Nume: Rusu Mihai-Cosmin

Grupa 1102
Specializare Psihologie

Toate exemplele oferite mai jos sunt pentru disciplina Psihologie generală, clasa a X-a

Metoda Punerea acesteia în practică

1. Jocul de rol Profesorul de psihologie face cunoscută tema pe care o va aborda la oră:
Emoțiile. Profesorul va avea pregătite două scenarii diferite ce vor avea
rolul de a exemplifica două emoții: jena și bucurie. Scenariul referitor la
jena va face referire la un elev ce este chemat de un profesor la tablă pentru
a scrie o problemă. In drum spre tablă, acesta se împiedică, cade și își rupe
pantalonii. Scenariul va necesita prezența a 4 elevi, unul va fi profesorul,
un elev va fi protagonistul ce se împiedică și alți doi vor fi colegii
protagonistului care se vor amuza pe seama acestuia. Scenariul ce va
surprinde emoția de bucurie va surprinde o discuție dintre patru prieteni
care tocmai ies de la un meci, fiind veseli, deoarece echipa lor preferată de
fotbal tocmai a câștigat. Sarcina celorlalți colegi este să identifice
comportamentele fiecărui personal și mimica facială a fiecărui personaj.

2. Observarea In etapa de lecție numită Dirijarea învățării propriu – zise in cadrul unei
lecții mixte ce are ca titlu Emoțiile primare profesorul aduce 6 imagini cu
portretul aceleiași persoane, însă mimica feței va fi diferită pentru fiecare
caz în parte (bucurie, tristețe, frica, dezgust, furie și surprindere). Pentru o
mai bună distincție între acestea se pot utiliza imagini dinamice, nu statice.
Pentru fiecare imagine în parte, profesorul va pune întrebări pentru a
orienta elevii către aspectele importante: obrajii, colturile gurii, pleoape,
sprâncene, etc. Pe baza acestor indicatori, se va realiza și un tabel pentru a
surprinde exact elementele caracteristici pentru fiecare emoție facială
universală.
3. Problematizarea Un exemplu pentru desfășurarea acestei metoda va avea loc în cadrul
lecției intitulate Memoria și caracteristicile acesteia. În etapa de
introducere în noua temă, cadrul didactic prezintă o situație-problemă: In
aceeași clasă se află doi prieteni buni: Andrei și Alin. Amândoi se
pregătesc pentru teza de la istorie ce va avea loc peste două zile. Andrei
petrece în cele doua zile aproape 12 ore pentru a studia. Acesta deschide
manualul și memorează cuvânt cu cuvânt fiecare propoziție din capitolele
din manual ce cuprind conținuturile pentru evaluare. Alin petrece doar 4
ore, își sintetizează informația, identifica cuvintele cheie, utilizează un
dicționar când nu înțelege sensul unui cuvânt și consultă alte cărți. Peste
două zile sunt afișate rezultatele. Andrei a obținut nota 6 in timp ce Alin a
obținut nota 9. Cum explicați faptul că Andrei a luat o notă mai mică deși a
dedicat mai mult timp studiului?
Elevii sunt întrebați mai întâi daca au înțeles enunțul problemei. Pot fi puse
întrebări ajutătoare (metoda conversației folosită așadar cu rol de procedeu
în aplicarea problematizării) pentru orientarea atenției asupra aspectelor
 importante ale situației probleme: Care este scopul urmărit de cei doi
copii? și Ce strategii utilizează fiecare pentru realizarea obiectivului
propus? Se constată faptul că nu timpul efectiv dedicat studiului este
important, ci calitatea învățării. Prin urmare este nevoie de o restructurare a
materialului și de înțelegerea logică a acestuia.
4. Metoda cubului Un exemplu de tip de lecție în care poate folosită această metodă este cea
de fixare și sistematizare. Titlul ipotetic al lecției este Procesele psihice
senzoriale și superioare. Elevii sunt împărțiți în șase echipe. Echipele vor
fi formate prin extragerea dintr-un bol a unui cartonaș ce poate fi de
culoare roșie, albastra, verde, galben, violet sau portocaliu. Fiecare echipă
își va alege un reprezentant care va învârti un cub pe laturile căruia vor fi
scrise cate un verb: DESCRIE, COMPARĂ, ASOCIAZĂ,
ANALIZEAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ. In acest sens, în funcție
de latura fiecărui cub, fiecare echipă va primi o sarcină referitoare la
verbele anterior amintite. Exemplu: Pentru descrie cerința va fi: Descrie
rolul fiecărei senzații. Pentru asociază cerința va fi: Cu ce calități poate fi
asociat un olimpic? Pentru analizează: Analizează legătura dintre memorie
si gândire. Pentru aplica: Știind care sunt calitățile memorie, cum ați putea
aplica aceste cunoștințe in vederea eficientizării învățării? Pentru
argumentează: Argumentați necesitatea copiilor de a se juca cat mai mult
mai ales la vârstele mici.
Fiecare grupa va avea la dispoziție maxim un sfert de oră pentru realizarea
sarcinii, apoi reprezentanții fiecărei echipe vor veni în fața colegilor pentru
a prezenta rezolvarea cerinței. Se recomanda o anumit dispunere a elevilor
pentru ca aceștia sa poată comunica eficient-fiecare echipa sa fie așezată
intr-un cerc în centrul căreia să se afle o bancă.
5. Metodei ,,Ştiu / Tipul de lecție ales de mine pentru exemplificarea acestei metode este una
Vreau să ştiu / Am de tip mixt. Titlul lecției este: Imaginația și rolul ei in viața noastră.
învăţat” Așa cum poate fi dedus din titlu aceasta metoda cuprinde 3 mari etape.
Mai întâi se prezinta titlul lecției precum si obiectivele într-o maniera
succinta.
În prima etapă, etapa “Știu”: Se împarte clasa în grupe a câte 4-5 elevi şi
fiecare grupă îşi va alege un reprezentant care va nota pe fişă cele stabilite
de membrii grupului. Se prezintă pe tablă/planşă tabelul cu rubricile: „Ştiu
/ Vreau să ştiu / Am învăţat“, iar elevii realizează tabelul pe fișa de lucru.
La început, se cere elevilor să noteze în tabel tot ceea ce ştiu despre tema
anterior amintita, apoi fiecare grupă va citi de pe fișă ceea ce a notat.
Exemple de afirmații pe care elevii le cunosc din propria experiență
cotidiana: Știu:
Imaginația este procesul cognitiv superior
Proces ce sta la baza creativității
Proces atât voluntar cat si involuntar
Unele funcții ale imaginației
Etapa „Vreau să știu”: Elevii sunt solicitați să formuleze întrebări despre
ce ar dori să mai afle legat de tema propusă, despre lucrurile de care nu
sunt siguri sau lucrurile despre care ar vrea să cunoască ceva nou. Se
notează aceste întrebări în coloana din mijloc a tabelului, atât la tablă, cât
și pe fișe.
Exemple:
Care sunt momentele când imaginația devine involuntară?
De ce unii sunt mai inventivi (au o imaginație mai bogată) decât alții?
La ce se referă conceptul de procedee ale imaginației?
Etapa „Am învățat”: După predarea conținutului, se revine asupra
întrebărilor pe care le-au formulat elevii în etapa anterioară și pe care le-au
trecut la “Vreau să știu”. Se reia fiecare întrebare și se notează răspunsurile
aflate în timpul predării noului conținut în coloana a treia.