Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Psihologie
Master psihologie clinica si
interveniţe psihologică an I
Neuropsihologie clinica
Prof. Dr. Dragos Cîrneci

ADICTII
Studenti: Diana Burnaz
Dorina Alexut
Ionel Senculet
Elena Postica Ghingina
CONSENSUL MEDICAL PRIVIND ADICTIILE ESTE DISCUTABIL
➤ Modelul medical al tulburarilor psihice cu care se aliniaza
Institutul National privind Abuzul de Droguri (NIDA) a
convenit in urma cercetarilor efectuate ca dependenta
(adictia) este o BOALA CEREBRALA CRONICA si
RECURENTA, in care consumul de droguri devine involuntar,
in ciuda consecintelor sale negative.
➤ Ideea de aici este, in general, ca dependenta este o boala,
deoarece consumul de droguri sau alte substante care creeaza
adictia modifica creierul si ca rezultat al acestor schimbari,
consumul de droguri devine impulsionar. Cu alte cuvinte,
dependentul nu are de ales iar comportamentul sau devine
rezistent la schimbari pe termen lung.
ESTE ADICTIA O BOALA?
➤ O lucrare recenta din “New York Times” descrie adictia ca “o boala care afecteaza Statele
Unite ale Americii” si subliniaza importanta de a vorbi deschis despre dependenta
pentru ca oamenii sa inteleaga acest aspect precum si gravitatea lui. Fiecare
comportament are corelatii neuronale-dependenta modifica creierul.
➤ In anul 1974, sociologul Lee Robins a efectuat un studiu al militarilor americani
dependenti de heroina care se intorceau din Vietnam. Robins dorea sa investigheze cati
dintre acestia au continuat sa fie dependenti la intoarcerea din razboi. Rata celor care au
continuat sa consume droguri a fost de 7% dupa revenirea in S.U.A, iar aproximativ
1-2% au avut o recadere in dependenta.
MAJORITATEA PERSOANELOR SE AUTO-RECUPERAZA
➤ Majoritatea soldatilor dependenti s-au oprit singuri (fara
ajutor specializat) din consumul de heroina.
➤ In anul 1982 Stanley Schacher, sociolog al Universitatii din
Columbia, a furnizat dovezi in ceea ce priveste faptul ca
majoritatea fumatorilor si-au depasit dependenta fara ajutor.
La inceput, aceste studii au fost privite cu scepticism insa
ulterior au aparut mai multe argumente care le-au sustinut.
MODELUL DE INVATARE AL DEPENDENTEI
➤ In “Biologia dorintei: De ce dependenta nu este o boala”, Mare Lewis neurolog si
dependent de droguri, sustine ca dependenta este “unanim normala” si ofera ceea
ce el numeste “modelul de invatare al dependentei”, pe care il contrasteaza atat
ideii “dependenta este o alegere” si ideea ca “dependenta este o boala”. Lewis
recunoaste ca exista, fara indoiala, portiuni de creier schimbate ca urmare a
dependentei insǎ sustine ca acestea sunt rezultatul tipic al neuroplasticitatii in
invatarea si formarea obisnuita in fata unor recompense foarte atractive.
➤ Tot M. Lewis a ajuns la urmatoarele concluzii:
- dependentii nu se considera bolnavi/dependenti (ceea ce este bine pentru
recuperarea lor);
- povestile persoanelor care si-au depasit in mod voit adictia, in ciuda dificultatii,
vorbesc despre capatarea puterii interioare si de o schimbare a propriei vieti.
- Persoanele cu adictii nu sunt constiente de propriile dependente pentru a putea
gasi o solutie alternativa.
TULBURARE DE ALEGERE
➤ Pe de alta parte, psihologul Universitatii din Harvard Gene
Heyman, sustine, in cartea sa “Dependenta: O tulburare a
alegerii”, faptul ca dependenta nu este o boala, ci o priveste, spre
deosebire de Lewis, ca pe o tulburare de alegere.
➤ Heyman prezinta dovezi puternice care sustin nu numai ca doar
10% dintre persoanele care consuma droguri devin dependente si
doar 15% dintre consumatorii de alcool obisnuiti devin alcoolici,
dar si faptul ca aproximativ 80% dintre dependenti isi depasesc
singuri dependenta pana la varsta de 30 de ani. Se intampla acest
lucru deoarece, avand in vedere cerintele vietii de adult (cum ar fi
pastrarea unui loc de munca sau faptul de a fi parinte) sunt
incompatibile cu consumul de droguri si sunt stimulente
puternice pentru depasirea dependentelor.
LACK OF CHOICE
➤ Aces lucru ar putea parea contrar a ceea ce suntem obisnuiti
sa gandim si este adevarat, exista dovezi substantiale in ceea
ce priveste faptul ca persoanele cu adictii adesea recidiveaza.
➤ Cele mai multe studii privind adictia sunt efectuate pe
pacienti aflati in cursul tratamentului, acest fapt inclinand
esantionul populatiei. Pentru unele persoane este incredibil de
greu sau aproape imposibil sa “anuleze” ani de adictie. Multi
dintre acestia provin din medii defavorizate sau minoritare
care le limiteaza oportunitatile, au istorii de abuz si asa mai
departe.
TULBURARE DE UZ/ABUZ DE SUBSTANTE
Diagnosticul cuprinde 4 aspecte, dintre care e necesara indeplinirea

a cel putin 2:

1. Lipsa de control:
•Utilizarea pentru perioade mai lungi sau folosind cantități mai mari
•Dorinta de a reduce consumul, dar fără succes
•Petrecerea timpului excesiv pentru cautarea drogului
•Pofta atât de intensa, incat este dificil să se gândească la altceva.
2. Afectarea vietii sociale

•Persoana poate continua să utilizeze, în ciuda problemelor cu locul de muncă, școală sau de familie /
obligații sociale. Aceasta ar putea include absentele repetate de lucru, rezultate școlare slabe,
neglijarea copiilor, sau incapacitatea de a-și îndeplini responsabilitățile de uz casnic.
•Persoana continuă consumul de substante in ciuda problemelor interpersonale din cauza
consumului : certuri cu membrii familiei cu privire la utilizarea substanței sau pierderea prieteniilor
important
•Activități sociale și recreative importante și semnificative pot fi pierdute sau reduse din cauza
consumului de substanțe. O persoană poate petrece mai putin timp cu familia lor, sau cu prietenii lor
TULBURARE DE UZ/ABUZ DE SUBSTANTE
3. Consumul riscant
•Dependenta poate fi indicată atunci când cineva folosește în mod repetat substanțe
în situații periculoase fizic. De exemplu, folosind alcool sau alte droguri în timp ce
funcționează utilaje sau conduce o masina.
•Unii oameni continuă să folosească substanțe care dau dependență, chiar dacă sunt
conștienți că este cauza sau agravarea problemelor fizice și psihice. Un exemplu este
persoana care continuă să fumeze țigări în ciuda faptului că o tulburare respiratorie,
cum ar fi astmul.
4. Toleranta & sevraj
•Toleranța apare atunci când oamenii au nevoie sa creasca doza de substanță pentru a
obține același efect dorit. "Efectul dorit" ar putea fi dorinta de a evita simptomele
de sevraj. Pe de altă parte, ar putea fi dorinta de a se droga.
•Sevrajul este raspunsul organismului la întreruperea bruscă a unui drog, odată ce
organismul a dezvoltat o toleranta la el. Simptomele sunt foarte neplacute si uneori
fatale si sunt specifice pentru fiecare drog.
POTENTIALELE VULNERABILITATII RASPUNSULUI NEURONAL, RISCURI, SI MECANISME DE DECIZIEALE DEPENDENTILOR DE DROGURI

➤ Dependentii de droguri afecteza raspunsurile acute si plastice in dopamina neuronilor si in structurile

post sinaptice.
➤ Aceste efecte reduc discriminarea raspunsului, cresc efectele erorilor de semnal, al predictiilor
rasplatii si cresc raspunsurile neuronale la stimulii care prezic rasplata, fapt care conduce la compulsii.
➤ Nivele ridicate si tonice ale dopaminei pot deranja mecanismele de functionare ale memoriei, necesare
pentru asigurarea bazei resplatii si aceasta poate genera predictii incorecte ale rasplatii neuronale.
➤ Deficitele de functionare ale memoriei afectate de droguri poate cauza semnal de risc neuronal, poate
promova comportamente riscante si faciliteaza consumul de droguri.
EXPLICAREA RMN

➤ Studiile pe animale confirma ca petele de culoare din imaginile scanate ale creierului
dependentilor de cocaina indica faptul ca inhalarea drogului induce schimbari
profunde si imediate ale activitatii in multe zone ale creierului.
➤ In timp ce erau scanati, subiectii si-au contorizat sentimentele de neliniste pe o scara
de la zero la trei, aratand faptul ca VTA si extensia Amigdalei si Nucleul acumbens
influenteaza atat nelinistea cat si dorinta de mai mult drog, dorinta care devine mai
puternica pe masura ce euforia scade.
DEPENDENTA - NEUROTRANSMITTATORI
➤ Drogurile de care se face abuz stimuleaza eliberarea dopamina(neurotransmitator)

într-o structură subcorticală denumită nucleul accumbens, activand “sistemul de

recompensa”.
➤ Acești neuroni dopaminergici formează calea mezo-cortico- limbică.
➤ Ei stimulează „circuitul sistemului de recompensă” format din:
- Cortexul prefrontal
- Amigdala
- Hipocampul
➤ Dependenţa este datorată modificării reacţiilor cinetice și creșterii eliberării de dopamină.
➤ Această dereglare ar corespunde:
- Fie unei creșteri a reactivităţii neuronilor dopaminergici la anumiţi stimuli asociaţi cu produsul plăcut și care
creează dependenţă,
- Fie unei reglări inverse a semnalizării dopaminergice și deprimării activităţii sistemului de recompensă.
➤ În circumstanţe normale, dopamina este eliberată în momentul în care experienţa recompensatoare este nouă,
depășește așteptările sau nu este anticipată.
➤ Această eliberare de dopamină ajută indivizii să memoreze semnalele care anunţă recompensa.
➤ Prin urmare, când sistemul dopaminic devine supraexcitat prin utilizarea drogului, căutarea reproducerii acestor
efecte poate prevala asupra altor activităţi importante, orientate spre anumite scopuri.
PROIECTII DOPAMINERGICE DIN MEZENCEFAL SPRE PROZENCEFAL
➤ Cortexul prefrontal
➤ Nucleul accumbens
➤ Girul cingulat
➤ Nucleul striat
➤ Substanţa neagră
➤ Regiunea
tegmentară
ventrală

Notă: Neuronii dopaminergici mezo-cortico-limbici din regiunea tegmentară ventrală și substanţa neagră
se proiectează pe o structură importantă a circuitului recompensei, nucleul accumbens, și pe regiunile
corticale responsabile în principal de luarea de decizii, cum ar fi cele privind consumul de droguri (de
exemplu cortexul prefrontal și girul cingulat). Proiecţiile din mezencefal realizează conexiuni, de
asemenea, cu nucleele caudat și putamen (denumit „nucleul striat” în figură).
Sursă: Hyman et al., 2006.
IMPACTUL PROVOCAT DE VEDEREA PACHETELOR DE TIGARI ASUPRA CREIERULUI FUMATORILOR SI EX-FUMATORILOR INVESTIGAT PRIN
RMN

Studii facut de:

➤ Dragos Cirneci
➤ Florentin Preoteasa
➤ Sorin Constantinescu
➤ Stelian Marian
➤ Eugen Tarta-Arsene

Impactul produs asupra creierului de vederea drogului

La fumatori vederea pachetului activeaza structuri ce percep senzatii de placere (cercul albastru)
CUVINTE-CHEIE
Grupul de studiu:14 voluntari de fumatori si 13 ex-fumatori
➤ nucleul accumbens
- e tinta drogurilor
- responsabil cu creearea si manifestarea adictiilor
➤ fumatul=asociere apetittiva intre pachet de tigari si senzatia de recompensa
➤ vederea pachetului de tigari declanseaza
- motivatia de consum
- punct de interventie a campaniilor antifumat
➤ celelalte droguri preiau controlul asupra comportamentului prin intermediul
mecanismelor implicate in adictie, atasamente
➤ legatura dintre adictie si atasamente constituie factorul de risc,
➤ cresterea suportului social faciliteaza renuntarea la fumat
➤ nereusita sustinerii favorizeaza circuitul placerii