Hotă râ re nr.

469/2020 din 22/07/2020 - Civil - hotarâ re care sa tina loc de

act autentic
Tribunalul SIBIU - Secţia I civilă (Apel 3)

 
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECŢIA I CIVILĂ
 
DECIZIE Nr. 469/2020
Şedinţa publică de la 22 Iulie 2020
Completul compus din:
PREŞEDINTE A__ E____ B_____
Judecător T____ F______ P____
Grefier A____ R_____ P___
 
Pe rol  fiind judecarea cauzei Civil privind pe apelant M____ C_____ P_________ şi pe intimat L_______ E__,
intimat M____ V_____, intimat L_______ D____ P____, având ca obiect hotărâre care sa tina loc de act
autentic  împotriva sentinţei civile nr. 455/23.10.2019 pronunţată de Judecătoria Sălişte
Cauza a fost dezbătută la data de 06.07.2020  când părţile prezente au pus concluzii consemnate în încheierea
de şedinţă din aceeaşi zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie .
T R I B U N A L U L,
 
Deliberând asupra apelului de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 455/23.10.2019 pronunţată de Judecătoria Sălişte s-a respins excepţia lipsei calităţii
procesuale pasive şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune invocate de pârâta L_______ E__, precum şi
acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamanta M____ C_____ P_________ în contradictoriu cu pârâţii
L_______ E__, L_______ D____ P____ şi M____ V_____, ca nefondată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că:
La data de 26.10.2010 reclamanta M____ C_____ P_________ în calitate de donatoare, încheie cu pârâtul
L_______ D____ P____ (minor la data încheierii actului de donaţie) reprezentat de mama , pârâta L_______
E__, contractul de donaţie autentificat prin încheierea nr. 109/26.02.2010 a BNP A____ A______, prin care
reclamanta dona, cu scutire de raport,  nepotului său L_______ P____ D____ cota sa de proprietate de 8/16
părţi din imobilul înscris  în CF 4380 Sălişte , actualmente xxxxxx Sălişte, nr. top. 771 loc de casă cu casă de
locuit compusă din: pivniţă, cămară, bucătărie, hol, cameră de zi la parter, un hol, baie, trei dormitoare,
verandă, balcon la etaj, patru coteţe pentru animale în suprafaţă de 986 mp, dobândită prin moştenire, imobil
situat administrativ în Sălişte, ______________________, jud. Sibiu, în cuprinsul actului precizându-se că
donaţia se face „cu condiţia ca fratele meu, L_______ (actualmente M____)V_____ P____ şi soţia să-mi
cumpe re un imobil, care va fi proprietatea mea, pe cheltuiala lor, în totalitate”.
La data de 08.09.2010, pârâta L_______ E__ (căsătorită cu L_______ V_____) în calitate de cumpărătoare
încheie cu numiţii T_____ L____ şi T_____ A__ D___ contractul de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul

Tipărit de ISTRATOAIE N. MANUELA-LAVINIA - CABINET DE AVOCAT la 01.03.2023. 1/8

Document Lege5 - Copyright © 2023 Indaco Systems.
apartament situat în Sălişte, __________________________) __________________________________ patru
camere, bucătărie, cămară, două balcoane, două băi şi cota de 1,6% cu teren aferent construcţiei, cu preţul de
12.000 euro, perfectându-se contractul autentic de vânzare/cumpărare autentificat prin încheierea nr. 358/2010.
În cuprinsul contractului de vânzare/cumpărare se stipulează că imobilul devine proprietatea cumpărătoarei (ca
bun comun), “urmând ca pe viitor în acest apartament s[ locuiască cumnata mea, M____ C_____ P_________,
care va achita toate taxele şi impozitele, plata utilităţilor în totalitate “.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta L_______ E__, instanţa a
respins-o ca neîntemeiată, având în vedere că în cuprinsul contractului de donaţie autentificat prin încheierea
nr. 109/26.02.2010 a BNP A____ A______ aceasta îşi asuma obligaţia achiziţionării ulterioare a unui imobil
asupra căruia urma să constituie în favoarea  r eclamantei dreptul de proprietate.
De asemenea, în ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, instanţa a apreciat că este
neîntemeiată  şi a fost respinsă. S-a reţinut  astfel că în cuprinsul contractului de donaţie nu este stipulate un
termen de executare a obligaţiei asumate de pârâţi, iar din probele testimonial administrate în cauză
(declaraţiile martorilor Ylmaz A___/ f69, I______ N______), de la data achiziţionării imobilului, acesta a fost
folosit de către reclamantă.
Analizând actul de donaţie, s-a reţinut  că în cuprinsul acestuia se stipulează că donaţia cotei de 8/16 din
imobilul înscris în CF xxxxxx Sălişte, nr. top. 771 făcută de către reclamantă minorului L_______ P____ D____
se efectuează cu condiţia ca fratele reclamantei, pârâtul M____ (fost L_______) V_____ şi soţia, L_______
E__ să îi achiziţioneze reclamantei un imobil, care va fi proprietatea reclamantei, pe cheltuiala lor, în totalitate.
Faţă de data încheierii contractului de donaţie ( 26.10.2010), acestuia îi sunt aplicabile dispoziţiile vechiului Cod
Civil.
Astfel, art. 985 C. civ. defineşte donaţia ca fiind contractul prin care, cu intenţia de a gratifica, o parte, numită
donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părţi, numită donatar.
Din definiţia contractului de donaţie se desprind caracterele sale juridice, după cum urmează:
a) Contract cu titlu gratuit. Astfel cum am menţionat anterior, donaţia se încadrează în categoria contractelor cu
titlu gratuit. Donatorul, cu intenţia de a gratifica, transmite donatarului, unul sau mai multe drepturi, fără a obţine
în schimb vreun avantaj. Intenţia de a face o donaţie sau de a gratifica este cunoscută sub denumirea de
animus donandi . Micşorarea patrimoniului donatorului, corelativ cu mărirea patrimoniului donatarului, cu
aceleaşi drepturi, are drept cauză intenţia liberală sau animus donandi , caracteristică donaţiei ca specie de

liberalitate .
Se impun a fi făcute anumite precizări în privinţa donaţiei cu sarcină. Donaţia cu sarcină este acel co ntract în
care donatorul impune donatarului să dea, să facă sau să nu facă ceva, corelativ cu transmiterea către acesta
din urmă a dreptului sau drepturilor ce fac obiectul contractului. Sarcina impusă donatarului, în limita valorii
obiectului donat, transformă donaţia într-un contract cu titlu oneros, în care obligaţiile părţilor, născute din
contractul de donaţie, sunt reciproce şi interdependente (contract sinalagmatic .)
b) Contract unilateral. Donaţia reprezintă un act juridic bilateral întrucât pentru încheierea sa valabilă necesită
exprimarea voinţei ambelor părţi (a donatorului şi a donatarului) şi este un contract unilateral deoarece creează
obligaţii doar pentru una dintre părţile contractante (donator). Astfel, donatorul se obligă să transmită
donatarului un drept real sau de creanţă, după caz. Donatarul, prin ipoteză, nu îşi asumă nicio obligaţie, însă cu
toate acestea donatarului îi incumbă o obligaţie morală, de recunoştinţă faţă de donator, obligaţie ce prezintă
caracter continuu. Existenţa obligaţiei de recunoştinţă nu afectează însă caracterul de contract unilateral al
donaţiei. Cu toate acestea, nerespectarea obligaţiei de recunoştinţă de către donatar poate atrage revocarea
donaţiei pentru ingratitudine, în condiţiile prevăzute la art. 1023 C. civ. .
Prin excepţie însă, în ipoteza donaţiei cu sarcină, contractul creează obligaţii reciproce şi interdependente
pentru părţi, având caracter sinalagmatic. În acest caz, existenţa sarcinii va transforma contractul de donaţie

Tipărit de ISTRATOAIE N. MANUELA-LAVINIA - CABINET DE AVOCAT la 01.03.2023. 2/8

Document Lege5 - Copyright © 2023 Indaco Systems.
din unilateral în bilateral. Prin urmare, donaţiei cu sarcină i se vor aplica dispoziţiile legale din materia
contractelor sinalagmatice, în caz de neexecutare a sarcinii de către donatar.
c) Contr act solemn. Potrivit 1011 alin. (1) C. civ., donaţia se încheie prin înscris autentic, sub sancţiunea
nulităţii absolute. Aşadar, regula este reprezentată de încheierea donaţiei prin înscris autentic, aceasta
constituind o condiţie de validitate (ad validi tatem) . Nerespectarea formei autentice a donaţiei atrage
sancţiunea nulităţii absolute a acesteia. Regula enunţată se aplică şi în ipoteza încheierii donaţiei între
persoane absente, forma autentică fiind impusă atât ofertei de donaţie, cât şi acceptării acesteia. Forma
autentică a donaţiei este o măsură de protecţie a voinţei donatorului, care dispune în mod actual şi irevocabil
de un drept în favoarea altei persoane, fără ca acel activ să fie înlocuit în patrimoniul său printr-o valoare
echivalentă
d) Contract translativ de proprietate. Donaţia este un contract translativ de proprietate. Prin încheierea
contractului de donaţie, donatarul devine titularul dreptului de proprietate, a altui drept real sau de creanţă,
după caz. Transferul proprietăţii în cazul contractului de donaţie se supune regulilor de drept comun. Transferul
dreptului de proprietate către donatar se produce în momentul încheierii contractului, în ipoteza în care părţile
nu au convenit în alt fel. Cu alte cuvinte, părţile pot amâna transferul dreptului de proprietate. Menţionăm că
transferul proprietăţii către donatar nu este condiţionat de predarea bunului, donaţia nefiind un contract real.
Prin excepţie, în ipoteza darului manual transferul dreptului de proprietate nu poate fi amânat, acesta având loc
în momentul încheierii contractului şi al predării bunului.
e) Contract, în principiu, irevocabil. Potrivit a 1270 alin. (1) C. civ., contractul valabil încheiat are putere de lege
între părţile contractante. Textul legal instituie principiul forţei obligatorii a contractului legal încheiat faţă de
părţile contractante. Potrivit art. 1270 alin. (2) C. civ., contractul se modifică sau încetează numai prin acordul
părţilor ori din cauze autorizate de lege. Acest text legal instituie principiul irevocabilităţii contractului, potrivit
căruia contractului nu i se poate pune capăt prin voinţa numai a uneia dintre părţi, manifestată în sens contrar.
Aşa cum s-a surprins în doctrină, irevocabilitatea decurge din principiul forţei obligatorii a contractului, fiind în
acelaşi timp, o garanţie a acestui principiu.
Însă în materia contractului de donaţie irevocabilitatea este mai accentuată decât forţa obligatorie a contractului
amintită anterior. Astfel, irevocabilitatea donaţiei ţine de esenţa acestui contract, reprezentând o condiţie de
validitate pentru formarea acestui contract şi nu priveşte doar efectele contractului. Potrivit art. 1015 alin. (1) C.
civ., purtând denumirea marginală „principiul irevocabilităţii”, donaţia nu este valabilă atunci când cuprinde
clauze ce permit donatorului să o revoce prin voinţa sa. În alte cuvinte, prin irevocabilitatea donaţiei vom
înţelege că aceasta odată făcută, nu este permis donatorului să mai revină asupra manifestării sale de voinţă.
Stipularea unor clauze care ar permite donatorului să revoce donaţia atrag nulitatea contractului de donaţie. În
acest context trebuie precizat că revocarea donaţiei pentru ingratitudine sau pentru neexecutarea sarcinii
reprezintă cauze legale de revocare a donaţiei, cu titlu de sancţiune, fie pentru comportamentul
necorespunzător al donatarului, fie pentru neexecutarea culpabilă a sarcinilor asumate de donatar. În aceste
cazuri revocarea donaţiei nu operează deci prin manifestarea de voinţă a uneia dintre părţi, neconstituind pe
cale de consecinţă excepţii de la principiul irevocabilităţii donaţiei.
În ceea ce priveşte condiţiile de validitate, reţine că donaţia este un contract, ceea ce înseamnă că aceasta
trebuie să îndeplinească condiţiile esenţiale pentru validitatea contractului prevăzute de art. 1179 C. civ.,
respectiv cele privind capacitatea de a contracta; consimţământul părţilor; un obiect determinat şi licit; o cauză
licită şi morală. În cele ce urmează vom prezenta doar particularităţile acestui contract, fără a mai insi sta
asupra chestiunilor generale.
Potrivit art. 987 alin. (1) C. civ., orice persoană poate face şi primi liberalităţi, cu respectarea regulilor privind
capacitatea. Aceasta înseamnă că în materia contractului de donaţie capacitatea reprezintă regula. Cum pentru
donator a face o donaţie reprezintă, în principiu, un act de dispoziţie asupra patrimoniului, acestuia i se cere să

Tipărit de ISTRATOAIE N. MANUELA-LAVINIA - CABINET DE AVOCAT la 01.03.2023. 3/8

Document Lege5 - Copyright © 2023 Indaco Systems.
aibă capacitate deplină de exerciţiu.
Analizând contractul de donaţie încheiat de reclamantă cu minorul L_______ P____ D____, apreciază  că
acesta nu constituie o donaţie cu sarcină, întrucât nu impune donatarului nici o obligaţie, ci consideră că este
un contract care cuprinde o promisiune bilaterală de a contracta, încheiată între reclamantă şi pârâta L_______
E__, respectiv ca aceasta din urmă să-i achiziţioneze, împreună cu soţul ei, L_______ V_____ (actualmente
M____) pe numele reclamantei un imobil, pe cheltuiala lor exclusivă.
Formularea din cuprinsul contractului de donaţie este  echivocă, lipsită de precizie, acesta neindicând în
concret obiectul obligaţiei asumate de pârâţi, termenul până la care obligaţia achiziţionării şi transmiterii în
proprietate a bunului către reclamantă trebuia să fie executată şi nici actul juridic care urma să fie întocmit în
vederea constituirii dr eptului de proprietate al reclamantei asupra imobilului.
Promisiunea de contract (antecontractul)   reprezintă acordul convenit de părţi prin care promitentul se
angajează faţă de beneficiar să încheie cu acesta un contract ulterior ale cărui elemente sunt prestabilite prin
antecontractul semnat, acest act reprezentand acordul de vointe al partilor cu privire la aspectele stabilite.
Într-adevăr, pârâţii au achiziţionat ulterior încheierii actului de donaţie un apartament situat în Sălişte,
________________, ___________, jud. Sibiu, însă în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare se face
doar menţiunea că reclamanta va locui în acel imobil.
Martorii audiaţi în cauză, I______ N______ (decl.f 55)  , N_____ D______ M____ (decl.f.62) şi Ylmaz A___
A__ (decl.f.69) atestă faptul că după cumpărarea imobilului, acesta a fost folosit doar de către reclamantă, care
a efectuat şi investiţii la acesta.
Astfel, martora Ylmaz A___ A__ arată că după perfectarea actului de donaţie, pârâţii L_______ au cumpărat un
apartament în Sălişte, pe ____________________ urma să-l doneze reclamantei. La data cumpărării
apartamentului de către pârâţi,  reclamanta a solicitat pârâţilor să nu îi încheie în acel moment act de donaţie
asupra apartamentului, întrucât la momentul respective existau anumite divergenţe între reclamantă şi fostul ei
soţ. Mai mult, reclamanta avea toată încrederea că fratele şi cumnata nu o vor prejudicial şi îi vor dona acel
apartament ulterior. Martora mai atestă faptul că a discutat cu pârâta L_______ E__, acesta relatându-i
martorei că atunci când reclamanta va veni în ţară (aceasta fiind stabilită în Italia), îi va perfecta actul de
transmitere a dreptului de proprietate asupra imobilului. De asemenea, martorul  I______ N______ atestă faptul
că pârâtul i-a relatat că a achiziţionat pentru sora lui, reclamanta M____ C_____ P_________ un apartament
situate în Sălişte, pe _______________________ unui imobil donat de reclamantă (cota acesteia din casa
părintească). Martorul mai arată că în ultimii 3-4 ani,  reclamanta a locuit în acest imobil în perioadele când
venea în ţară.
  La data de 31 ianuarie 2012, prin sentinţa civilă nr. 829/CC pronunţată în dosarul nr. xxxxx/306/2011 al
Judecătoriei Sibiu, s-a declarant desfăcută căsătoria încheiată de părţi  prin acordul acestora. Ulterior, pârâţii au
realizat lichidarea regimului comunităţii de bunuri, partajul realizându-se prin actul de partaj autentificat prin
încheierea nr. 55/27.04.2012, în care nu au inclus şi imobilul apartament situate în Sălişte,
____________________ obiectul cauzei .
Considerăm că pârâţii şi-au asumat prin contractual de donaţie o p romisiune de donaţie , respectiv aceea de a
cumpăra şi dona reclamantei un imobil.  Promisiunea de donaţie este  definită ca fiind contractul prin care
promitentul îşi asumă obligaţia de a dona în viitor bunul său benefi ­ ciarului. Promisiunea de donaţie este
reglementată în cuprinsul art. 1014 C. civ., după cum urmează: Sub sancţiunea nulităţii absolute, promisiunea
de donaţie este supusă formei autentice. În caz de neexecutare din partea promitentului, promisiunea de
donaţie nu conferă beneficiarului decât dreptul de a pretinde daune-interese echivalente cu cheltuielile pe care
le-a făcut şi avantajele pe care le-a acordat terţilor în considerarea promisiunii.
Neexecutarea promisiunii de către promitent, nu conferă posibilitatea beneficiarului promisiunii de donaţie de a
solicita instanţei pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract, acesta având doar dreptul de a pretinde

Tipărit de ISTRATOAIE N. MANUELA-LAVINIA - CABINET DE AVOCAT la 01.03.2023. 4/8

Document Lege5 - Copyright © 2023 Indaco Systems.
daune ‑ interese. Astfel, faţă de refuzul pârâtei de a perfecta în favoarea reclamantei act de donaţie cu privire la
apartamentul situat în Sălişte, _____________________.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat instanţei obligarea pârâţilor să îşi dea
consimţământul la încheierea în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare privind apartamentul
situat în Sălişte, ___________________________________ caz de refuz , sentinţa să ţină loc de contract de
vânzare-cumpărare privind imobilul arătat.
Astfel, conform dispoziţiilor art. 1279 NCC: „(1) Promisiunea de a contracta trebuie să conţină toate acele
clauze ale contractului promis, în lipsa cărora părţile nu ar putea executa promisiunea. (2) În caz de
neexecutarea promisiunii, beneficiarul are dreptul la daune-interese. (3) De asemenea, dacă promitentul refuză
să încheie contractul promis, instanţa,la cererea părţii care şi-a îndeplinit propriile obligaţii, poate să pronunţe o
hotărâre care să ţină loc de contract, atunci când natura contractului o permite, iar cerinţele legii pentru
validitatea acestuia sunt îndeplinite.
De asemenea, potrivit art. 1669 alin.1 NCC, (1) Când una dintre părţile care au încheiat o promisiune bilaterală
de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunţarea unei hotărâri
care să ţină loc de contract, dacă toate celelalte condiţii de validitate sunt îndeplinite.
  Ori, în speţă, aşa cum am arătat mai sus, părţile nu au intenţionat încheierea unui act de vânzare-cumpărare
cu privire la imobilul în cauză , astfel că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 1669 alin.1 NCC.
Pentru cele arătate, instanţa a respins  ca nefondată acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamanta
M____ C_____ P_________, CNP xxxxxxxxxxxxx în contradictoriu cu pârâţii L_______ E__, L_______ D____
P____ şi M____ V_____.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamanta M____ C_____ P_________, prin care arată că hotărârea
Judecătoriei Sălişte este pronunţată pe motive străine de natura cauzei, instanţa pronunţându-se pe temeiuri de
drept trase din Noul Cod Civil (art. 985, art. 1011 alin 11, art. 1270, art. 1015, art. 1179, art. 987 alin 1, art. 1014,
art. 1279, art. 1669 NCC) deşi anterior a reţinut în mod precis şi corect (fila 4 alin 9 din sentinţă), că faţă de
data încheierii contractului de donaţie (26.02.2010), acestuia îi sunt aplicabile dispoziţiile Vechiului Cod Civil.
In absenţa calificării juridice corecte a acţiunii pe temei contractual (art. 969, 1073 VCC, art. 3, art. 102 alin 1 L.
71/2011) ce trebuia efectuată de instanţa fondului, precum şi a punerii în discuţia părţilor a temeiului corect
aplicabil hotărârea pronunţată este anulabilă cu trimiterea cauzei spre rejudecare, fiind încălcate prevederile
art. 22 alin 4 C__.
In acest profil, prima instanţă a pronunţat o hotărâre ocultă şi a încălcat prev. art. 425 alin 1 lit. b C__,
necuprinzând menţiunea imperativă a motivelor pentru care au fost înlăturate apărările determinante ale
apelantei cu privire la temeiul juridic corect invocat, cu atât mai mult cu cât soluţia juridică ce a constituit motivul
principal al respingerii acţiunii (art. 1014 alin 2 NCC), este o soluţie juridică adoptată de Noul Cod Civil şi care
nu exista sub imperiul vechiului cod, motiv de admisibilitate certă a acţiunii.
Redundant în contextul premenţionat, silogismul primei instanţe, sub cuvânt că donaţia din cauză, nu ar fi o
donaţie cu sarcini, este netemeinic, fiind decelabil de orice observator obiectiv că apelanta donator, a impus
reprezentanţilor donatarului minor, care au acceptat astfel donaţia pentru minor, condiţia de a-i achiziţiona un alt
imobil, pe cheltuiala lor.
De asemenea, susţinerile lipsei de determinare a obiectului sarcinii, este de asemenea irelevant pendinte,
conform art. 694 VCC, obiectul putând unui contract putând fi determinabil şi nu neapărat determinat. Sub
acest aspect, cocontractantul M____ V_____ şi martorii audiaţi au indicat cert maniera în care părţile s-au
înţeles la momentul contractului să determine obiectul obligaţiei asumate, aspecte de esenţă ignorate de prima
instanţă.
Potrivit înţelegerii complexe dintre părţi, ocazionate în 2010, au convenit ca imobilul apartament situat în
Sălişte, _______________________ Bucureşti, ____________, _____________________ CF, ce urma să fie

Tipărit de ISTRATOAIE N. MANUELA-LAVINIA - CABINET DE AVOCAT la 01.03.2023. 5/8

Document Lege5 - Copyright © 2023 Indaco Systems.
achiziţionat de L_______ E__, V_____ M____, să constituie obiectul condiţiei donaţiei şi al sarcinii pârâţilor,
deşi acest aspect nu a fost trecut în actul de donaţie în mod expres.
La aceiaşi concluzie concură şi faptul că L_______ E__ şi V_____ M____ au realizat lichidarea a regimului
comunităţii legale şi partajul cu privire la bunurile deţinute în România subsecvent divorţului dar nu au inclus
imobilul în legătură cu care a promovat litigiul, motiv pentru care acesta figurează în proprietatea acestora în
devălmăşie.
Imobilul obiect al condiţiei donaţiei este inferior ca valoare imobilului donat de apelantă
În drept se invocă dispoziţiile art. 466 şi urm. C__
În probaţiune s-au depus înscrisuri.
Intimaţii, legal citaţi,   nu au depus întâmpinare.
Analizând sentinţa atacată prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului, a criticilr formulate şi a
dispoziţiilor legale incidente, tribunalul reţine următoarele:
Cu privire la motivul de apel prin care se invocă că hotărârea Judecătoriei Sălişte este pronunţată pe motive
străine de natura cauzei, instanţa de fond  pronunţându-se pe temeiuri de drept trase din Noul Cod Civil (art.
985, art. 1011 alin 11, art. 1270, art. 1015, art. 1179, art. 987 alin 1, art. 1014, art. 1279, art. 1669 NCC), deşi 
acţiunea apelantei a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 969, 1073 V.C.civ., din Vechiul Cod Civil, Tribunalul reţine
următoarele:
Reclamanta  M____ C_____ P_________ prin acţiunea formulată a solicitat instanţei de fond ca prin sentinţa
ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâţilor să îşi dea consimţământul la încheierea în formă autentică
a contractului de vânzare-cumpărare privind imobilul apartament situat în Sălişte _______________
___________ , iar în caz de refuz hotărârea să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare pentru imobilul
menţionat.
În drept, apelanta şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. art. 969, 1073 V.C.civ., art. 3 din Legea nr. 71/2011.
Cu toate că reclamanta a învestit instanţa cu o acţiune având ca obiect o obligaţie de a face întemeiată de
dispoziţiile art. 969, 1073 V.C.civ., instanţa de fond în analiza îndeplinirii condiţiilor pentru a pronunţa o hotărâre
care să ţină loc de act autentic se raportează la condiţiile prevăzute de art. art. 985, art. 1011 alin 1, art. 1270,
art. 1015, art. 1179, art. 987 alin 1, art. 1014, art. 1279, art. 1669 din Noul C.civ., reţinând că părţile nu au
intenţionat încheierea unui act de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul în cauză, astfel că nu sunt aplicabile
dispoziţiile art. 1669 alin. 1 N.C.civ., şi astfel acţiunea a fost respinsă ca nefondată.
În cauză, prima instanţă nu a analizat cererea reclamantei prin raportare la dispoziţiile art. 969, 1073 V.C.civ şi
nici nu a pus în discuţia părţilor temeiul de drept aplicabil în speţă, astfel că în mod nelegal a soluţionat cauza
în baza dispoziţiilor din Noul Cod civil, împrejurare ce atrage nulitatea hotarârii conform dispozitiilor art. 175 al.
2 Cod procedură civilă.
În acest context, în cauză, au fost încălcate şi dispoziţiile imperative ale art. 14 alin. (5), (6) şi art. 15 C.pr.civ.
privind principiul contradictorialităţii şi oralităţii.
Potrivit art. 14 alin. 5 NCPC "(5) Instanţa este obligată, în orice proces, să supună discuţiei părţilor toate
cererile, excepţiile şi împrejurările de fapt sau de drept invocate. (6) Instanţa îşi va întemeia hotărârea numai pe
motive de fapt şi de drept, pe explicaţii sau pe mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii
contradictorii".
De asemenea, potrivit art. 22 alin. 4 C.pr.civ. judecătorul dă sau restabileşte calificarea juridică a actelor şi
faptelor deduse judecăţii, chiar dacă părţile le-au dat o altă denumire. În acest caz judecătorul este obligat să
pună în discuţia părţilor calificarea juridică exactă.,,
Astfel, dacă o parte invocă greşit un text de lege, judecătorul nu este ţinut de textul de lege respectiv, ci, după
punerea în discuţia părţilor, poate şi trebuie să aplice dispoziţia legală incidentă situaţiei de fapt fundamentată
juridic de către parte. 

Tipărit de ISTRATOAIE N. MANUELA-LAVINIA - CABINET DE AVOCAT la 01.03.2023. 6/8

Document Lege5 - Copyright © 2023 Indaco Systems.
Cum în speţă, prima instanţă a aplicat dispoziţiile Noului Cod civil fără a pune în discuţia părţilor aplicabilitatea
în cauză  a acestor dispoziţii legale şi fără a motiva neaplicarea temeiului de drept invocat de parte, aceasta a
încălcat şi prevederile art. 22 alin 4 C.pr.civ.
Art. 480 alin. 3 N.C.P.C. vizând soluţiile pe care le pronunţă instanţa de apel statuează că „ în cazul în care se
constată că, în mod greşit, prima instanţă a soluţionat procesul fără a __________________________ ori
judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va
judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va trimite
cauza spre rejudecare primei instanţe sau altei instanţe egale în grad cu aceasta din aceeaşi circumscripţie, în
cazul în care părţile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare ;
trimiterea spre rejudecare poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului. Dezlegarea dată problemelor de
drept de către instanţa de apel, precum şi necesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii
fondului ”.
Faţă de cele menţionate, Tribunalul constată că prin soluţionarea cauzei pe un alt temei de drept decât cel
invocat de reclamantă şi fără ca acesta să fi fost pus în discuţia părţilor, prima instanţă a soluţionat procesul
fără a __________________________ şi nu a respectat principiul contradictorialităţii care guvernează procesul
civil.
Pentru aceste considerente, în baza art. 480 alin. 3 C.pr.civ., tribunalul găseşte întemeiat apelul formulat de
apelanta reclamantă M____ C_____ P_________, va admite apelul formulat de apelanta reclamantă M____
C_____ P_________ împotriva sentinţei civile nr. 455/23.10.2019 pronunţată de Judecătoria Sălişte pe care o
anulează în parte în ce priveşte fondul cauzei, şi va trimite cauza spre rejudecare  primei instanţe. Se vor
păstra dispoziţiile sentinţei apelate cu privire la modul de soluţionare a excepţiilor lipsei calităţii procesuale
pasive şi prescripţiei dreptului la acţiune invocate de pârâta L_______ E__, acestea nefiind criticate prin
cererea de apel.
Cu ocazia rejudecării, instanţa de fond va analiza şi celelalte motive de apel invocate de apelantă prin cererea
de apel.
 
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
 
Admite apelul formulat de apelanta reclamantă M____ C_____ P_________, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul
procesual ales la Cabinet de avocat Târşia D_____ în Sibiu, _____________________, _________________ 
împotriva sentinţei civile nr. 455/23.10.2019 pronunţată de Judecătoria Sălişte pe care o anulează în parte în ce
priveşte fondul cauzei, şi trimite cauza spre rejudecare  primei instanţe.
Păstrează în rest dispoziţiile sentinţei atacate.
Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Sibiu.
Pronunţată azi 22.07.2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Preşedinte,
A__ E____ B_____
 
Judecător,
T____ F______ P____
 
Grefier,
A____ R_____ P___

Tipărit de ISTRATOAIE N. MANUELA-LAVINIA - CABINET DE AVOCAT la 01.03.2023. 7/8

Document Lege5 - Copyright © 2023 Indaco Systems.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Red. F.T.P./04.08.2020
Tehnored. A.R.P./04.08.2020
Ex.6/_______________________> jud. fond  M_____ D_________/Judecătoria Sălişte
 

Tipărit de ISTRATOAIE N. MANUELA-LAVINIA - CABINET DE AVOCAT la 01.03.2023. 8/8

Document Lege5 - Copyright © 2023 Indaco Systems.