1.
Materia este compus din particule
divizibile ca atomi, care se grupeaz
formnd molecule. Atomii la rndul lor
sunt alctuii din protoni, neutroni i
electroni numite i particule elementare
care sunt frecvent numite materie.
Unitate de msur:
1 u.a.m 1/12 din masa at. C
1 eV = 1.6*10-9 J
Distribuia protonilor i neutorilor
permite definirea gruparilor
elementare:
Izotopi acelai Z, A diferit (H31 H21)
14 15
Izobari A same, Z diferit (C 6, N 7)
Izotoni same nr. Neutr, propr. Dif.
Izomeri identici au dif de energie.
Macroelemente C, H, O, N
Microelemente Mg, Na, K, P
Atomul lui Bohr introdus 1913, model
2. planetar + teoria cuantelor -> 2
postulate:
1 electr. Se rotete in jurul nucleului pe
orbite fara abosarbere / emisie energie
2 abs. / emite cnd trece de pe orbita pe
alta: indep -> aprop. emite, invers-abs.
E = h miu; desen( electr, nucl, trecere,
var.)
Allow cercet. Spectr. Emisie a H,
He,Li, Be
Razele orb. R=(pi2,h2,eps0)/pie2m
Energ. dif. Niv. Wn=me4/8eps02h2n2
Mom. Cinetic I=mvr
Energ. fot. Emisi hmiu=Wnear-Wfar
Serii de ratiadtie: trecere pe niv 1-
Layman
Pe niv 2- Balmer, pe niv 3- Paschen
Numere cuantice: principal n (1,2...)
Secundar l (0,1,..n-1), Magn m
(2l+1)
Spin s = +-1/2 = sqrt(s(s+1)* h),
h=h/2pi
Apa. Asociere 2*H + O. O+H- dip. Electr.
H2O caract. Dipolar -> struct. Molecular
3. dipol permanent -> struct. Molec ->
triunghi
Un dipol struct form. Din 2 sarcini
electrice punctiforme de mrimi egale
situate la o anumita distanta una fata de
alta.
Unghiul dintre 2 H i O 104, 28.
Momentul dipolului electric miu=q*l
Desen (2 h si o cu 104, 28 grade intre
ele).
Dependenta densittii de
temperatura.
La 4 grade are cea mai mare densitate.
Grafic y-dens, x-temp (999,9, 0 )
4. (1000,4);(999,6, 12)
Disocierea apei. +
H2O->H2 +OH ;-
H2+H2O->H3O (hidroniu). La 25 C
+ - -7
[H ]=[OH ]=10 mol/l
pH-ul reprezint logaritmul zecimal cu
semn schimbat al concentraiei ionilor din
5. soluie. Prin noiunea de pH se exprim
cantitativ aciditatea (sau bazicitatea) unei
substane, pe baza concentraiei ionilor turbulenta are loc atunci cind curgerea e snge i lichidul de dializ) este reintrodus n amielinizate. n cazul fibrelor amielinice cristalinul avind indicele de refractie intre
numii hidroniu H3O+. pH=-lg[H+] dezordonata si apar virtejuri. In acest regim pacient. depolarizarea local a membranei sub 1.375-1.473 si umoarea sticloasa cu
viteza particulelor variaza continuu si haotic. aciunea stimulului genereaz cureni ionici n=1.336. Puterealentilelorsferice:
bazica pH>7; acida pH<7; normal Pentru a determina care este regimul de Membranele biologice reprezinta o longitudinali ce scurtcircuiteaz mediile
1
D= m1
pH=7 curgere se foloseste numarul lui Reynolds, structur hidrofob ce separ lichidele conductoare extra i intracelulare. n cazul
Re, exprimat prin relatia:Re=p vr/,unde v- apoase extra si intracelulare. Sunt compuse fibrelor mielinizate curenii se propag
pH pt. snge 7,4; urina 5,6; suc
pancreatic - >8; suc gastric 1,8.
viteza de curgere a fluidului - coeficientul
de viscozotate p- densitatea fluidului r-raza
din proteine, lipide, ioni, carbohidrati, saltatoriu de la un nod
apa. Lipidele se disun sub form de bistrat, 18. Ranvier la altul - > viteza mai mare.
f
conductei. In functie de valoarea acestui se contine ntre 2 straturi de proteine.
Apa grea si triata. H-O-H (apa numar deosebim regimuri de curgere: Re < Modelul dat nu a fost folosit de aceea s-au Raza de curbura a corneii 7,9 mm
obisnuita) 1000 laminara; 1000 < Re < 2000 folosit alte metode de cercetare tehnice, Determinarea convergenei coerneei:
nestabila; 2000 < Re turbulenta. modelul mozaic-fluid modelul actual ce
D-O-D D2O (apa grea); T-O-T T3O Ecuatia lui Bernoulli: P+pv2/2 + pgh = descrie structura membranelog biologice. n1
(triata) const Aceasta reprezinta presiunea totala a
D=
Exista inca 18 specii molecule de apa.
lichidului. P-presiuna statica in
punctual dat p-densitatea lichidului v-viteza
P = D / ro coeficient de permeabilitate.
Unde sonore.Sunetele reprezinta unde
SC Convergena cornee
de curgere h-inaltimea punctului in curentul 14. Membranele biologice au coef. Pt. Apa mare.
mecanice longitudinale, care se transmit prin
D diuteriu H21 T Tritiu H31 de fluid Cind tubul e situate orizontal
mediile materiale. Undele sonore nu se
h=const. ecuatia este: P+Pv2/2=const Transportul pasiv reprezint micarea
1.3371 0.3
propaga in vid. Petru sunetele percepute de
D cor =
Propr. Fizice H2O Legea lui Bernoulli are drept consecinta moleculelor prin peretele celular n direcia
D2O faptul ca in portiunile inguste ale arborelui gradientului de concentraie. Pentru acest tip ureche omului banda de frecvente este de la
3
=
6. Temp max de dens 4 C
circular, unde viteza de circulatie este mare,
presiunea
transport se folosete energia cinetic i
entropia moleculelor n micare, astfel c
16-20Hz. Frecventa (v) este caracteristica
sursei sonore independent de mediu, pe cind 7.910 m
11,6 C 10. laterala este minima. pentru realizarea sa celula nu folosete o lungimea de unda, care depinde de viteza
Rezistenta vasculara. Cresterea surs de energie propriu-zis, cum este n sunetului, variaza in functie de mediu. ; Ochi redus. In diverse cercetari ochiul
Temp. Concelare 0C 3,802 C rezistentei este direct proportionala cu cazul transportului activ. Cele patru tipuri In baza teoriei lui Fourier: orice miscare normal se inlocueste simplificat, numit ochi
lungimea vaselor de sange si invers principale de transport pasiv sunt difuziunea, periodica poate si caonsiderata ca redus. In el ansamblul dioptrilor sferici
Tens. Superf. 72.75 67.8 proportionala cu grosimea vaselor de sange. difuziunea facilitat, filtrarea i osmoza. superpozitia unui numar finit sau infinit de oculari se reprezinta
Cresterea rezistentei vasculare este intalnita
1 1 1 1 miscari sinusoidale de diverse amplitudini, 22.
C C C C printr-un dioptru unic.
Indice refractie 1,333 1,328 atunci cand avem de a face cu tensiuni
frecvente carora sunt multiple ale frecventei Acuitatea vizuala. Diametrul aparent
1 2 2 1
sistolice si diastolice usor crescute, insomnie
corelata cu deficiente ale inimii si ale splinei, = = = fundamentale. Intr-un anumit complex se limita, sub care imaginile celor doua puncte
Rolul apei. Este mediu biologic
general in care se petrec diferite reactii
chimice care caracterizeaza procesul vital;
insomnii provocate de hipervascozitatea
secretiei bronsice, etc.
C C C C1 2 2 1
disting:
-o miscare oscilatorie periodica ne
nu se suprapun, poarta numele de distanta
separatoare minima.Inversul distantei
Declinul apare atunci cand avem de a face sinusoidala; separatoare minime se defineste puterea de
participa si la numeroase reactii
cu -coef de partitie -un sunet fundamental de frecventa V; rezolutie sau acuitatea vizuala. Ca unitate
biochimice (hidrolize, oxidari, hidratari);
are si o caldura specifica foarte 11. un declin al tensiunii sistolice si diastolice, -un anumit numar de armonice cu frecvente de acuitate se ia acuitatea unui ochi care
ridicata, 1 calorie, si caldura de hipotesiune usoara, deficienta Yin si Huo, m 19. mai mari, multiple frecventei V vede separate doua puncte, ale caror raze
insomnia provocata de exuberanta, etc. = U
fac intre ele un unghi de un minut. Un ochi
7. evaporare mare, 56 de calorii, aceste
calitati aducand-o in situatia de a fi un
Difuzia simpla. Transportul substantei intre
zone de concentratie diferita datorita ts fluxul unitar Anatomia si fiziologia urechii. Stabileste
legtura dintre unda sonor i SNC. Urechea
care separa numai doua puncte ale caror
raze formeaza un unghi de 10 minute are o
foarte bun reglator termic; favorizeaza agitatiei term. este compus din urechea extern, medie / acuitate vizuala egala cu 0.1 min-1.
procesul de digestie si absorbtie, dar Fluxul. Cant de subst ce trece printr-o s in int. Depinde de factori: dioptrici, retinieni, ce
de subst prin membrana
si progresiunea continutului intestina; timp. Urechea interna e formata din pavilion, vizeaz sitemul optic. Ametropiile punctul
elimin toxinele din organism prin Prima lege Fick.
15. =P(C C )
U 2 1 fluxul
care capteaza undele sonore incidente, canal proximum (m) punctul cel mai apropiat la
urinare;
c
( )
auditiv, care conduce energia sonica spre care obiectul se vede clar cu acomod. Max.
Continutul de apa in organism, %: m=Ds t exp. prin coef. De perm.
urechea medie. In canalul auditiv are loc
prima amplificare a sunetului datorita
Punctul remotum (M) punctul cel mai
indeprtat la care obiectul se vede clar fr
Sange 12; Rinichi 10; Muschi 50; Piele 11;
Ficat 5;
x Transportul activ reprezint micarea
fenomenului de rezonanta. Trecind prin
canalul auditiv, undele sonore pun in miscare
acomodare. Norma: m=25 cm, M=infinit.
Miopia m, M mai mici. Este axial, de
moleculelor prin peretele celular n direcia oscilatorie membrana timpanica aflata pe curbur, de indice. Divergente.
Tesut adipos 12; Schelet 10; Inima 5; D- coef de dif, s- aria supr. Dif C M conc. invers gradientului de concentraie. Spre intrarea urechii medii. Hipermetropia m. M mai mari. Este axial,
Plaman 4; Pancreas 5; Ponder. deosebire de transportul pasiv, care se Urechea medie are o cavitate (15x5x2mm) de curbur, plesbitismul. Conv
folosete de energia cinetic i de entropia
M in care se afla 3 oscioare, fiecare dintre ele 23. Astigmatism reg.(cilindrice)si ireg (de
( xC )t
Conductivitatea electrica. X=1/ro moleculelor n micare n sensul gradientului,
cu o forma caracteristica: ciocanas, contact).
(inversa rezistentei) transportul activ se folosete de energia
[1/Ohm*m]=[Siemens*m ] -1
=Ds celular pentru a le mica mpotriva
gradientului. Transportul activ poate fi primar
nicovala, scarita. Vibratiile membranei
timpanice se transmit mai inti la ciocanas,
Retina ca transductor. Prima etap este
cea a formrii imaginii optice, n care se
X = 1/ R*s. Conductiv. Maybe calc. sau secundar (contrasportul electrogen). apoi la nicovala si scarita, iar de acolo-la colecteaz fotonii i se focalizeaz pe retin
prinrelatiaKohlrauschX=FCMZa(U++U-) Complexul de enzime ce se efectueaz prin fereastra ovala. Oscioarele functioneaza ca o A doua etap, numit fototransducere,
; D=kT/f k-const Boltzm. transport activ pompa de transport activ pirchie ce micsoreaza amplitudinea miscarii, este etapa traiectului vizual, n care, la
F-nr.Faraday; U+,U- mobilitate cat/anioni (ex pompa de Na+K-). Gradientul de Na i K marind forta. nivelul retinei, celulele receptoare ale retinei
kT controleaz volumul celulelor, determin 20. Prin aceasta se realizeaza a doua amplificare a absorb fotonii i i transform ntr-un semnal
CM const. Molara; Z-val.; a-coef de disoc. D= sunetului. electric, avnd loc aici o foto-chimico-
Puntea Kohlrausch (se conect 1kHz 6 r ; legea Einstein 16. excitabilitatea nervilor si muschilor. Urechea interna cuprinde organul de auz
(cohleea) si aparatul vestibular, care este
transducere .A treia etap e o continuare a
traiectului fiziologic al vederii, pe care o vom
pt. Evitarea polarizarii) Potenialele electrice electrice i au un organ de orientare spatiala si de discuta n subcapitolul urmtor al crii,
originea originea la nivel celular celular, mentinere a echilibrului, format din 3 canale moment n care se prelucreaz, la nivel
Stocks
8. R rez sol. Din cuva masurare R3 semicirculare si vestibul. 24. neuronal, mesajul electric format la niv. retinei.
2
rezcunosc.
dC (d C ) din diferen diferena concentra
concentraiilor ionilor ionilor de sodiu i
Caracteristicile sunetului. Analizatorul Mecanismul vederii colorate. 2 teorii:
R2, R3 rez variabile 12. Legea 2. =D 2
potasiu potasiu
auditiv realizeaza corespondenta dintre
lumea acustica fizica si lumea sanora
tricromatica si culorii opuse. Matematic orice
culoare se exprima prin: C=xR+yG+zB
Variind R1 si R2 puntea se
dT dx (n principal) principal) n spaiul intra-celular
perpetuala.
1. Inaltimea tonala are drept carespondent
x,y,z coeficienti cromatici.
Culoarea este caracteristica a
echilibreaza iar celular i inter-celular celular.
fizic frecventa fundamentala a semnalului percepiei vizuale i nu o caracteristica
galvanometrul
acustic. Sunetele joase au frecvente mici, iar a semnalului
semnalizeaza lipsa de semnal. Difuzia prin membrane artificiale. Sunt cele inalte- frecvente mari. 25. luminos.
fcute din celofan sau mat. Plastice, se 2. Taria sonora are drept corespondent Radiatia termica. In urma proceselor
R=R1*R2/R3; X=1/R*(l/s)-> const. Cuvei. folosesc-n farmaceutic, medicina s.a.m.d obiectiv nivelul acustic. intraatomice si cele intermoleculare ,
sunt confect. Din subst poroase -> permit Sensibilitatea urechii nu e constanta in corpurile radiaza unde electromagnetice. Din
l- dist. Electrozi; s- suprafata electrozilor. trecerea microelementelor, retin intreg domeniul al frecventelor audibile. Ea toata diversitatea radiatiilor
macroelementele (au masa > 5000 daltoni
Dinamica fluidelor studiaza comportarea -27 este maxima intre 2000-5000 Hz si descreste electromagnetice , vizibile pentru ochiul
(1D = 1,6 * 10 kg). n cazul
fluidelor in timpul curgerii si interactiunea lor pentru frecvente mai mici si mai mari. Pentru uman ,se poate evidentia doar una , proprie
hemodializei,exist dializor, alctuit dintr-o
cu frontierele solide, tinand cont atat de membran sintetic semipermeabil a tine seama de sensibilitatea diferita a tuturor corpurilor. Aceasta e radiatia termica
fortele active care intretin starea de miscare Relaia Nernst: urechii in functie de frecventa, a fost necesar emisa de toate corpurile care au
(permite trecerea apei i a unor substane cu
cat si de fortele rezistente, care se opun greutate molecular mic sau medie, dar ntreducerea unei unitati de masura a tariei temperatura mai inalta decat 0 K .daca
curgerii.Viteza de curgere a fluidului mpiedic filtrarea proteinelor i altor sonore(fonnul). Pragul de audibilitate pentru variaza temperatura corpurilor variaza si
printr-un tub cu sectiunea variata, principii indispensabile organismului, similar 17. Ecuatia Goldman urechea normala este de 0 foni la orice intensitatea, structura spectrala a radiatiei
situat orizontal, variaza in asa mod, modului de Potenialul de aciune.(PA) Excitabilitatea frecventa, La 1000Hz, 1 fon=1dB. termice. Corpurile ale caror coeficienti de
incit produsul dintre viteza 3. Timbrul este o caracteristica a perceptiei absorbtie sunt egali cu o unitate , pentruu
9. V si aria sectiunii transversale S in orice 13. funcionare a rinichiului normal) care separ 21. sonore fiind expresia mai multor caracteristici
2 radiatiile de orice lungime de unda , se
loc al tubului este aceeasi: P1V+mv1 / sngele de un lichid de dializ. Practic, cu
2 fizice a sunetului, si anume: **compozitia numesc corpuri absolut negre. Corpurile
2+mgh 1 = P 2V+ mv 2 /2 + mgh 2 , unde V- ajutorul unui aparat sngele pacientului este spectrala a sunetului; **evolutia intensitatii ale caror coeficienti de absorbtie sunt mai
volumul masei de fluid P-presiunea statica in treptat scos din organism i adus n contact
locul dat a tubului. Curgerea laminar este la formare si la stingere. mici decat o unitate insa nu depind de
cu membrana dializorului, iar dup
un tip de curgere care are loc n straturi plan- Analizatorul optic. Componenta optica a lungimea de unda a radiatiei incidente se
curarea sa (adic dup intervalul n care este o proprietate comuna a oricarei celule analizatorului vizual este ochiul, care
paralele fr intersectarea acestora. La numesc corpuri cenusii.Legea Kirchohoff:
au fost realizate eliminarea apei n exces i a vii nsoit de mai multe fenomene printre reprezinta un sistem optic centrat, format din
curgerea laminara are loc legea lui Poiseuille La temperatura constanta, raportul dintre
toxinelor prin membrana semipermeabil pe care i anumite manifestri electrice. PA se patru medii transparente: corneea,
care stabileste volumul scurs intr-o unitate baza proceselor fizice de difuziune conform densitatea spectrala a radiatiei energetice si
de timp a unui lichid imperfect, indiferent de propag de-a lungul membranei axonale. umoarea apoasa, cristalinul si umoarea
diferenelor de concentraie i de ultrafiltrare coeficientul monocromatic de absorbtie este
orientare: V= r4/8l x. Curgerea Att mecanismul ct i viteza de propagare sticloasa cu indice de refractie (n) diefrit,
conform diferenelor de presiune dintre sunt diferite pentru fibrele mielinizate i corneea si umoarea apoasa cu n=1.337,
 acelasi pentru toate corpurile, inclusiv pntru
cele
. absolut negre.
Corp absolut negru. Corpurile ale caror
coeficienti de absorbtie sunt egali cu o
unitate , pentru radiatiile de orice lungime de
unda , se numesc corpuri absolut negre.
Legea Stefan-Boltzmann radiata
energetica a unui corp absolut negru este
direct proportionala cu puterea a patra a
temperaturii absolute corpului respectiv.:
R(e)=niu *T(la puterea4) unde niu este
constanta Stefan-Boltzman: niu:5.67*108
W/m2*K4
Legea lui Wien:lungimea de unda ,careia ii
revine valoarea maxima a densitatii
spectrale a radiatiei energetice a unui corp
absolut negru ,variaza invers proportional cu
temperatura
. absoluta a corpului respectiv.: lmax=b/T.
Radiaia solar. Cea mai puternica sursa
de radiatie termica care conditioneaza viata
pe Pamant este Soarele. Unele caracteristici
ale Soarelui: -circa 4.59 miliarde de ani in
urma
Diametru-1.4*106 km
Acceleratia gravitationala 274m/s2
Componenta chimica: hidrogen73.46, heliu-
24.85, oxigen-0.77, carbon-0.29, fier-0.16,
sulf-0.12, neon-0.12, azot si altele-0.21
-temperatura la suprafata 58000K
-temperatura in centru ~ 15 * 106 0K
-radiatia totala 3.846 * 1026 W
Sursa energiei solare este radiatia
termonucleara de transformare
hidrogenului
28. in heliu: 1 2
H + 1 3
H 24
He + 1 0
n electronii emii de un catod incandescent
Luminescena. radiatia suplimentara a
corpului in raport cu radiatia lui termica la
temperature data,care dureaza un timp mult
mai mare decit perioada undelor de lumina.
Este: foto, electro, catodo, tribolu, chimilo,
bio.
Fotoluminescena se produce o emisiune
de lumin prin iluminarea prealabil a
substanei emitoare sau prin iradierea ei
cu radiaii
29. ultraviolete ori cu raze X. Este fosfo i fluore.
Legea Stockes. spectrul de luminiscenta in
raport cu spectrul de excitare este deplasat
in
30. domeniul cu lungimi de unda mai mari.
concentrat de electroni. Tubul are o fereastr 32. mechanism de producer:ionizant pe de o parte atomi poseda moment magnetic
conceput pentru evadare a generat X-ray si de frinare pe de alta parte. resultant(amplifica inductia cimpului
fotoni.Puterea unui tub Coolidge, Metode de difracie. S-a reusit realizarea magnetic exterior. Diamagnetice sunt
31. de obicei, variaz de 0.1 - 18 kW . acestei difractii cu ajutorul cristalului de substantele atomii carora sunt lipsiti de
calcit,unde pe placa fotografica,stabilita la o moment magnetic permanent(toate
anumita distanta de la cristal se va momentele magnetice de spin fiind cuplate).
inregistra tabloul de interferenta al acestor Pentru fiecare substanta feromagnetica
doua raze.In rezultat difractia pe cristal exista o temperature Punctul CURIE la
Producerea Radieiei X. Razele X se pot
a formeaza un ansamblu de pete luminoase pe care proprietatile feromagnetice
obine n tuburi electronice vidate, n care
Radiatia X de franare. Cind un electron cu fintunecat.Sunt alte 2 metode: metoda cu 34. dispar complet. Fe - 768oC; Ni-358oC Co
energie cinetica Ein trece in apropierea unui cristal turnat si metoda cu pulberi.In cazul 1koC.
sunt accelerai de cmpul electric dintre
nucleu sub actiunea fortei de atractie metodei cristal turnat cristalu se deplaseaza Rezonana Magnetica. eo tehnic
catod si anod (anticatod). Electronii cu vitez
electrostatic isi schimba directia si este frinat astfel incit axele lui principale sa fie spectroscopic nuclear folosit n chimie,
mare ciocnesc anticatodul care emite radiaii
dind nastere unui foton de raze X.Energia perpendicular pe directia fluxului incident de chimie fizic,medicin, biofizic i inginerie
X. Tubul Coolidge funcioneaz ca un
acestui foton este hv=Ein-Eext. in 33. raze X. nuclear pentru determinarea structurii
aspirator de calitate foarte bun
dependent de distant traiectoriei electronilor Momentul magnetic al electronului. Un diverilor compui chimici. De la bun nceput
(aproximativ 10 -4 Pa, sau 10 -6 torr).n tubul
de la nucleu,energia fotonilor de frinare moment magnetic este creat si de trebuie specificat faptul c n RMN
Coolidge, electronii sunt produse de efect
variaza de la 0 pina la Emax cind toata microcurentul I care rezulta din miscarea experimentele se realizeaz pe nucleii
termoionic de la un tungsten
energia cinetica a electronului incident este electronului in jurul nucleului fiind numit atomilor i nu pe electronii acestora, deci
(wolfram)filament nclzit de un curent
comunicata fotonului X,formind spectrul Moment magnetic orbital. Miscarea ce informaia furnizat se refer la poziionarea
electric. Filamentului este catodul
continu. Daca vom cerceta spectrul de reprezinta o sarcina electrica in deplasarea si spaial a acestor nuclei n compusul chimic
tubului.Potenial de inalta tensiune este ntre
emisie al unui tub de raze X vom constata ca deci un microcurent care ii asociaza studiat. Aceti nuclei au o proprietate
catod i anod, electronii sunt astfel
el are forma unui fond continuu pe care sunt electronul un al doilea momen magnetic intrinsec numit spin dar pentru a explica
accelerate, iar apoi a lovit anod. Anodul este
suprapuse citeva maxime.Aceasta numit moment magnetic de spin s. Dupa fenomenologia care se ascunde n spatele
special conceput pentru a disipa caldura si
compozitie dubla corespunde unui dublu proprietatile magnetice s: acestei tehnici trebuie s
uzura care rezulta din acest baraj intens
Paramagnetice sunt substantele ai caror 35. inem cont de mai multe considerente fizice.