TESTUL 1

SUB 1
1.1. la baza aparitiei criminologiei se afla atit premise de ordin obiecti,cresterea fortelor
de productie,dezvoltarea proprietatii care ca rezultat sa oglindit in cresterea accentuate
a fenomenului criminal,kare la rindul sau a facut simtita nevoia organizarii pe baze
stiintifice a luptei impotriva criminalitatii. Cit premizele subiective acestea sunt date de
ideile unor savant, juristietc in perioda revolutiilor burghezo-demokratice. In rindurile
acestora se inskriu socialistii utopiei primitive, iluministii, demokratii revolutionary si
socialistii utopiei tarzii.
1) Socialitii utopiei primitive sunt reprezentai de Thomas Morus i Thomaso
Campanella
Thomas Morus n renumita sa lucrare despre insula imaginar Utopia' !loc care nu
e"ist), pune n lumin cauzele criminalitii or#nduirii feudale i protesteaz contra
pedepsei cu moartea si celor corporale. $eferindu-se la criminalitate arat c acest
fenomen i are originea nproprietatea privat Condamn#nd represiunea,a evideniat
importana msurilor educative aplicate condamnailor, n scopul reintegrrii lor
sociale
Iluminitii. %ub influena iluminitilor criminolog&a a nceput s se constituie ca o
preocupare distinct a spiritului uman.'u teza potrivit creia infracionalitatea i are
originea nmizerie, ignoran i nedreptate social
n viziunea lui (ontes)uieu sarcina principal a omului de tiin este s determine
principiile generale obiective pe care se situeaz pentru a studia raional evenimentele,
oamenii i lucrurile.
*n prim principiu definitoriu +nullum crimen nulla poenasine lege+,se gsete n doctrina
lui (ontes)uieu n prelungirea teoriei separaiunii puterilor n stat, puterea
judectoreasc fiind chemat s aplice legea, nu s-o creeze.
*n al doilea principiu const n aceea c legile penale speciale nu sunt eterrne sau
absolute, ci relative, acestea fiind limitate n aciunea lor asupra criminalitii n timp
i spaiugeografic.
,iecrei categorii de crime trebuie s-i corespund penaliti pe msura gradului de
pericol social+
'l patrulea principiu formulat de (ontes)uieu ar trebui s domine securitatea societii
contra criminalitii i anume- +legea statului nu trebuie s provoace nfricoarea
oamenilor, ba chiar sadmit din partea cetenilor o iertare fa de infractori
.) Democraii revoluionari au fost acei care au luptat pe baricadele revoluiilor
burghezo-democratice. (arat - om politic deosebit, a sesizat legtura dintre criminalitate
i or#nduirea e"istent, precum i caracterul de clas al criminalitii.
$adicev, s-a ocupat de determinanii criminalitii sub aspecte fenomenologice
cu referire la cauzele i condiiile acestui fenomen, precum i la personalitatea
infractorului, utiliz#nd pentru prima dat metoda statistic.. Comun pentru toi
democraii/revolutionari a fost faptul c ei au sesizat, c sursa criminalitii rezid n
e"istena proprietii private.
0) Socialitii utopiei trzii .%aint-%imion accentua influena factorilor economici
asupra comportamentului uman, ca factori criminogeni decisivi. In asemenea mod el
relev caracterul de clas al criminalitii, iar cauza principal a fenomenului
infracional se afl n forma proprietii private.
Charles Fourier la cauzele criminalitii mai relev- diferena dintre sat i ora1
dintre munca fizic i cea intelectual1 diferenierea de venituri ntre oameni i ca
rezultat 2 creterea fenomenului criminalitii
Robert !en este i el de prere c izvorul criminalitii se afl n proprietatea privat.
Criminalitatea ar putea fi lichidat doar ntr-o societate care sa aib la baz proprietatea
comun, o munc comun i o repartiie a bunurilor dup necesiti. 3l este considerat
ca fiind precursor al +socialismului tiinific+.
1.2. constituirea criminologiei ca tiin, iar acest lucru s-a produs n trei etape
"ecisive#
- 4rima etap e marcat de activitatea celebrului medic militar italian Cesare
$ombroso !15.6-1787), care n baza unei sinteze creatoare, mbogit de propriile
sale cercetri, a publicat n anul 159: lucrarea intitulat +;mul delincvent+ !+<=*omo
delin)uente+), n care susine c ar fi gsit imaginea - model a infractorului, descriindu-
1 ca pe o fiin predestinat s comit crime datorit unor stigmate fizice i psihice
nnscute.
C.<ombroso a mai fost supranumit i creatorul antropolo%iei criminale !unii autori -1
definesc i ca printe al criminolo%iei antropolo%ice&'
' doua etap este legat de activitatea profesorului de drept i sociologie
(nrico Ferri !156:-17>7), care n lucrarea sa +%ociologia criminal+, aprut n a. 1551,
analizeaz rolul factorilor sociali n geneza criminalitii, motiv pentru care a fost
considerat ntemeietorul criminologiei sociologice.
' treia etap, care aduce de fapt i consacrarea termenului n cercetarea
fenomenului criminalitii este marcat de activitatea magistratului Ra))aelo *aro)alo
!1561-17.0), a crui celebr lucrare intitulat +Criminolog&a+, apare la ?apoli
>
n anul
1556. 'utorul ncearc s depeasc graniele cu care se confrunt criminolog= @ n
secolul al AIA-lea. 'nume anul 1556 a fost considerat de ctre marea majoritate a
criminologilor ca reprezent#nd momentul naterii criminologiei ca tiin.
1.3.
SUBIECTUL2
. RESOCIALIZAREA INFRACTORULUI
1.INTERPRET NOT SI CONCEPT DE RESOCIALIZ A INFR.
La baza sta t.criminolog clinice(J.Pinatel).Resoc infr-proces educat,reeducat si de tratam
aplic pers condamn pen prin c/e se urmar readapt infractor la sistemul de norme si valori
gener accept de societ in scop reintegr soc a a/a si preven recidivei.Caracterist resocializ-
vizeaza pers c/e au sav infr!-are ca scop preven recidivei!-e/e un demers soc realiz de
personal calif in domen."odelele resoceducarea(vizeaza infractor c/e au asimilat norme si
valori contrare societ)!reeducarea(vizeaza infr c/e au suferit o inadapt
soc)!tratament(metode terapeutice-medic,pedag,psi#oterapeut,psi#analit etc)
.Resoc presup
a)restructur personalit!
b)asig unor cond demne de viata!
c)reincadr infractor in comunit.
Factorii resoc:
a)caracterist instit in c/e se deruleaza resoc!
b)individualiz sanc si durata a/a.
Etapee resoc:
$)in timp e%ec ped pen si
&)d/a e%ec sanct(de e% preven recidivei).
Tip!rie resocpsi#osoc,econom,sociocult.
2.AR"U#ENTATI ROLUL DIA"NOSTICULUI CRI#$IC SI A PRO"NOSTIC
SOC IN SFERA RESOCIALIZ INFRACTOR.
'iagnost-cea m import lat a crim clinice deoar de a/a va depinde stab si constat
diagnozei(bolnav(soc si va perm elab prognost si tratam infr.) etape successive$)aprec
capacit infr-stab trasat bio-psi#ol si comp a/a cu cele soc.&)evaluarea inadapt soc-de
reg,devin crim pers mediocre,cu aspiratii ce depasesc posibilit lor reale,cu comport inadecv
si c/e s/t respinsie de mediul lor soc.))aprecierea starii de periculozit-sinteza a $ si &.Cand
capacit infr e/e f/e puternica iar adaptibilit e/e f/e buna apare cea mai grava a peric
soc.Prognostic soc-faza crim clinice in c/e starea de periculozit de moment a unui infract
treb combin cu situatiile probabile in c/e subiect va evolua in viitor.*pare necesit elab
s+emelor de prognoza(matematice,statidtice)
3.PROPUNETI PRO"RA#E DE TRATA#ENT A INFRACTOR.
,ratam de resoc-modelarea personalit a/a,amelior tend sale negat,renoirea sferei
motivationale,s+imb comport si atitudinilor in scop preven recidivei si facilit reintegr soc
postcondamnatorii.
Cea m rasp met de tratam-psi#oterapia.
$)psi#oterapii individ
a)psi#analiza-identif motiv inconstiente ale tulburarilor si deze+ilibr sufletesti specif
infractor.'urata-)-- ani a cate --. ori/saptamR."old-lipsa specialist.
b)psi#oterapia rationala-actiunea,prin iterm rationamentului,a terapeut asupra mecanism
psi#ol si cult ale infractor p/u a-l determ sa se autocenzureze,autocontroleze si sa resp
norm soc.
&)psi#oterapia colectiva
a)psi#oterapia de grup-discutia libera in cadr unui grup de infractori,in prez psi#oterapeut!
b)psi#odrama-pacient(infractor) /oaca scene din viata personala,e%ter/-si gandurile si atitud
personale iar medicul urmareste.*ceasta te#n a f/t create de c. psi#osociologul amer de
orig romana Ja+ob "oreno(0ucuresti $12&-3e4-5or+ $26-)!
c)metoda rel de grup-are la baza t.asociatiilor diferentiate si consta in punerea infractorului
in contact cu grupuri soc c/e resp legea.
Test 2
S!%iect 1:"i&'irea !(ii a&tice as!pra cri(i&aitatii
1.1Reatati 'espre )or(ee 'e i(itare a ra*%!&arii
formele cele mai raspindite de limitare sunt
$)*bandonul no%al-reprezinta de fapt izgonirea sau ezpulzarea individului vinovat din
cadrul colectivitatii si predarea lui gruparii adverse care a avut de suferit in urma faptelor
acestuia
&),alionul-reprezenta dozarea pedepsei in raport cu gravitatea faptei si este e%primata prin
legea talionului
))7nvoirea pecuniara-consta in ac#itarea in bani pentru fapta ilicita comisa in sc#imbul
e%ecutarii unei pedepse
-)8rdaliile-reprezinta niste incercari la care era supusa persoana vinovata pentru a stabili
vinovatia sau nevinovatia acestuia
.)'uelul
2.Ar+!(e&tati pro%e(a )e&o(e&!!i cri(i&aitatii i& co&ceptia +i&'itorior +reciei
a&tici
problemmatica crimei si a autorului ei a preocupat gindirea umana cu mult inaintea
aparitiei criminologieie ca stiinta astfel dupa cite stim primele e%plicatii ce sau dat
fenomenelor din lumea incon/uratoare au avut un pronuntat caracter mistic creinduse in
acest fel mituri, astfel sofocle este acel care a aratat ca sursa crimei o reprezinta soarta
omului, ana%imandru, %enofan,#eraclit,parmenide manifesta o atitudine dezaprobatoare
fata de crima si consecintele sale dar nu reusesc sasi e%plice originile criminogenezei.
Pitagora arata ca nr este esenta tututror lucrarilor.el a elaborat o stiinta a nr si o doctrina a
sufletului, care este format din constient supraconst,subconstie,inconst,nonconst. 'emocrit
ca atomul este esenta tuturor lucrurilor, a dezvoltat influenta educatiei asupra criminalitatii
fiind unul dintre initiatori profilactici victimologice efectuate cu a/utorul masurilor
educative. 9ocrate pune omul in centrul dialogurilor sale considerind ca crima este
rezultatul indiferentei, ignoranta este sursa crimei,iar criminalul ignora ca este ignorat
sparta a arata ca relatiile familliale si procesul educativ al copiilor poate fi controlat destul
de efectiv de catre stat in diferite scopuri inclusiv si cel al preintimpinarii criminalitatii.
Platon are ca scop principal prevenirea savirsiirii altor crime in viitor.in lucrarea sa statul
are precupari privind organizarea institutiilor statale, valorilor morale aratind ca acestea
urmeaza sa die organizate in asemenea mod incit dreptul penal sa nu mai e%iste.. printre
masurile de influenta asupra criminalitatii aristotel mentiona urmatorii factori sociali
organizarea corecta a institutiilor statale,stabilirea legilor,suprematia legilor asupra
persoanelor cu raspundere,lupta cu coruptia,dezvoltarea econom, ce ar asigura un nivel
inalt de trai, aristotel mentioneaza rolul preventiv al pedepsei formulind o teorie
e%plicativa a crimeiconsiderind ca aceasta se va comite atunci cind faptuitorul nu va risca
sa fie pedepsit.
3.Esti(ati i&)!e&ta rei+iei i& !pta i(potri,a cri(i&aitatii
astfel dupa cite stim religia a vut un rol important in influentarea prevenirii criminalitatii,
unul din reprezentanti ai gindirii criminologice crestine a fost sfintul augustin caruia ii
apartin idei criminologice de o importanta deosibita ca rolul coparticipantilor in geneza
criminalitatii, motivatia infractiunilor, un rol deosebit este atribuit caracterului educativ al
pedepselor in conceptia sa o pedeapsa nu poate urmari distrugerea vinovatului ci
indreptarea lui. :n rol deosebit ii revine inc#izitiei, teoreticienii inc#izitiei au dat notiunea
de criminal definidul ca slu/itor al diavolului, aratind ca fiecare criminal este marcat cu
anumite semne piele alba si fina diferite semne de corp sa. Cel mai uman tip de pedeapsa
era considerata arderea pe rug care in cazuri e%ceptionale dupa cum erau considerate
circumstantele atenuante era inlocuita prin sugrumare si apoi arderea pe rug (cainta
sincera,virsta frageda). 9fintul toma d;a<uino a aratat ca geneza crimei se afla in pacat care
este cauza tuturor manifestarilor antisociale, el a preconizat pentru suprimasrea
criminalilor aplicarea pedepsei cu moartea sustinid ca acestia nu pot fi reeducati. ,rebuie
remarcat ca biserica sa preocupat indearoape de studiul criminalitatii in general referinduse
atit la cauzele si conditiile generatoare precum si personalitatea infractorului si natura
pedepselor. =enomenul criminal atigind proportii cu adevarat spectaculoase biserica
ingri/orata a luat masuri in vederea limitarii lui, astfel prin edictul de la papa paul 7> sa
#otarit distrugerea unei localitati in intregime monterfortino de linga roma considerata a fi
un cuib de #oti, til#ari si asasini. ?dictul a permis ca orice persoana sa poata ucide
nepedepsit pe oricare mebru al acestei localitati. 7dei valoroase pentru criminologie a avut
siger brabant care a fost preocupat de definirea actiunii de libertate a omulu.
S!%iect! 2.Fe&o(e&oo+ia cri(i&aitatii
&.$.&ot 'e cri(i&aitate
s-au e%pus mai multe definitii ale criminalitatii in aspec /ur-pen, psi#, filoz, soc, dar totusi
marea ma/oritate a autorilor dau urmatoarea def cri(i&aitatea reprez ansamblul actelor
criminale care se produc intr-un anumit teritoriu, intr-o per determinate de timp.8 def mai
reusita- 3.=.Cuznetova- un fenomen istorico-evolutiv, soc, /ur-pen, care reprez prin sine
sistemul infractiunilor savirsite intr-un anumit timp, stat, teritoriu, intr-o anumita per de
timp.Criminalit @ fenomen de masa, e susceptibil unor evaluari de ordin cantitaiv si
calitativ. Aspect! ca&titati, - desemneaza determinarile masurabile care se refera la
fenomen criminalit ce se e%prima prin nr, grad, marime, ritm, etc. =unctia aspectelor
cantitative se reduce la faptul ca furnizeaza principalii indicator ice se refera la starea,
structura si dinamica crimin printer care se numara-nr infr, nr infractorilor, genul infr
comise si gravitatea acestora, repartitia geograficaAE,a!area caitati,a se refera la
determinarrea acesteia in planul individualizarii particularitatilor specifice.=unctia
criteriilor calitative intervine atit in e%plic etiologiei fenomen infr cit si a profila%iei
acestora.putem vorbi de criminalt reala, relev sau aparenta, neagra. 7n priv 7nfractorilor-
despre infr de ocazie, profesionalisti, obisnuiti, recidivisti.
2.2.'eter(i&ati trasat!rie cri(i&aitatii
criminalitatea e un fenomen soc de masa.Caracterul social reiese din faptul ca atit
subiectii infractiunii cit si victimele acestuia sunt membri ai societatii. 7n acelasi timp
criminalit adduce pre/udiciu valorilor soc producind anum deformari in societ.8 parte
considerabila din cauzele care determina criminalitatea poarta un caracter social
e un fenomen social-uman complex cu valente predominant biopsihosocial intrucit
crimin nu e%ista inanfara persoanei si comportamentul acestuia, fenomen criminalitatii
reflecta si individualitatea lor- biopsi#osoc. Criminalit @fenomen istorico- evolutiv
Caracterul istoric al criminalitatii e indisolubil, legat de o anumita dreapta de dezvolt a
societ si anume din mom intemeierii stat si dr. *utoritatea stat avind capacitB de a institui
nor /ur-pen care incrtimineaza si fapte soc, intemei un sBstem de aparare soc contra
criminalitate. Practica soc a demontrat ca criminalit a insotit omenirea din cele mai vec#i
timpuri
Caracterul evolutiv reiese din c#aracter sau istoric si in acelasi timp tranzitoriu fiind
marcat de specificitatea in cadrul anumitor orinduiri soc. Car evolutiv e determinat de &
categ de fapte- obiectivi si subiectivi.Obiectivi- criminalit se sc#imba in depend de niv de
dezvolt fortelor sir el de productie, de intensitB contradictiilor si transform osc, pol,
econom. Subiectivi- - crimin e determine de modific in legisl si de practica /ud, pe parcurs
fiind modif definirea legisl a infr, tip de infr
))are un character soc peric prejudiciabil- reiese din nocivitatea care pre/ud valori soc
gener si individ ocrotite atit de nor dr pozitiv cit si de morala societ
4)are un character variabil- fenomen de masa, se caracteriz printr-o mare varietate astfel
pe cit de unitara si omogena e infr in sens su /ur pen pea tit de diversific si neuniforma e
criminal din pct de vedere criminologic care intruneste dif forme de devianta soc
5)are un character conditional- fiind fenom biopsi#osoc nu poate e%ista inafara oricarui
process causal, ea nu poate fi de natura a-cauzala si neconditionata.
,oate conceptiile care au dominat in crimiologie au acceptat c. causal si conditionat al cauzalit,
punind la baza acesteia etiologii si cause diferite
2.3e,a starea. str!ct!ra. 'i&a(ica. cri(i&ait
Starea crimin e definita din m multe pvd1/e un indicator statistic care e%primanr infr
cmise si a faptuitorilor acestora pe un anumit teritoriu, inttr-o per determine de timp 2/e o
not criminal comple%a care e%prima prin prisma unui sBstem de indicatori analitici,
dimensiunile, trasaturile esentiale ale fenomen infr intr-o anumita per. 9tarea crimin se
caracteriz prin marimi absolute. Cea mai ampla si reusita data starii crimin apartine
professor Kudreantev care sustine starea crimin e caracteristici cantitativ-calitative, intr-un
anumit stat sau regiune, intr-o per concreta de timp determinate de urmatorii factori- nr
infr comise! -nr infr condamnati pru savirs acestora! - nr infr inregistrate! - c#aracter struct
criminalitatii! - intensit! - nivel sau coefficient! - criminalit oculta(neagra)
Dinamica sporirea ori reducerea nivel infr. *supra dinamicii infl & grupe de factori $)
cause si conditiile criminalit, struct demografica a popul, alte fenome soc! &) modific legisl
care reduce sau e%tend cercul faptelor incriminat si sanctionate
'inamica poate fi calculate in marimi absolute( e%- nr infr a crescut cu &CCC) sau in
marimi relative ( . la suta ds-a redus). La determine dinmaicii personalit sint utilize &
metode (eto'a %a*ei )i0e si %a*ei (o%ie. "et bazei fi%e- compararea valori anilor ce ne
interes cu valori aceluisai an. "et bazei mobile presup compare cu cifrele anului
precedent. *u fost formul mai multe legi cu priv la dinamica crimin, cea termica- elab de
reprez sc cartograf si legea saturatiei- crimin oscileaza intre crestere si descrestere.
Structura crimin desemneaza felul de alcatuire, configuratie si aran/are in interiorul
fenomen crimin ale dif sale parti componente, precum si relat dintre acestea. *nsamblul
infr si raport dintre ele reprez struct crimin. 7ndicator respective determina cota-parte ale
anumitor tip, grup de infr in nr total de apte pen comise pe un anumit terit, intr-o per
determ de timp. 9truct crimin se determina in depend. de un anumit spatiu si per. de timp si
se calcul. in D. =ormula de calcul a struct crimin- 9E P/7 F$CCD. 9- cota parte in struct
criin, P- parte , tip concret de infr, 7- intreg- nr total de infr comise.
7ndicii princip ai struct crimin $) rap dintre infr e%cept de grave, deoseb de grave, mai
putin grave, grave, usoare! &) rap dintre infr intent si din imprud! )) rap dintre categ de infr
prev in P spec a CP! -) rap dupa motive domonante! .) procent recidivism! G) procent infr
savirs in paricipatie.
7ndicii struct crimin ofera c#aracter cantitativ si calit al pericol soc al criminalit, al
particularit ac fenomen si ofera posibil org-rii unei lupte eficiente de prevenire a crimin si
aplic diferentiata a masur /ur- pen faptuitorului
Test3 OBIECTUL DE STUDIU AL CRIMINOLOGIEI
1.1.DEFINITI NOTIUNEA SI CONCEPTELE PRI1IND OB DE ST.
8b de st al crim-istoric controverse.$2.C-Conngr 7nternat de crim(Paris) ,#orsten 9ellin sp
ca crim e/e o regina fara de regatHLa etapa init,ob de st al crim il const personalit
infr(medici,antropologi),pers era stud in spec sub lat bio-antropol.:lterior ob de st se
complet cu fapta ant7soc-cercet crim incep sa se preocupe de a/a pe plan psi# si
sociolg.3ea/uns teor-abord monocauz a fenom crim-tii.Prima unific a ob crim apart lui
?nrico =erri c/e a elab o teorie pluricauzala a crim-tii.
*utorii contemp se bazeaza pe struct ob de st propusa de Jean Pinatel c/e-l struct in )
planuri
$)crima-spre deoseb de dr pen,crim stud infr ca un comport um.7nfr e/e stud in cone% cu
personalit infr,cu cauzele si conditiile c/e au generat-o!
&)criminalul-/ur crim e/e pers c/e sav cu vinov o fapta prev de l.pen!criminolog criminalul
e/e stud sub spect bio-psi#o-soc!
))criminalit-in sens restrins-tot infr sav pe un anumit terit intr-o per detrm de timp!sens
lato-tot abater de la norm mor,soc,/ur, c/e aduc atingere val soc.'in pct ved,cantit
criminalit-tot infr comise pe un anumit terit intr-o per de timp determ.'in pct ved
calit,crminalit-reala(t/e crimele terit timp),relavanta(crim descop si inre),legala(pronunt
sentint definit de cond*mn/a+itare) si neagra(descop,inreg de statist pen).*ut contemp,mai
adauga ca ob de st al crim
-)victim infr-elab tipolog de vict c/e contr la stab masur de profila%ie victimolog si
.)reactia soc impotr crim-tii
a)inaintea sav infr-elab progr,strateg de prevenire a infr
b)d/a sav infr-rasp si ped pen.
1.2.DETER#INATI LE"ATURA CRI#INOLO"IEI CU ALTE CRI#E.
Crim-'r penal.
:nitatea
$.filiatia ist(a/7 perioada,cond,impre/)!
&.ob de st comun(dr penal mai restrins)!)
.scop comun-preven si comb infr.
'eoseb
$.pen disciple normative,crim-sociala!
&.d/a moment abord ob de cercetpenpen-la mom sav infr,crim-inainte,la,dupa!
).scopul imediat difpen-apar val soc,crim-cauz si cond c/e determ/favoriz sav infr
-.sfera masurilor de intersectiepen-perfect sBstem de sanct,crim-dif laturi ale vietii
soc.Raport crim si pol pen.
Crim-'r proc pen.
Corelatiaan+eta si /udecata ca faze ale proced pen dep f/e mult de personalit infr!dezv crim
ca st-necesit prelucr statist detinuta de or /udic.
Crim-'r penitenc.
'eosebd/a ob.
*semrel cu si d/e infr,tratam si resocializ infr-stud crim-lor din locur de detentie a infr.
Crim-9ociolog(sociologB /udic).
Crim-Psi#ol(psi#olog /udic),
Crim-9tatistica(analiza,elab progr de cercet crim,prognaze,struct si dinamica
crim,marime,volum,ritm,rata,intensitate crim.
1.3.FOR#ULATI #ETODE SI TE2NICI DE CERCETARE
CRI#INOLO"ICA.
"etodolog crim-parte a crimi c/e se ocupa cu stud met si te#n de investing a fenom infract,urm/d integr a/a
intr sistem logic c/e sa permita indepl scop a/i stiinte."etod crim-modalit prin c/e cunoast crim spontana se
transforma in cun critica iar gandirea devine un instrument de cercetare.
"etod de cercetare in criminolog
$)m observatiei
a)obs empirica(caracter sub,observator f/d infl de propriile sale opinii,nu ofera o imagine
complet a obiect)!
b)obs stiintif(reguliobt unor rezult impor pe plan st)
&)m e%periment-cercetator sesiz legat d/e dif fenom si raport de cauzalit d/e a/a prin
e%periment. Particularitprovocarea,varierea,repetarea.Clasif e%periment-d/a locul desfde
laborator(in lab,artific) si de teren(stud fenom in cond nat)!-d/a nat variabilei
independprovocat(act variabilei independente) si invocate(stu infl variab independ asupra
fenom studiat)!-d/a modalitatile de manipulare a variabe%per(inainte( si(dupa(un evenim.
))m clinica-cercet caz individ in scop formul unui diagnostic si prescrierii unui tratam.
(istoria caz/anamneza).
-)m statist-stud fenom crim in baza dat statist.9tat p/e fin at("*7,"in Just) si
internat(7nterpol,org83:)!
.)m tipolog are la baza not de tip-combin a m m trasat caract unui fenom." m tipuri-
tipologie.Lombrosso si =erri au clasif tipologiile inde imprumut,constituionale,psi#ol,soc.
G)m comparativa-proced concordantei(elem comun),proced diferentelor,proced variatiilor
concomit(fenomene c/e variaza la fel ca fenom studiat).
G)m de predictive
6)m stud dosarelor pen
1)m interviului.
,e#nica-o metoda in actiune.
$)observarea.tipuri-d/a raport fenom cu realitdir,indir!-d/a etapa obsglobala,partial!-d/a
scopsistematizata,nesistematiz!-d/a poz obervator cu fenom stude%t,int(parcipativa-
pasiva,active,partial,totala.
&)c#estionarul-d/a nat informde date factual(fapte,evenim) si de opinie!-d/a intind
informspecial(o tema) si omnibus(m m teme)!-d/a mom codific informincise(o variant de
raspuns) si des+ise(m m var de rasp) si mi%te!-d/a mod de recoltare a
informautoadministr(posta,public) si administrate prin forme de an+eta.))interviul-
cooperare verb intre & pers.-d/a grad de formalismfle%ibil,conversatie,g#idat!-d/a
modalitdir si indir!d/a particularit psi#clinic!-d/a nat rel intre subsensibil,neutru,sever
2. Cri(i&oo+ia pre,e&ti,e
2.1.'eter( tip 'e pre,e& a cri(i&
!revenirea "enerala- e format din elem interdependente.'ezvolt pozitiva a societ,
perfection institutiilor econom, pol, soc ar contribui la preven gener a crimin. Preven gener
influent un sir de manifestari negative, ca saracia, soma/, cersetoria, in consecinta- alegerea
intre bine sir au, intre un comportam legal si ileg.preven gener treb sa aibaun cracter de
lunga durata, sa cuprinda toate sferele vietii umane.revenim la import efectuarii e%pertise
criminologice, a mas soc, econom, pl de combatere a crimin.
!reven speciala @ ansamblul de mas, mi/l, met ce au drept scop impiedic unor infr de catre
pers care anterior au comis o infr."as preven speciale sunt mult mai concrete si au limite
in timp, spatiu si asupra pers.
!revenirea individuala- vizeaza cerc de pers care inca nu au comis crime, dar in viitor
apropiat le pot comite.? indreptat asupra unei pers concrete si a micromediul sau soc,
intrucit mod de viata pe care il duce individ poate sa semnaleze faptul ca in viitor apropiat
el va comite , posibil, o infr.
!reven primara- care prin mas specifice in domeniul soc incearca sa inlature situatiile
criminogene si cause care le-au generat
!reven secundara- are ca obiect adoptarea unei politici penale eficiente adecvate si
transpun acesteia in practica. ? desfas de org de dr in scop aplicarii legii.
!reven tertiala- are ca obiect evitarrea riscului de recidiva la pers care anterior au comis
crime( resocializ si reintegrarea postcondamnatorie a infr).
Aceste 3 tip si&t parte co(po& a tip 'e pre,e&tie +e&er . spec si i&'i,.
2.2.co(par (o'ee 'e pre,e& a cri(i&
#odelul classic-cea mai buna realizare a lui e prevenirea generala, idIe tratata pe larg in
operele lui platon, *ristotel, 9eneca. "odelului clasic ii sunt caracteristice severitatea
pedepselor , promptitudinea pedepselor si neutralizarea infractorilor
#odel social- politica panala a ma/oritatii statelor lumii se orienteaza spre acest nou
model, ce vizeaza masuri sociale comple%e.Pru acest model e caracteristica implicarea
comunitatii in fazele de prevenire si profila%ie.Poate servi la diminuarea crimin, reducind
necesit comiterii faptelor pre/udic."odelul presupune o strinsa coeziune sociala, o
integrare culturala, iar aceasta necesita eforturi si costuri mari, ceea ce in R" e imposibil.
#odelul situational- presup o diminuare a riscurilor criminal printr-o serie de masuri
realiste.
Spre 'eose% de model soc, orientat catre potentialii infractori, model situational e orientat
catre victimele potentiale.?fort victimelor sunt adresate potentialilor infractori, in speranta
ca ultimii vor fi influentati psi#ologic sa renunte la trecerea la act.9-au formulat & categ
principale de mas de prevenire situationala$- mas de securit care in"reunea%a comiterea
infr. *) mas prin care obiectivele devin mai dificile !0) mas prin care se inlatura
tintele(obiectivele care pot fi sustrase nu se lasa la indemina, de e%) C) mas de inlatur a
mi/loacelor de comitere! - & @mas de securit care influent costurile si beneficiile
criminalilor (*- marcarea propriet!- 0- supraveg#erea te#nica! C- supraveg#erea zonala.
"odel situational nu intotd necesita c#eltuieli mari, dar e aplicat insufficient in R".
"odel mi%t- e cel mai realizabil pru tara noastra- prevenirea se va efectua nu doar prin mas
de dr penal, ci va implica si controlul social, sBstem informational. ? necesar educarea
cetatenilor prin popularizarea legislatiei in vigoare, si instituirea unui control social
specializat. :n control soc strict e cea mai buna cale pru ca legea sa fie respectata.pru
realiz acestui model se antreneaza mi/loacele de informare in masa.
2.3.ea%or pro+ra(e 'e pre,e& a cri(i&
-Politica penala determina obiectivele, sfera de actiune si directiile de lupta impotriva
crimin si aceste segmente poate fi realiz doar dupa activit informational- analitica de
inregistr a crimelor
e necesara studierea ansamblului de factori care au determinat savirs faptei ilicite
prognoza criminolo- asigura aprecierea viitorului criminalitatii si a consecintelor acesteia
pru efectuarea unei prognoze e neces e%pertiza criminal, care e negli/ in R".
se determina strtegia luptei impotriva criminal, determina directiile ofensivei in scop
obtinerii victoriei
priorotare in strategie sint mas preventive, care au scop de a influenta cauzele si conditiile
crimin
fundamentarea unei politici pen eficiente, asigurata de process legislative. ? necesara
corectarea si coordonarea programelor de preven a crimin
e neces crearea unei retele de institutii stiintifice,pregatirea criminologilor, perfectionarea
te#nicilor si metode de cercetare a fenomen, in sfirsit, realiz cercetarilor stiintif in activit
practica.
TEST 3
S!%iect1 1ICTI#A INFRACTIUNII
1.1.De)i&iti &oti!&ea 'e ,icti(oo+ie
victimologia-este stiinta ce studiaza personalitatea si comportamentul victimei raportata la
realizarea si consecintele directe ale actiunii agresiunii asupra victimei .
astfel victimologia reprezinta un sistem de concepte,principii si reguli constituite pentru a
se apara drepturile victimei si din care sa decurga masuri de natura sociala morala si
/uridica pentru a stabili situatia anterioara procesului de agresiune
1.2.Co(parati ,icti(a i&)racti!&ii i& se&s cri(i&oo+ic. socia. 4!r$pe&
astfel in sens criminologic victima a ainfractiunii este considerata orice pers umana care
sufera direct sau indirect consecintele fizice, morale sau materiale ale unei actiuni sau
inactiuni criminale. >ictima astfel este pers lezata fara vrio asumare constienta a calitatii
sale si a riscului. 'eci este clar ca nu pot fi considerate drept victime obiectele distruse de
infractori sau institutii. >ictima din (.) criminologic se defirentiaza de alte persoane care de
asemenea pot fi lezate in urma unor actiuni infractionale, astfel daca nu e%ista dauna ca
rezultat al unei fapte ilicite nu e%ista nici victima. Printre conceptele crimiolog gasim
victimizare-cvare este procesul de transformare a persoanei in victima si victimitate-ce
reprezinta ansamblul insusirilor,trasaturilor,capacitatilor care predispun persoana de a
deveni victima pe linga aceasa a fost redata formula ce calculeaza nivelul de victimizare
care este RvEv/pFe adica rata de victimizare egal cu numar de victime impartita la nr de
populatie si imultita la unit de masura egala cu $CC,$CCCsa
din punct de vedere social victima este orice persona umana care a suferit moral,fizic sau
material in urma unei infractiuni, astfel aici se studiaza cauzele sau conditiile ce au
favorizat pe unele persoane sa devina victime ale infractiunii ca e% neadaptarea in
societaea care traieste sau capacitatea inalta a unui individ de a deveni tinta atentatelor
criminale. 'in punc de vedere social se iau in consideratie caracteristica individuala a
persoanei ce consta in predispozitia ei de a deveni victima, precum si caracteristica
comportamentului persoanei care in anumite situatii prin actiunile sale risca sa devina
victima a infractiunii
in sensul /uridico penal putem mentiona ca in art..1cpp se mentioneaza e%pres ca se consid
victima pers fizica sau /uridica careia prin infractiune iau fost aduse daune morale, fizice
sau materiale pe linga aceasta art .2 cpp arata ca parte vatamata este consid parte vatamata
pers fizica careia 7 sa cauzat prin infractiune un pre/udiciu moral,fizic sau material
recunoscuta in aceasta calitate conform legii cu acordul victimei. Pot mentiona ca not de
victima este cu mult mai larga decit cea de parte vatamata fiinda ultima are aceasta calitate
doar in sensul /uridico penal datorita recunoasterii ca parte vatamata prin ordonanta
organului de urmarire penala imediat dupa stab temeiurilor de atribuire a unei asemenea
calitati procesuale , ma/oritatea victimelor nu a/ung sa foie recunoscuta ca parte vatamata,
dar riscurile de a deveni victima nu sunt repartizate intro masura egala in populatie,rolurile
delicventului si a victimei nu sunt antagoniste ci irnversabile.
1.3.#as!ri 'e pro)ia0ie ,icti(oo+ice
astfel as considera ca cel mai optimale urmat masuri de profila%ie victimologice
-recuperarea pagubelor si inlaturarea consecintelor infractiunii
victimoterapias ce ar include elaborari metodologice de comportare cu victima,de audiere a
acesteia,precum si de crearea unui sistem de reabilitare a victimei
impunerea unor masuri de informare practica,, a potentialelor victimedespre metodele de
comitere a infractiunii
stabilirea prognosticului victimologic deoarece cunoscind mecanismul de
victimizare,caracteristicele victemelor, metodele si tipurile de victimizare,locul si perioada de
timp ce coreleaza cu procesul de victimizare este posibil de a preintimpina urmatoarele persoane
de a se transforma in victim
S!%iect 2Teroris(!
2.1.Reatati &oti!&ea si casi)icarea teroris(!!i
,erorismul-este o practica de rezolvare prin mi/loace violente a problemelor aparute intre
state, intre grupuri de interes, organizatii criminale din aceiasi tara sau din tari diferite,
intre indivizi precum si intre acestia si organizatii politic,
economice,ideologice,religioase,rasiale,etnice.
'upa dictionarul /uridic terorismul este o infractiune contra securitatii publice ce rezida in
savirsirea unor e%plozii incendii sau altor actiuni care creaza pericol decesului oamenilor,in
cauzarea unor @pre/udicii patrimoniale considerabil sau survenirea altor urmari sociale
nefavorabile daca aceste acte sint savirsite bin scopul securitatii publice infricosarii
populatiei cu scopul de a influenta organele puterii de stat in luarea unor decizii precum si
in pericolul savirsirii actelor mentionate in aceleasi scopuri.
Clasificarea terorismului-
------terorismul social politic---actul de teroare este indreptat con/tra statuluoi,organelor
sau reprezentantilor sai impotriva organizatiei politice statale sau formei constitutionale
care urmareste realizarea unei ideologii sau doctrine sociale sau economice ori distrugerea
unei orinduiri sociale. 7n aceasta categ fiind inclus terorismul de e%trema dreapta si
e%trema stinga. *stfel terorismul de stinga isi fundamenteza ideologia pe diferite doctrine
de orientare de stinga(mar%ism,socialism,anar#ism). ,erorismul de dreapta se caracterizeza
prin sovinizm sau rasism,neonasism sau anticomunism se bazeza pe cultul persoanei si
convingerea in suprematia unora asupracelorlati confirmind principiile totalire de
organizare a societatii(falanga tinara,frontul national eng
------terorismul etnic-----ca subiect apare comunitatea nationala sau etnica .el se
caracterizeaza prin actiunile teroriste care tind sau spre independenta fata de un anumit stat
sau sa asigure suprematia unei natiuni asupra alteia in cadrul unui stat, in cadrul terorism
etnic pot fi evident & curente de baza $-lupta grupurilor npolitice a minoritatilor nationale
pentru crearea propriului statt asigurarea drepturilor egale comparativ cu natiunea
predominata, &- se refera la actiunile grupurilor national privelegiate in scopul
inabusirii,stoparii tendintelor minoritatilor nationale.(?,*,7R*,
-------terorismul religios-----este o forma a terorismului prin care din cele mai vec#i
timpuri sistematic se e%ercita violenta de catre grupari teroriste sponsorizate de
reprezentantii unor religii sau secte religioase impotriva conducatorilor sau credinciosilor
de alta religie fie pentru a se apara de incercarile prin care se urmareste limitarea influentei
religiei in cauza fie pentru asi e%tinde aria de influenta in rindul populatiei sau pur si
simplu pent.ru asi apara privelegiile, terorismul religios se spri/ina pe fanatism si dispune
de e%ecutanti +ami+aze ai atentatelor teroriste, fiind convinsi ca ei folose-sc violenta in
scopul apararii propriilor comunitati sau pentru asi razbuna adversarii. ,erorism religiosd
poate fi divizat in terorism islamic tinde la consoloidarea normelor islamului in continutul
lor primar si lic#idarea regiunilor contemporane din statele islamice si terorism religios
sectant savirsit de secte e%tremiste(*l-Jaeda)
2.2.Sta%iiti e+at!ra 'i&tre teroris( si cri(a or+a&i*ata
pe parcursul evolutiei sale terorismul amplificinduse sa modificat continuu devenind in
nconsecinta un sistem mai organizat, e%ista multe cazuri cind gruparile teroriste preiau
metodele si mi/l folosite de organizatiile criminale pentru asi atinge scopurile propuse.
'eosebirea dintre criminalitatea organizata si terorism pot fi enumerate dupa criteriul
motivatiei savirsirii actelor respective si dupa modalitatae de selectare a victimelor,
cooperarea dintre organizatiile criminale si cele teroriste se realizeaza la initiativa ambelor
parti e%istind cointeresare reciproca ,legatura dintre organizatiile criminal si terorism
consta de fapt in inaltul potential financiar propriu crimei organizate care este valorificat
pentru sustinerea terorismului. 7n aceasta privinta ideologia devine factorul dominant iar
crima organizata este doar o sursa ce da posibilitatea grupurilor teroriste sasi indeplineasca
actiunile. Cooperarea dintre &organizatii criminala si terorista se refera doar la organizatiile
teroriste sud americane unde teroristii cumpara cu bani provenbiti din traficul de droguri.
7n ?uropa legatura dintre crima organizata si terorism este foarte clara pentru a aceiasi
indivizi sunt implicati in ambele activiatati fiind legati de o anumita organizatie. 9tructura
criminalitatii organizate dispune de o ierar#ie comple%a de mi/loace speciale pentru
aplicarea violentei in scopuri ciminale, in cazul e%istentei anumitor conditii structurile
criminalitatii organizate trec la ap,licarea violentei pentru atingerea scopurilor politice
concrete. 8 alta modalitate de interactiune a organizatiilor teroriste cu structurile
criminalitatii organizate consta in necesitatea primilor de a primi mi/loace financiare pentru
infaptuirea activitatii sale pentru procurarea armamentului si altor mi/loace necesare
savirsirii actelor teroriste. Comasarea terorismului cu criminalitatea organizata duce la
largirea considerabila a posibilitatilor financiare materiale si ade alt ordin, coraborarea
infrastructurilor. 8 legatura strinsa este intre terorismul international si criminalitaea
organizata transnationala businesul cu stupefiante,spalarae banilor,traficul ilegal cu
armaent, substante nucleare,c#imice,biologice.
2.3.#eto'e 'e pre,e&ire a teroris(!!i
consider ca pentru prevenirea terorismului ar fi necesar de intreprins urmat actiu
---stabilirea statelor ce sustin terorismul,precum si organizatiilor tero
---determinarea aeroporturilor supuse cel mai des atacur
---ma/orarea cerintelor de securitate pentrui toate cerintele de transp
---limitarrea accesului populatiei la arme,efect unei evidente stricte as armelor procurate de
pers fizice,/uridice
---combaterea eficienta a criminalitatii organizate si a manifestarilor acesto
---elaborarea unor programme guvernamentale in vederea luptei cu discriminare
etnica,religioasasa , respectarea stricata a principiilor constitutionale si a dr
cetatenilor,combaterea coruptiei in org de stat,minimalizarea birocratismului,perfectionare
permaneta a profesionalismului tuturor colaboratori+lor organelor de ocrotire a normelor
de drept,pregatirea unor programme cu caracter educativ si e%plicativ implementarea
acestora in institut de invatamint.
TEST 5
S!%iect 1 Teorii co&te(pora&e as!pra cri(i&aitatii
1.1.Descrieti orie&tarie cri(i&oo+ice co&te(pora&e as!pra cri(i&aitatii
Orientarea bioantropolo"ica
Potrivit acestei orientKri sunt cunoscute mai multe teorii privind originea biologica a
criminalitKLii astfel
teoria inadaptarii sociale
teoriile starii de pericol
teoriile cromozomului crimei
teoria constituLiei delicvente
*ceste teorii se refera la faptul puncului care determina comiterea crimei si din ce cauza
criminalii comit aceste crime
Orientarea psiholo"ic&
Potrivit acestei orientKri geneza criminalitKLii se afla Mn factori psi#ologici ce Lin de individ.
8rientarea psi#ologicK pleacK de la idea cK Mntre comportamentul normal si cel delicvent
diferenLa nu survine de la natura ci din sfera psi#icului ca urmare a unui conflict Mntre
individul
marcat de anumite particularitKLi Ni antura/ul sKu.
,eoriile semnificative ale orientKrii psi#ologice sunt
teoria psi#oanaliticK a lui 97O":3' =R?:'
teoria personalitKLi criminale
Orientarea sociolo"ic&
*deptii orientarii sociologice au preferat analiza cauzelor de ordin e0o+e& adicK o atenLie
deosebitK acordatK determinarilor de ordin social.
8rientarea sociologicK are mai multe teorii
Teoria !i D!r67ei( ( ?mile 'ur+#eim $1.2- $2C6)
Criminalitatea este un fenomen social normal care se manifestK inevitabil Mn toate
societKtile ,fiind determinate de structura socio- culturalK careia Mi aparLine.
Teoria a&o(iei ( R . "erton) 7n societatea americana e%ista un set de valori
dominante,fundamentale,( proprietatea, libertatea) unanim acceptate dar la care nu se poate
a/unge Mnmod egal , dezvoltandu-se un sentiment de nedreptate Ni frustrare ce duce la
criminalitate.
Teoria ci&ic8 pledazK pentru resocializarea condamnatilor pentru a nu deveni recidiviNti.
Teoria i&teractio&ista8 apare Mn 9:* Mn $2GC potrivit acesteia punctual de plecare al
unui comportament uman ca fiind infractional este P recLia societKLii Pmai e%act a grupului
dominant sub raport economic Ni politic care aplicK Pstigmatul( de infractor.
1.2.De(o&strati teoria pre'ispo*a&t 'eic,e&tiaa
*ceasta teorie apare in $2&$ fiind marcata de activitatea lui ?rnest Qretsc#emer cunoscut
prin lucrarea sa 9tructura corpului si caracterului. Qretsc#emer sustine ideea ca e%ista o
corelatie directa intre structura corpului uman si trasaturile sale fizice pe de o parte si
caracterul omului pe de alta parte.
7n acest fel Qrestc#emer incearca sa distinga principalele tipuri caracteriale.Ca elemente
principale autorul distinge
-constitutia
-caracterul-temperamentul
Pornind de la c%onstitutia corporala autorul stabileste e%istenta a - tipuri constitutionale
distince
$)tipul picnic-scund, plin, vesel, vioicomit deobicei escroc#erii, fraude
&)tipul astenic-pers cu trunc#i cilindric, sistem nervos bne dezvoltat, calme dar energice-
comit-diverse infrac
))tipul atletic-au un sc#elet bine format cu o musculatura si trunc#i primordial care comit-
infrac de violenta
-)tipul displastic-pers cu anumite disproportionalitati si dezarmonii in dezvoltarea
corporala care comit-infrac din cele mai grave si crude.'e aici apar recidivistii.
*ceasta teorie a fost preluata de catre 9c#eldon care imparte criminalii in urmatoarele )
categorii
$.tipul endomorf-pers cu niste organe interne bine dezvoltate
&.tipul mezomorf-pers cu sc#eletul si musculatura bine dezvoltata
).tipul ectomorf-cu dezvoltare buna a scoartei cerebrale si a intelegentei
'upa statistica cei mai criminali sunt mezomorfii apoi endomorfii si mai apoi ectomorfii.
1.3.Seectati cea (ai i(porta&ta teorie 'e orie&tare socioo+ica
'eoria (re%isten)ei la frustrare*
,eoria a fost elaboratK de W.C. Reckless care, raportRndu-se critic la
conceptul de PcauzK( a delincvenLei a propus construcLia unui sistem de ipoteze
e%plicative capabil sK suplineascK deficitul teoriei Pcauzale( Mn e%plicarea
delincvenLei.
*cest model de abordare a delincvenLei are ca fundament conceptual
Pstructura interioarK( a omului. *cesta constituie Pun scut de rezistenLK( care
bloc#eazK acLiunea delincvenK susLinRnd moralitatea omului.
Pe un alt plan se considerK cK e%istK o structurK de rezistenLK e%ternK care
este alcKtuitK din grupurile sociale Mn care omul este poziLionat (familie, prieteni,
instituLie etc.).Orupul social Mn care omul interacLioneazK Mi asigurK posibilitatea dobRndirii
unui status, a unor mi/loace legitime de atingere a scopurilor, sentimentul identificKrii cu
grupul de apartenenLK.
Prin urmare, rezistenLa internK, configureazK eul Mntr-o structurK psi#icK
interioarK, iar rezistenLa e%ternK configureazK structura socialK e%ternK.
PRezistenLa interioarK( reprezintK o matrice a conNtiinLei identitKLii de sine cu
determinaLii sociale din care rezultK o imagine de sine Mn raport cu ceilalLi. *stfel se creeazK
convingerea orientKrii comportamentului spre scopuri dezirabile Ni
PtoleranLK la frustrare(. 9istemul de referinLK Mn aprecierea comportamentului omului este
respectarea normelor sociale, raportat la pragul de rezistenLK interioarK Ni rezistenLK
e%ternK.
Prin urmare teoria MnlKturK posibilitatea ca normarea socialK sK fie sursa
unui comportament delincvent prin insuficienLa Ni incoerenLa reglementKrilor
sociale.
,eoria este MncadratK de unii specialiNti Mn perspectiva psi#ologicK de
abordare a etiologiei delincvenLei, dar este un mi% Mntre psi#ologie Ni sociologie cu accent
pe determinaLii psi#ice ale comportamentului.
*ceastK situaLie, determinK pe Reckless sK considere cK elementele
structurii interne de rezistenLK pot fi cunoscute prin teste de personalitate Ni de
predicLie ca o modalitate de prevenire a apariLiei sentimentului de frustrare.
S!%iect!2 CAUZALIT CRI#$TII.
1.1.DESCR CONCEPT "ENER ALE CAUZALIT CRI#$TII.
Cauzalit-una din cele mai import si comple%e probl crim-o forma a interact d/e fenom si procese crim c/e
consta in relev,descop tuturor circumst e%t si int c/e au un anumit impact asupra fenomen crim(enumer factor
crim-geni,refl mecanism de infr si infl a/a asupra crim-tii).?/e un fenom biol,psi# si soc c/e reprod si gener
crm-tea.Printre motiv mai rasp ale crim-tii se atesta lacomia,parazitism
soc,agresivit,nationalism,traditii,moravuri,interese negat etc.7n lit de spec crim-ca au f/t e%puse - modele de
analiza a cauzalit crim-tii
$)model conditional(factorial)-prin cauza intel cond neces si sufic p/u un efect
concret(circumst c/e infl crim-tea).& variante ale mod factora)abord monofactor-comport
crim e/e legat de $ factor!b)abord multifactor-m.m fact.
&)mod tradit-cauza e/e impact fortat din e%t c/e gener infr in spec sau crim-tea in gener.*/t
mod se utliz la analiza infr concrete.
))mod tradit-dialectual-cauza e/e fenom c/e gener efect dat-cauza nemi/l sau
apropiata."a/or autor o consid trasat a personalit.
-)mod interactionist-cauza e/e interact d/e mediu si personalit infr.
1.2.CLASIF FACTOR CRI#IN$"ENI.
=act crim-geni m s/t num si cauze sau cond ale crim-tii.?i reprez o diversit variata d/a
continut,nat si impact lor asupra crim-tii." m criterii de clasif
1/'9a &at
a)fact obiectivi-defic organizat,/ur,te#n c/e favor activit infr!contradict concrete ale e%ist
soc din cadr rel econ,soc,cult.
b)fact.sub-elem psi# si soc c/e se e%pr prin necesit,interes,scop,val morale si const /ur
denatur a infr.
2/'i& pct ,e' )ioso):
a)cauza comple%a-t/e circumst c/e determ fenom crim-tii!
b)cauza specif-circumst concreta c/e determ e%ist infr concrete.
)/'9a co&ti&!t-cca &CC categ de fact(econom,ideolog,soc,cult,demogr,pol.*/a clasif a f/t
propusa si de J.Pinatel etc).'.9zabofact soc,cult,econom
etc.O#.Oladc#iecon,soc,demogr,pol,/ur,de organiz.3istoreanu/Paunecon,demogr,soc-
cult,pol.*ltiibiol,psi#ol,soc.7.Ciobanueredit,geogr,econ,demogr,psi#ol,soc-cult,pol.
1.3.ESTI# INFL FACT ECON SI SOC$CULT ASUPRA CRI#$TII
.=act econ(atit saracia cat si prosperit)industrializ-infl neg ecolog!produc de conveiere si
specializ ingusta determ instr individ,lips lui de posibilit de a-si manif capacitB
intellect!mobiliz popul rurale spre urbane!crizele econ!inflatia!soma/!impart popul d/a
venituri!nivel sporit al venit ileg.=act soc-cultfamilia-celula de baza a societ!nivel de instr
scolara!relig!starea civ!organiz timp liber!infl neg a mi/l de infor in masa!profesi!specif
nat!discriminarea!infl criminog internat!nivel intellect si cult!video-
violenta!alco#olism!to%icomania etc.
TESTUL :
SUBIECTUL1
Teorii casice as!pra cri(i&aitatii
1.1.Descrieti e+ea ter(ica si e+ea sat!ratiei
o teza principala alui guerrB si <uetelet este faimoasa legea termica a criminalitatii @
potrivit careia criminalitatea se repeta cu constanta si regularitate de la an la un an, iar
aceasta se face sub influenta unor factori fizici cum sunt latitudinea, sustind de e%emplu
ca infractiunile de violenta predomina in sezonul caldsau in sud, iar infractiunile impotriva
proprietatii predomina in nord sau in sezonul rece.
Legea saturatiei apartinind lui <uetelet conform careia orice fenomen social anormal ca
razboiul,revolutia,foametea produce o crestere brusca a criminalitattii,o data cu epuizarea
evenimentului in cauza criminalitatea revine la limitele sale normale,astfel criminalitatea
nu se repeta in timp cu constanta si regularitate printro repetitie mecanica de la an la an ci
printro oscilatie permamenta prin cresteri sau descresteri determinate de cauze naturale
precum si a factorilor de mediu fizic si social astfel dinamica criminalitatii fiind supusa le
gii a saturatiei.
1.2.Casi)icati pre(isee scoii po*iti,iste
astfel premizele scolii pozitiviste se clasifica in
-fiziognomie- studiaza caracterele omului dupa trasaturile fetei considerind ca e%ista o
strinsa corelatie intre trasaturile fetei pe de o parte si calitatile psi#ice pe de alta parte.
7ntemeitorul fizionomiei este consid gian batista dall porta in anul $GC$ a publicat lucrarea
fizionomia umana fiind primul studiu stiintific al omului criminal, o contribut esentiala a
avuto si /o#ann gaspar lavater aratind ca in fiziognomie se reflecta sufletul omului doasr
acesta poate fi vazut prin 'umnezeu si doar de oameni alesi
-frenologia-stiinta care considera ca facultatile psi#ice ale indivizilor sunt localizate pe
anumite suprafete ale creierului uman, fondatorul ei este franz /osef gall astfel efectuind
studii de ecranoscopie a descoperit e%ist unor umflaturi cucuie pe suprafata cutiei
cranienesi a presupus ca functiile psi#ice ale indivizilor sunt localizate anume in aceste
locuri de denivelari pe care el le numeste bose craniene, identificin 1. bose craniene.
-*ntropologia generala- stinta care studiaza omul ca fiinta biologica precum si evolutia
acestuia prin studierea raselor si etniilor , a formelor si dimensiunilor omului precum si
capacitatii de adaptare a acestuia la mediu, creatorul antropol este medicul c#irurg francez
paul broca
-Curentul alienistilor a adus o orientare noua in criminologie considerind ca fenomenul
)C(crima,criminal,criminalitate)isi are izvorul in bolile psi#ice ale indivizilor. 'enumirea
criminalului provine de la medicii psi#iatrii care considera ca criminalul este un bolnav
psi#ic, reprezentati ai alienistilor au fost p#ilipe pinel,georges cabanis care au sesizat
pentru prima data legatura dintre comportamentul criminal si boala mintala aratind ca
infractorul este doar un bolnav psi#ic. *lienistul auguste bendicte morrel a elaborat teoria
degenerescentei cu privire la e%plicarea comportamentului criminal, in conceptia sa izvorul
fenomenului )C consta in degenerarea fizica si intelectuala a individului ca rezultat al
conditiilor necorespunzatoare de viata si trai
1.3.A!toe,a!ati si ro! si co&ceptee teriior casice
ampla activitate in dezvoltarea materiei criminologice a avut conceptiile clasice sociologicec%are
sau evidentiat in deosebi in =ranta sec S7S. *stfel prin reprezentatii de baza ca ale%ander
lacassagne si sociologul gabriel tarde, sau desprins cele mai de baza afirmatii care consta in ceea
ca factorul prim c#iar determinant sau poate cel mai important ce genereaza e%prima fenomenul
criminal (raportul subiect-actiune) iol const mediul e%terior social,de baza fiind factorul
economic.
Prin conceptele sociologice ce se bazTa pe ideea ca criminalul este un produs al mediului social
in care traieste ,produs al conditiilor necorespunzatoare ale vietii sale economice.
7ntocmind un calendar al crimelor bazinduse pe teoria ca asupra criminalitatii influenteza
factorul fizic,mediul climateric,si natural. 9e sustine ca nr crimelor inpotriva proprietatii creste
iarna si scade vara in timp ce nr crimelor impotriva pers creste o data cu cresterea temperaturii
atingind cel mai inalt nivel in timpul verii
:alt fondator al sociologiei este enrico ferri ce nu admite o separare intre sociologia criminala
,antropologia criminala ,statistica,penologie si stiinta penitenciara.
"eritul conceptiilor sociologice este enorm, in primul rind prin observatiile facute ca lupta
impotriva criminalitatii nu se poate duce numai prin aplicarea pedepselor,fiind necesare si masuri
economice libertatea comertului,retribuirea corespunzatoare a muncii,masuri
politice descentralizarea administr,libertati cetatenesti,parlament democratic, masuri sociale
libertatea casatoriei, admiterea divortulu,perfectionarea masurilor de educare acopiiilor.
SUBIECTUL2
Cri(i&aitatea Or+a&i*ata
2.1.Deter(i&ati co&cept! si trasat!rie or+a&i*atiei cri(i&ae
Crima organizata- activitatile infractionale ale unor grupuri constituite pe principii
conspirative in scopul obtinerii unor importante venituri ilicite
Crim organiz @ o grupare masiva de infractori consecventi si diri/ati de asociatii criminale,
care considera criminalitatea drept indeletnicire si creeaza sisteme de aparare impotriva
controlului social.
e%istenta unor structuri de diri/are si control in grup
ierar#ia severa
specializarea si distribuirea rolurilorintre membrii organizatiei si grupurile din care se
compune
e%istenta regulilor de comportament-cod neoficial
caracter fi%, programat si conspirativ a activitatii ilegale de obtinere a profitului
9istem de neutraizare a controlului de stat si social sub orice forma
e%istenta de fonduri utilizate p-u investitii in afaceri, p-u a/utor a celor /udecati si familiilor
lor si coruptie
Trasaturi:
9tabilitatea (permanent, planificare),"odul sistematic,,eritoriul
activitatii,9copul,"i/loacele
*sigurarea securitatii participantilor
Caractere Mafia
1)structura
2)Conspirativitatea (codul de onoare si codul tacerii)
3)capacitatea de infiltrare (arme, muninitii, prostitutie, cainouri, piata financiar!"ancara,
politica, ra"oaie)
#)transnationalitatea (din sicilia, toata $talia, alte state)
%rientarea spre profit
&)'tiliarea fortei
()Codul comportamental(nescris, dar cunoscut de toti)
2.2.Casi)icati si co(parati tip!rie 'e or+a&i*atii cri(i&ae
Conform unor rapoarte a 'iviziei 83: p-u combaterea crimei organizate si a 7nterpolului,
e%ista - tipuri
$)organizatii crim. )rofesioniste- crima la comanda pe domenii trafic de masini furate,
tigari, bauturirapiri, asasini, /afuri bancare, trafic de droguri si persoane, fals de moneda
&) organizatii criminale *tnice - activeaza pe plan national si 7nternational in diverse
actiuni ilegale, constituite pe principii etnice @societatile c#ineze, /aponeze, #aitiene,
/amaicane
))organizatii crim. Teroriste @ formate pe principii politice, etnice, religioase, rasiale si
actioneaza de multe ori in cooperare cu organizatiile criminale si Ugulerele albe(.
Realizeaza profituri de pe urma deturnarilor de avioane, trafic de arme si droguri, rapiri si
asasinate
-) organizatii crim de tip Mafiot @ retea de familii si sindicate neoficiale si ilegale, cu
structura si specializare a membrilor. ?%ista o structura ierar#ica cu functii Vcorupator(,
Vplanificator(, V/ustitiar( si Vacoperire(. ,reapta $ 0oss @7l Capo, mentine solidaritatea si
coeziunea organiz! ,reapta & subsef @ 9ottocapo- culege si transmite mesa/e sefului!
Consilier @ V9iglier(membru batran, sfatuieste in legatcu afacerile! ,reapta ) @
Vlocotenenti( @ capodecima sunt specializati pe ramuri criminale
2.3.Reco(a&'ati so!tii practice 'e !pta e)icie&ta i(potri,a or+a&i*. Cri(i&ae
Prevenire (prin educare in familie, scoala, studii superioare, 83O, mass-media, stoparea
propagarii cultului violentei mass-media si ,>) si combatere (nivel national si
international)
-respectarea de facto a conventiilor Vcu priv la combat spalarii banilor(, Vimpotriva
traficului ilicit de droguri $211(,
-cooperarea mai eficienta a statelor atat in ce priveste e%tradarea, cat si acordarea asistentei
penale, proiectarea unor actiuni comune a organelor de drept din & si mai multe state in
vederea capturarii conducerii organizatiilor, paralizarea activitatilor ilicite.
Crearea unor grupuri de destinatie speciala de lupta impotriva organiz. Criminale
TESTUL;
SUBIECTUL 1
.Reactia sociaa )ata 'e i&)racti!&e
1.1.Reatati %a*ee istorice sociae a&ti i&)ractio&ae
Constatam ca criminlitatea ca fenomen social a aparut odata cu structurarea primelor
comunitati umane ar#aice.*nterior acestui fapt nu se putea vorbi despre e%istenta
criminalitatii deoarece ,, acolo unde nu e%ista morala si norme, nu e%ista crime.
7n etapa salbaticiei adica etapa presociala care era de fapt etapa pur naturala nu atestam
e%istenta unor crime la fel cum nu e%ista nici binele sau raul, deoarece tot ce e%ista la acea
etapa se prezuma la notiunea de natura.
Pe parcurs societatea s-a dezvoltat, s-a transformat a evoluat, iar toate acesta au aparut in legatura cu evolutia
soocializarii omului.Pe calea evolutiei s-a a/uns de la #oarda, ginta clan trib la societate organizata in stat.7ar
aceasta de fapt traieste prin coe%istenta si cooperarea membrilor sai , iar in cazul incalcarii acestor norme se
tulbura linistea si siguranta vietii sociale.
Pe parcursul societatii apare legea @ca izvor al dreptului care este impus de catre fiecare stat in parte si in
felul sau.:lterior aparitie legei fiecare popor si-a impus coduri complete.O.W:O8 a/unge la ideea ca
originea dreptului este identica cu cea a limbii care s-a format printr-o serie de ransformari dezvoltindu-se
progresiv.
La momentul actual in orice societate e%ista si functioneaza un ansamblu de norme obiceiuri si practici
sociale prin care se asigura ordinea sociala.
1.2.Co(parati te&'i&tee (o'er&e i& poitica pe&aa
'intre tendintele moderne in politica pen mentionam tendinta neoclasica si cea moderata
Te&'i&ta &eocasica
3eoclasicismul contemporan. ?ste sistemul de idei de politicK
penalK ce se manifestK Mn prezent, ca urmare a evoluLiei neo-clasicismului,
apKrut Mn prima /umKtate a secolului trecut, sub influenLa progreselor Mn
criminologie.
*cest sistem de idei de politicK penalK considerK necesarK menLinerea
caracterului retributiv al pedepsei, corespunzKtor responsabilitKLii infractorului.
9e apreciazK cK re socializarea infractorului nu se poate concepe fKrK condamnarea moralK
a conduitei lui antisociale.3eo-clasicismul contemporan nu leagK rKspunderea penalK
deresponsabilitate moralK Ni de aNa-numitul Vliber arbitruX, fiindcK nu se neagK
determinismele care acLioneazK asupra libertKLii persoanei.Pedeapsa se MntemeiazK pe
vinovKLia infractorului, dar natura Ni gravitatea acesteia trebuie sK corespundK posibilitKLii
infractorului de a se Mndrepta sub influenLa ei (pedepsei). Pentru atingerea acestui scop este
necesarK organizarea NtiinLificK a e%ecutKrii pedepsei privative de libertate. 'osarul de
personalitate preconizat de noua apKrare socialK nu este necesar
deoarece /udecKtorul alege pedeapsa pe baza dosarului penal Ni nu se ocupK de
tratamentul penitenciar al condamnatului.
3eoclasicismul contemporan se remarcK Ni prin apKrarea cu vigoare a
libertKLii persoanei, opunRndu-se ideilor noii apKrKri sociale, ca /ustiLia penalK sK
nu se MnfKptuiascK de /uriNti, ci de specialiNti (profesioniNti) Mn NtiinLele despre
om, Mn diagnosticarea devianLei - care ar conduce la deformKri profesionale Ni la
abuzuri.
Te&'e&ta (o'erata
*ceasta incearca de fapt imbinarea si compromisul intre vec#i si nou intre modelul preventiv si tendinta
neoclasica represiva. ,endenta moderata reprezinta politica bunului simt.?a se a%eaza pe ideea ca atit o
represiune foarte dura cit si o renuntare completa la aceasta vor duce la cresterea fenomenului )+.,reb de
inteles faptul ca lupta impotriva criminalitatii nu poate fi dusa doar prin mi/loace represive si ca aceasta nu
este numai problema org de drept si a politiei ci este lupta tuturor cetatenilor de rind.'e fapt cum vedem
aceasta tendinta reflecta participarea cetatenilor la combaterea fenomenului de criminalitae, diversificarea
sistemului de sanctiuni alternative inc#isorii si adoptarea a noi sanctiuni ca avertismentul penal, masuri de
compensare a victimei.7n Rm aparenta medierii intre parti.
Te&'i&ta ra'icaa
*ceasta propune o strategie de inlocuire treptata a actualei politici penale cu un sistem de instante de control
social organizat la nivelul colectivitatii.
1.3.#o'ee 'e reactie sociaa i(potri,a cri(i&aitatii
#o'ee 'e reac<ie
Represi,$Cea mai rudementara forma a dreptului a fost razbunarea privata nelimitatacind
victima sau rudele acesteia se razbunau pe agresor.7nstinctul de razbunare il diri/a pe om
inca din vec#i timpuri avind la baza princ cf caruia raul trebuie rasplatit cu rau.Cu trecerea
timpului apare razbunarea sociala si cea religioasa.
Cele mai vec#i codificari de care trebuia sa se conduca intreaga societatea sunt Legile din ?snuna care contin
in e%clusivitae norme de drept penal si drept civil.:lterior cea mai cunoscuta codificare antica ramane Codul
lui Wammurabi care este o culegere de norme /uridice care reglementeaza institutiile /ur din acea
perioadadeseori avinduse cazuri concrete si solutii /ur corespunzatoare.Pt 7 data intilnim scopul general a
pedepsei penaleprevenirea viitoarelor infractiuni.*poi urmeaza Legea celor S77 table Legile luui
manuetc.'e fapt modelul represiv a e%istat doar pina in 9ec $1 cind apare model preventiv
Pre,e&ti,$cel mai mare rol in aparitia acestuia a /ucat ,ratat despre delicte si pedepse a lui
Cessare 0eccaria.*ceasta idee este bazata pefaptul ca este mai bine sa previi decit sa
pedepsesti iar pt aceasta este necesara e%istenta unei legi simple dar bune si clare iar
intreaga societate trebie sa fie in interesul apararii acestor legi dar nu distrugerea lor.3ici o
lege nu treb sa favorizeze oricare categorie de oameni.*cestea au fost ideele lui 0eccaria
care au stat la baza aparitiei acestiu model iar ulterior acestea au fost preluate de =erri care
sustine ca pedeapsa nu constituie o ispasire ci un mi/loc de aparare sociala prin care se
urmareste tratamentul si recuperarea criminalului.=erri propune citeva masuri pt
recuperarea criminalului ca imbunatatirea conditiilor de trai, reducerea timpului de munca
salarizare decenta
#o'e! (i0t$este imbinarea celor & mod represivEpreventiv.?ste mod potrivit caruia
scopul legii penale consta in apararea sociala care poate fi realizat printr-o imbinare a
represiunii si a prevenirii
C!rati, -*cest model se deosebeste de celelalte prin faptul ca un rol important in
realizarea lui il au prognozarea criminologica strategia luptei reiesind din cauzalitate
determinate si starea reala a luptei.7n cazul R" mod curativ tot sia gasit consacrarea.7n
Cpal R" la cap 2fata de care se aplica liberarea de pedepse pen asa ca condanarea cu
suspendare conditionata a e%ecutarii pedepse, inlocuirea pedepsei nee%ecutate cu o
pedeapsa mai blinda, liberarea de pedeapsa a minorilor etc.'e/a sunt implimentate careva
programe sociale,economice, culturale si profesionale de natura sa reduca riscurile
raspindirii criminalitatii sa asigure cit o mai buna reincadrare sociala a fostolor condamnati
dupa e%ecutarea pedepselor cu inc#isoarea
SUBIECTUL 2
Cri(i&aitata Fe(i&i&a
2.1.De)i&iti Cri(i&aitatea Fe(i&i&a
Criminalitatea =eminina - totalit. crimelor comise de infractori-femei intr-o perioada
determinata, intr-un teritoriu determinat.
7nfractor femeie-caracteristica a personalitatii infractorului, diferentiat prin se% si factori de
natura biologica psi#ica si sociala , barbatii deosebindu-se in plan anatomo-morfologic,
fiziologic, psi#ic si social , precum si prin manifestari comportamentale.
2.2.Sta%iiti ca!*ee. co&'itiie. trasat!rie si te&'i&teee cri(i&aitatii )e(i&i&e
Caue circumstante familiale, de trai, bani, in prezent si circumstante sociale, economice,
morale, criza economica, politica, sociala! caderea prod industriale, agrare, cresterea
saraciei, inflatia soma/ul, in special cel feminin
Trasaturi fenomen social, fenomen de masa, actiuni ilegale ce au profunde efecte negative
asupra familiei , educatiei copiilor si societate in general, acordarea unei atentii reduse din
partea societatii din cauza D mic acestui fenomen.! cele mai multe infractiuni sunt comise
de femei )C-)2 ani! 6GDfemei de la oras, &-Dde la sat
Tendinte crestere brusca a crim feminine pe baza fundalului general de crestere a
criminalitatii, implicare mai ales in infractiuni economice, de serviciu , precum si trafic de
fiinte umane si alte infractiuni orientate spre profit deopotriva celor impotriva persoanei,
e%tinderea la un grup mai mare de infractiuni (de la avorturile considerate anterior ilegale
si pruncucidere etc, 6CD economice)
2.3.E,a!ati cri(i&aitatea )e(i&i&a si ea%orati (as!ri 'e pre,e&ire si co(%atere.
Criminalitatea fem e deosebita, luand in considerare trasaturile psi#o-morfologico-sociale a
infractorului de se% feminin, care este mai afectiv in comaratie cu infractorul de se% opus.
Pentru a combate acest fenomen, este necesara o politica consecventa de state de lupta
contra crim fem, implicarea societatii civile, organizarea unor seminare destinate acestui
scop, crearea unor centre de asistenta sociala si psi#ologica p-u femei, c#iar adapost de
noapte p-u situatii critice si de sigur acele masuri generale de prevenire si combatere a
criminalitatii formarea unor fonduri de rezerva pentru a/utor financiar femeilor iesite din
penitenciare, lucru social di psi#ologic postpenitenciar, educatie scolara si religioasa pentru
prevenire , asigurare cu locuri de munca etc.
TEST=
S!%iect 1 Co&ceptii si teorii casice
1.1.Repro'!ceti "a&'irea Di& Ro(a A&tica
=ilosofia romana s-a nascut prin importul filosofiei grecesti care era mult idealista si abstracta pe un teren
ocupat de drept, retorica si religie! transpunand in practica ideile grecilor.
C#iar si educatia religioasa era pragmatica.
Cicero, cel mai mare filosof al Romei (Credinta in 'umnezei aduce cumintenie, ceea ce
este de folos statului( Cicero sesizeaza caracterul de autoritate rationala a legilor si spune
ca ele trebuie sa fie create in asa fel incat daca se comita o crima , sa se aplice o pedeapsa
corespunzatoare.
Pompei-a efectuat un e%periment criminologic- piratii prinsi in m. "editeraneana erau
improprietariti cu pamant si deveneau slu/itori fideli statului, astfel c#iar si fiarele, vazand
ca cu ele se poarta bine , isi pierd cruzimea
Cezar a inasprit pedepsele fata de bogati, a introdus confiscarea totala in caz de omor, alte
crime-/umatate din avere
*ugust a introdus folosirea armatei in scopuri politienesti prin patrularea strazilor-lupta
efectiva contra furturilor, /afurilor.
9eneca, influentat de Platon s-a procupat de dreptul de a pedepsi si sustinea posibilitatea
disparitiei totale a fenomenului criminal.
1.2.De(o&strati ro! scoii %ecarie&e i& co&stit!irea pri&cipiior )!&'. 'e 'r. pe&a
0ecaria a modificat totalmente modul de actionare a statelor in privinta criminalului, a
formulat o noua viziune a '.Penal si a modului de a pedepsi, preluat de legislatiile penale
de toate statele lumii, cu unele e%ceptii.
0eccaria ($6)1-$62-) nascut la "ilano.studiiParma si la Pavia, la &C ani este doctor in
drept canonic si dr.roman. * scris P'ei delitti e de le pene( $6G--idei noi, tradusa in multe
limbi. 7deea centrala e cea a Pliberului arbitru de vointa si actiune(
Principii
-$)principiul le+alitatii- legalitatea incriminarii si pedepsei, legi clare simple si accesibile
tuturor, preluat de 'eclaratia $612, ulterior in legile penale art )
&)Caracterul retri"utiv a pedepsei- ca rasplata proportionala pentru fapta
Caracterul ec,ita"il- raul pedepsei sa fie mai mare decat binele prin savarsirea infractiunii
)rincipiul umanismului- pedeapsa sa nu urmareasca provocarea de suferinte si c#inuri,
art-
Caracterul preventiv al pedepsei- art G$
G))romptitudinea pedepsei!ca sa fie de invatatura celorlalti si infractorului
desfiintarea torturii ca mi/loc de obtinere a probelor si mi/loc de pedeapsa
1)$nlaturarea ierar,iei pro"elor
2)-esfiintarea pedepsei cu moartea-este nici necesara, nici utila, demonstrat de timpuri. 9a
fie ca e%ceptie cand o persoana prezinta pericol prin autoritatea sa c#iar fiind deprivata de
libertate sau cand nu se poate impiedica comiterea de noi crime
$C)necesitatea prevenirii crimelor- reflectat prin modelul preventiv de reactie sociala
antiinfractionala
-$ndividualiarea pedepsei
!caracterul personal al pedepsei
Propune solutii
iluminarea oraselor noaptea
-organizarea de garzi de cartiei
-combaterea parazitismului social
-elaborarea legilor clare simple si accesibile tuturor
-perfectionarea procesului educativ
1.3.E,a!ati cri(i&aitatea 'i& #o'o,a si Tara Ro(a&easca
0urebista incrimineaza faptele ilicite prin legile P0elagines(-instituite in statul geto-dac la
poruncile regilor si marilor proti. 9e mentioneaza a+resiunea militara a strainilor sciti,
bastarzi, celti, macedonieni etc., fiind distruse orase, inclusiv 9armizegetusa, 'ecebal s-a
sinucis fiind luat prizonier. Ouvernatorul 'aciei avea Pius +ladii( @drept de a pronunta
condamnari la moarte pentru crime. :nii autori neaga e%istenta crimei in timpul
feudalismului timpuriu, totusi acesta e%ista, e%istand dovezi de e%istenta unui organism
social-obstea pe baze elective adunarea megiesilor, oameni buni si batrani, /uzii. ?%istau
formatiuni politice tari, cnezate voievodate, campulung. ?%ista un sistem de drept
cutumiar P.e+ea Tarii(
secS777-S7> are loc intemeierea statelor feudale,ara Romaneasca, "oldova, ,ransilvania-
dreptul se intemeia pe %"iceiul pamantului si )ravilele de le+i.
Crime ,radarea 'omnului (#iclenia), oslu#ul (neascultare de domn @moarte! sau taranilor
aserviti de boieri @ amenda sau bataie). 8muciderile-pedeapsa cu moarte(teapa)! (furtul pe
fata(si tal#arie(vina mare)-prin spanzurare. 9e permitea rascumpararea capului sau
+atului.
Regimul turco-fanariot- inflorea coruptia, se introduce salarizarea functionarilor publici si
detentia de lunga durata p-u luare de mita. Prin Regulamentele 8rganice $1)$-$1)&se
pedepseste /udecata stramba.Senopol zice P3u trebuie sa primesti daruri nici p-u lucruri
bune nici pentru cele rele(.
S!%iect 2 Cri(i&aitatea i& R#
2.1.Ca!*ee cri(i&aitatii
9epararea puterilor in stat ramine deocamdata un principiu teroretic ara aplicare
eficienta.3oile autoritati ale statului de drept sunt uneori lipsite de personalitate uneori
c#iar insuficient dotate si instruite.7n aceste conditii respectul pentru lege si ordinea de
drept este scazut iar statu de drept devine pentru unii ec#ivalentul anar#iei violentei si
buunului plac.'e aici si pina la comiterea faptelor ramine o distanta mica pe care foarte
multi indivizi o parcurg.
Conditiile social-economice favorizeaza adaptarea unor comportamente
antisociale.Cresterea soma/ului incertitudinea mi/loacelor de e%istenta, degradarea
nivelului de trai a unor categrii de persoane se recruteaza viitorii infractori.
*u loc tot mai mult savirsirea unor infractiuni contra patrimoniului atit in domeniul privat
cit si cel public iar acesta se datoreaza faptului unei stari de indisciplina si dezordine in
gestionarea bunurilor unitatilor economice negli/enta agentilor economice referitoare la
prote/area bunurilor din patrimoniul public.
*ctualmente suntem intr-o societate unde orientarile la criminalitate si fara de legi au
devenit dominante
2.2.Dese(&ea*a starea str!ct!ra si 'i&a(ica si te&'i&tee cri(i&aitatii i& R#
9tructura-aceasta desemneaza ansamblul infractiunilor si raporturile dintre acesta.9tructura
se determina pe un anumit teritoriu intr-o anumita perioada de timp si se calculeaza in
procente
For(!a:S> P9I?1@@
s-structura
p-tipul concret de infractiune
i-nr total de infractiuni comise
spre e%emplu anul curent pina in noembrie au fost savirsite &$)1& de infract
iar tipul concret de infractiune va fi cele contra vietii care constitue $-GC deci structura va
fi de G.1&D
9tarea se refera la un anumit nr de infractiuni pe un anumit teritoriu la o anumita perioda
ca de e%
3rinfractiunilor comise-&$)1&
3r.infractorilor condamnati spre e%emplu @&-CC pe anul &CCG iar pe anul &CC.
-&&CC deci cu &CC mai putin in &CCG decit in &CC.
'inamica reprezinta modificarile de ordin cantitativ si calitativ intervenite in structura
fenomenului infractional prin comparatie cu anumite intervale de timp si spatii
succesive .La determinarea dinamicii se folosesc doua metode
"et.bazei fi%e-presupune compararea valorilor anilor precedenti ce ne intereseaza cu
valorile aceluiasi an care serveste drept baza de comparatie
"et bazei mobile @presupune compararea anilor ce ne intereseaza cu cifrele anului
precedent
,endintele se refera la cresterea si raspindirea cr organizate specializarea si
prifisionalizarea infractorilor, raspindirea crminalitatii femenine, cresterea recidivismului,
cresterea insemnata a criminalitatii /uvenile
2.3.#as!ri 'e co(%atere a cri(i&aitatii
Per)ectio&area ca'r!!i e+isati, si asi+!rarea apicarii
e+isatiei
Reforma legislativa trebuie sa contribuie la consolidarea statului de drept, la stabilitatea si
securitatea vietii sociale, la dezvoltarea unei economii de piata viabile, la eliminarea
factorilor de risc, ce duc la criminalitate, prin simplificarea si corelarea normativa,
eliminarea dublei interpretari, codificarea, adoptarea unor acte normative care sa
reglementeze cadrul legal al activitatilor de prevenire criminalitatii. 7n domeniul legislativ,
se vor elabora acte normative cu reglementari eficiente, conform normelor, recomandarilor
si standardelor internationale.
Pre,e&irea cri(i&aitatii i& i&stit!tiie p!%ice si i& proces! poitic
7n acest scop, se va optimiza structura autoritatilor publice si a altor institutii publice prin
reducerea numarului de ministere, departamente si de alte organe, precum si numarului de
functionari! prin optimizarea structurii si competentei institutiilor de stat abilitate cu functii
de prevenire si combatere a criminalitatii prin incadrarea si promovarea personalului
e%clusiv pe criteriile profesionalismului, competentei, abilitatii manageriale si eficientei,
printr-un mecanism bine reglementat de selectare si numire a functionarilor (concurs,
testare etc.) in ministere, departamente si in alte institutii de stat! se va asigura stabilitatea
si continuitatea lucratorilor care realizeaza perfomante profesionale,:rmeaza a fi
perfectionate mecanismele de
interactiune intre functionarul public si beneficiarul de servicii publice.
imbunatatirea conditiilor de viata si trai. guvernul R", prin toate structurile sale, trebuie sK
efectueze cercetKri Ni sonda/e sociologice, care ulterior vor servi pentru informarea Ni
instruirea populaLiei! statul Mn mod centralizat, trebuie sK difuzeze culegeri statistice,
broNuri, pliante, materiale video etc, promovRnd-o
contracararea criminalitatii prin aplicarea efectiva si eficienta a normelor penale!prevenirea
criminalitatii prin eliminarea oportunitatilor ei din sistemele si procedurile institutiilor
publice si de drept!educarea tuturor categoriilor de populatie in spiritul intolerantei fata de
criminalitate si incura/area unei sustineri active din partea cetatenilor in activitatea de
prevenire si contracarare a criminalitatii
TEST A
SUBIECTUL 1
1icti(a i&)racti!&ii
1.1.I'e&ti)icati ,i&o,atia ,icti(eii i& ca!*aitatea cri(i&aitatii
Criminologia studiaza vinovatia victimei ca una din verigile sistemului cauzal al
infractiunii, care se manifesta atat prin comportamentul ei provocator- circumstanta ce
influenteaza asupra inovatiei raspunderii subiectului infractiunii, cat si prin
comportamentul usuratic, neatent, riscant sau neprevazator a persoanei vatamate.
Cercetarea victimologica a vinovatiei este c#eia solutionarii cauzalitatii criminalitatii si
clarificarii mecanismului comportamentului infractional.
1.2.Casi)icati sit!atiie cri(i&o+e&e '!pa co(porta(e&t! ,icti(ei
-upa comportament
Pozitiv-opune rezistanta activa
3egativ-insasi victima incalca normele morale sau /uridice
3eutru- nici, nici
-upa /c,afer
-anterior nu au avut nici o legatura cu faptasul-victima nu are nici o vina, e o persoana
intimplatoare
victima provocatoare-care a comis ceva ce a declansat trecerea la act
-victima negli/enta care incita infractorul la trecerea la act-e%. 3u incuie usa la masina
-victima slaba fiziologic, biologic-nu opun rezistenta
victime slabe social-minoritati etnice, religioase, fara vina proprie
victime autovictimizante-prostituate, suicigasi
-victime politice
-upa Mendelson
-absolut nevinovate
-vinovatie minora
-la fel de vinovate ca infractorul
mai vinovata ca infractorul
-absolut vinovata(ea savarseste atacul)
-victima-simulant
-upa .am"orn
7nitiere
=acilitare
Provocare
Cooperare
7nstigare
'eci dupa comportamentul adoptat de victime, aceste pot fi acuzate cand ele insele prin
comportamentul lor provoaca situatia criminogena respectiva si pot fi aparate cand sunt
victime absolut intimplatoare si inocente.
1.3.Proiectati raport! i&)ractor$,icti(a
Cu cat comportamentul victimei e mai provocator, cu atat actiunile faptuitorului sunt mai
fortuite, deci este nu o opunere, ci un raport invers, totusi fiind influentat de mai multi
factori
-afectivitatea pozitiva sau negativa fata de victima
-cunoasterea calitatilor victimei
-stabilirea motivelor
-anticiparea consecintelor actului criminal
Cel mai bine raportul se vede in cadrul infractiunii de viol, victima de multe ori se afla in
relatii prealabile, crezand bunele intentii si primeste cu usurinta invitatii mai putin decente
de consumare a bauturilor, vizita domiciliului-se formeaza ) situatii
victima prin comportare a si provocat violul
-victima a favorizat savarsirea violului
Comportamentul a fost neutru
9#eleB vede raportul dat
7nfractor activ - victima semiactiva
activ- >. pasiva
activ @ >. activa
semipasiv @ >. activa
7 pasiv @ >. activa
>ictimele adesea coopereaza cu criminalii, cooperarea fiind
Constienta,
9ubconstienta,
7nconstient
*stfel in &GD victimele contracareaza crima
&2D-neutru
))D creaza conditii favorabile
$$D-victimele provoaca crima
SUBIECTUL 2
Cor!ptia
$. 2.Descrieti co&cept! 'e cor!ptie
Coruptie apare de la latinescul coruptio si desemneaza starea de abatere de la moralitate , de la cinste de
la datorii.
La nivel national, coruptia este definita, in Legea nr.2CC-S777 din &6iunie $22G privind
combaterea coruptiei si protectionismului, ca un fenomen antisocial ce reprezinta o
intelegere ilegala intre doua parti, una propunind sau promitind privilegii sau beneficii
nelegitime, cealalta, antrenata in serviciul public, consimtind sau primindu-le in sc#imbul
e%ecutYrii sau nee%ecutarii unor anumite actiuni functionale, ce contin elemente ale
infractiunii prevazute in Codul penal.
2.2.Casi)icati si co(parati )or(ee cor!ptie
=ormele coruptiei
9e considera forme ale coruptiei orice infractiune de coruptie, stabilita prin lege, inclusiv
cor!pere acti,a, adica faptul de a propune, de a oferi sau de a da, sau indirect,orice
foloase necuvenite functionarului public sau oricarei persoane care conduce sauactiveaza
Mn cadrul unei unitati din sectorul privat, pentru ea sau pentru altcineva, pentru ca aceasta
sa Mndeplineasca ori sa se abtina de la Mndeplinirea unui act Mn e%ercitiul functiei sale!
cor!pere pasi,a adica fapta functionarului public sau oricarei persoane care conduce sau
activeaza Mn cadrul unei unitYZi din sectorul privat, de a solicita sau de a primi, direct ori
indirect orice folos necuvenit pentru sine sau pentru altcineva ori de a accepta oferta sau de
a Mndeplini ori de a se abtine sa Mndeplineasca un act Mn e%ercitarea functiei sale!
tra)ic! 'e i&)!e&ta, adica faptul de a oferi sau de a da, direct sau indirect,orice foloase
necuvenite ca remunerare oricui afirma sau confirma ca poate sa e%ercite o influenta
asupra luarii deciziei de catre orice persoana aratata la art. 6 aliniatul (&), fie ca foloasele
necuvenite sunt pentru ea MnsY[i fie pentru altcineva, precum si faptul de a estorca, de a
primi sau de a accepta oferta sau promisiunea sub forma de remunerare,
personal sau prin mi/locitor, pentru sine sau pentru altcineva, fapta savRrsita intentionat de
catre o persoana care are influenta sau care sustine ca are influenta asupra unei persoane
menZionate, Mn scopul de a o face sa Mndeplineasca sau sa nu Mndeplineasca actiuni ce intra
Mn obligatiile de serviciu, indiferent daca astfel de actiuni au fost sau nu au fost sYvRrsite!
spalarea banilor, adica sYvRrsirea operatiunilor legale cu mi/loace banesti sau cu alte valori
dobRndite cu buna-stiinta ca rezultat al actului de coruptie Mn scopul atribuirii unui aspect
legal sursei si provenientei acesteia, sau spre tainuirea, deg#izarea sau denaturarea
informatiei privind natura, originea, miscarea, plasarea sau apartenenta lor.
Protectionismul este asimilat formei de coruptie si atrage dupa sine sanctiuni
administrative sau disciplinare pentru persoana cu functie de raspundere, potrivit legii,
daca actiunile sau inactiunile acesteia nu Mntrunesc o infractiune.
Coruptia politica reprezinta o forma aparte a coruptiei, dar fiind ca actiunile sau inactiunile
persoanelor aratate la articolele G [i 6 alineatul ($) se produc Mn domeniile de activitate a
partidelor si altor organizatii social-politice, sistemul electoral, mass-media si institutiile
audiovizualului, Mn masura Mn care acestea Msi desfasoara activitatea lor.
2.3.#as!ri si strate+ii 'e co(%atere a cor!ptiei
Contracararea coruptiei este un proces de lunga durata. *cest fenomen nu poate fi e%tirpat,
insa poate fi si trebuie diminuat printr-un control riguros, prin aplicarea unor masuri de
prevenire, care sa vizeze factorii criminogeni si inlaturarea conditiilor care generea
coruptia, cit si prin
depistarea nemi/locita a actelor de coruptie, tragerea la raspundere /uridica a vinovatilor, in
temeiul legislatiei. ?ste absolut necesara completarea masurilor de prevenire si
contracarare cu actiuni de educare a populatiei in spiritul intolerantei fata de actele de
coruptie si de obtinere a spri/inului ei in campania anticoruptie promovata de autoritatile
publice.
,oate elementele trebuie sa actioneze cumulativ si sa fie eficient coordonate pentru a fi
realmente interdependente, astfel incit efectul pozitiv al unuia dintre ele sa le fortifice pe
celelalte [i invers.
*stfel, elementele sint
contracararea coruptiei prin aplicarea efectiva si eficienta a normelor penale!prevenirea
coruptiei prin eliminarea oportunitatilor ei din sistemele si procedurile institutiilor publice
si de drept!educarea tuturor categoriilor de populatie in spiritul intolerantei fata de coruptie
si incura/area unei sustineri active din partea cetatenilor in activitatea de prevenire [i
contracarare a coruptiei.
Per)ectio&area ca'r!!i e+isati, si asi+!rarea apicarii
e+isatiei
Reforma legislativa trebuie sa contribuie la consolidarea statului de drept, la stabilitatea si
securitatea vietii sociale, la dezvoltarea unei economii de piata viabile, la eliminarea
factorilor de risc, ce duc la coruptie, prin simplificarea si corelarea normativa, eliminarea
dublei interpretari, codificarea, adoptarea unor acte normative care sa reglementeze cadrul
legal al activitatilor de prevenire si contracarare a coruptiei. 7n domeniul legislativ, se vor
elabora acte normative cu reglementari anticoruptie eficiente, conform normelor,
recomandarilor si
standardelor internationale.
,otodata, se impune modificarea legislatiei anticoruptie in conformitate cu prevederile
actelor internationale! ameliorarea sistemului legislativ!inlaturarea contradictiilor si
ambiguitatilor care au ca efect interpretarea dubla a legislatiei.
'e asemenea, se impune consolidarea capacitatilor institutiilor responsabile de asigurarea
respectarii legislatiei penale, prin revizuirea rolurilor si responsabilitatilor acestora,
pregatirea profesionala si specializarea /udecatorilor, procurorilor, ofiterilor de urmarire
penala si altor specialitati in domeniul urmaririi penale si in /udecarea actelor de coruptie,
precum si dotarea lor cu ec#ipamente si alte mi/loace necesare. 7nlaturarea practicii
organelor de drept de efectuare a controalelor #aotice asupra agentilor economici.
Pre,e&irea cor!ptiei i& i&stit!tiie p!%ice si i& proces! poitic
E)icie&ti*area siste(!!i i&stit!tio&a
7n acest scop, se va optimiza structura autoritatilor publice si a altor institutii publice prin
reducerea numarului de ministere, departamente si de alte organe, precum si numarului de
functionari! prin optimizarea structurii si competentei institutiilor de stat abilitate cu functii
de prevenire si combatere a coruptiei! prin incadrarea si promovarea personalului e%clusiv
pe criteriile profesionalismului, competentei, abilitatii manageriale si eficientei, printr-un
mecanism bine reglementat de selectare si numire a functionarilor (concurs, testare etc.) in
ministere, departamente si in alte institutii de stat! se va asigura stabilitatea si continuitatea
lucratorilor care realizeaza perfomante profesionale,:rmeaza a fi perfectionate
mecanismele de
interactiune intre functionarul public si beneficiarul de servicii publice.
Asi+!rarea tra&spare&tei si respo&sa%iitatii i& acti,itatea
poitica
urmeaza a fi studiata legislatia si practica internationala. 7n special, se vor opera o serie de
modificari in legislatie pentru ca finantarea partidelor si a campaniilor electorale sa se
efectueze cu respectarea adevarata a principiilor transparentei si responsabilitatii. 'e
asemenea, este importanta stabilirea raspunderii penale pentru mituirea alegatorilor in
cadrul campaniilor electorale, precum si a responsabilitatii in fata poporului pentru
activitate politica.
Di(i&!area e)ecteor cor!ptei as!pra sector!!i pri,at
7n acest sens impunindu-se modificarea legislatiei fiscale si vamale intru reducerea poverii
fiscale si sporirea responsabilitatii in caz de evaziune fiscala. 9e va elabora un mecanism
de combatere a fenomenului economiei subterane si de reintegrare a mi/loacelor ei in
economia legala.
I&te&si)icarea cooperarii i&stit!tiior p!%ice c! societatea
ci,ia
:n obiectiv ma/or al politicii de prevenire a coruptiei il constituie implicarea societatii
civile in actiunile de prevenire a coruptiei si informarea opiniei publice cu privire la
cauzele si consecintele coruptiei, la paguba pe care o aduce. 'ezvoltarea cooperarii
interinstitutionale si a relatiilor cu societatea civila se va a%a pe facilitarea cooperarii intre
institutiile cu atributii in domeniul prevenirii coruptiei, precum si intre acestea si societatea
civila! coordonarea eforturilor acestor institutii prin facilitarea sc#imbului de informatii,
incura/area desfasurarii in comun a unor actiuni, obtinerea de resurse umane sau te#nice
necesare unor actiuni de
amploare, identificarea si eliminarea principalelor impedimente aparute in practica!
oferirea unei imagini complete si coerente a eforturilor autoritatilor in acest domeniu.
TEST1@
S!%iect!1 teorii casice
1.1. Descr scoaa (e'i!!i soc si scoaa i&terpsi7oo+ica
9coala mediului social reprezentata de *. Lacassagne si L. "anouvrier plaseaza ca factor
principal in determinarea criminalitatii il constituie insasi mediul social si anume elementele
economice. *stfel dupa Lacassagne criminalul nu este innascut, ci e un produs al conditiilor
proaste de viata economica. *ceste conditii nesatisfacatoare pt individ ii creaza anumite anomalii
psi#ice. *stfel prezenta unui numar impunator de factori psi#ologici indica un om bolnav.
*cesta scoala a intocmit Pcalendarul crimelor( -- asupra criminalitatii influienteaza factorul
fizic, mediul climateric si natural. *stfel crimele contra proprietatii se comit mai des in sezoanele
reci si numarul lor scad odata cu cresterea temperaturii. "anouvriei considera ca din punct de
vedere antropologic atit criminalul, cit si omul onest sint identici. *stfel crima e de natura pur
sociologica, iar criminalul un produs social.
Scoaa i&terpsi7oo+ica @ O. ,arde pune la baza proceselor sociale fenomenul imitatiei. 7n
opinia lui ,arde nu e%ista un tip criminal innascut, ci unul profesional, crima se invata in cadrul
societatii ca si orice alta profesie, influinta unui comportament asupra altei persoane este ca o
e%primare a modei. ?l a pus bazele e+ii i(itatie care presupune o actiune de sus in /os de la
clasele bogate spre cele sarace, de la destepti la mai putin destepti. Criminalitatea ca un fenomen
social are ca cauze principale factori ca mizeria, incultura, influienta negativa a mediului
incon/urator.
2.2. Ar+!(e&tati te*ee socioo+ice ae !i E. D!r67ei(
Scoaa socioo+ica a !i E. D!r67ei( se intemeiaza pe conceptul ca crima este fenomen
normal necesar oricarei socirtati fiind o parte integranta a acesteia. Crima este un act care trebuie
pedepsit, iar o societate fara crima este imposibila. Conceptia sa despre caracterul nrmal, necesar
si util al criminalitatii a fost criticat, dar in acelasi timp el a largit mult orizontul de cercetare a
individului criminal si a crimei ca fenomen social. * eleborat co&cept! a&o(iei care reprezinta
o stare obiectiva a mediului special caracterizata printr-o dereglare a normelor sociale datorita
unor sc#imbari bruste @ crizele economice \ ceea ce duce la o neconcordanta intre nevoile
individului si mi/loacele disponibile pt a le satisface. Cu cit mai mult are individul, cu atit mai
mult isi doreste.
1.3. For(!ati ro! scoii po*iti,iste itaie&e i& co&stit!irea cri( ca stii&ta
insasi constituirea criminologiei ca stiinta s-a datorat parcurgerii mai multor etape succesive
fiecare din ele marcate de contributia reprezentantilor scolii pozitiviste italiene.
7 etapa este marcata de activitatea lui Cesare Lombroso care s-a impus prin conceptia sa despre
delicventul innascut, individul este marcat de diferite inferioritati si anomalitati organice cum
sunt stigmatele anatomice (asimetria craniului, oc#ii mici si fara de e%presie), fiziologice
(daltonismul, tatua/ul natural), de tip constitutional (masculinitatea, infantelismul) si psi#ologice
(lipsa de mila, cainta cruzime pronuntata, inteligenta redusa). 7ndividul criminal din punct de
vedere antropologic este diferit decit omul normal. Criminalitatea se poate transmite prin
ereditate
77 etapa @ activitatea lui ?nrico =erri @ a studiat cauzele ezterne ale criminalitatii, astfel crima
este un fenomen comple% de origine biologica, fizica si sociala. *ceasta constitutie are un
caracter criminal denumita nevroza criminala. Criminalitatea se repeta in timp nu #aotic , ci
respectind o anumita oscilatie permanenta, dinamica criminalitatii fiind supusa unei e+i a
sat!ratiei, astfel criminalitatea nu poate depasi anumite limite, incit dupa o perioada de
supradaturatie orice fenomen, inclusiv cel al criminalitatii revine la limite Pnormale(.clasifica
infractorii in nebuni, din obisnuinta, innascuti, de pasiune, de ocazie. 'atorita multitudinii de
tipuri de infractori =erri propune instituirea mai multor pedepse, precum si respecatarea stricta a
individualizarii acesteia.
777 etapa @ Raffaele Oarofalo @ atribuie un aspect psi#ologic specificind ca nu e%ista criminalul
antropologic deosebit, ci tipuri psi#ologice dinainte stabilite. ?l imparte infractorii in #oti,
asasini, perversi, la baza lor se afla anomalia morala care impinge individul spre comiterea unei
infractiuni, dar care pt a se materializa are nevoie de e%istenta unor factori de mediu favorabile.
'upa el infractiunile pot fi delimitate in 'elicte /uridice si naturale. 'rept naturale sunt acelea
care incalca normele morale si care sunt pedepsite in toate timpurile si pe intreg globul
pamintesc. Cele /uridice nu au la baza lipsa de simt moral si se pedepsesc diferit de la o tara la
alta.
S!%iect2 1icti(a i&)racti!&ii
1.Criterii 'e casi)icare si tipoo+ia ,icti(eor
?%istK mai multe criterii de clasificare ale victimelor
$.'upa categoria infractionala se pot diferenLia numeroase categorii de victime
victime ale infracLiunii de vKtKmare corporal K
victime ale infracLiunii de viol!
victime ale infracLiunii de tMl#Krie etc. Practic, victime e%istK la orice componenLK de
infracLiune din partea specialK a Codului penal.
&.'upK. gradul de implicare Ni de responsabilitate Mn comiterea infracLiunii a victimilor
am analizat clasificKrile iui "endels#o#n, =atta# Ni Lamborn, a%Mndu-ne, Mn final, pe
clasificarea lui 9#eleB din $262
infractor activ - victimK pasivK!
infractor activ - victimK semiactivK!
infractor activ - victimK activK!
infractor semipasiv - victimK activK!
infractor pasiv - victimK activK.
).'upK criteriul "iolo+ic,psi,olo+ic si social se Mnscrie clasificarea XpKrinteluiX
victimologiei Mn
consumatorii de alcool 0i1sau dro+uri2
persoanele cu o inteli+en34 redus4. Mn concepLia lui Wentig, aceNtia sunt nKscuLi spre a ti
victime datoritK naivitKLii Ni credulitKLii lor!
persoanele temporar deprimate, singuratici sau cu Xinima zdrobitKX pot cKdea uNor pradK
#oLilor, escrocilor etc!
persoanele ac,iitive, adicK cele care Mn orice Mmpre/urare cautK sK-si mKreascK bunurile.
*ceastK tendinLK poate duce atMt la crimK, cMt Ni la victimizare!
persoanele destr4"4late, desfr5nate ! e%puNi pericolului atacurilor fizice,se%uale.
*lLi autori fac clasificarea Mn funcLie de apartenen3a la o anumit4 cate+orie social4. *Na,
*. Qarmen distinge
copii dispKruLi!
copii maltrataLi fizic sau se%ual!
persoane Mn vMrstK!
femei maltratate!
victime ale atacului se%ual!
victime ale accidentelor rutiere.
2.Sta%iiti perso&aitatea si co(porta(e&t! ,icti(ei i& (eca&is(! act!!i
i&)ractio&a.
=apta infracLionalK sKvMrNitK Mn cadrul fenomenului criminalitKLii cunoaste Mn realitate un
veritabil cuplu psi#ologic.
>ictimele adesea colaboreazK cu criminallii lor. *c colaborare poate fi con03ienta,
incon0tient42su"con06ien34.
Criminalitatea. Mn formele sale cele mai variate este produsul activitKLii llnNtiente,
responsabile a criminalilor de ocazie, de obicei, de profesie Ni activitKLii victimelor
participante, care suportK consecinLele fizice, morale Ni materiale ale criminalitKLii.
Rolul victimei Mn mecanismul actului infracLional poate fi e%trem de divers din acest punct
de vedere, comportamentul victimei poate fi
poitiv, adica victima opune reistenta activK agresorului!
neutru - nu contribuie nici la comiterea infracLiunii si nici la contracararea ei!
ne+ativ - victima MnsKNi MncalcK Mntr-un oarecare mod normele morale sau /uridice.
LuMnd drept criteriu +radul de participare 0i de r4spundere a victimei Mn comiterea
infracLiunii, cercetKtorul 9tep#en 9c#afer stabileNte citeva categorii victimale
victime care anterior crimei nu au avut nici o legKturK cu faptasul Mntilnirea dintre victimK
Ni infractor este complet MntMmplKtoare, iar

victima nu are nici o parte din vinK!
victime provocatoare, care anterior faptei infracLionale au comis conNtient sau inconNtient,
ceva ce a declanNat Xtrecerea la actX!
victime cae grabesc trecerea la act (lasa usa masinii descuiata)
-)victime slabe fiziologic, biologic, care nu pot opune rezistenLK criminalilor (bKtrMni, copii)!
.).victime slabe sub aspect social! acestea sunt persoanele ce aparLin unor grupuri minoritare
etnice sau religioase neagreate Ni cad victime agresiunilor fKrK sK aibK vreo vinK personalK!
victime autovictimizante, ce orienteazK victimizarea asupra lor Mnsele
(prostituate, cartofori, suicidari etc)!
6) victime politice, care au avut de suferit din cauza convingerilor lor.
,ot din punct de vedere al vinov43iei victimei, "endelso#n ($2.G) distinge urmKtoarele
categorii de victime
absolut nevinovate!
avMnd o vinovKLie minorK!
la fel de vinovate ca Ni infractorul!
mai vinovatK decMt infractorul!
absolut vinovatK, avMnd responsabilitatea totalK Mn comiterea infr.
,icti(ee pot fi acuate sau ap4rate.
$n sensul acuarii , seconsidera ca , dupa cum criminalii sunt condamnati p!u incalcarea
le+ii, asa si victimele tre sa raspunda p!u comportamentele lor pina si in timpul infr.7c
pot fi invinuite p1u erorile
comise, comportamentul indecent care au dus la apariLia unor consecinLe negative. 'eci,
evitarea vKtKmKrii Ni pericolului revine, de asemenea, Mn rKspunderea victimei. =iecare
trebuie sK-Ni ia mKsuri de precauLie pentru a reduce la minimum riscul victimizKrii.
]i invers, ap4r4torii victimei considerK cK cei care acuzK, victima e%agereazK mKsura Mn
care provocarea contribuie la comiterea infracLiunii si susLine cK ma/oritatea victimelor
sunt complet inocente, nevinovate, >inovaLi sunt criminalii, sau Mn cel mai rKu caz sistemul.
Mn funcLie de acest punct de vedere, rKdKcinile criminalitKLii ar trebui cKutate Mn instituLiile
de bazK pe care este construit sistemul social e%istent.
3.ea%orati 'irectiie pri&cipae ae acti,e s!%iectior pre,e&irii cri(i&oo+ice
9ubiectii prevenirii victimologice sunt reprezentate de organele de stat care au atributii in
sfera prevenirii si combaterii actelor infractionale.
>ictemele faptelor criminale au nevoie de protectie din partea 9. 'escriminarea nu este
acceptata .
>ictima poate fi aparata prin urm forme de catre aut de stat
$.*ccesul la /ustitie si tratamentul ec#itabil-victimele tre sa fie tratate cu compasiune si sa
le fie respectata demnitatea. *u dreptuil la acces in instantele /uridice si la o reparare
rapida a pre/udiciului suferit. ,re sa fie informate despre dre-le lor pentru a putea obtine
compensarea cuvenita.este dreptul victimei sa-7 fie satisfacute nevoile /uridice
a).Posibilitatea de recurs
b) asistenta /ur pe tot parcursul proced
c)limitarea dificultatilor in process
d)asigurrea securitatii lor si a familiilor lor
&.8blig de restituire si compensare
9a se repare ec#itabil pre/ cauzat victimilor, familiilor lor( bunurile)
).7ndemnizatie- tre sa fie asigurata o indemnizatie financiara care este in obligatia
infractorului in caz ca acesta nu are surse aceasta obligatie revine statului.o posibilitate de
imbunatatire a acestorcerinte ar fi cresterea, si intarirea fondurilor nationale de
indemnizare a victimilor
9ervicii-victimile tre sa primeasca asistenta materiala, medicala, psi#ologica si sociala de
care au nevoie prion intermediul organismelor benevole, comunitare si
auto#tone.Personalul serviciilor de politie , /ustitie , sanatate tre sa fie bine instruite ca sa
garanteze un a/utor prompt si corespunzator victemelor.
modalitate de a imbunatati situatia victimelor si de a preveni actele infractionale ar fi ca
org de stat sa modifice legislatia in raport cu situatia sociala a societatii. 'easemenea foarte
important este si faptul ca legislatia nationala sa corespunda cu legislatia internationala in
domeniu-conventii, tratatate etc.
TEST 11
Teorii 'e orie&tare psi7oo+ica
1.1.Noti!&ea 'e psi7a&ai*a
?ste un ansamblu de procedee destinate urmarii si descoperirii cauzelor devierilor
comportamentale si vindecarii unor boli psi#ice. 9e realizeaza prin discutii libere
asociative, prin sugestii, teste sau e%perimente avand scopul de a descoperi cauza
nevrozelor sau altor tulburari psi#ice.se scot la iveala tendintele ascunse, inclusiv de
agresivitate si se trec cu a/utorul psi#analistului prin cenzura ?ului si 9upraeului. ? o
metoda sondare si descarcare a inconstientului, preintimpina izbucniri negative si
criminale.
1.2.De(o&strati ,aa%iitatea teoriei 'e perso&aitate a !i Pi&ate
,eoria data e una din cele mai complete teorii de orientare psi#ologica. =rancezul Pintel
respinge ideea e%istentei unei Pdiferente de natura umanaP intre infractori si non-infractori,
acceptand o diferenta de +rad8impulsurile endogene si e%citatiile e%ogene determina
individul la crima.
,rasaturi ce urmeaza a se intruni la personalitatea criminala-3ucleul central al
personalitatii
$)e+ocentrismul- individualist si egoist
&) la"ilitate @ constructie psi#ica si morala slaba, firava, sc#imbatoare
))indiferenta afectiva @ rece, fara mila
a+resivitate @ viloent, dur
*gresivitatea activeaza criminalul, iar celelalte ) trasaturi dau culoare verde agresivitatii.
*lta trasatura e nivelul scaut de inteli+enta, e% =urturi )-Ddebili, &GD inapoiati! 8mor
-6Ddebili! &GDmarginiti! >iol .CDdebili, .CDinapoiati. "ulti sunt analfabeti,
abandonand scoala, nu cunosc normele de conduita sociala, nu au o pregatire profesionala-
astfel ei nu au frane care in mod normal retin un indivd de la crima.
Criminalii sunt oameni obisnuiti, e%ista doar o diferenta de grad, fiind o diferenta
cantitativa, nu calitativa. Criminologia Clinica
1.3.E,a!ati i(porta&ta teoriior co&te(pora&e 'e orie&tare psi7oo+ica
7lfred 7dler!comple9ul de inferioritate. 9entimentul de inferioritate a individului poate
evolua intr-un comple% de inferioritate prin frustrare din copilarie, iar persoana incearca sa-
si depaseasca propria conditie prin compensare si supracompensare ('emostene-defecte
vorbire-orator, 0eet#oven-surd), prin actiuni pozitive sau prin fapte antisociale in ambele
cazuri situandu-se in centrul atentiei sociale. ,eoria comple%ului de inferioritate e f.
populara si posibila in multe cazuri. ? comparata cu teoria puterii a lui 3ietsc#e, desi e
diametral opusa
-avid 7"ra,amsen!Rolul familiei!aceasta influenteaza mai mult decat conditiile
economice si sociale-relatiile afective familiale VCine este vinovat^ 9tudierea educatiei si
criminalitatii( V9ituatia incordata in familie-cauza principala a conduitei delictuoase(.preia
in mare parte teoria lui =reud, dar in afara de instinctul se%ual, adauga alte instincte. 'aca
se innabusa instinctul se%ual, se va manifesta su o alta forma. 'e capacitatea omuli de a-si
controla agresiunea, depinde comportarea lui. _ice ca copiii nu asculta de parinti pana la &
ani, la - ani aceasta conduita dispare, la unii se mentine p-u toata viata. 9unt predispusi
spre crima cei supratutelati sau cei carora nu li s-a acordat atentie. 9labirea controlului
supraeului ` o situatie de moment.
*ttienne de :reef. @ spune ca structurile afective sunt determinate de & grupuri de instincte
de aparare si de simpatie. 7n primii ani instinctele pot altera si determina o indiferenta
afectiva, individul degradeaza moral si comite crima. *cest proces e numit Vproces
criminogen( si are ) faze $)degradare progresiva a personalitatii ca urmare a unor esecuri,
nu gaseste motivare p-u respectarea normelor , se naste ideea de crimaE(asentiment
temperat( &) se accepta comiterea crimei, infractorul cauta complici, alege mediul,
timpulE(asentiment formulat( )) se cauta ocazia favorabila a comite crima, se accepta
eliminarea victimei Vcria; 'aca individul trece ) faze, el capata un Veu( criminal care
tolereaza ideea crimei, el trece mult mai usor la comiterea altei crime.
Testele de personalitate- . Paralel cu testele 7J. *u facut cercetari CresseB si 9c#nessler in
$2.C in 9:*-&. ani, au folosit )C scale diferite p-u compararea criminalilor cu
noncriminalii. 9otii :luek compara .CC minori delincventi (e%trovertiti, imulsivi, ostili) si
.CC nondelincventi au formulat statistici in ) tabele trasaturi de caracter, factori sociali,
trasaturi de personalitate. 7nventarul "ultifazic a Personalitatii "inesota-..C afirmatii-cu
scopul diagnosticarii psi#iatrice prin raspuns *devarat sau =als. aaldo e%amineaza 2-
lucrari de specialitate, in 1CD se constata diferente de personalitate, totusi nu sunt
important p-u a intelege comportamentul criminal.
,eoria personalitatii criminale a lui Pinatel a fost e%pusa la &.
SUBIECTUL 2
Tra)ic! 'e )ii&e !(a&e
2.1.'escrieti &ot 4!r$pe& si cri(i&oo+ica a tra)ic!!i 'e )ii&te !(a&e
2.2.Etapee tra)ic!!i 'e )ii&te !(a&e
*tapele ,=: sunt
recrutarea - adicK selectarea Ni racolarea persoanelor Mn vederea deplasKrii lor cKtre punctul
de destinaLie, Mn care se prezumK cK acestea vor fi e%ploatate se%ual sau prin muncK ori
servicii forLate, sau e%ploatate Mn sclavie sau Mn condiLii similare sclaviei, ori vor fi folosite
Mn conflicte armate sau Mn activitKLi criminale, ori le vor fi prelevate organele sau Lesuturile
pentru transplantare. 9electarea poate fi efectuatK de una din cele trei cate+orii de recrutori
bKrbaLi, avRnd vRrsta cuprinsK Mntre &C Ni )C de ani (pRnK la 6CD dintre recrutori)! femei, cu
vRrsta Mntre $1-). de ani, Ni familii.
'e obicei, recrutorii au ocupaLii ce presupun relaLii cu publicul (vRnzKtori, ta%imetriNti,
anga/aLi ai firmelor de turism etc). Cele mai des utilizate metode de recrutare sunt ofertele
false despre locurile de muncK Mn strKinKtate (c#elneriLK, dansatoare, babB-sitter, mena/erK
etc),.
transportarea ! presupune deplasarea persoanelor traficate peste frontiera de stat a R.
"oldova sau Mn interiorul LKrii, Mn vederea folosirii lor Mn scopurile prevKzute de ,=:.
,ransmiterea se desfKNoarK pe anumite rute, din Lara de origine spre Lara de destinaLie.
,recerea frontierelor se face cu a/utorul recrutorilor sau al cKlKuzelor Ni poate fi le+al4 (de
e%emplu, sub prete%tul unor e%cursii sau al participKrii la competiLii, Mntruniri etc.) Ni
ile+al4 (Mn cazul persoanelor minore sau fKrK paNaport etc)! printre LKrile de destinaLie cel
mai des figureazK "acedonia, fosta 7ugoslavia, (9erbia, "untenegru 0osnia Ni
WerLegovina), *lbania, 7talia, Orecia, ,urcia, Cipru N.a. Modalit43ile de traversare a
frontierelor sunt urmKtoarele
cu paNapoarte Ni vize le+ale2
cu paNapoarte Ni vize false2
cu mituirea serviciilor de frontierK!
cu evitarea serviciilor de frontierK.
transferul - adicK transmiterea persoanelor traficate de la un traficant la altul, prin vRnzare-
cumpKrare, donaLie, sc#imb, dare Mn c#irie etc, pentru ca victima sK fie folositK Mn scopurile
prevKzute deart. $G. CP al R"!
ad4postirea - constK Mn ascunderea victimelor traficului Mntr-un loc ferit, ascuns, pentru a nu
fi gKsite de persoanele care ar putea alerta autoritKLile despre infracLiunea de ,=:, precum
Ni pentru folosirea victimei Mn scopurile menLionate mai sus!
primirea - MnseamnK intrarea Mn posesie asupra VbunuluiX, adicK asupra victimei! la fel,
primirea MnseamnK Ni anga/area victimei Mn activitatea care i-ar permite criminalului de a o
folosi Mn scopurile ,=:
+.,.-laborati pro"rame de prevenire a './
,raficul de =iinLe :mane reprezintK o problemK ma/orK pentru R. "oldova Ni Mn
soluLionarea acesteia trebuie Mntreprinse un Nir de mKsuri concrete 6uridice, politice, social!
economice, informa!ionale 0i de parteneriat.
7n cele ce urmeazK e%pun unele viziuni, pe diferite planuri, asupra mKsurilor de profila%ie a
,=: Mn R. "oldova
Pe pa& 4!ri'ic
$.reducerea pragului minim de pedeapsK pentru ,=: Mn cazurile Mn care traficanLii vor
colabora activ cu organul de urmKrire penalK, vor MnlKtura consecinLele infracLiunii, vor
furniza importante informaLii ce ar permite lic#idarea unor reLele de trafic etc!
&.consider important sK se recunoascK marea contribuLie pe care o pot avea victimele ,=:
la dezvoltarea Ni implementarea mKsurilor anti-trafic!
se impune controlul riguros al activitKLii licenLiate Ni nelicenLiate, care pot produce ,=: -
agenLiile de turism, de anga/are la lucru peste #otare, agenLii matrimoniale Ni de escortK etc!
-.introducerea Mn legislaLie, ca circumstanLe agravante, ,=: sKvRrNit cu complicitatea
funcLionarilor publici sau, cu atRt mai mult, cu implicarea directK a acestora Mn traficul de
copii!
.. protecLia, din punct de vedere /uridic Ni nedivulgarea Mn public a identitKLii victimelor,
precum Ni respectarea Ni prote/area vieLii lor private!
G.pentru victimele care doresc sK figureze ca martori sau sK participe la procese trebuie sK
e%iste diferite forme de protecLie!
6.trebuie de garantat prin lege obligaLia statului de a acorda protecLie fizicK victimei,
indiferent de implicarea acesteia Mn cadrul urmKririi penale Ni acceptarea colaborKrii!
1..Mn toate cazurile, orice activitate /uridicK trebuie sK MnceapK cu garantarea anonimatului
victimei, protecLia identitKLii sale Ni a confidenLialitKLii cazului, iar numKrul persoanelor ce
intrK Mn contact cu victima sau cunosc anumite date, detalii din dosar etc, trebuie limitat pe
cRt este posibil!
2.necesar este anga/area femeilor Mn poliLia specializatK Mn lupta Mmpotriva ,=:, suficient de
multe Ni dispersate prin toate zonele LKrii!
$C.trebuie elaborate mKsuri orientate spre depistare grupKrilor criminale care practicK acest
gen infracLional, precum Ni mKrirea riscurilor pentru aceastK categorie de traficanLi!
$$.este necesar de introdus specializKri Mn cadrul instituLiilor superioare de MnvKLKmRnt (la
toate facultKLile de drept, sociologie Ni psi#ologie, asistenLK socialK N. a.) cu privire la ,=:! Mn
caz contrar va e%ista pericolul cK organele de drept vor rKmRne Mntotdeauna Mn urma tacticilor
folosite de traficanLi! Mn plus, aceste specializKri ar permite viitorilor colaboratori sK MnLeleagK
starea psi#osocialK a victimei, metodele specifice de interogare Ni alte particularitKLi ale ,=:.
Pa& poitic:
funcLionarii de stat, MnsKrcinaLi cu combaterea ,=: trebuie sK fie suficient de competenLi
pentru a identifica o potenLialK victimK!
&.statul trebuie sK acorde mi/loacele necesare pentru a asigura activitatea organelor
competente! de la Comitetul 3aLional pentru Combaterea ,=: pRnK la comisiile teritoriale!
).statul trebuie sK e%cludK ta%ele pe care le percepe "*? de la victimele traficului pentru a
le elibera documente temporare de cKlKtorie pentru repatrierea lor!
autoritKLile competente, Mn frunte cu Comitetul 3aLional pentru Combaterea ,=:, trebuie
sK MntocmeascK instrucLiuni
..statul trebuie sK asigure prezenLa unui numKr suficient de mare de femei printre
colaboratorii implicaLi Mn prevenirea Ni combaterea ,=:, inclusiv Mn toate raioanele
republicii!
G.planul naLional de acLiuni pentru combaterea ,=: este MncK prea puLin finanLat din partea
statului, iatK de ce Mn prezent doar 83O-urile finanLate de donatori independenLi Mntreprind
eforturi pentru a rKspunde necesitKLilor!
6.guvernul R" trebuie sK-Ni asume un Nir de anga/amente prin care ar oferi protecLie Ni
asistenLK pentru garantarea accesului victimelor ,=: la un azil, Mngri/ire medicalK Ni
specializatK etc.!
Pa& socio$eco&o(ic:
imbunatatirea conditiilor de viata si trai.
&.este prioritar de a MmbunKtKLi moralitatea, Mn special a agenLilor economici care se ocupK
cu comercializarea lucrKrilor tipografice Ni materialelor vizuale! Mn acest sens, se cer
modificKri serioase ale Regulamentului *genLiei de 9tat pentru ProtecLia "oralitKLii!
)."*7 Mn cooperare cu direcLiile Ncolilor trebuie sK asigure mKsuri Mn vederea desfKNurKrii
muncii educative Mn rRndurile potenLialelor victime, Mn special printre minorii cu vRrste
cuprinse Mntre $--$G ani!
-.guvernul R. "oldova trebuie sK manifeste un interes sporit pentru negocierea cu
oficialitKLile unor state strKine a problemelor privind elaborarea unui cadru /uridic ce ar
reglementa modalitKLile de plasare a cetKLenilor R. "oldova Mn cRmpul muncii!
..statul e dator sK asigure un salariu ec#itabil funcLionarilor antrenaLi Mn prevenirea Ni
combaterea ,=:, pentru ca aceNtia sK nu se lase ademeniLi de VatenLiileX oferite de
structurile criminale!
G.guvernul R. "oldova trebuie sK introducK un Nir de restricLii Mn vederea obLinerii licenLei
pentru firmele de plasare Mn cRmpul muncii peste #otare, pentru agenLiile de turism Ni cele
matrimoniale!
6.statul trebuie sK interzicK publicarea anunLurilor publicitare ale agenLiilor Ni firmelor ce
nu deLin licenLa corespunzKtoare!
1.statul nu poate sK intervinK Mn activitatea agenLilor economici, Mn special Mn cazul
producKtorilor! aceNtia trebuie sK aibK acces liber la pieLele internaLionale de mKrfuri, servicii,
te#nologii Ni informaLii!
Pa& i&)or(atio&a:
$.mass-media /oacK un rol primordial Mn informarea societKLii despre traficul de fiinLe
umane!
&.statul, prin intermediul publicaLiilor sale oficiale, trebuie sK publice trimestrial Ni anual
informaLii statistice despre trafic! aceste informaLii iniLial urmeazK a fi valorificate la nivelul
structurilor abilitate ("*7, "*?, ProcuraturK, "J etc), apoi centralizate Ni publicate!
).difuzarea spoturilor publicitare anti-trafic pe toate canalele ,> Ni radio, cu indicarea
numerelor tel. de Mncredere!
-.guvernul R", prin toate structurile sale, trebuie sK efectueze cercetKri Ni sonda/e
sociologice, care ulterior vor servi pentru informarea Ni instruirea populaLiei!
statul, Mn mod centralizat, trebuie sK difuzeze culegeri
statistice, broNuri, pliante, materiale video etc, promovRnd o
G.statul e dator sK punK la dispoziLia fiecKrui cetKLean care pleacK peste #otarele LKrii, date
despre adresele misiunilor diplomatice ale R" Mn strKinKtate, precum Ni alte informaLii
utile!
6.statul trebuie sK-Ni informeze cetKLenii despre pieLele de muncK din alte LKri, precum Ni
despre posibilitKLile legale de emigrare!
TEST 12
SUBIECTUL 1
#eto'oo+ia cerectarior cri(i&oo+ice
1.1.Not 'e (eto'a si te7&ica 'e i&,esti+are cri(i&oo+ica.
"etoda este o creatie a mintii umane care se diversifica intr-o multime de metode
particulare fiecare dintre acestea ind nastere la te#nici diferite de cercetare.
,e#nica-reprezinta procedura , felul practic in care se utilizeaza o metoda sau alta de
cercetare.
_is altfel, te#nica este o metoda in actiune
1.2.Deter(i&ati (eto'oo+ia cercetarior cri(i&oo+ice.
"etodologia criminologica-parte din criminolagie care se ocupa cu studiul metodelor si
te#nicilor de investigare a fenom infractional , urmarind integrarea acestora intr-un sistem
lgic, care sa permita indeplinirea scopurilor acestei stiinte.
Criminologia utilizeazK Mn abordarea obiectului sKu de studiu o serie de metode de
cercetare, care Mi permit obLinerea rezultatelor NtiinLifice urmKrite. "a/oritatea
criminologilor au adoptat pentru toate aceste metode denumirea comunK de metode
particulare.
:nele sunt generale, fiind utilizate Mn mKsurK egalK de o serie MntreagK de NtiinLe, altele sunt
proprii numai unei (unor) NtiinLe.
'in categoria metodelor particulare cu un grad ma%im de generalitate, fac parte metoda
o"serv4rii, metoda e9perimental4, metoda istoric4 N.a.
7ntrebuinLarea acestor metode la studiul criminologie este impusK de e%istenLa unor aspecte
Ni fenomene similare Mn diferite domenii ale realitKLii. 9pre e%emplu, aplicarea metodei
istorice Mn analiza unor fenomene concrete este /ustificatK de faptul cK orice fenomen se
naNte, evolueazK, ca apoi sK disparK, zis altfel, orice fenomen are o evoluLie Mn timp.
'in cea de-a doua categorie fac parte acele metode, cu un grad mai redus de generalitate, la
care apeleazK numai anumite discipline, aNa cum
este metoda clinic4, sau metode proprii numai unei NtiinLe anumite.
Criminologia apeleazK Mn egalK mKsurK la metode apte sK permitK studierea fenomenului Mn
ansamblul sKu, dar Ni la metode de cunoaNtere a personalitKLii infractorului, la metode
succeptibile sK dezvKluie atRt latura cantitativK, cRt Ni pe cea calitativK a obiectului supus
cercetKrii. Cea mai simplK clasificare ar consta Mn divizarea metodelor Mn
cantitative Ni
calitative.
1.3.)or(!ati (eto'e si te7&ici 'e cercetare cri(i&oo+ica
'intre metodele de cercetare mai frecvent utilizate evidenLiem
#etoda observa0iei sau o"servarea reprezintK una din principalele cKi de cunoaNtere a
fenomenului infracLional. 3ici una dintre metodele particulare nu se poate delimita de
observare, aceasta reprezentRnd momentul contactului iniLial Mntre cercetKtor Ni obiectul sKu
de studiu.
'istingem observarea empirica si stiintifica.
o"servare empiric4 este la MndemRna oricKrei persoane! ea apare spontan Mn contactul zilnic
dintre individ Ni realitatea Mncon/urKtoare, fiind limitat la sfera de interese al individului, la
grupul social din care face parte. ?a are un caracter subiectiv, observatorul fiind influenLat
de propriile sale opinii. 8bservarea empiricK este incapabilK sK ofere o imagine completK .
%"servarea 0tiin3ific4 are un Nir de reguli generale. CunoaNterea Ni respectarea lor
constituie premisa fundamentalK a trecerii la etapa investigKrii fenomenelor prin te#nicile
particulare ale observaLiei Ni de aici la obLinerea unor rezultate semnificative pe plan
NtiinLific.
#etoda experimental& sau e9perimentul este o metodK aplicatK Mn cele mai felurite
domenii ale NtiinLei. *nume pe cale e%perimentalK cercetKtorul sesizeazK legKturile Mntre
diferite fenomene dar mai ales -raportul de cauzalitate dintre acestea.
*9perimentul, ca metodK criminologicK, reprezintK o observare provocatK Mn condiLii alese
de e%perimentator.
Principalele particularitKLi ale metodei e%perimentale sunt
provocarea!
varierea Ni repetarea fenomenului studiat.
#etoda clinic& cerceteazK cazul individual Mn scopul formulKrii
unui diagnostic Ni prescrierii unui tratament. *stfel, ea cerceteazK cazul
individual Mntr-un scop precis determinat.
"etoda clinicK reprezintK calea prin care se tinde cKtre o cunoaNtere multilateralK a
personalitKLii infractorului. ]i criminologia clinicK, Mn ansamblul sKu, are ca suport
metodologic aceastK metodK. =iind organizatK conform principiilor clinicii medicale, ea MNi
propune formularea unui dia+nostic pe baza cKruia urmeazK sK se evalueze viitoarea
conduitK a subiectului Ni sK se formuleze un pro+nostic social. La fine, se va elabora un
program adecvat de tratament. "etoda clinicK nu-Ni propune, prin urmare, sK compare un
infractor cu un noninfractor, ci MNi concentreazK atenLia asupra unui caz determinat,.
"etoda clinicK se realizeazK Mn practicK printr-un comple% de te#nici de investigare, cum
sunt observarea, studierea documentelor, testele psi#ologice, e%amenele de laborator etc.
#etoda statistic&.
Criminalitatea este un fenomen social de masK, iar aici metoda cea mai potrivitK este
metoda statisticK, care se foloseNte frecvent Mn criminologie individual Mntr-un scop precis
determinat.
Cu a/utorul ei putem cunoaNte mKrimea Ni volumul criminalitKLii, dinamica Ni desfKNurarea
criminalitKLii Mn timp, Mntinderea Mn spaLiu etc.
9tatistica - privitK Mn sensul modern al termenului ca NtiinLa interpretKrii faptelor prin
raportare la modelele probabiliste - constituie un puternic instrument de cercetare a
problemelor criminalitKLii.
Ca NtiinLK a repartiLiilor, statistica MntrebuinLeazK metode Ni procedee moderne, matematice,
cum sunt teoria probabilitKLilor, sonda/ul statistic, analiza factorialK N.a., pentru observarea,
prelucrarea Ni analiza statisticK a fenomenelor sociale, inclusiv a criminalitKLii.
#etoda tipolo"ic& ca una din cele mai vec#i metode de cercetare criminologicK a servit Mn
principal la
descrierea unui aNa-numit tip criminal Mn opoziLie cu tipul noncrininal!
descrierea unor tipuri particulare de criminali (profesionist, violent, escroc etc)!
- stabilirea unei tipologii criminologice a actului infracLional.
"etoda tipologicK este prezentatK Mn criminologia de orientare sociologicK Ni Mn cea
de orientare psi#ologicK, dar cea mai mare frecvenLK se observK Mn tendinLa
bioantropologicK Mn criminologie. *utorii acestei ultime tendinLe au fost serios preocupaLi
sK argumenteze e%istenLa unui tip constituLional de infractor.
"etoda tipologicK are la bazK noLiunea de tip. ,ipul reprezintK o combinaLie a mai multor
trKsKturi caracteristice pentru fenomenul studiat. 8 grupare de tipuri Mntre care se
repartizeazK diferitele trKsKturi caracteristice ale fenomenului studiat constituie o tipolo+ie.
8rice tipologie opereazK o selecLie, oprindu-se asupra acelor trKsKturi care prezintK o
asemenea importanLK pentru descrierea fenomenului, MncRl permite eliminarea tuturor
celorlalte elemente ca fiind de ordin secundar.
#etoda comparativ& o MntRlnim Mn toate fazele procesului de cercetare criminologicK.
*.0rimo afirmK cK, prin vocaLie, ca Ni prin utilizare, metoda comparativK reprezintK metoda
cu cel mai larg cRmp de aplicare Mn NtiinLele sociale
?. 'ur+#eim aratK referitor la metoda comparativK cK X3u avem decRt un anumit mod de a
demonstra cK Mntre douK fapte e%istK o relaLie logicK, un raport de cauzalitate, acela de a
compara cazurile Mn care ele sunt prezente sau absente simultan Ni de a cerceta dacK
variaLiile pe care He prezintK Mn aceste combinaLii diferite de impuritKLi dovedesc cK unul
depinde de celKlalt.
'eci, o comparaLie presupune cel puLin douK elemente care urmeazK a fi comparate.
:na din te#nicile fundamentale de percepere sistematicK este observarea.
8bservarea este recomandatK Mn studierea colectivitKLilor sau grupurilor cu activitKLi
determinate, uNor de perceput, urmKrit Ni studiat. 9e pot distinge mai multe tipuri de
observare, noi, propunRndu-ne o trecere Mn revistK a principalelor
Mn raport cu fenomenul studiat relaLia observatorului cu realitatea supusK observaLiei poate
fi direct4 sau nemi6locit4 Ni indirect4, mi6locit4 (spre e%. observarea documentelor)!
Mn funcLie de etapa cercetKrii, observarea poate fi +lo"al4 0i par3ial42
Mn raport cu obiectivele Ni scopurile urmKrite, observarea poate fi sistematiat4 Ni
nesistematiat4. ".Ora4itz
$C-
aratK cK operaLia de sistematizare se poate realiza pe douK
cKi fie prin clasificarea comportamentelor Mn categorii, fie prin notarea comportamentelor
Ni clasarea pe o scalK de apreciere.
$C.
observarea nesistematizatK este mai greu de realizat deoarece cercetKtorul nu participK la
viaLa grupului studiat.
Mn raport cu poziLia observatorului faLK de sistemul studiat, observarea poate fi e9tern4
(observatorul se aflK Mn afara sistemului studiat), intern4 (observatorul - Mn interiorul
sistemului).
SUBIECTUL 2
SPALAREA BANILOR:
2.1.De) &oti!&i si co&cepte 4!r$pe& si cri(i&o+e&i pri,i&' spaarea %a&ior
Cod Penal @ savirsire actiunilor fie spre atribuirea unui aspect legal sursei si provinientei
mi/l banesti, a bunurilor sau veniturilor obtinute illicit in urma savirsirii infractiunilor, fie
spre tainuirea, deg#izarea sau denaturarea informatiei priv natura, originea, miscarea,
plasarea sau apartenenta acestor mi/l banesti, bunuri sau venituri despre care pers stie ca
provin di activit infractional. ,ermenul de Vsplare a banilor( apare prin anii $2&C, cand aa
personaliti ca *l Capone i 0ugsB "oran au desc#is spltorii in C#icago pentru a-i spla
Vbanii murdari(, iar bandele stradale cutau s dea o e%plicaie legitim banilor pe care ii
obineau din activiti infracionale.
V9plarea banilor( este o e%presie de origine american utilizat iniial de structurile crimei
organizate pentru a desemna reinvestirea in afaceri ilicite a banilor obinui din asemenea
afaceri,utilizand in acest scop circuite financiare naionale i internaionale .
Prin termenul Vsplarea banilor( legiuitorul are in vedere Vlegalizarea veniturilor
ilegale(,folosindu-le in calitate de sinonime. 'esigur, utilizarea acestuia simplific
comunicarea, evitandu-se astfel e%plicaiile in plus, cu atat mai mult c termenul Vsplarea
banilor( a cptat amploare in plan internaional, fiind inclus c#iar i in actele internaionale .Pe
lang Vsplarea banilor( este utilizat frecvent i termenul Vbani murdari(.
2.2Co(parati (eto'e si te7&ici 'e spaare a %a&ior.
0ani Vmurdari(, deoarece detinatorii lor ii investesc in practici ilegale,
precum contrabanda, evaziunea fiscal, coruperea, e%portul ilegal de capital si altele .
,otodat, trebuie facut o distincie clar intre banii care sunt Vmurdari( datorit modului in care
sunt catigaiti banii care devin Vmurdari( prin faptul ca
posesorii banilor Pcurati( se sustrag de la plata impozitelor sau de la controalele burselor.
*cseti bani sunt obtinuti prin evaziune fiscal i rezult din activiti comerciale sau financiare
legale, dar, care odata sustrasi de la plata impozitelor ctre stat, dobandesc statutul de
venituri ilegal obinute.,rebuie mentionat ca atat splarea banilor Vmurdari( cat si
tranzactiile cu Vbani cenusii( urmeaza, in foarte multe cazuri, caile ce trec prin rile
cunoscute drept Pparadisuri financiare(, adic prin acele locuri unde pot fi efectuate
tranzacii imense fara nici o posibilitate de control i supraveg#ere din cauza absenei
reglementrilor adecvate sau acolo unde reglementrile sunt foarte permisive, facilitand i
incura/and circulaia financiar ilegal.
7n opinia lui Petru Ciobanu , obiectivele splrii banilor sunt urmtoarele
de a legaliza venituri obinute din surse, afaceri ilicite sub form de venituri legitime,
pltind de bunvoie impozit pe acele profituri (prin investiii)!
evaziunea fiscal @ banii se transfer intr-un paradis fiscal in scopul evaziunii fiscale,
banii fiind folosii din acel loc!
de a sc#imba bancnote cu valoare nominal mic (obinute de ctre gruprile criminale
din comerul stradal de stupefiante) in bancnote cu valoare nominal mare!
de a obine cecuri bancare in sc#imbul valutei!
de a converti o anumit moned (obinut din traficul de stupefiante) intr-o valut
acceptabil prin sc#imburi valutare (necesar pentru comiterea altor infraciuni)!
de a converti valut binecunoscut intr-una generic, obinut din /efuirea bncilor,
e%torcarea de fonduri, rpiri de persoane!
de a converti valuta in obiecte de colecionar sau pur i simplu de a o ascunde (prin
ac#iziionarea unor piese din aur, argint, platin, lucrri de art, monede)!
de a cumpra bunuri, mi/loace de transport i depozite in scopul activitilor ilegale
ulterioare (automobile, magazii, depozite).
:na din primele modalit transferarea unei proprieti, se refera la fapte ce se comit, de
obicei, de ctre cel care posed acea proprietate i care dorete s-i ascund sau s masc#eze
originea ilegal a acesteia.
"odalitate a doua cuprinde tinuirea sau deg#izarea naturii, originii, amplasrii, dispunerii,
deplasrii sau a apartenenei reale a bunurilor sau a drepturilor relative. =cand coraportul
acesteia cu prima modalitate, rezult c in calitate de subiect activ apare unul special, de
e%emplu, anga/ai ai unor instituii financiar-bancare, ageni, comerciani etc., care a/ut sau
favorizeaz pe posesorii veniturilor ilegale in vederea mascrii sau deg#izrii provenienei
criminale a acestora.
* treia modalitate const in ac#iziionarea, deinerea sau utilizarea bunurilor. =a de
aceast form am avea anumite rezerve, din considerentul c simpla ac#iziionare sau deinere a
unui bun nu constituie de/a o legalizare a originii lui, iar utilizarea bunurilor ar fi similar
primei forme sau celei de-a doua. "ai curand, ac#iziionarea unui bun ilegal ar fi, conform
prescripiilor iunea primar in cazul in care cel ce teoriei generale a dreptului penal,
complicitate la infrac ac#iziioneaz bunul de la subiectul infraciunii primare a promis
dinainte favorizarea acestuia.
3.3.#as!ri 'e pre,e&ire si co(%atere a spaarii %a&ior
7n "area 0ritanie, splarea banilor se atribuie la infraciunile grave legate de
comercializarea mi/loacelor narcotice, terorismul, furtul, /aful, escroc#eria i anta/ul. 'e
asemenea, in legislaia acestei ri e%ist dou te%te care reglementeaz aspectele privind
fondurile rezultate din activitile criminale. :n prim te%t este cuprins in seciunea &- a
V*ctului pentru sancionarea traficului de droguri( adoptat in $21G, in care se stipuleaz
faptul c orice persoan care acord asisten unui ter, pentru ca acesta s poat profita de fonduri,
tiind sau suspectand c ele pot proveni dintr-un trafic de stupefiante, este pasibil de o
pedeaps care poate a/unge pan la $- ani de inc#isoare. *l doilea te%t este cuprins in V*ctul
de prevenire a terorismului( adoptat in anul $212 care sancioneaz orice persoan ce acord
asisten pentru obinerea sau disimularea fondurilor provenite dintr-o activitate de tip
terorist. Legea britanic cere tuturor bncilor i instituiilor de credit, societilor de asigurare i
celorlalte companii anga/ate in activiti de investiii s stabileasc responsabiliti clare pentru a
asigura respectarea procedurilor de identificare a infractorilor care intenioneaz s foloseasc
aceste instituii pentru splarea fondurilor ilicite.
Legea Republicii "oldova nr.l6$-S777 din CG.C6.2- cu privire la secretul comercial!
Legea Republicii "oldova nr. ..C-S777 din &$.C6.2. cu privire la instituiile financiare!
Wotrarea 0ncii 3aionale a Republicii "oldova nr.2- din &..C-.&CC& privind
Recomandrile referitor la elaborarea de ctre bncile din Republica "oldova a programelor
privind prevenirea i combaterea splrii banilor.
7n ma/oritatea statelor splarea banilor constituie infraciune. Plus la aceasta, in multe state
e%ist legi concrete (speciale) care e%pres reglementeaz aspectele problemei date i care
constituie un fundament al msurilor legale in lupta cu splarea banilor.
*stfel, in 9:* legislaia actual privind combaterea splrii banilor, e%ist la nivelul
intregii federaii i la nivelul fiecrui stat membru al federaiei. La baza legislaiei federale se
afl Legea cu privire la secretul bancar din $26C i Legea despre controlul asupra splrii
banilor din $21G. 7n ceea ce privete dreptul penal material splarea banilor este prevzut ca
infraciune in art.$2.G al culegerii de legi.
*rt. $6- Cod penal al =ederaie Ruse prevede rspundere penal pentru legalizarea
(splarea) mi/loacelor bneti sau a altor valori dobandite pe cale criminal de alte persoane. 'e asemenea, prin Legea
special din $) iulie &CCC VCu privire la contracararea legalizrii (splrii) veniturilor dobandite pe cale criminal( este
definit acest fenomen i sunt stabilite principiile fundamentele de prevenire
TEST13
SUBIECT 1. Teorii casice as!pra cri(i&aitatii
1. Reat
'espre scoaa carto+ra)ica si +eo+ra)ica
9coala cartografica sau geografica are ca intemeietori pe *. Juetelet si *-" OuerrB. *ccentul
principal e pus pe studierea factorilor de mediu si geografici asupra comportamentului criminal.
?i constat raspindirea criminalitatii pe anumite zone geografice in dependenta de clima,
temperatura, latitudine, altitudine. ?i au constatat e+ea ter(ica a cri(i&aitatii in conformitate
cu care infractiunile contra proprietatii sunt mai raspindite nord si sezoanle reci ale anului, iar
infractiunile de violenta la sud si sezoanele calde. ?i au fost printre primii care au sesizat
influinta migratiei, a densitatii populatiei, a urbanizarii asupra fenomenului criminalitatii.
Juetelet considera ca omul este un produs al mediului fizic si social, iar infractiunea este
pregatita de insusi societate, criminalul fiind doar instrumentul de e%ecutare.
2.Co(par teoriie 'i& ca'r! c!re&t!!i psi7oo+ic casic
,eoriile din cadrul curentelui psi#ologic clasic putem mentiona acele care au studiat fenomenul
criminalitatii sub impactul factorilor de ordin psi#ologic. Prin intermediul acestora putem
mentiona ca crima deriva din anomalii sau anormalitati psi#ice. Crima e un fenomen patologic,
produs de nevroze sau de isterie, precum si de dezec#ilibru psi#o-patologic sau idiotie. 'eci
criminalul este nu un nebun, ci un dezec#ilibrat, maniac, isteric, nebun moral. 7n cadrul
curentului dat s-au formulat citeva orientari, printre care asociationismul si be#aviorismul.
=iecare din aceste orientari face o proprie analiza a metodei de cercetare a comportamentului
individului.Asociatio&is(! e raspindit in ?uropa sec $1-$2 si plaseaza la baza studierii
fenomenelor psi#ice procesul de asociere, astfel fiecare proces psi#ic este rezultatul unui lant
aspciativ care se formeaza in constiinta omului criminal sau normal indiferent de vointa sa prin
transmiterea verbala a ideilor asociative si provocarea pe aceasta cale a unor discutii libere. Prin
intermediul acestora se poate a/unge la descoperirea criminalului, metoda des utilizata in metoda
freudiana. Be7a,ioris(! @ curent psi#ologic american sec &C. la baza studierii
comportamentului criminal relatia dintre stimul si raspuns. ?i incearca e%plicarea mecanismelor
si proceselor psi#ice prin intermediul Pautoobservarii( sau a Pobservarii in interior(. *stfel pt a
cunoaste comportamentul uman este suficient de a studia relatia dintre stimulul e%terior si
raspunsul individului fara a se apela la constiinta.
3. Reatati ro! )re!'is(!!i si a 'octri&ei psi7a&aitice i& cri(i&oo+
Fre!'is(! reprezinta una dintre cele mai importante orientari psi#ologice din cadrul curentului
clasic, mai este denumit si doctrina psi#analitica. =reud in cercetarile sale a stabilit ca rolul
principal in determinarea comportamentului uman il are inconstientul care formeaza cel mai larg
si puternic sector a mintii umane, care se deosebeste de preconstient care prin diverse stimuli
poate deveni constient. 'upa =reud viata psi#ica a oricarui individ cuprinde ) nivele diferite
Si&ee. E! si S!prae!. 9inele reprezinta gindirea inconstienta si cuprinde toate instinctele
primare un rol princiipal fiind atribuit instinctelor se%uale, la care se adauga cele distructive si
agresive. Comportamentul criminal e o manifestare sau rabufnire a instinctelor din subconstient,
care fie sunt dobindite prin nastere fie apar in primii ani de copilarie. ?ul reprezinta constirntul
persoanei si se constituie din cunostintele persoanei despre sine, el garanteaza ec#ilibrul necesar
intre instinctele si tendintele profunde ale individului pe de o parte si normele primite prin
educatie pe de alta parte. 9upraeul reflecta nivelul de dezvoltare a personalitatii, impactul
mediului social si cel cultural asupra psi#icului.
Doctri&a psi7a&aita intemeiata de catre =reud a pus bazele unor metode eficiente de
descoperire a cauzelor comportamentului criminal si vindecarea unor boli psi#ice. 7ncearca
descoperirea tendintelor ascunse, in deosebi cele agresive, parcurgerea lor cu a/utorul medicului
prin cenzura eului si supraeului, ani#ilarea efectelor negative prin solutionarea unor stari de
conflict anterioare.
SUBIECT2 FENO#ENOLO"IA CR
1.1.De)i&iti co&cepte 'e cri(i&aitate.
Conceptii de criminalitate Criminalitatea de epoca (gentilica, sclavagista, feudala,
burg#eza, socialista, contemporana). Criminalitatea de gen (criminalit de violenta, crim
referitoare la viata se%uala, crim impotriva patrimoniului) genul infractiunilor.
Criminalitatea de grup (crim minorilor, femeilor, recedivistilor) persoanele. Criminalitatea
de spatiu geograp#ic (crim in R", din lumea araba, din tarile africane) zona geografica.
Conceptul de criminalitate @ multidimensional.
1.2.Sta%iiti pro%e(atica )actorior cri(i&o+e&i
Crima @ actul unui om care este supus influentei conditiilor sale organice, mediului sau
familial, social, fizic. 7nfractiunea @ rezultat unui concurs de cauze. 'ar nici o crima nu e
identical cu alta. *ctul criminal @ e%presia a unui ansamblu de fapte criminale care
atenteaza la valorile ocrotite de lege.Cauza @ efect. Cauzalitatea @ forma a interactiunii
dintre fenomene si procese. 7nfractiunea e determ de anumite cauze si conditii. Cauza @
fenomenul care in mod obiectiv si necesar, precede si genereaza alt fenomen. Conditie @
fenomen a/utataor, ce favorizeaza producerea unui alt fenomen. Cauze pot fi generale,
speciale, partiale, obiective, subiective, principale, secundare, determinante, declansatoare,
ereditare, de dezvoltare. =actor @ include atit cauza cit si conditia. ,.Pop @ factori interni-
e%terni, organici @ antropologici, fizici sau naturali. 7ndividul si mediul factori esentiali.
J.pinatelf. geografici, economico, culturali, politici. Oladc#i economici,
sociali,demografici. *lta clasific deformarea biologica, sociala, psi#ilogica. 7.C780*3:
f. ereditari, geografici,economoci, demografici,psi#ologici, socio-culturali,politici.
1.3.E,a!ati )actorii cri(i&o+e&i
=actori '?"8OR*=7C7 e%ploziile in rata natalitatii, structura demografica a se%elor,
virsta, migratia, mobilitatea geografica si sociala a populatiei @ factori criminogeni
importanti.
Rata natalitatii @ perioada cea mai active $1-)C ani (&. apogeu). 9tructura demografica a
se%elor @ barbate 2CD, femei @ $CD. "obilitatea sociala @ miscarea populatiei pe plan
geograp#ic, professional, social.
=actori P8L7,7C7 razboiul,revolutia, criza politica. Razboiul @ conventional sau civil.
Revolutia @ e%emplu Rusia $2$6. Criza politica @ economica genereaza sic ea politica.
=*C,8R7 O?8OR*=7C7 @ mediul fizic climatul, natura, solul, aerul, lumina, caldura,
frigul umezeala, anotimpurile, conditiile atmosferice influenteaza asupra omului.
(lombroso, =erri, OuerrB, Juetelet). Juetelet- calendarul termic a criminalitatii.
,emperatura afecteaza ec#ilibru emotional, presiunea atmosferica @ invers proportional
cind scade creste criminalitatea de violenta, umiditatea si criminalitea violanta variaza
invers proportional. Putem spune ca sunt circumstante darn u factori
TEST 13
Perso&aitatea i&)ractor!!i
1.1.Descrieti trasat!rie i&'i,i'!ae ae i&)ractor!!i
,rasaturile individuale ale infractorulu s/t virsta si se%ul.
1irsta i&)ract- trasatura individuala a personalitatii care ne indica nivelul de dezvoltare
bio-psi#o-sociala a acestuia.( gradul de dezvoltare a aptitudinilor fizice, nivelul dezvoltarii
psi#ice, nivelul dezvoltarii sociale)
*vem . categorii de virsta
$.Copilaria C-$&
&.*dolescenta $&-&&
).,ineretea &&-).
-.>irsta adulta ).-GC/G.
..0atrinetea GC/G. si mai mult
9ub raport numeric si topologic curba criminalitatii este
ascendenta in per. copilariei si adolescentii, fiind savirsite infractiuni contra persoanei
bazate pe aplicarea fortei fizice, nesabuinta si violenta.
stationara in per tineretii si adulta , ponderea fiind detinuta de criminalitatea profesionala
sic ea organizata.
descendenta in per batrineti, ponderea o detin recidivarea unor fapte comise in perioada
adulta precum si infr de parasitism social.
7n criminologie, drept penal si statistica /udiciara nu e%ista o clasificare unica dupa virsta,
criminologul :ngureanu considera ca ar tre ca fiecare tara grupele de virsta avute in
vedere in criminologie sa fie identice cu cele din ' penal si statistica /udiciara p/u a putea
servi mai bine cercetarilor criminologice.
alta trasat individuala Se0! i&)ractor @ansamblul trasaturilor morfologice si sociale prin
care indivizii umani se impart in femei si barbati.
'iferenta intre caracterele anatomice fiziologice si psi#ologice ale se%elor precum si intre
conditiile sociale, morale si economice ale acestora e/e relevanta p/u crimunalitate.
9avantul Pop considera ca deosebirile dintre barbat si femeie s/t multiple si tot el afirma ca
nu e%ista o deosebire vadita intre caractere, insusiri si altele. :nele caractere si insusiri sunt
superioare la barbate iar altele la femei.=emeia este atit inferioara cit si superioara
barbatului.
La femeie prevaleaza capacitatile insusirile calitatile sufletesti iar la barbate cele
intelectuale.la femeie predomina sentimental iar la barbat ratiunea. =emeia este mai
sensibila, impresionabila, sentimentala, mai capricioasa decit barbatul. 0arbatul este volitiv
femeia afectiva.
La diferentele anatomice , psi#ologice, fiziologice dintre se%e se mai adauga si tratamentul
de secole ale diferentelor dinre se%e,.8mul secolelor trecute vedea in femeie un spirit rau,
un fel de zeita a raului.=oarte putini ginditori, scriitori, filosofi au apreciat femeia.
7n sustinerea principiului egalitati dintre se%e s-a ridicat =inot, devotat partisan al
femenismului, care sustinea ca femeia nu este inferioara barbatuluib'aca intr-un domeniu
femeia nu este superioara , ea il depaseste pe barbat in domeniul vecin.
'atorita acestor deosebiri criminalitatea in rindurile femeilor prezinta o pondere mai
redusa raportata la cea masculine.cauzele inferioritatii criminalitatii feminine sunt
constitutia fizica mai slaba, firea timida si impresionabila spiritual altruist al femeii ca friu
impotriva criminalitatii.
1.2.Ar+!(e&tati caracter!. scop! si )!&ctia si i&)!e&ta pe'epsei as!pra
perso&aitatii i&)ract.
Pedeapsa e/e o modalitate de dezaprobare a samovolniciei individului si care se manifesta
prin aplicarea legii si a masurilor de constringere a persoanelor vinovate de savirsirea unei
fapte interzise de legea penala. si care are drept scop apararea societatii de atentate
infractionale, prevenire de noi infractiuni,restabilirea ordinii de drept si a ec#itatii in
societate.
Pedeapsa este principalul mi/loc de realizare a scopului legii penale, de aceea scopul
pedepsei coincide cu scopul legii penale. Legea penala apara impotriva infr-lor, persoana ,
d-le si libertle acesteia, proprietatea ,mediul incon/urator, suveranitatea, independenta si
integritatea teritoriala a R", pacea si securiatea precum si ordinea de drept.Legea penala
are de asemenea drept scop prevenirea savirsirii de noi infractiuni..
=unctiile pedepsei penale
$.constringere
&.corectare
).reeducare
-.restabilire a ec#itatii sociale
..prevenire generala
G.prevenire specila
=uncLia de resta"ilire a ec,it43ii sociale MmbracK #aina unui rKu cu care se rKspunde rKului
produs prin sKvMrNirea infracLiunii. RKul, suferinLa ge care o implicK pedeapsa, decurg din
lipsurile Ni restricLiile, constringerile prevKzute de lege.
=uncLia de preven3ie +eneral4 are un scop mediat
,
/ndepKrtat, atenLionMnd toLi cetKLenii
despre posibilitatea pedepsei penale in cazul cMnd ar fi tentaLi sK comitK infracLiuni. ?ste o
dispoziLie de preMntMmpinare, ce implicK teama sau frica de pedeapsK, ultima avMnd un rol
preventiv general antiinfracLional.
7n sfMrNit, funcLia de preven3ie special4 ca scop al pedepsei este definitK prin faptul
cKcpedeapsa are un scop imediat, de a preveni sKvMrNirea de noi infracLiuni din partea
condamnaLilor, adicK a persoanelor care de/a au sKvMrNit infracLiuni. PrevenLia specialK se
realizeazK prin funcLia de corectare Ni reeducare, care depinde de personalitatea
infractorului, categoria pedepsei aplicate, durata sau cuantumul ei concret, precum Ni de
modul de e%ecutare a acesteia
9istemul pedepselor in legea penala se elaboreaza luindu-se in consideratie nivelul de
dezvoltare social, economic,politic si cultural a societatii intr-o per istorica concreta.
1.3.Ea%orati casi)icari si tipoo+ii ae i&)ractor!!i.
,ipologia si clasificarea infractorilor reprezinta una dintre cele mai actuale probleme
criminologice.
7mportanta
$.P/u analiza mai profunda a personalitatii infrac
&.P/u cerectarea cauzelor active criminale
).P-u prevederea probabilitatii active criminale
-.P-u elab masurilor de prevenire si combatere.
,ipologia infr poarta un c#aracter relative, deoarece unii si aceeasi indici pot caracteriza
mai multe grupe sau tipuri de indivizi.una si aceeasi persoana poate apartine diferitor grupe
de infractori, astfel delimitare fiind foarte apro%.
'upa scop
$.clasif /ur-pen @are menirea sa contribuie la individualizarea raspunderei si pedepsei
penale
&.penetenciara-contribuie la organizarea eficienta a e%ecutarii pedepsei si corectarea
persoanei
).criminologica-contribuie la reflectarea cauzelor comportamentului individual la
elaborarea si realizarea eficienta a profila%iei acesteia.
Lombroso clasificK criminalii Mnm
criminali nKscuLi!
nebuni morali-
criminali epileptici (epileptoizi)!
criminali pasionali!- sunt de un temperament sanguin, de o sensibilitate e%ageratK, comitMnd
crime mai ales Mn tinereLe! mMnia, onoarea lezatK sunt cele mai frecvente mobile ale crimelor
lor! comit crima nu cu premeditate, ci pe faLK Ni Mn accesul pasiunii.
Xcriminali nebuni (la aceasta categorie se mai a%eazK criminald alcoolici, criminalii isterici
Ni criminalii seminebuni sau matoizi)!
criminali de ocazie- la determinarea crimei sunt influenLaLi de ocazie, MntMmplare, ce
dezvoltK tendinLele criminale.
criminali de obicei-se recruteazK din indivizi, care comit Mn copilKrie primul delict, aproape
Mn e%clusivitate contra proprietKLii Ni pe care Mnc#isoarea Mi corupe moral Ni fizic,
producMndu-le obiceiul cronic de a repeta crima! la formarea criminalilor de obicei contribuie
Ni societatea.
Pe aceeaNi linie de cercetare, Mn istoria criminologiei e clasificarea lui R.Oarofalo

care a
Mntrodus criteriul anomaliei morale. $n viziunea autorului e%istK, ca Ni la =erri, cinci
categorii de criminali VadevKraLiX, adicK cei care comit delicte naturale
criminali asasini sau tipici (definiLi ca niNte monNtri Mn ordin moralK, avKnd caractere
comune cu sKlbaticii, lipsiLi de instinctul bunKvoinLei sau milei)!
criminali violenLi
criminali improbi!
criminali cinici!
criminali convenLionali sau VrevoltaLiiX (crimele acestora constau Mn nesupunerea faLK de
lege).
La rMndul sKu, *. Lacasagne distinge
criminali de sentiment sau de instinct (sunt incorigibili, fiind
determinaLi la crimK de tendinLele ereditare, obiNnuinLK sau viciu)!
criminali de acLiune sau de ocazie (numiLi Ni pasionali)!
criminali de gMndire sau frontali (printre aceNtia se Mnscriu Ni
criminalii alienaLi).
'upa tendinta de repetare criminologia distinge
$.recidivisti
&.nerecidivisti
SUBIECTUL2
CRI#INALITATEA DE 1IOLENTA:
2.1.De) caracteristicee psi7ice ese&tiae ae cri(i&aB!B!i ,ioe&t
7n Primul rind virsta infractorului cel mai des in cazul acestor crime e intre $1 -&. ani pt
viol, mai mult de )Can la infr contra vietii si sanatatii. >iol cel mai des se savirseste in
stadiie de ebrietate. 7n toate cazurile infractorul e mai puternic decit victima. 3ivelul de
intellectual e mediu. 7n cazul actiunilor perverse infractorul se deosebeste prin un nivel
intellectual mai inalt, virsta mai matura si pozitia sociala mai inalta. >iol e savirsit mai des
de un grup de personae. *ctiuni perverse de o singura persoana, este premeditat, si
planificat din timp. 9ubiectul acestor infractiuni se straduie sa se anga/eze in institutii de
invatamint, medicina, cultura, sport, legat cu copii. *u caracteristici bune in leg cu
indeplinirea atributiilo de serviciu.
2.2.Detr(i& partic!aritatie cri(ei 'e ,ioe&ta
7n cazul acestor infractiuni violenta este un element de motivare, ci nu pur metoda de
atingere a scopului. 9un infract contra viata omorul premeditate, pruncuciderea, in stare de
affect, omor in cazul depasiri limitelor legitimei aparari, omor di imprudenta, determinarea
la sinucidere. 7nfr impotriva sanatatii vatamarea integritatii corporale premeditate,
amenintarea cu omor sau vatamare, constringerea persoanei la prelevarea organelor sau
teuturilor pt transplantare. 7nfr contra libertatii, demnitatii si cinstei rapirea persoanei,
traffic de finite umane, privatiune ilegala de libertate. 7nfr priv viata se%ualaviolul, actiuni
violente cu c#aracter se%ual, constringerea la act cu c#aracter se%ual. ,r de mentionat ca se
evidentiaza o legatura strinsa intre dinamica infr violente si alco#olism. ,r de asemenea de
mentionat ca cel mai des sunt descoperite infr de violenta ca omoruri sav de soti sau rude.
'ar omoruri sav cu deosebita cruzime dupa sunt cel mai putin descoperite. 'e asemenea a
crescut D traficului de finite umane. ,ot mai des participanti la crime de violenta sun
minori. 9i tot asa a crescut imbinarea crimelorde violenta cu scopul material.
"a/oritatea acestor crime se comite in orase mari, fiind ales locul unde nu sunt oameni, (parcuri, lifturi).
Personalitatea victimei are un aspect specific. 7n cazul violului in mai mult de /umatate de cazuri victima era
cunoscuta infractorului. La actiuni perverse victimein ma/orit cazurilor sunt minore.
2.3.Proiectati starea str!ct!ra 'i&a(ica si ca!*ee 'e ,ioe&ta
9tarea, adica nivelul criminalitatii de violenta a crescut in comparative cu anii ;6C. *dica
au aparut noi infractiuni in acest domeniu, mi/loace noi si motive noi. 9tructura e
urmatoare $) privind unitati de sapatiu @ infr violenta se savirsesc preponderant in orase
mari in locuri neaglomerate. &) priv unitate de timp cele mai multe infr de violenta n Rusia
au fost comise in anul $221. )) ,ipuri de infractiuni @ cele mai raspindite sun impotrive
sanatatii persoanei. -) feluri de infractiuni @ din infr privind viata se%uala cele mai
raspindite snt actiuni perverse.
*ceste infractiuni de regula sunt comise premeditat si cu motiv. 7nfractori in cazul dat tot
mai mult devin oameni tineri. 7nsa omoruri la comanda e comis de acei dupa )C de ani, ca
si actiuni perverse. >ioluri sunt comise mai des de ai multi participanti, insa actiuni
perverse se comit de un infractor de regula. *ceste infractiuni sun grave sau deosebit de
grave de regula. 'inamica criminalitatii de violenta e urm pina formarea statului
independent R" nivelul crinalitatii de violenta era mai sacazut. 'upa independenta a
crescut in anii $22G-$221 numarul ma%im, dupa $222 se reduce din nou. Cauzalitatea
criminalitatii de violenta e urmatoare Reformele care au avut loc in viata economica si
politica a statului, puterea banilor e tot mai mare, limitele moralitatii populatiei scad,
increderea in /ustitia scade, soma/ul indeosebi in cercurile tineretului, formarea gruparilor
criminale, neputinta legii, un fel de Pdeprindere( cu criminalitate, formarea unui anumit
climat socio-psi#ologic, si desigur predispozitia ereditara delincventiala a unor personae.
TEST 15
)or(area cri(i&oo+iei ca stii&ta
1.1.Reatati 'espre )e&o( cri(i&aitatii i& !crarie otopistior.sociaistior
Reprezentantii utopiei primitive sunt ,#omas "orus si ,#omaso Campanella. "orus in lucrarea
sa :topia despre insula imaginara cu acelasi nume evindentiaza cauzele criminalitatii orinduirii
feudale si protesteaza impotriva pedepsei capitale si a celor corporale prevazute de legile
medievale."orus mentiona ca originea criminalitatii e in proprietatea privata.7n lucrarea data el
si-a imaginat o societate care se bazeaza pe proprietate comuna,a propus un sir de masuri social-
economice pt prevenirea criminalitatii,atribuind-ui acesteia un caracter trecator.* evidentiat
importanta masurilor educative aplicate condamnatilor. Campanella in lucrarea PCivitas solis( @
Cetatea soarelui si-a imaginat o societate care abea la baza proprietatea comuna, munca si
repartizarea venituriloe dupa nevoie.
2. Ar+!( ro! co'i)icarior a&tice i& co&stit!irea cri(i&oo+iei
Cea mai vec#e codificare descoperita este Le+ie 'i& EC&!&&a care apartine sumerienilor si care
este sub forma unei culegere de norme /uridice din domeniul dreptului civil, penal. 7n aceasta
lege se gasesc si careva prevederi de drept penal spre e%emplu daca omul cumpara ceva si nu va
putea arata vinBatorul era considerat #ot, deci constituie primele elemente ale legii talionului.,
dar mai e des e intilnita compozitia\sistem de despagubire materiala stabilit prin vointa
regelui., peincipala pedeapsa penala e amenda, tot aici apare conceptul de circumstanta
agravanta.
Cea mai cunoscuta codificare antica e Co'! !i 2a((!ra%i care este o culegere de norme
/uridice care reglementeaza institutiile /uridice care erau din acea perioada, in cadrul acestui cod
pedeapsa pt infractiune era de/a de competenta statului si nu precum conform legii talionului a
victimei. 9e contureaza scopul general al pedepsei penale prevenirea viitoarelor infractiuni. 9unt
prevazute urmatoarele tipuri de pedepse penale talionul (razbunarea singelui @ oc#i pt oc#i,
dinte pt dinte, mina pt mina, picior pt picior, arsura pt arsura, vinataie pt vinataie), pedepse
corporale(batai si sc#ilodire de regula aplicate fata de sclavi) , pecuniare (marimea depindea de
valoarea bunului insusit sau distrus) si capitale (pt ma/oritatea infractiunilor contra propritatii).
Contine mentiuni despre circumstante care agraveaza raspunderea penala.
Le+ie !i #a&! co&stit!ie un izvor al dr. Penal contemporan, pentru prima data sunt prevazute
cauze care inlatura caracterul penal al faptei (legitima aparare, retinerea infractorului, riscul
intemeiat).
Le+ea ceor 12 ta%e reprezinta un cod care contine dispozitii de dr. Public si privat. Cuprinde o
varietate mare de notiuni si concepte actuale care isi au originea in dr. Roman. Romanii
clasificau delictele in & categorii publice si private. *stfel in dr. Roman se intilnesc de/a mai
multe circumsatnte agravante si atenuante, se incearca o delimitare a etapelor activitatii
infractionale, se formuleaza pentru prima data principiul gindurile nu sunt pedepsite. Pe atunci se
pedeapsea doar infractiunea consumata, iar pregatirea si tentativa nu se pedepseau. 'esi de/a
avea un caracter mai avansat mai persista talionul.
'in cele e%puse putem concluziona ca principalele aspecte cercetate de crimnologie isi au
originea in cadrul acestor codificari antice, deoarece criminologia studiaza fenomenul
criminalitatii in ansamblul sau sub aspectul starii, structurii si dinamicii sale, a cauzelor si
conditiilor care genereaza, precum si metodelor de prevenire, profila%ie si combatere.
1.3. E,a!ati aspectee )e&o(e&oo+ice ae cri(i&aitatii
)e&o(e&oo+ia criminalitatii se analizeaza prin intermediul unor indici cantitativi si calitativi
starea, dinamica , structura, nivelul, caracterul, precum si insasi cauzalitatea criminalitatii si
scopul Criminologiei. 'aca e sa mentionam despre aceste aspecte atunci structura criminalitatii
indica modalitatea de alcatuire si aran/are in interiorul fenomenului criminalitatii ale fdiferitor
parti componente precum si relatiile dintre acestea. ?valueaza structura in dependenta de un
anumit spatiu si o anumita perioada de timp. 9tructura influinteaza caracterul criminalitatii
deoarece odata cu cresterea D infarctiunilor grave spre e%emplu se modifica si caracterul ei.
Caracterul este un aspect variabil si care depinde in mare parte de manifestarile structurii. 9tarea
ne permite a determina numarul infractiunilor comise si a faptuitorilor acestora pe un anumit
teritoriu intr-o perioada determinata de timp. 3ivelul este cel mai obiectiv aspect din cadrul
fenomenologiei criminalitatii deoarece reprezinta numarul total de infractiuni comise pe un
anumit teritoriu, intr-o perioada de timp raportat la numarul populatiei de pe acest teritoriu.
'inamica reprezinta acele modificari de ordin cantitativ si calitativ intervenite in structura
criminalitatii prin comparatie cu intervalele de timp si spatiu succesive, reflectind cursul general
al criminalitatii si tendintele sale evolutive. Pe parcursul evolutiei criminologiei au fost
elaborate mai multe legi cu privire la dinamica criminalitatii legea termica (scoala geografica)
sau cea a saturatiei (=erri)
SUBIECTUL2
INSTITUTII SI STRATE"II ACTUALE DE LUPTA I#POTRI1A
CRI#INALITATII:
2.1.De) i&stit!tiie &atio&ae si i&ter&atio&ae 'e !pta i(potri,a cri(i&aitatii
3ationale @ "*7, CCC?C. 7nstit 7nternationale 83: cu sarcina prioritara @ prevenirea
criminalit si tratamentul delincventilor. Prin cadrul ?C898C @ sectie administrative
9erviciul prevenirii crimei si a /ustititiei penale, 'ivizia pt /ustitia penala si prevenirea
criminalit. $22& e formata Comisia 3: pt prevenirea criminalit si /ust penala -C de state
membere 83:. 7nstitute regionale 7nstit 3: din *97* @ :3*=?7, 7nsti latino *merican
al 3: @ 7L*3:', 7nstit Welsin+i al 3: - W?:37, R8"*, *frica - :3*=R7. Consiliul
?uropei @Pactul de prevenire a crimei organizate $221. ?uropol @ 7nterpol. Comitetul
?uropean pt Probleme Criminale. 83O.
2.2.Casi) 'irectiie pri&cipae 'e or+a&i*are a !ptei co&tra cri(i&aitatii
'irectiile principale ale 83: $)respect dr omului Gi libert fundam di 'eclar :nivers a
'R8mului $2-1! &)prevenirea crimei Gi imbunatatirea activitatii tuturor organelor care
asigura realiz politicilor penale! )) situarea prevenii criminalit in centrul politicii enale a
statelor,-) respect dr omului in timpul e%ecut pedepsei (*nsamblu de reguli minime pt
tratamentul detinutiloR)!.)acordarea dea/utor et#nic tarilor in curs de dezvoltare! G) crearea
mecanismelor nationale de implicare cit mai larga a populatiei in lupta impotriva
criminalit! 6) crminalit /uvenila si /ust penala pt minori @ directie prioritara! 1)protectia
victimelor! 2) introducerea unor reguli de conduita a reprezentantilor organelor de drept!
$C) studierea unei strinse legaturi intre prevenirea crimei si infaptuirea /ustitiei in
conte%tual globalizarii! $$) imbinarea masurilor privative cu cele neprivative de libertate .
2.3Ro! or+a&eor &e+!,er&a(e&tae i& !pta i(potri,a cri(i&aitatii
Pe linga 83: -*mnestB 7nternational,-*sociatia 7nternationala a Juristilor 'emocrati!
-*sociatia 7 de 'R Penal! -:niunea 7 a "agistratilor! -Comisia 7 a Juristilor! -=undatia 7
penala si Penitenciara! -=ederatia 7 a =unctionarilor 9uperiori de Politie! -9ocietatea 7 de
CriminologB (97C). ?laborarea unor programe commune in lupta import criminalit,
prevenirea si combaterea crimelor! stabilirea strategiilor in solutionarea acestor probleme
in noua ordine economica mondiala. Pedeapasa cu inc#isoare @ ultima masura aplicata
infractorilor.*sistenta te#nica in vedrea promovarii reformei /udiciare. 7n R" @ *mnestB
7nternational,,ransparencB 7nternational, La 9trada, 9oros "oldova.
TEST 1:
SUBIECT 1 Teorii co&te(pora&e 'e orie&tare psi7oo+ica.
1. De) testee 'e perso&aitate
testele de personalitate s-au dezvoltat in paralel cu cele de inteligenta. ?le reprezinta niste probe
prin care in psi#ologia e%perimentala se e%perimenteaza unele aptitudini psi#ice si fizice ale
persoanei. 7n criminologie acestea au fost utilizate pt compararea criminalilor cu noncriminalii @
de catre Q. 9c#nessler si '. OresseB. 9tudii similare au fost efectuate de catre sotii Oluec+ @
delicventii sunt mai eztravertiti, vivaci, impulsivi, ostili, suspiciosi. La moment cea mai utilizata
metoda este a inventarului multifazic al personalitatii "inesota 7"P" @ lista de ..C de afirmatii
asupra carora persoana trebuie sa se prinunte prin adevarat sau fals. 1CD din cei testati au
deviante la scala nr.- deviantul psi#opat.
2.Ar+!( teoria !i E.'e "ree)
teoria data mai este denumita ,eoria psi#o-fiziologica. 'in cadrul psi#analizei este luata pt
cercatarea psi#ica a individului doar teoria clinica. =iecare persoana are functii incompatibile in
care se includ sentimentul de personalitate personala, de /ustitie si de ordine. ?le sunt legate
direct de impulsurile noastre interne care nu pot fi influientate din e%terior, dar insasi individul le
poate directiona spre un comportament criminal, spre e%. Prin degradare morala. 9tructurile
afective ale individului sunt formate din & categorii de instincte $. de aparare si &. de simpatie.
7n primii ani de viata aceste instincte se pot altera si determina aparitia unui comportament
criminal, acesta este denumit proces criminogen si se formeaza din ) etape.
a/ etapa asentiment temperat @ apare ideea de a savirsi infractiunea. *re loc degradarea
individului ca rezultat al unor esecuri, situatii de in/ustitie si atunci nu mai doreste sa respecte
acele norme si valori e%istente in cadrul societatii.
%/ asentiment formulat @ accepta comiterea crimei si recurge la savirsirea unor actiuni de
pregatire (alege terenul de actiuni, cercul complicilor).
c/ criza @ cautarea ocaziei favorabile pt a comite crima
ca rezultat al acetor ) etape individul devine tolerant ai ideii crimei, el va putea mai usor recurge
la un comportament criminal atunci cind se va gasi intr-o situatie favorabila de mediu.
3.E,a!ati t7 !i D.A%ra7a(se& si t7 !i A.A'er
Teoria co(pe0!!i 'e i&)erioritate a lui *lfred *dler se bazeaza pe faptul e%istentei unui
sentiment de inferioritate a individului care doreste sa depaseasca acesta conditie de e%istenata a
sa. 9e realizeaza acesta prin relatii de compensare sau supracompensare atit prin actiuni pozitive
cit si negative. Prin actiunile sale individul doreste plasarea lui in centrul atentiei. ,eoria date
este comparata cu filosofia puterii a lui 3ietzc#e, doar ca *dler pune accentul pe slabiciunea
umana, iar 3ietzc#e analizeaza supermanul puternic. 7ndividul constient de nea/unsurile sale
vrea sa le compenseze. *dler mentioneaza ca lipsa de cooperare poate aparea din cauza
sentimentului de frustrare aparut din copilarie apropiindu-se astfel de teoria !i Da,i'
A%ra7a(se& care considera ca cauza principala a comportamentului criminal conditiile
familiale. *stfel un copil poate devini delicvent daca a fost lipsit de atentia necesara si
maturizindu-se el incearca sa atraga atentia asupra sa ca si cazul dorintei de depasire a
comple%ului de inferioritate, acesta poate lua forma actelor criminale. :neori comit infractiuni
copiii a/unsi la libertate care dimpotriva au fost prea tare tutelati de catre parintii sai. *dler
atribuie la virsta de formare a personalitatii umane primii - ani de viata, in primii & ani copii in
general nu asculta de parinti, iar catre - ani acest comportament la unii dispare la altii insa
ramine pt toata viata.
SUBIECT 2.Perso&aitatea i&)ractor!!i
1.1.orie&tarea a&tisociaa a perso&ait i&)ractor
7n dependenta de gardul de intensitate are & conceptiicapacitatea individului de a raspunde
adecvat la sistemul de norma si valori promovat de societate (inadaptare) persoana nu
accepta sistemul de norme e%istent ci insuseste valori proprii opuse celor normale (nu e
inadaptare @ adaptare dar la norme ilegale)
Oradul de intensitate a orientarii antisociale a personalit infractorului ne vorb despre
pericolul potential social pe care il prezinta. 8rientarea sociala e determinata de atitudinea
individului fata de valorile sociale e%istente. =ormarea orientarii antisociale se supune
acelorasi coordonate (familie, oameni, munca etc). orientarea antisoc e un process
indelungat, nu prompt.
1.2.trasat!rie (or)oo+ice. psi7ice si sociae ae 'i)ere&tierii i&)ractorior
Personalit infractor e marcata de anumite coordinate de natura biologica, psi#ologica si
sociala care determina comportamentul lui. 'e natura biologica (morfologica)
>irsta @ trasatura individuala care indica nivelul de dezv bio-psi#o-soc.
copilaria
adolescenta
tineretea
per adulta
batrinetea
9e%ul @ ansamblul trasaturilor morfologice si sociale prin care indivizii se impart in barb si
femei. 7ntre ei e%ista diferenta de caracteristici fiziologice si unele psi#ologice.
'e natura psi#ologice
Te(pera(e&t @ capacitatea pers si felul de a raspunde la anumiti factori e%teriori si
interiori (nervi, autocontrol). Cf lui pers se impart in #oleric, sangvinic, flegmatic,
melanc#olic.
Aptit!'i&i @ insusiri ale individului care conditioneaza reusita acestuia. (activitati fizice,
intelectuale). 'epinde de factori ereditari, conditii de mediu, invatare
Caracter! @ individualizarea socio-morala a pers. ,otalitatea insusirilor psi#ice si morale
ale individului manifestate in actiunile si comportamentul sau, in atitudinea fata de sine,
fata de altii, de societate, si de valori.
'e asemenea infractorii pot fi diferentiati in dependenta de categoria de infractiuni
(violatori, asasini, #oti etc.). 7n dependenta de inclinare (potentiali, ocazionali, profesionali,
etc.) 9.*. criterii.
1.3.perso&aitatea i&)ractor!!i reci'i,ist si pro)esio&ist
Reci'i,ist @ pericol sporit (reeducarea, inc#isoarea nu e eficienta). 7n sens /uridico-penal @
recidiva E comiterea cu intentie a uneia sau mai multe infractiuni de o pers cu antecedente
penale pt o infractiune savirsita cu intentie. 7n sens criminologic @ recidivistii E pers
anterior condamnate, si pers pt care nu le-a fost aplicata pedeapsa penala. La recidivisti
cele mai des comise infractiuni sunt contra proprietatii. 'e asemenea recidivistii sunt
speciali si generali.
Cri(i&aitatea pro)esio&aa @ activitate permanenta a participantilor ce constituie
principala sursa de venita infractorilor si necesita o specializare a cunostintelor. 'e multe
ori recidivistii si profesionistii sunt acelasi tip de infractori. ,oti infractorii profesionisti
devin recidivisti speciali si invers. Profesionistii sunt e%perti in domeniu in care activeaza,
si e mai greu de depistat. 'ar de multe ori si recidivistii comit aceleasi infractiuni.
Cu toate ca pot fi si recivisti care comit diferite infractiuni, dar rar.
TEST 1;
SUBIECTUL 1
TEORII DE ORIENTARE BIO$ANTROPOLO"ICA.
1.1.Teoria i&a'aptarii sociae
,eoria inadaptarii sociale. 8lof Qinberg P0asic problems of criminologB(. 7nfractiunea @
un produs natural al unor trasaturi biologice individuale, anormale. 7nadaptarea
declanseaza comportamentul criminal. Predispozitiile biologice ori psi#ice plus
interactiunea unor factori sociali si individuali. "odalitati de dezadaptare dezad fizica,
psi#ica, psi#ologica. Plus factori socialisaracia, alcoolllismul,stupefiante. Profila%ie
medico-#igienica Gi morala.
1.2.Co(parati teor co&stit!tiei pre'ispo*a&t 'ei&,e&tia si cea a co&stit 'ei&c,e&te
,eor constitutiei predispozant delinvential sic ea a comstit delincvente au multe puncte
asemanatoare. *mbele recunosc ca la baza coiterii crimei se afla constitutie anatomica a
omului. 'ar din denumire putem deduce ca au unele diferente. Qretsc#mer spune ca ezista
o corelatie intre structura corpului uman si trasaturile sale fizice cu caracterul omului. Ca
elemente principale el distinge constitutia, caracterul, temperamentul. ?l stabileGte urm
tipuri constitutionalepicnic, astenic, atletic, displastic. 7nsa 0enigno di ,ullio considera ca
constitutia cuprinde elemente ereditare plus elemente dobindite pe parcursul vietii, in spec
incopilarie. 'ar aceste elemente nu conduc automat la savirsirea crimei cind doar
favorizeaza. ,ullio nu e de accord cu e%istenta criminalului innascut, pe cind Qretsc#mer si
9#eldon sunt continuitorii lombrosianismului. 'i ,ullio spune despre prag sau limita
specifica pt individ predispus biologic la comiterea infract. 'i ,ullio e mai aproape de
teoria inadaptarii sociale. 'upa radiografiile a infractorilor el a stabilitB ca multi din eu
prezentau lezuni ale cutiei craniene. 7nsa 9#eldon si Qretsc#mer se bazau mai mult pe
constitutia predispozanta din nastere.
1.3.I(porta&ata cri(i&oo+iei ci&ice
,r de mentionat ca la >77 Congres de Criminologie $26), 0elgrad, criminologia clinica a
fost considerate ca reprezentind una din tendintele fundamentale ale criminologiei
contemporane. Reprezentant principal @ J.Pinatel. ?ste raspindita in =R, Port, 9pain, Oerm,
Latin *merica. Conceptul de baza e notiune de stare de pericol, adica periculozitatea
potentiala a individului. =ata de individ tr aplicata internarea in instit psi#iatrica. Pinatel
spune despr diagnostic, prognostic, si tratament eventual. 7nfractor e bolnav.Principala
sursa criminalitatii e patologie. 7nsa pinatel accepta si sursa sociala a criminalit clinice.
Crimin clinica utilizeaza investigatii de ordin medical, psi#iatric, psi#ologic. 9unt
inventate metode de tratament ca e%tragerea c#irurgicala a zonelor agresive din craniu,
utilize tranc#ilizantelor si antidepresantelor, castrarea, practicarea psi#ioanalizei,
narcodiagnosticul. Crimin clinica a contribuit la procesul de reabilitare a condamnatilor.
SUBIECTUL 2
Cri(i&aitatea i& R#
2.1.Ca!*ee cri(i&aitatii
9epararea puterilor in stat ramine deocamdata un principiu teroretic ara aplicare eficienta.3oile autoritati ale
statului de drept sunt uneori lipsite de personalitate uneori c#iar insuficient dotate si instruite.7n aceste
conditii respectul pentru lege si ordinea de drept este scazut iar statu de drept devine pentru unii ec#ivalentul
anar#iei violentei si buunului plac.'e aici si pina la comiterea faptelor ramine o distanta mica pe care foarte
multi indivizi o parcurg.
Conditiile social-economice favorizeaza adaptarea unor comportamente antisociale.Cresterea soma/ului
incertitudinea mi/loacelor de e%istenta, degradarea nivelului de trai a unor categrii de persoane se recruteaza
viitorii infractori.
*u loc tot mai mult savirsirea unor infractiuni contra patrimoniului atit in domeniul privat cit si cel public iar
acesta se datoreaza faptului unei stari de indisciplina si dezordine in gestionarea bunurilor unitatilor
economice negli/enta agentilor economice referitoare la prote/area bunurilor din patrimoniul public.
*ctualmente suntem intr-o societate unde orientarile la criminalitate si fara de legi au devenit dominante
2.2.Dese(&ea*a starea str!ct!ra si 'i&a(ica si te&'i&tee cri(i&aitatii i& R#
9tructura-aceasta desemneaza ansamblul infractiunilor si raporturile dintre acesta.9tructura se determina pe
un anumit teritoriu intr-o anumita perioada de timp si se calculeaza in procente
For(!a:S> P9I?1@@
s-structura
p-tipul concret de infractiune
i-nr total de infractiuni comise
spre e%emplu anul curent pina in noembrie au fost savirsite &$)1& de infract
iar tipul concret de infractiune va fi cele contra vietii care constitue $-GC deci structura va fi de G.1&D
9tarea se refera la un anumit nr de infractiuni pe un anumit teritoriu la o anumita perioda ca de e%
3rinfractiunilor comise-&$)1&
3r.infractorilor condamnati spre e%emplu @&-CC pe anul &CCG iar pe anul &CC.
-&&CC deci cu &CC mai putin in &CCG decit in &CC.
'inamica reprezinta modificarile de ordin cantitativ si calitativ intervenite in structura fenomenului
infractional prin comparatie cu anumite intervale de timp si spatii succesive .La determinarea dinamicii se
folosesc doua metode
"et.bazei fi%e-presupune compararea valorilor anilor precedenti ce ne intereseaza cu valorile aceluiasi an
care serveste drept baza de comparatie
"et bazei mobile @presupune compararea anilor ce ne intereseaza cu cifrele anului precedent
,endintele se refera la cresterea si raspindirea cr organizate specializarea si prifisionalizarea infractorilor,
raspindirea crminalitatii femenine, cresterea recidivismului, cresterea insemnata a criminalitatii /uvenile
2.3.#as!ri 'e co(%atere a cri(i&aitatii
Per)ectio&area ca'r!!i e+isati, si asi+!rarea apicarii
e+isatiei
Reforma legislativa trebuie sa contribuie la consolidarea statului de drept, la stabilitatea si
securitatea vietii sociale, la dezvoltarea unei economii de piata viabile, la eliminarea
factorilor de risc, ce duc la criminalitate, prin simplificarea si corelarea normativa,
eliminarea dublei interpretari, codificarea, adoptarea unor acte normative care sa
reglementeze cadrul legal al activitatilor de prevenire criminalitatii. 7n domeniul legislativ,
se vor elabora acte normative cu reglementari eficiente, conform normelor, recomandarilor
si standardelor internationale.
Pre,e&irea cri(i&aitatii i& i&stit!tiie p!%ice si i& proces! poitic
7n acest scop, se va optimiza structura autoritatilor publice si a altor institutii publice prin
reducerea numarului de ministere, departamente si de alte organe, precum si numarului de
functionari! prin optimizarea structurii si competentei institutiilor de stat abilitate cu functii
de prevenire si combatere a criminalitatii prin incadrarea si promovarea personalului
e%clusiv pe criteriile profesionalismului, competentei, abilitatii manageriale si eficientei,
printr-un mecanism bine reglementat de selectare si numire a functionarilor (concurs,
testare etc.) in ministere, departamente si in alte institutii de stat! se va asigura stabilitatea
si continuitatea lucratorilor care realizeaza perfomante profesionale,:rmeaza a fi
perfectionate mecanismele de
interactiune intre functionarul public si beneficiarul de servicii publice.
imbunatatirea conditiilor de viata si trai. guvernul R", prin toate structurile sale, trebuie sK
efectueze cercetKri Ni sonda/e sociologice, care ulterior vor servi pentru informarea Ni
instruirea populaLiei! statul Mn mod centralizat, trebuie sK difuzeze culegeri statistice,
broNuri, pliante, materiale video etc, promovRnd-o
contracararea criminalitatii prin aplicarea efectiva si eficienta a normelor penale!prevenirea
criminalitatii prin eliminarea oportunitatilor ei din sistemele si procedurile institutiilor
publice si de drept!educarea tuturor categoriilor de populatie in spiritul intolerantei fata de
criminalitate si incura/area unei sustineri active din partea cetatenilor in activitatea de
prevenire si contracarare a criminalitatii
TEST 1=
SUBIECT 1: FOR#AREA CRI#INOLO"IEI CA STIINTA
1.Descrieti istoric! si ori+i&ee cri(i&oo+iei
Cuvintul Criminologie@Latin.PCrimen;@ crima, grec.PLogos(@ stiinta.*dica stiinta care studiaza
fenomenul criminal. Pt prima data termenul a fost utilizat in $162 @ Paul ,opinard.Cesare
Lombroso - $16G PL;:omo delin<uente( @ a gasit imaginea @ model al infractorului,criminalul
innascut.?ste creatorul antropologiei criminale.?nrico =erri P9ociologia criminala($11$@rolul
factorilor sociali in geneza criminalitatii.?ste intemeietorul sociologiei
criminologice.R.OarofaloPCriminologia($11.@nasterea criminologiei castiinta. 7nsa originile au
aparut in Prazbunarea singelui(, 7n Legea ,alionului, Codul lui Wammurabi, Legile lui "anu,
Codul lui ?snuma, Legea celor S77 ,able, :panisadele.
2.Co(parati +i&'irea cri(i&oo+ice i& Ro(a si "recia
"recia A&tica Platon se interesa de pricinile crimelor si analiza motivele lor ura, gelozia,
tendinta la placeri. ?l opta pt individualizarea pedepsei, caci pedeapsa e un bine pt infractor care
poate sa restabileasca armonia in sufletul sau.?l accepta pedeapsa cu moartea.* atras atentia la
legiferarea-tr sa tinda sa previna crima. Personificarea pedepsei.Ca cauza criminalitatii@proasta
educatie.
Aristote egalitatea cetatenilor in fata legii.Rolul preventiv a pedepsei. ?l era sigur ca omul
devine criminal dupa vointa sa, dar mentiona si cauzele cind crimele au fost savirsite datorita
factorilor e%terni.?l spunea ca tr de luat in considerare circumstantele comiterii crimei si
neatragerea la raspundere pt acelea care erau savirsite in circums ce nu depend de fortele
omului."entiona si despre crime sav in stare de furie si fiind fara scop,spunind ca nefiind
pasibile de raspundere.La fel el era contra samovolnicia /udecatorilor (magistratilor) ca fiind
numai slu/itorii legii, ci nu e%ecutori.
Juristii din Roma *ntica au preluat ideile celor din Orecia si 9parta. La fel Cicero ca principalele
cauze a infractiunilor considera pasiuni irationale si zgircite la placeri si speranta la aceea ca va fi
nepedepsit.La fel ca si grecii romanii spuneau despre importanta pedepsei si rolului sau
preventive.Cicero spunea ca pedeapsa tr sa fie ec#ivalenta raului adus dar si laturii subiective a
infract,dar /udecatorul trebuie sa fie legat de lege.9eneca spunea ca pedeapsa tr sa tinda atit la
reabilatarea inculpatului,cit si la securitatea cetatenilor prin influenta sa asupra lor.P!%i!s Sir
spune ca tr de tins la e%tirpare criminalitatii,ci nu a criminalilor.La fel se sublinia rolul personal a
pedepselor si neadmiterea raspunderii rudelor pt actiunele altor.'iferenta consta in aceea ca
romanii au evaluat mai mult in acest domeniu,dar dr lor se aplica numai cetatenilor romani, dar
nu si la sclavi sau perigrini.
3.Ra(!rie cri(i&oo+iei.
$)Cri( "e&eraaramura ce imbratiseaza studiul intregului fenomen a criminalitatii )Q,
cuprinde si date generale despre criminali.?ste o ramura de sinteza a criminologiei. 'easemenea
tine seama de studiile altor stiiinte referitor la criminalitatea ca de e% statistica penala,sociologia
criminala,psi#ologia criminala,antropologia criminala.
&/Cri(i&oo+ia speciaaac ramura se ocupa cu studiul unor parti din criminalitate criminalit
contra persoanei @ infr de omor,vatamare corporala!criminalit contra proprietatii.,ot aici se
include studiile despre unele categorii de criminalicriminalit
minorilor,femeilor,recedivistilor,criminalit de violenta,etc.Cercetarile din criminologia speciala
sunt import caci privesc parti mai restrinse din criminalit.
))Cri(i&oo+ia Teoreticastudiaza teoretic si mai putin aplicativ problemele de baza a
criminologiei.*ici se studiaza anumite teorii criminologice,carora se acorda analiza profunda.
3/ Cri(i&oo+ia Ci&icae o ramura aplicativa,cercetarile ei au la baza o anumita conceptie
despre criminal,daca este un inadaptat social sau o personalitate criminala. Ramura data
e%amineaza fenomenul criminal ca fenomen individual,izolat.*re misiune de a efectua studii
comple%e ale criminalului,in urma caruia se pune un diagnostic priv cauzele comiterii infr si apoi
se face un prognostic asupra conditiei viitoare a criminalului respective.?%amenul este un
e%amen comple%@o anc#eta sociala,un e%amen psi#ologic, e%amen medical,plus antecedente
penale.Contributia criminal clinice@e%plicare conduitei delincventiale a omului si a conduitei
viitoare a acestuia.*lte ramuri care fac parte de criminologieantropologia criminala,biologia
criminala,sociologia criminala,psi#ologia criminal,psi#iatria criminala,nou-caracterologia
criminala.
SUBIECT2
Perso&aitatea i&)ractor!!i
1.1.De)i& perso&aitatea i&)ract (i&or.
'elincventa /uvenila @ devierile de la norma sociala si penala savirsita de minori pina la $1
ani.
*nsamblul trasaturilor individuale, bio-psi#o-socio-culturale precum si totalitatea
calitatilor sociale ale omului care in corelatie cu alte conditii interpersonale determina
comiterea unei fapte prevazute de legea penala. Pers la momentul comiterii infractiunii san
u aiba virsta pentru care sa fie atras la raspundere penala @ $G ani, in unele cazuri $-.
1.2.trasat!rie. )actorii cresterii cri(i&aitatii (i&orior.
diferenta intre oferta de produse alimenatre , imbracaminte, servicii si posibilitatile reduse de
cumparare @criza economica imposibilitatea incadrarii in cimpul de munca pt a avea venit
sufficient scolarizarea redusa accesul usor la alcool si stuperfiante nivelul scazut al activitatii
organelor de combatere cu criminalit minorilor
influenta negativa asupra formarii personalit minor @ mass-media, scene sadice, porno,
crimeA neatentie din partea parintilor
1.3.#as!ri 'e pre,e&ire si co(%atere a cri(i&ait (i&orior.
'ezv serviciilor sociale de spri/inire a familiilor cu multi copii sau cu situatie grea
Perfectionarea legislatiei in domen protectiei sociale
9anctionarea parintilor vinovati de educatie rea
'epistarea si identificarea copiilor din strazi
atentie din partea parintilor
educatie corecta (in familie si la scoala)
sanatate prote/ata
de atras atentia cu cine el comunica cine-s prietenii
cu ce se ocupa in timpul liber
de indepartat de ocupatii periculoase si negative si pers care pot influenta negativ
comunicareH
TEST 1A
SUBIECT1 Scop! si )!&ctiie cri(i&oo+iei
1.De)i&iti scop! cri(io+iei
Scop! +e&era-reprezinta stabilirea unei politici penale eficiente de lupta impotriva criminalitatii care sa apere
valorile sociale fundamentale sa previna fenomenul infractional iar atunci cind s-a comis o infractiune cei vinovati
sa fie trasi la raspundere penala
Scop! i(e'iat$ Ml constituie stabilirea cauzelor ce determinK producerea crimelor Ni
oferirea de soluLii pentru identificarea Ni delimitarea acestuia.
2.Necesitatea i&,esti+arii )e&o(e&!!i cri(i&aitatii
'e fapt prin investicgare se intelege cercetarea fenomenului criminalitatii prin diferite metode si
te#nice specifice criminologie.3ecesitatea acestia apare insasi din faptul ca se obin date cu
referire la diferite compartimente asa ca concepte de criminalitate(reala, neagra,)personalitatea
infract care initial se reducea doar la studiul person infractorului doar in aspect bioantropologic
iar ulterior si psi#o,social etc.Prin investigarea ni se da raspuns la cauzele si conditiile care
influenteaza e%istenta fenomenului infractional.'atorita acestor fapte apare posibilitatea de
elaborare a unor metode de combatere si de prevenire a criminalitatii
1.3.Casi)icati )!&ctiie cri(i&oo+iei
9unt - la nr dar doar & din ele se considera mai importante
1.F.Descripti,a-descrierea fenomenului criminalitatii, reprez prin sine fi%area rezultatelor
observarii care sunt necesare pt stabilirea legitatilor si relevarea esentei acestui fenomen.Pt
studiul descriptiv al criminalitatii se utilizeaza urm conceptepers infract, med fiz,med geogr,
med microsocial
&.F.e0picati,a-se realizeaza prin e%plicarea naturii a esentei si a cauzelor care determina fenom
criminal a conditiilor care favorizeaza comiterea crimelor.
7n criminolog sunt utilizate urm tipuri de e%plicatii! genetica,a efectului,cauzala, functionala,
structurala.
Principalele concepte operationale de ordin e%plicativ st urmcauza,conditie,efect,indice
3.F.pre'icti,a-rolul criminologiei este de a cunoaste profund si multilateral fenom criminalitatii
pt a prevedea desfasurarea lui in viitor.Cercetarea de predictie se refera la anticiparea unor
modificari calatative si cantitative in dinamica fenomenului infractional.Pt pronosticarea
fenomenulu infractional se incearca de a prevedea posibilitatea comiterii in viitor a anu,mitor
fapte infract precum si probabilitatea recurgerii la recidiva.
Conceptele operationaleprezent viitor probabilitate risc
3.F.pro)iactica-prin aceasta se urmareste scopul de perfectionare a mecanismului de influenta
asupra criminalitatii.=.se materializeaza prin elaborarea stintifica a unui sistem de prevenire si
combatere a criminalitatii in baza sintetizarii cunostintelor teoretice si practice referitoare la
personalitatea infractorului, actului infractional cauzele si conditiile infractionale
SUBIECT22: FENO#ENOLO"IA CRI#INALITATII:
1.1i*i!&ea siste(ica i& cri(i&oo+ie si !tii*area co&cepteor operatio&ae
>iziunea sistemica asupra fenomenului infractional presupune utilizarea conceptelor de
sBstem,structura si functii,cauza,conditie care stau la baza relatiilor dinamice subsistemice si
intersistemice.
SISTE#UL@un ansamblu superior organizat de elemente integrate structural si dBnamic.
9isteme se caracteriz prin structura si functii proprii.9tructura poate fi diacronica (reflecta geneza
si evolutia in timp)si sincronica(reprez starea in care se gasesc sistemele la un moment dat, prin
raportarea la anumite sisteme de referinta).=unctiile @ un comple% de proprietati
caracteristice,e%primind relatii de actiune intersistemice si intrasistemice. Ca!*a @ precede sau
genereaza un alt element @ efect.Circumstante@circumstante care influenteaza cauza.Conditii @
circumst care favorizeaza cauza.9tarea,structura si dinamica unui fenomen sunt marcate de
necesitati si intimplari.
2.E,a!area cri(i&aitatii i& aspect ca&titati, si caitati,
?valuarea criminalitatii in aspect cantitativ este din punct de vedere numarului infractiunilor
comise.*ici tr sa luam in considerare notiuni deCriminalitatea inregistrata, criminalit
descoperita,criminalt diferita /ustitiei,criminalit /udecata,criminalit neagra. 'in aspect calitativ
criminologia apeleaza cu notiunilecriminalit simpla si cea organizata. *lta e dupa valorile
sociale periclitate,formele criminalit dupa faptuitori,dupa gravitate grave, mai putin grave,
usoare.
3.E,a!ati cri(i&aitatea 'i& ate tari si te&'i&tee acesteia
Pentru a oferi unele e%emple preluate dintr-o LarK cu vec#i tradiLii democratice, Mn 9:*,
statisticile =. 0. 7.-ului au indicat cK Mn deceniul 1 al secolului trecut,o infracLiune gravK s-a
produs la fiecare trei secunde,iar o infracLiune de violenLK a apKrut la fiecare &.
secunde.7n anul $216,circa ). milioane de americani au fost victime ale unor infracLiuni, iar $&
milioane au fost arestaLi pentru felurite fapte penale.9-a Mnregistrat un total de $2.CCC omucideri
Ni 16.CCC violuri,identificMndu-se .CC.CCC indivizi implicaLi Mn acte de tMl#Krie,6&..CCC maltratKri
sau violatori,$ milion #oLi de maNini,) milioane de spKrgKtori Ni 6 milioane de #oLi.3umai Mn
oraNul C#icago,e%istK mai mulLi spKrgKtori decMt Mn Mntreaga Japonie.
Mn $22) Mn Mnc#isorile din 9:* e%istau peste un milion de deLinuLi,crima Mn *merica devenind un
veritabil Vmod de viaLKX.'eci, ceea ce caracterizeazK societatea actualK, indiferent de gradul de
dezvoltare Ni de forma organizKrii politice,este cre0terea continu4 a criminalit43ii.*ceasta ar fi o
primK tendinLK a criminalitKLii Mn statele lumii.
* douK tendinLK ar fi creNterea crimelor cu utiliarea armelor de foc. 9tatisticile din 9:*,spre
e%emplu,aratK cK Mntre anii $21G-$22$, numKrul /afurilor Ni tMl#Kriilor a crescut cu &6 D, iar
utilizarea armelor Mn sKvMrNirea lor - cu -2 D.
* treia tendinLK,cu caracter general o constituie cre0terea ponderii criminalit43ii or+aniate. Mn
acest conte%t,problema criminalitKLii organizate poate fi calificatK,cu certitudine,drept o
problemK de importanLK ultra-ma/orK.?a devine, Mn sfMrNit, o problemK politicK, deoarece,
comunitatea umanK s-a pomenit dezarmatK Mn faLa acestui fenomen.7ncK Mn $26C,Legislatorul
9:*,Mn legea specialK de combatere a criminalitKLii organizate,a stabilit Mn preambul
urmKtoarele VCrima organizatK prezintK un pericol e%cepLional pentru e%istenLa naLiunii Ni a
9:*.X
-up4 aprecierile speciali0tilor, daunele aduse societ43ii de crima or+aniat4 sunt de <= ori mai
mari dec5t cele aduse de criminalitatea simpl4, > de strad4 ?.
* patra tendinLK, strMns legatK de cele precedente Ni favorizatK apro%imativ de aceleaNi
condiLii oferite infractorilor o constituie specialiarea 0i profesionaliarea infractorilor,
indiferent dacK sunt sau nu incluNi Mn formaLii criminale organizate.
* Nasea tendinLK pe curbK crescKtoare a criminalitKLii este interna3ionaliarea crimei.
*ceastK tendinLK s-a remarcat mai ales MncepMnd cu deceniile 1 Ni 2 a secolului trecut Mn cazul
organizaLiilor criminale, multinaLionale, cum sunt cele care practicK terorismul, traficul de arme
Ni de droguri, deturnKri de nave, spiona/ul economic Ni te#nico-NtiinLific, traficul de fiinLe umane
etc.
Conform unor rapoarte ale 'iviziei 83: pentru combaterea crimei organizate Ni ale 7nterpolului
Mn momentul de faLK, e%istK Ni acLioneazK Mn lume la nivel interna3ional, patru tipuri de
asociaLii Ni organizaLii criminale
TEST 2@
SUBIECT 1Teorii co&te(pora&e 'e orie&tare socioo+ica
1.1.De) t7 ecoo+ica DC7ica+o/
* aparut in anii &C-)C se SS reprezentat de autori americani, scoala data sustine ca
anumite zone orasanesti constituie factori #otaritori ai criminalit. Clifford /,a@ @ procentul
criminalit e mai mare in zonele sarace a orasului. *utorii au intocmit #arti, calculau rata
delincventei in anumite zone. Reprezentantii acestei scoli au formulat conceptual de zona
criminogena specifica (saracie). *u atras atentia asupra nivelului de viata, educatie etc.
1.2.Co(parati t7 asociatiior 'i))ere&tiate c! t7 co&)ict!!i 'e c!t!ri.
,# asociatiilor differentiate mai este numita inavatata, deoarece adeptii ei (9it#erland)
sustin ca comportam criminat nu e inascut ci e invatat prin imitatie, prin comunicare. ,#
conflictului de culture e mai numita si dobindita (diferenta intre norme, valori in diferite
grupuri sociale pe care individual trebu sa le accepte). ,# asoc different se bazeaza pe idea
invatarii in acdrul unui grup restrins de pers in care ei au comportam asemanatoare si daca
unul zice ca legea nu trebu respectata atunci toti nu o respecta si invata comportamentul
incorrect de la ceilalti. ,# confluctului de culturi se bazeaza pe idea ca comportamentul
criminal nu se invata ci apare in rezultatul diferentierii de valori, norme din diferite grupuri
sociale (migratie) @ ce pentru unii e correct pentru altii nu e. 9i apare lupta intre diferite
valori. Protestul claselor sociale /oase impotriva celor inalte.
Pe de alta parte aceste & t# nu se deosebesc tare, pt ca ambele ocolesc e%istenta unei
legaturi intre comportam criminal si problemele sociale e%istente.
1.3.Ro! teoriior socioo+ice co&te(pora&e as!pra cri(i&aitatii.
*u introdus noi metode de combatere si prevenire a criminalitatii, si au atras atentia asupra
unor probleme importante.
'e e%. ,# ecologica a atras atentia asupra problemelor legate de nivelul de viata, educatie,
securitate. ,eoriile asociatiilor differentiate cu t# conflictului de culture au atras atentia
asupra procesului de educatie, migratie, armonie in societate. ,# apararii sociale a trezit
interes pt modificarea si imbunatatirea intregului sBstem de pedepse si de combatere a
criminalitatii nu prin pedepsire ci prin resocializare.
SUBIECT2 Reactia sociaa )ata 'e i&)racti!&e
1.Reatati %a*ee istorice sociae a&ti i&)ractio&ae
Constatam ca criminlitatea ca fenomen social a aparut odata cu structurarea primelor
comunitati umane ar#aice.*nterior acestui fapt nu se putea vorbi despre e%istenta
criminalitatii deoarece ,, acolo unde nu e%ista morala si norme, nu e%ista crime.
7n etapa salbaticiei adica etapa presociala care era de fapt etapa pur naturala nu atestam
e%istenta unor crime la fel cum nu e%ista nici binele sau raul, deoarece tot ce e%ista la acea
etapa se prezuma la notiunea de natura.
Pe parcurs societatea s-a dezvoltat, s-a transformat a evoluat, iar toate acesta au aparut in
legatura cu evolutia soocializarii omului.Pe calea evolutiei s-a a/uns de la #oarda, ginta
clan trib la societate organizata in stat.7ar aceasta de fapt traieste prin coe%istenta si
cooperarea membrilor sai , iar in cazul incalcarii acestor norme se tulbura linistea si
siguranta vietii sociale.
Pe parcursul societatii apare legea @ca izvor al dreptului care este impus de catre fiecare
stat in parte si in felul sau.:lterior aparitie legei fiecare popor si-a impus coduri
complete.O.W:O8 a/unge la ideea ca originea dreptului este identica cu cea a limbii care
s-a format printr-o serie de ransformari dezvoltindu-se progresiv.
La momentul actual in orice societate e%ista si functioneaza un ansamblu de norme
obiceiuri si practici sociale prin care se asigura ordinea sociala.
2.Co(parati te&'i&tee (o'er&e i& poitica pe&aa
'intre tendintele moderne in politica pen mentionam tendinta neoclasica si cea moderata
Te&'i&ta &eocasica
3eoclasicismul contemporan. ?ste sistemul de idei de politicK
penalK ce se manifestK Mn prezent, ca urmare a evoluLiei neo-clasicismului,
apKrut Mn prima /umKtate a secolului trecut, sub influenLa progreselor Mn
criminologie.
*cest sistem de idei de politicK penalK considerK necesarK menLinerea
caracterului retributiv al pedepsei, corespunzKtor responsabilitKLii infractorului.
9e apreciazK cK re socializarea infractorului nu se poate concepe fKrK condamnarea moralK
a conduitei lui antisociale.3eo-clasicismul contemporan nu leagK rKspunderea penalK
deresponsabilitate moralK Ni de aNa-numitul Vliber arbitruX, fiindcK nu se neagK
determinismele care acLioneazK asupra libertKLii persoanei.Pedeapsa se MntemeiazK pe
vinovKLia infractorului, dar natura Ni gravitatea acesteia trebuie sK corespundK posibilitKLii
infractorului de a se Mndrepta sub influenLa ei (pedepsei). Pentru atingerea acestui scop este
necesarK organizarea NtiinLificK a e%ecutKrii pedepsei privative de libertate. 'osarul de
personalitate preconizat de noua apKrare socialK nu este necesar
deoarece /udecKtorul alege pedeapsa pe baza dosarului penal Ni nu se ocupK de
tratamentul penitenciar al condamnatului.
3eoclasicismul contemporan se remarcK Ni prin apKrarea cu vigoare a
libertKLii persoanei, opunRndu-se ideilor noii apKrKri sociale, ca /ustiLia penalK sK
nu se MnfKptuiascK de /uriNti, ci de specialiNti (profesioniNti) Mn NtiinLele despre
om, Mn diagnosticarea devianLei - care ar conduce la deformKri profesionale Ni la
abuzuri.
Te&'e&ta (o'erata
*ceasta incearca de fapt imbinarea si compromisul intre vec#i si nou intre modelul
preventiv si tendinta neoclasica represiva. ,endenta moderata reprezinta politica bunului
simt.?a se a%eaza pe ideea ca atit o represiune foarte dura cit si o renuntare completa la
aceasta vor duce la cresterea fenomenului )+.,reb de inteles faptul ca lupta impotriva
criminalitatii nu poate fi dusa doar prin mi/loace represive si ca aceasta nu este numai
problema org de drept si a politiei ci este lupta tuturor cetatenilor de rind.'e fapt cum
vedem aceasta tendinta reflecta participarea cetatenilor la combaterea fenomenului de
criminalitae, diversificarea sistemului de sanctiuni alternative inc#isorii si adoptarea a noi
sanctiuni ca avertismentul penal, masuri de compensare a victimei.7n Rm aparenta medierii
intre parti.
Te&'i&ta ra'icaa
*ceasta propune o strategie de inlocuire treptata a actualei politici penale cu un sistem de
instante de control social organizat la nivelul colectivitatii.
3.#o'ee 'e reactie sociaa i(potri,a cri(i&aitatii
#o'ee 'e reac<ie
Represi,$Cea mai rudementara forma a dreptului a fost razbunarea privata nelimitatacind
victima sau rudele acesteia se razbunau pe agresor.7nstinctul de razbunare il diri/a pe om
inca din vec#i timpuri avind la baza princ cf caruia raul trebuie rasplatit cu rau.Cu trecerea
timpului apare razbunarea sociala si cea religioasa.
Cee (ai ,ec7i co'i)icari 'e care tre%!ia sa se co&'!ca i&trea+a societatea s!&t Le+ie 'i&
Es&!&a care co&ti& i& e0c!si,itae &or(e 'e 'rept pe&a si 'rept ci,i.Uterior cea (ai
c!&osc!ta co'i)icare a&tica ra(a&e Co'! !i 2a((!ra%i care este o c!e+ere 'e &or(e
4!ri'ice care re+e(e&tea*a i&stit!tiie 4!r 'i& acea perioa'a'eseori a,i&'!se ca*!ri co&crete
si so!tii 4!r coresp!&*atoare.Pt I 'ata i&ti&i( scop! +e&era a pe'epsei pe&ae:pre,e&irea
,iitoareor i&)racti!&i.Apoi !r(ea*a Le+ea ceor EII ta%e Le+ie !!i (a&!etc.De )apt
(o'e! represi, a e0istat 'oar pi&a i& Sec 1= ci&' apare (o'e pre,e&ti,
Pre,e&ti,$cel mai mare rol in aparitia acestuia a /ucat ,ratat despre delicte si pedepse a lui
Cessare 0eccaria.*ceasta idee este bazata pefaptul ca este mai bine sa previi decit sa
pedepsesti iar pt aceasta este necesara e%istenta unei legi simple dar bune si clare iar
intreaga societate trebie sa fie in interesul apararii acestor legi dar nu distrugerea lor.3ici o
lege nu treb sa favorizeze oricare categorie de oameni.*cestea au fost ideele lui 0eccaria
care au stat la baza aparitiei acestiu model iar ulterior acestea au fost preluate de =erri care
sustine ca pedeapsa nu constituie o ispasire ci un mi/loc de aparare sociala prin care se
urmareste tratamentul si recuperarea criminalului.=erri propune citeva masuri pt
recuperarea criminalului ca imbunatatirea conditiilor de trai, reducerea timpului de munca
salarizare decenta
#o'e! (i0t$este imbinarea celor & mod represivEpreventiv.?ste mod potrivit caruia
scopul legii penale consta in apararea sociala care poate fi realizat printr-o imbinare a
represiunii si a prevenirii
C!rati, -*cest model se deosebeste de celelalte prin faptul ca un rol important in
realizarea lui il au prognozarea criminologica strategia luptei reiesind din cauzalitate
determinate si starea reala a luptei.7n cazul R" mod curativ tot sia gasit consacrarea.7n
Cpal R" la cap 2fata de care se aplica liberarea de pedepse pen asa ca condanarea cu
suspendare conditionata a e%ecutarii pedepse, inlocuirea pedepsei nee%ecutate cu o
pedeapsa mai blinda, liberarea de pedeapsa a minorilor etc.'e/a sunt implimentate careva
programe sociale,economice, culturale si profesionale de natura sa reduca riscurile
raspindirii criminalitatii sa asigure cit o mai buna reincadrare sociala a fostolor condamnati
dupa e%ecutarea pedepselor cu inc#isoarea
TEST 21
SUNIECTUL 1
SUBIECTUL 2
I&stit!tii si strate+ii act!ae 'e !pta i(potri,a cri(i&aitatii
2.1.Repro' 'irectiie priorit 'e acti!&e a or+a&is(eor ONU i& 'o(e&i! !ptei
i(potri,a cri(i&ait
$)- respectarea drepturilor omului si a libert fundam e%puse in 'eclar :niv a 'r 8m,
adoptata de *dun Oener a 83:($2-1)
&) prevenirea crimei si imbunatatirea activit tuturor org care asig realiz politcilor pen
nationale
)) situarea preven crimin in centrul pol pen a state member
respect dr om in timpul e%ecutarii pedepsei
acordarea de a/utor et#nic in curs de dezvolt
crearea mec#anism nationale de implicare cit mai larga a populatiei in lupta impotriva
crimin
6)crimin /uvenila si /ustitia pen pru minori- directie prioritara in preven si combaterea
gener a criminalit
protectia victimelor infr prin introd unor principii adecvate in /ustitia pen
introd unor regg de conduita a reprezentantilor org de dr
stabilirea unei strinse legaturi intre preventia crimei si infaptuirea /ustitiei pen, in
conte%tual globalize si a noii ordini economice mondiale
imbinarea rationala a masuri privative cu cele neprivat si largirea spectrului masuri
neprivat d libertt ru preven si combaterea crimin
2.2.casi)ic i&stit!tee re+io&ae si i&terre+ 'e cri(i&oo+ie
Cele mai import institute, cu bogat potential stiintific si ec#ipament criminologic sunt
7nstitut 3atiunilor :nite din *sia- :3*=?7 $2G).7n moment fondarii, institutul a organizat
si lansat numeroase proiecte de cercetare in domen criminalit, tendintelor si particularit
acesteia, a elabor viabile programe de profila%ie si combatere a manifestarilor criminale.9e
a%eaza pe teme ca criminalit legata de droguri, eficacit si ec#itabil /ustitiei pen, tratam pen
prin intermediul comunitatii, tinerii si /ustitia pen.
7nstitutul Latino- americ al 3atiun :nite- 7L*3:', $26..* intreprins studii spre programe
de cooperare, seminare si cursuri de formare a personalului penitenciar, probatiunea si
masuri care pot fi associate cu aceasta, colocvii pe diverse teme de preven.reprez
institutului au6 prezentat cercetari originale intreprinse in zona Caraibelor,care aeau drept
scop a raspunda la intreb dc dreptul de tip anglo-sa%on sau romano- Oermanic are vreun
effect particular asupra nr si duratei detentiei preventive
7nstit Welsin+i al 3at :nite- W?:37 $21). 9i-a sc#imbat denum in 7nstit ?urop de preven
si pru control criminalit, al carui scop principal e sc#imbul de inform in domeniul
prevenirii si control crimin intre tarile europ.'irectiile fundam sint - coordonarea
diferitelor modele de strategii ale politicii pen promovate in state member ale C?
-asigur respect dr si libert fundam ale om in cadrul programe de lupta impotriva crimin
cresterea eficientei si ec#itatii activit /ustitiei pen
elabor caior care ar asig integrarea pol pen a fostelor tari socialiste in viziunile practicate
de 83: in material preven infr si a perfect /ustitiei pen
-)7nstitutul 3*,7:3 :37,? de la Roma- :39'R7 $2G1 8biectiv principal- formarea
politicilor si practicilor in material prevenirii, a control delincventei /uvenile si a crimin
adulte.7ntreprinde numeroase cercetari de teren in colabor cu state member din ?uropa.
2.3.e,a!ati ro! Co&s E!rop i& !pta i(potri,a cri(i&ait
7n urma unor minutioase analize a fenomenului criminalit din statele member ale
consiliului europei, comitet a inaintat citeva directii principale de organizare a luptei
impotriva criminalit$) 1mbunatat le"isl pen a statelor member in directia lar"irii masuri
de sustituire a pedeps privative de libertate2 a) legisl state member sa prevada posibil
substituirii pedepsei privative de libertate cu mas nonpriv fata de infractorii primarB sau de
cei care au sav infr deosebit de grave.fata de acestia pot fi aplic mas conditionate! b) state
member sa ia toate mas pru asig si dezvolt aplic probatiunii! c) state sa trimita
9ecretariatului general al C? rapoarte din ) in ) ani cu priv la masuri luate on baza acestor
recomandari! &) descriminali%area unor infr mai putin "rave.poate avea loc a) de facto @
descriminalizarea consta in tendinta diminuarii reactiilor repressive fata de anumite
comportam sau situatii! b) descrimin de /ure- e realiz de legiuitor poate fi generata de
sc#imbarile soc- econom si politice intevenite in timp.
,)Simplificarea justitiei pen- este cea mai import directie de organiz a luptei impotriva
crimin.'e e%, timpul care se scurge de la moment savirs infr si pedeapsa e enorm in caz
celor mai simple infr,de aceea sint un nr mare de cause pen care influent negative calit
reactiei /udiciare. Pru a spori eficienta /ustitiei pen si a realiza reduceri import in pierderile
legate de proced complicate de solution a cauzelor pen, comitet ministrilor a adoptat
Recomandare prin care s-a propus simplific /ustitiei pen. 9e are in vedere introducerea
unor proceduri sumare, practicarea sistemului tranzactiilor si simplific unor
proceduri.!roced sumara consta in introd unui sBstem de amenzi pru infr minore de incalc
a regul circul rutiere de e%.!racticarea s3stem tran%actiilor- inc#eierea unui accord intre
"inister public si delincvent.'c nu se respecta conditiile trnzactiilor se reia cursul
urmaririi pen. R" are nevoie de urgenta de Simplificarea procedurilor, care vizeaza infr
usoare, mai putin grave, cind se poate trece direct la audierea infractorului in fata inst, de
catre un singur infractor specializat, care adopta #otarirea.
Prin interm simplific /ustitiei pen se urmareste organiz unei reactii soc repressive mai
eficiente, in directia promptitudinii interventiei si imbunatatirii actului de /ustitie