titularul dreptului – in cazurile prevazute la art 92,alin (1),titularul
dreptului va fi introdus in process si se va putea prevala de dispozitiile art. 406,408,409 si art.
438-440,iar daca procurorul isi va retrage cererea,va putea cere continuarea judecatii sau a
executarii silite;
-din interpretarea per a contrario a art. 93, at cand procurorul a pornit actiunea,i se va da cuvantul
de catre instanta primul,urmat de titularul dreptului introdus in proces,iar apoi de partea adversa;