Adicii

- dependene-
Comportament adictiv
Comportamentul adictiv se manifest
ca o incapacitate psihic de a elabora
tensiunile pulsionale sau ,,violena
fundamental (Bergeret, 1981)

Comportamentul adictiv reprezint:
Un eec de introiectare
O tentativ paradoxal de identificare
O tentativ de renatere sau de unificare
cu sinele
Dependena
Dependena reprezint tulburarea
comportamental definit prin dorina puternic,
compulsiv de a utiliza o substan psihoactiv

Depena fizic caracterizat de apariia sevrajului
Depena psihic format din:
o craving (Crave (engl.) = a dori ceva cu ardoare,
implicnd solicitarea insistent = ,,sete de drog)
o cutarea impulsiv a substanei

nevoia de a menine i regsi senzaia de plcere, de
bine, satisfacie, evitnd senzaia de ru psihic care
apare n lipsa consumului
Toxicomania
Toxicomania este un consum patologic,
cronic sau periodic, impulsiv de substane
care modific starea afectiv sau de
contiin.
Conflictele existente n copilrie, n cadrul
familiilor dezechilibrate i reactualizarea
acestora n adolescen joac un rol
important n geneza toxicomanilor.
Drogurile
Dependenta de droguri
este una dintre cele mai
costisitoare boli ale
societatii moderne
Dragostea pasionala
imita indeaproape abuzul
de substante
Utilizeaza acelasi
mecanism de
recompensa la nivelul
creierului


Factori implicai n consumul de droguri:
Dizarmonii ale structurii personalitii (pasiv-dependent,
borderline, antisocial)
Insuficiena controlului vieii pulsionale
Lipsa capacitii volitive abulie
Stari afective particulare (anxietate, depresie,
hipermotivitate, timiditate)
Stri de decepie i nemulumire (monotonia vieii i lipsa
scrii valorice)
Obinuina social
Influena grupului de prieteni
Influene sociale nocive (modele culturale)
Vagabondajul
Incapacitatea de inserie n grup
Inseria n grupuri anomice
Imaginea de sine (nencredere n sine i complexe de
inferioritate)
Efecte
Drogurile care
altereaza contiinta
au efecte multiple
Efectele drogurilor
depind de doza
administrat
Efectele drogurilor
psihoactive depind de
antecedentele si
asteptarile individuale

Efectele asupra constiintei
Drogurile variaza in functie de
efectele pe care le au asupra
comportamentului si constiintei

Tipuri de droguri : stimulante,
sedative, halucinogene si alte
tipuri precum morfina si
marijuana

Drogurile psihoactive au efecte
variate asupra diverselor
functii ale organismului,
nedeterminand aparitia unor
raspunsuri noi, doar
modificand raspunsurile
comportamentale si
psihologice


Neurotransmisia
Drogurile sunt folosite
pentru inducerea euforiei,
a unei stari high

Neurotransmitatorii implicati
in mecanismul adictiei si
abuzului de droguri sunt :
- Dopamina
- Serotonina
- GABA


Formatiuni cerebrale implicate in mecanismul
de recompensa
Nucleul acumbens
Cortex prefrontal
Amigdala
Substanta neagra
Tegment ventral
Calea dopaminergica mezo-
limbica/ Calea placerii
Comportamente utile:
- mancatul
- bautul
- reproducerea
Comportamente adictive:
- mancatul
- bautul
- reproducerea


Centrii placerii din creier
Exista circuite cerebrale care fac anumite
comportamente placute
Multe specii vor actiona in vederea
stimularii centrilor placerii din creier
Descoperiti de Olds si Milner
Utilizarea drogurilor poate fi sustinuta de
actiunea asupra acestor circuite
Copyright 2006 by Allyn and
Bacon
Copyright 2006 by Allyn and
Bacon
Sistemul mezo-telencefalic
dopaminergic si auto-stimularea
Neuronii DA se proiecteaza din mezencefal in
ariile telencefalului
Tractul nigro-striat:
Substanta neagra > striatul dorsal
Tractul mezo-cortico-limbic
Aria tegmentala ventrala > zone corticale si limbice
Implicat in mecanismele de recompensa
Copyright 2006 by Allyn and
Bacon
Copyright 2006 by Allyn and
Bacon
Tractul mezo-cortico-limbic si
recompensa
Zone de auto-stimulare ce nu contin proiectii ale
neuronilor dopaminergici
Cresterea eliberarii de DA in aceasta zona a fost
observata in studii de auto-stimulare
Agonistii DA au tendinta sa creasca auto-
stimularea iar antagonistii sa o scada
Leziuni la acest nivel opresc auto-stimularea
Copyright 2006 by Allyn and
Bacon
Mecanismele neuronale ale
motivatiei si adictiei
Cum actioneaza drogurile asupra
circuitelor de recompensa existente pentru
a determina dependenta?

Studii efectuate pe animale pentru
explorarea teoriilor de stimulare pozitiva:
- auto-administrarea drogului
- preferinta conditionata de loc

Copyright 2006 by Allyn and
Bacon
Teste de preferinta
comportamentala
Legarea dopaminei de receptor si de pompele de
recaptare in nucleul acumbens
Legarea cocainei de pompele de recaptare;
inhibarea recaptarii dopaminei
Cresterea productiei de AMPc in membrana
post-sinaptica
Toate substantele care produc
adictie sunt asociate cu
cresterea activitatii DA in
nucleul acumbens
Efectele drogurilor asupra nivelului de dopamina
din nucleul acumbens
Amphetamine
DA
0 5h
DA
0 5h
Cocaine
Morphine
3h
Nicotine
5h
Timothy P. Condon, Ph.D. Addiction as a Brain Disease: New Implications for Research and Practice
Connecticut Statewide Addiction Medicine/Psychiatry Grand Rounds September 20, 2001
Source: Di Chiara and I mperato

Recompensele fiziologice cresc nivelul de
dopamina
0 60m 120m 180m
Empty
Box
Feeding
ALIMENTATIA
Nac DA
Intromissions
SEXUL
Timothy P. Condon, Ph.D. Addiction as a Brain Disease: New Implications for Research and Practice
Connecticut Statewide Addiction Medicine/Psychiatry Grand Rounds September 20, 2001

Nac DA
Abuzul indelungat de droguri
produce modificari fundamentale
si persistente la nivel cerebral
Normal
Dependent de cocaina (dupa 10 zile)
Dependent de cocaina (dupa 100 de zile)
NIDA slide teaching packet. Photo courtesy of Nora Volkow, Ph.D. Volkow ND, Hitzemann R, Wang C-I, Fowler IS, Wolf AP, Dewey SL. Long-
term frontal brain metabolic changes in cocaine abusers. Synapse 11:184-190, 1992; Volkow ND, Fowler JS, Wang G-J, Hitzemann R, Logan J,
Schlyer D, Dewey 5, Wolf AP. Decreased dopamine D2 receptor availability is associated with reduced frontal metabolism in cocaine abusers.
Synapse 14:169-177, 1993
Receptori agonisti
Opioizi
Canabinoizi
Nicotinici
Liganzi de transport
Cocaina
Amfetamina
Metilfenidat
Canale ionice-liganzi
PCP
Alcohol
Proteinele-tinta initiale ale unor
droguri de abuz
Factorul neurotrofic cerebral (BNDF) este un membru
al familiei factorilor de crestere nervoasa, care
include factorii de crestere nervoasa prototip precum
si neurotrofina-3 si neurotrofina-4.
Acesti factori de crestere sunt implicati in
diferentierea si cresterea mai multor tipuri de neuroni
in timpul dezvoltarii creierului, precum si in
mentinerea si supravietuirea neuronilor in creierul
matur.
Ref: Lo DC. Neurotrophic factors and synaptic plasticity. Neuron. 1995;15:979-
981.

Biologia moleculara a adictiei
Tintele celulare initiale:
Factorul de transcriptie CREB (cAMP response element-binding
protein) si tinta sa BNDF
SCAZUTI DE:
alimentatie
somn
reproducere
CRESCUTI DE:
activitati stressante in
medii familiare
comportamente de
evitare
Efectele
comportamentale
ale hormonilor de
stress cronic
(CRH)
Physiological changes
Supporting flight or fight responses
Bloodstream
CORTI SOL
CRF
Anterior
Pituitary
INHIBITORY
SIGNAL
Hypothalamus
STRESS
Dendrite
Axoni
Sinapse
Receptori
Neuron presinaptic
Neuron postsinaptic

Neuroni si neurotransmitatori
In creier exista aproximativ 10 miliarde de neuroni interconectati. Fiecare neuron este o celula
care utilizeaza reactii biochimice pentru a primi, procesa si transmite informatii.

Neurotransmitatorii sunt substante chimice folosite pentru a transmite, amplifica si modula semnale
electrice intre un neuron si alte celule.
Dopamina
Serotonina
Enkefaline
GABA
Norepinefrina
Neurotransmitatori

Neurotransmitatorii sunt substante chimice folosite pentru a
transmite, amplifica si modula semnale electrice intre un neuron
si alte celule.
Substante care actioneaza ca neurotransmitatori pot fi grupate in 4
clase:
(1) Acetilcholine
(2) Amino acizi -
(3) Neuropeptide
(4) Monoamine
Mecanismul de recompensa al
drogurilor
Activat de stimulul de
recompensa
Structurile cheie ale
mecanismelor de
recompensa sunt localizate
in sistemul limbic
Alcatuit din mai multe
structuri cerebrale: VTA
(zona ventral- tegmentala),
nucleul acumbens si
cortexul prefrontal (PFC)
VTA -> Nucleul Acumbens ->
PFC

Imaginile arata zonele
fierbinti din creier.
Zone: nucleul caudat si
zona tegmentala ventrala
Aceste zone au o
densitate crescuta de
celule care produc sau
primesc dopamina
Dopamina
Dopamina
- Implicata direct in conditionarea pozitiva,
ex: recompensa si efectele placute ale drogului

- Multe droguri adictive intensifica transmiterea
dopaminergica in special la nivelul sistemului mezo-
corticolimbic

- Rol important in mecanismul de recompensa
Dopamina
Dopamina mediaza o stare de adictie prin activarea sistemului cortico-
mezolimbic trecand prin aria tegmentala ventrala spre nucleul acumbens

Controleaza toate motivatiile pozitive (bazate pe recompensa)

Induce un sentiment de recompensa pentru o anumita actiune

Modifica raspunsul emotional eliberarea de dopamina la nivelul nucleului
acumbens este un stimulent motor si determina o atitudine pozitiva

Sensibilizare si desensibilizare (toleranta)
Este un mediator al dorintei, poftei
Mediaza comportamentul alimentar

Stabileste importanta actiunilor prin centrarea atentiei fie pe:
Putere sentiment pozitiv
Rau potential sentiment negativ

Stimuleaza motivatia de a actiona spre schimbare

Necontrolat, aceast sentiment de a vrea o anumita substanta conduce la
adictie
Alti neurotransmitatori
Serotonina
Implicata atat in modularea auto-administrarii
drogului cat si a nivelului de dopamina
Poate fi implicata in modularea factorilor motivationali
de obtinere a drogului
Serotonina actioneaza la nivelul VTA pentru a regla
eliberarea de DA
De asemenea moduleaza calea de recompensa prin
multiple mecanisme, interactionand cu diferiti
receptori de la nivelul creierului
Alti neurotransmitatori
GABA
Implicata in modularea sistemului dopaminergic de
recompensa
Dezinhiba neuronii dopaminergici determinand
eliberarea unei cantitati mai mari de dopamina in
sistemul de recompensa producand euforie
Endorfinele
Modifica de asemenea comportamentul
Cresc de asemenea nivelul dopaminei la nivelul
sistemului de recompensa

Dragostea ca adictie
Dopamina si dragostea
-Atunci cand o persoana este indragostita, se activeaza
centrii placerii din creier care sunt bogati in dopamina
-Dopamina determina cresterea frecventei cardiace,
midriaza si usoara sudoratie
-Fiind o endorfina naturala (actioneaza ca heroina sau
morfina) determina relaxare musculara si analgezie la
doze crescute
-Este de asemenea un hormon implicat in comportamentul
adictiv si in tulburarile obsesiv-compulsive
-Este hormonul care determina un erotic high la vederea
persoanei iubite, in cele din urma persoana devenind
dependenta de acest erotic high
-De asemenea, in prezenta persoanei iubite, apare o
crestere graduala a dopaminei
Serotonina
Controleaza:
temperatura corpului
somnul
dispozitia
apetitul
durerea
Receptorii

In 1970 s-a descoperit ca
orice peptida gasita in
organism care se gaseste in
orice parte a corpului are un
receptor specific cu care se
potriveste perfect la nivelul
creierului.
Chiar si cele mai mici
vertebrate precum pestii
maritimi primitivi pana la
serpi, pasari, soareci,
maimute si oameni prezinta
receptori opioizi la nivelul
creierului.
Ceea ce inseamna ca aceasta
molecula s-a conservat de-a
lungul evolutiei si probabil a fost
de mare importanta in
supravietuirea organismelor.
Feniletilamina (FEA) sau
substanta dragostei
-Sentimentul de a fi indragostit determina cresterea
secretia de FEA in primii 2-4 ani de relatie
-Acest drog natural creeaza o stare de euforie si ajuta sa
mascheze esecurile si neajunsurile unui potential
partener.
-Nivelele crescute de FEA cresc apetitul sexual si se
crede ca FEA ar fi hormonul libidoului
-Corpul devine tolerant la FEA ca si la dopamina o data ce
corpul a fost expus la aceasta substanta pentru o
perioada lunga de timp
Oxitocina
Hormon in stransa legatura cu dragostea, este o
endorfina si are efect opioid-like.

Produsa de creier, sensibilizeaza nervii si stimuleaza
contractia musculara. Oamenii de stiinta speculeaza
asupra faptului ca oxitocina ar putea incuraja
giugiuleala intre barbatii si femeile de varsta adulta.

Actioneaza ca un tranchilizant natural, permitand
femeilor sa devina mai sensibile la sentimentele altora.

Este eliberata in timpul actului sexual dar si atunci cand
persoanele indragostite se ating deoarece activeaza
proteine de pe suprafata celulelor din nucleul acumbens
care determina eliberarea de dopamina---> Euphoric
high, stare de euforie
1. Asumarea riscurilor
/cautarea placerii

2. Deconectarea
sociala

3. Auto-medicatia
Ce-i motiveaza pe tineri sa devina
dependenti?
0
50
100
150
200
0 60 120 180
Time (min)
%

o
f

B
a
s
a
l

D
A

O
u
t
p
u
t

NAc shell

Empty
Box Feeding
ALIMENTATIA
100
150
200
D
A

C
o
n
c
e
n
t
r
a
t
i
o
n

(
%

B
a
s
e
l
i
n
e
)

Mounts
Intromissions
Ejaculations
15
0
5
10
C
o
p
u
l
a
t
i
o
n

F
r
e
q
u
e
n
c
y

Sample
Number
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
Scr Scr
Bas
Female 1 Present
Scr
Female 2 Present
Scr
SEXUL
Recompensele fiziologice elibereaza DA
Activarea sistemului nervos
de catre droguri
(www.projectcork.org)
0
100
200
300
400
Time After Cocaine
%

o
f

B
a
s
a
l

R
e
l
e
a
s
e

DA
DOPAC
HVA
Accumbens
COCAINE
0
100
150
200
250
0 1 2 3 hr
Time After Nicotine
%

o
f

B
a
s
a
l

R
e
l
e
a
s
e

Accumbens
Caudate
NICOTINE
Source: Shoblock and Sullivan; Di Chiara and I mperato
Efectele drogurilor asupra eliberarii de
Dopamina
100
150
200
250
0 1 2 3 4hr
Time After Ethanol
%

o
f

B
a
s
a
l

R
e
l
e
a
s
e

0.25
0.5
1
2.5
Accumbens
0
Dose (g/kg ip)
ETHANOL
Time After Methamphetamine
%

B
a
s
a
l

R
e
l
e
a
s
e

METHAMPHETAMINE
0 1 2 3hr


1500


1000


500


0
Accumbens
De ce dependentii nu pot
renunta la consumul de
droguri?
Atunci cand drogul este incercat pentru
prima data, este de obicei o decizie
voluntara, dar dupa utilizarea drogului,
administrarea devine involuntara.

De ce nu se pot opri?
Recuperarea partiala a transporterilor de
dopamina la consumatorii de Methamphetamina
(METH)
dupa abstinenta prelungita
Aspect normal
Dependent de METH
(dupa 1 luna abstinenta)
Dependent de METH
(dupa 24 luni de abstinenta)
0
3
ml/gm
(Volkow, N.D., et al. 2001. Journal of Neuroscience 21, 9414-9418.)
Utilizarea indelungata a
drogului produce modificari
fundamentale si de durata la
nivelul creierului!
De ce dependentii nu pot
renunta la consumul de
droguri?
Because



Their Brains


have been
Re-Wired
by Drug Use
Utilizarea
compulsiva
a drogului
(Dependenta)
Utilizarea
voluntara a
drogului
Adictia este in
principiu o afectiune a
creierului
DROGURI
MECANISME CEREBRALE
COMPORTAMENT
MEDIU
ISTORIC
FACTORI DE MEDIU
- antecedente
- asteptari
- invatare
-interactiuni sociale
- stress
- stimuli conditionati
- genetica
- ritm circadian
- afectiuni
- sex
FIZIOLOGIE
Criteriile DSM IV pentru dependenta
de substante
Trei sau mai multe din urmatoarele criterii prezente intr-o
perioada de 12 luni:
Toleranta
Sevraj
Cresterea dozei in timp
Nevoia persistenta de consum si tentative fara succes de intrerupere
a administrarii substantei
Mult timp alocat activitatilor necesare obtinerii substantei
Activitati sociale, ocupationale sau recreationale importante au fost
abandonate sau reduse din cauza uzului substantei
Uzul substantei este continuat in ciuda cunoasterii faptului de a avea
o problema fizica sau psihologica persistenta sau recurenta care
probabil ca a fost cauzata sau exacerbata de substanta in cauza
(DSM-IV-TR, American Psychiatric Association, 2000.)
Sevrajul dupa despartire
-Din cauza tolerantei dobandite, atunci
cand cuplul se destrama, trebuie sa
existe o perioada de sevraj.
-Sevrajul consecutiv sentimentelor de
dragoste are serioase repercursiuni
asupra sanatatii mentale.
-Un studiu a demonstrat ca despartirile
duc adesea la depresie si anxietate.
Studiile bazate pe MRI au demonstrat
cum cortexul insular, cu rol in
senzatia durerii, a devenit activ cand
pacientii priveau fotografii ale fostilor
iubiti.
-Simptome similare cu dependenta de
droguri, persoanele care cred ca sunt
dependente de dragoste sunt de fapt
dependente de senzatiile si hormonii
eliberati in timpul iubirii.
Alcoolul
Alcoolismul
Este o boal primar, cronic, adesea progresiv i
fatal.
Manifestrile i dezvoltarea ei sunt influenate de:
Factori genetici
Factori psihosociali
Factori de mediu.

Boala se caracterizeaz prin:
Scderea controlului asupra butului
Interesul pentru alcool
Consumul de alcool n ciuda consecinelor adverse
Distorsiuni de gndire negarea

Simptomele alcoolismului pot fi continue sau
periodice.
Nu s-au gsit dovezi pentru existena unui anumit
tip de personalitate care s fie predictiv pentru
alcoolism

Se asociaz cu:
Tulburarea de personalitate borderline
Tulburarea de personalitate antisocial
Tulburrile de somatizare
Anxietatea
Depresia (dou treimi din alcoolici au cel puin un
episod depresiv major n timpul vieii)

Un consum ndelungat poate preceda:
Atacuri de panic
Tulburri anxioase generalizate
Agorafobie
Fobie social
A standard drink
Tulburari ale memoriei induse
de alcool
Adolescentii (28.4%) sunt mai predispusi la tulburari
mnezice ulterioare consumului de alcool:
4.4% raporteaza pierderi de memorie
saptamanale
10.9% raporteaza pierderi de memorie lunar
Tulburari ale memoriei au aparut la:
12% barbati alcoolici > 40 ani
7% femei alcoolice > 40 ani
20% - 30% la alte categorii
Factori predispozanti pentru consumul
excesiv de alcool
Antecedente heredo-colaterale de consum
de alcool
Tulburari comportamentale de tip impulsiv in
copilarie
Capacitate redusa de a face fata
evenimentelor stressante zilnice
Depresie, divort sau despartire
Partener alcoolic
Munca intr-un mediu predominant masculin
Sindromul alcoolic fetal (SAF)
Cresterea prevalentei
abuzului de alcool printre
femeile tinere a starnit
ingrijorarea in ceea ce
priveste sindromul
alcoolic fetal si efectele
lui.

Diagnosticul SAF
1. Retard al cresterii
prenatale sau postnatale
2. Disfunctii cerebrale(retard
intelectual, hipotonie
musculara, iritabilitate)
3. Dismorfism facial
Microcefalie
Microftalmie
Buza superioara subtire

Alcoolul: efectele asupra
creierului
Nu exista un singur receptor. Alcoolul
interactioneaza si altereaza functiile mai multor
componente celulare
Principalele tinte sunt GABA, NMDA glutamat,
serotonina si receptorii ATP
Stimuleaza sistemul opioid si dopaminergic
Efectele consumului cronic de alcool sunt opuse
efectelor consumului acut printr-un mecanism
de compensare homeostazica
Dependena de jocuri de noroc
Dependena de jocuri de noroc (jocul de san patologic)
este incapacitatea juctorului de a se abine ispitei de a juca,
n ciuda ncercrilor repetate, n ciuda nelegerii - la nivel
raional - a consecinelor negative.
Juctorul devine dependent de emoia pe care i-o
produce comportamentul de asumare a riscului, ce poate
avea drept consecine:
probleme financiare,
boli ale stresului,
familii distruse,
averi pierdute,
viei risipite.
Cei care ajung dependeni de jocuri de noroc i neag
aceast condiie, consider c se pot opri atunci cand vor i
solicit ajutor psihologic doar la intervenia ferm a familiei, de
multe ori dup ce au suportat consecine dezastruoase.

Persoanele dependente de jocuri de
noroc sunt motivate s se angajeze n aceste
activiti de trei nevoi iniiale:

- recompense psihice: atingerea unei
dispoziii euforice, n paralel cu blocarea unor
sentimente negative, de gol interior;
- recompense recreaionale: petrecerea
placut a timpului liber n compania
prietenilor, mai ales n fazele de nceput ale
adiciei;
- recompense instrumentale: performane
ridicate nensoite de ngrijorri de tot felul,
ctigarea unui premiu ce creeaz o stare de
bine.
Riscarea unui lucru de valoare
Norocul determina rezultatul
Ireversibilitate
Definitia dependentei de jocuri
de noroc
Tipuri de jocuri de noroc
Loteria, loz in plic
Bingo
Pariuri sportive (legale & ilegale)
Slot machines
Jocuri de carti (legale & ilegale)
Pariuri pe curse de cai
Jocuri de noroc on-line
Jocul la bursa
Pariuri pe alte jocuri golf, etc
Dependenta
SIMILARITATI
Abuzul de substante
Jocurile de noroc
Paralela DSM-IV-R
Abuzul de substante
preocuparea
petrecerea timpului cu
activitati legate de
consumul de drog
imposibilitatea de a se
controla
sevrajul
repercursiuni sociale
continuarea
consumului indiferent
de consecinte
toleranta

Jocurile de noroc
preocuparea
petrecerea timpului cu
activitati legate de jocuri
de noroc
imposibilitatea de a se
controla
neliniste si iritabilitate
pierderea relatiilor
sociale
dezamagire
actiuni ilegale
evadare
inselaciune
Manualul de diagnostic al tulburrilor mentale
(DSM-IV-TR) a stabilit urmatoarele criterii de
diagnostic pentru jocul de ans patologic :

este preocupat de jocul de ans (de ex., este
preocupat de retrirea experienelor de joc anterioare
sau de planificarea ansei ori se gndete la
modalitile de procurare a banilor cu care s joace);
necesit s joace cu sume crescnde de bani n
vederea obinerii excitaiei dorite;
are repetate eforturi infructuoase de a controla, reduce
sau stopa jocul de ans;
este nelinitit sau iritabil cnd ncearc s reduc sau
s stopeze jocul de ans;
joac pentru a scpa de probleme ori pentru uurarea
unei dispoziii disforice (de ex., sentimentul de
vulnerabilitate, de culp, anxietate sau depresie);
dup pierderea banilor la joc, revine n alt zi pentru a
recupera ("urmrirea recuperrii" propriilor pierderi);
minte membrii familiei, pe terapeut sau pe alii, spre a
ascunde dimensiunea implicrii n jocul de ans
patologic;
a comis acte ilegale, precum falsul, frauda, furtul sau
delapidarea, pentru a finana jocul de ans;
a periclitat sau pierdut o relaie important, un post, ori
o oportunitate educaional sau de carier din cauza
jocului de ans;
se bazeaz pe alii spre a procura banii necesari ieirii
dintr-o situaie financiar disperat cauzat de jocul de
ans.

Consecinte
Intoxicatia
Sevraj
Nevoia de drog
Obsesia
Perceptia
Conflictul
Pierderea
controlului
Consumul
regulat
Dependenta
Evaluarea efectelor negative si
dependentei
Nutt, David; King, Leslie A,; Saulsbury, William; Blakemore, Colin (March 24, 2007). ""Development of a rational scale to assess the harm of drugs of potential
misuse"". The Lancet 369: 1047-1053.
Fumatul
Nicotina ingredientul psihoactiv major

Aproximativ 70% dintre cei care
experimenteaza fumatul devin dependenti

Doar 20% din tentativele de renuntare sunt
reusite
Tulburrile n legtur cu nicotina
Prevalena fumatului este n scdere n
cele mai multe naiuni industrializate, dar
este n cretere n zonele n curs de
dezvoltare

Tipuri de dependen de nicotin
Dependena de nicotin poate fi:
Cu dependen fiziologic
Fr dependen fiziologic

Tulburari asociate dependenei de
nicotina

Dorina ardent este un element important al abstinenei
de nicotin i poate explica dificultile pe care le are o
persoana n a renuna la produsele coninnd nicotin.
Alte simptome asociate cu abstinena de nicotin includ
dorina de dulciuri i deteriorarea performanei la
sarcinile necesitnd atenie.

Mai multe elemente asociate cu dependena de
nicotin par a prezice un grad mai mare de dificultate n
stoparea uzului de nicotin:
fumatul imediat dup deteptarea din somn
fumatul cnd este suferind
dificultate n a se abine s nu fumeze
relatarea c prima igaret a zilei este una dintre cele
mai dificil de cedat
fumatul mai mult dimineaa dect dup amiaza.
Dependena de nicotin este mai frecvent
printre persoanele cu alte tulburri mentale
(ex. Schizofrenia).
Tulburrile afective, anxioase i alte tulburri
n legtur cu o substan pot fi mai frecvente
la persoanele care fumeaz, dect la fotii
fumtori sau la cei care nu au fumat
niciodat.
In funcie de populaia studiat, ntre 55-90%
dintre persoanele cu tulburri mentale
fumeaz, n comparaie cu 30% din populaia
general.