Pentru a putea mosteni, o persoana trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege sau sa fi

fost desemnata de catre defunct prin testament.

Vocatiala mostenire are un inteles dublu:
a) in sens general desemneaza vocatia potentiala (eventuala) a unor
persoane

de

culege

mostenirea

lasata

de

alta

persoana.()

Vocatia succesorala legala generala este guvernata de principiul reciprocitatii

acesteia. Acest principiu comporta atat un sens pozitiv, cat si unul negativ.
Potrivit sensului pozitiv al principiului reciprocitatii vocatiei generale la mostenire,
daca o persoana are vocatie la mostenirea lasata de o alta persoana, atunci si
aceasta

din

urma

are

vocatie

generala

la

mostenirea

celei

dintai.

Acest principiu comporta, potrivit doctrinei, si exceptii. Astfel, principiul reciprocitatii

nu opereaza in cazul casatoriei declarata nula sau anulata (casatoria putativa), dupa
decesul sotului de rea credinta. Sotul de buna-credinta, din casatoria nula sau
anulata, are vocatie la mostenirea sotului celui de buna-credinta, in timp ce sotul de
rea

credinta

nu

are

vocatie

la

mostenirea

celui

de

buna

credinta.

Potrivit sensului negativ al principiului recipricitatii, daca o persoana nu are vocatie la

mostenirea unei alte persoane, atunci nici aceasta din urma nu are vocatie la
mostenirea celei dintai.Rudele defunctului cu vocatie succesorala generala nu sunt
chemate toate impreuna si deodata la mostenire. Pentru a culege mostenirea, este
necesar ca acestea sa indeplineasca si o conditie negativa aceea de a nu fi
inlaturate de la mostenire de catre un alt succesibil, preferabil in clasa si grad.
Aceasta conditie formeaza continutul vocatiei concrete la mostenire. Asadar, rudele
defunctului cu vocatie generala trebuie sa aiba si vocatie concreta pentru a putea
culege mostenirea. [B. Patrascu, I. Genoiu in Noul Cod Civil. Studii si Comentarii,
Volumul II, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2013, p. 623625]
Vocatia la mostenire are un inteles dublu: a) in sens general, desemneaza vocatia
potentiala (eventuala) a unor persoane de a culege mostenirea lasata de o alta
persoana (in acest sens, se vorbeste, de exemplu, despre vocatia succesorala legala
a rudelor in linie directa, fara limita de grad); b) in sens concret (vocatie concreta,
utila), desemneaza prin devolutiunea succesorala ca mijloc de selectie acele
persoane care vor culege efectiv mostenirea lasata de defunct. Nici vocatia
succesorala generala si nici cea concreta nu se confunda cu aptitudinea general

abstracta a unei persoane de a se bucura, in continutul capacitatii sale de folosinta,

de dreptul de mostenire garantat prin art. 46 din Constitutie [G. Boroi, L.
Stanciulescu, Institutii de drept civil in reglementarea noului Cod civil, Ed. Hamangiu,
Bucuresti, 2012, p. 530]
Existenta vocatiei succesorale concrete presupune doua conditii: a) una pozitiva:
vocatia succesorala generala si b) una negativa: persoana in cauza sa nu fie
inlaturata de la mostenire de un alt succesibil [G. Boroi, L. Stanciulescu, Institutii de
drept civil in reglementarea noului Cod civil, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012, p. 530]
Vocatie succesorala concreta au persoanele cu vocatie succesorala generala, care
nu

sunt

inlaturate

de

la

mostenire

de

catre

alt

succesibil.

Nu toate rudele care au vocatie generala vor culege mostenirea, ci aceasta va reveni
acelor rude care sunt preferate celorlalte, anume celor care se afla in clasa si grad
preferabile. Legiuitorul foloseste, asadar, doua criterii tehnico-juridice pentru a
determina vocatia concreta a rudelor defunctului: clasa de mostenitori si gradulde
rudenie.
Daca rudele defunctului sunt de pilda parintii si unchii, desi toate au vocatie generala
lamostenire, vocatie concreta au numai parintii defunctului, deoarece acestia din
urma fac parte din clasa a II-a de mostenitori, unchii facand parte din clasa a IV-a .
Cu privire la corelatia dintre vocatia generala si vocatia concreta, putem spune ca nu
toate rudele care au vocatie generala au si vocatie concreta la mostenire, insa toate
rudele care au vocatie concreta au si vocatie generala de a mosteni. [B. Patrascu, I.
Genoiu in Noul Cod Civil. Studii si Comentarii, Volumul II, Editura Universul Juridic,
Bucuresti 2013, p. 625]
In materie testamentara, se pune exclusiv problema vocatiei concrete la mostenire,
intrucat legea nu confera (dar nici nu interzice) nimanui, in mod special, vocatie
generala la mostenirea testamentara. In principiu, oricine poate fi gratificat printr-un
act de ultima vointa, in masura in care indeplineste conditiile legale. [B. Patrascu, I.
Genoiu in Noul Cod Civil. Studii si Comentarii, Volumul II, Editura Universul Juridic,
Bucuresti 2013, p. 626]

ARTICOLUL ANTERIOR

TABLA DE MATERII