Precesualitatea Terapiei in Cadrul Modelului Terapeutic in Adictii Minnesota

UNIVERSITATEA BABEȘ BOLYAI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
Specializarea: Asistență socială
LUCRARE DE LICENȚĂ
PROCESUALITATEA TERAPIEI ÎN CADRUL

MODELULUI TERAPEUTIC ÎN ADICŢII
MINNESOTA
Coordonator științific Absolvent
Lector, Doctor Universitar, Cristina Golgoțiu

Eugen Băican
Iulie, 2019
Cuprins
Partea 1: Fundamentarea teoretico-metodologică și designul proiectului de cercetare -

acțiune participativă........................................................................................................................ 5
Capitolul 1: Precizări introductive .................................................................................................... 5
1.1. Problematica abordată și scopul lucrării ................................................................................ 5
1.2. Importanța, actualitatea și oportunitatea proiectului ............................................................. 5
1.3. Motivație și implicare personală............................................................................................ 6
Capitolul 2: Fundamentarea teoretico-metodologică a proiectului ............................................ 7
2.1. Definirea conceptelor relevante temei alese ............................................................................ 7
2.1.2. Clasificarea dependenței ..................................................................................................... 10
2.1.3. Situația alcoolismului, a consumului de droguri și a jocurilor de noroc în România în

prezent ........................................................................................................................................... 12
2.2. Încadrări paradigmatice și teorii științifice relevante ............................................................. 12
2.3. Prevenție, terapie, reabilitare și consilierea în adicții ............................................................ 13
2.3.1. Grupurile terapeutice cu specialiști și grupuri terapeutice prin suport mutual ................... 15
2.4. Modelul Minnesota ................................................................................................................ 17
2.4.1. Recuperarea la nivel individual și familial din perspectiva bio-psiho-socio-spirituală ...... 19
2.4.1.1. Axa biologică ................................................................................................................... 19
2.4.1.2. Axa psihologică................................................................................................................ 20
2.4.1.3. Axa socială ....................................................................................................................... 21
2.4.1.4. Axa spirituală ................................................................................................................... 22
Capitolul 3: Prezentarea designului metodologic al cercetării-acțiune participativă ............. 24
3.1. Problematica abordată și scopul lucrării ................................................................................ 24
3.2. Localizare, context și organizare a proiectului de cercetare-acțiune participativă ................ 24
3.3. Interogații de cercetare şi obiective de cercetare ................................................................... 24
3.4. Obiective în intervenție .......................................................................................................... 25
3.5. Populația cercetată și loturile de subiecți investigate în cercetare ......................................... 25
3.6. Grupul țintă ............................................................................................................................ 26

3.6.1. Beneficiarii direct ................................................................................................................ 26
3.7. Metode și instrumente utilizate în procesul de cercetare ....................................................... 28
3.8. Metode și instrumente utilizate în procesul de acțiune/intervenție ........................................ 28
3.9. Planificarea cercetării-acțiune participativă pentru lotul de subiecți din cadrul Programului
Sfântul Dimitrie Basarabov ........................................................................................................... 29
Partea 2: Prezentarea rezultatelor obținute în proiectul de cercetare-acțiune participativă. 30
Capitolul 4: Prezentarea rezultatelor cercetării acțiune participativă la nivel de grup prin

intermediul jurnalului de activități .............................................................................................. 30
4.1. Săptămâna 1 ........................................................................................................................... 30
4.2. Săptămâna 2 ........................................................................................................................... 31
4.3. Săptămâna 3 ........................................................................................................................... 32
4.4. Săptămâna 4 ........................................................................................................................... 35
4.5. Săptămâna 5 ........................................................................................................................... 36
4.6. Săptămâna 6 ........................................................................................................................... 38
4.7. Săptămâna 7 ........................................................................................................................... 39
4.8. Săptămâna 8 ........................................................................................................................... 42
4.9. Săptămâna 9 ........................................................................................................................... 44
4.10. Săptămâna 10 ....................................................................................................................... 46
4.11. Evaluarea rezultatelor cercetare-acțiune participativă ......................................................... 50
Capitolul 5: Prezentarea studiilor și intervențiilor de caz la nivel individual ....................... 52
5.1. Studiu și intervenție de caz 1.................................................................................................. 52
5.1.1. Caracteristici personale și socio demografice ..................................................................... 52
5.1.2. Diagnosticul și istoricul problemei ..................................................................................... 52
5.1.3. Situația actuală a subiectului ............................................................................................... 53
5.1.4. Concluzii și aprecieri de fond.............................................................................................. 54
5.2. Studiu și intervenție de caz 2.................................................................................................. 54
5.2.1. Caracteristici personale și socio-demografice ..................................................................... 54

5.2.4. Concluzii și aprecieri de fond ............................................................................................. 56
5.3. Studiu și intervenție de caz 3 ................................................................................................. 56
5.3.1. Caracteristici personale și socio-demografice.................................................................... 56
5.3.4. Concluzii și aprecieri de fond ............................................................................................. 58
Partea 3: Prezentarea concluziilor ............................................................................................... 59
Capitolul 6: Evaluarea și valorificarea rezultatelor obținute ................................................... 59
6.1. Limitele cercetării-acțiune particiativă .................................................................................. 59
6.2. Concluzii sintetice de ansamblu în planul cercetării-acțiune participativă ............................ 59
6.3. Recomandări aplicative în planul cercetării științifice și în planul politicilor sociale și a

serviciilor ...................................................................................................................................... 61
Bibliografie ..................................................................................................................................... 62
Anexe .............................................................................................................................................. 65
1. Plan de intervenție 1 .................................................................................................................. 65
4. Instrument pentru evaluare inițială ........................................................................................... 73
5. Ghid de interviu ........................................................................................................................ 78
6. Grilă de observație individuală ................................................................................................. 79
7. Grilă de observație grup ............................................................................................................ 80
8. Handout despre grupul de suport şi grupul de consiliere .......................................................... 81
9. Handout despre negare .............................................................................................................. 82
10. Handout despre dezvoltarea unui plan personal de recuperare ............................................... 83
11. Handout despre sindromul emoțional ..................................................................................... 84
12. Handout despre valori ............................................................................................................. 88
13. Handout „Copilul rege și copilul speriat” ............................................................................... 90
14. Chestionar despre reacția la conflicte ..................................................................................... 93

Partea 1: Fundamentarea teoretico-metodologică și designul proiectului de cercetare -
acțiune participativă
Capitolul 1: Precizări introductive
1.1. Problematica abordată și scopul lucrării

Problema abordată în această lucrare face referire la procesul terapeutic al persoanelor
dependente. În urma consumului excesiv de alcool, droguri sau de jocuri de noroc o parte dintre
oameni încep să realizeze că nu mai pot controla modul în care se joacă, măsura în care beau
sau consumă droguri. La început ei încearcă să își rezolve singuri problema care pare ușor
scăpată de sub control, crezând că dacă vor lua o scurtă pauză, aceasta se va rezolva de la sine,
iar apoi vor putea relua consumul fără a se mai confrunta cu dificultăți, însă pe parcurs ea se
agravează și începe să îl lase pe om neputincios și fără control.
În momentul în care omul nu mai are nicio formă de control în fața dependenței el va
apela fie voluntar, fie involuntar (fiind obligați de către membrii de familie sau de instanță) la un
centru de recuperare din adicții, unde va primi spijin și suport din partea consilierilor și din
partea comunității. Tot acolo, persoana dependentă va începe procesul terapeutic care are ca scop
recuperarea din dependența de care suferă.
Scopul lucrării de față e de a descrie traseul terapeutic al unei persoane dependente și

drumul acesteia către recuperare și abstinență. Rolul acestui studiu este de a participa la cât mai
multe grupuri terapeutice pentru a putea vedea cum evoluează o persoană pe parcursul procesului
de recuperare și de a vedea dacă apar schimbări în ceea ce privește abilitățile de menținere a
abstinenței și de a face față dependenței ca urmare a participării la astfel de grupuri.
1.2. Importanța, actualitatea și oportunitatea proiectului

Consider că această temă este importantă deoarece România se află în topul țărilor
consumatoare de alcool din Europa. Alcoolismul este o boală gravă cu care se confruntă multe
persoane din întreaga lume. Această boală pune stăpânire pe viețile oamenilor consumatori,
provoacă accidente, lasă copiii fără un părinte, crește vulnerabilitatea la alte boli și poate chiar
ucide; iar din aceste motive sunt de părere că fiecare om dependent are nevoie deosebită de un
program terapeutic care îl va „salva” și îl va ajuta să se recupereze și să devină abstinent.
5
Oportunitatea proiectului constă în ajutorul primit de la Asociația Christiana – Complex de
Servicii în Adicții care mi-a oferit sprijinul necesar pentru a face o cercetare în domeniul
adicțiilor. Efectuarea stagiilor de practică și a voluntariatului în cadrul acestui centru au fost
folositoare pe parcursul aniilor de studenție, deoarece mi-au dat posibilitatea să observ acest
fenomen din interior și mi-au permis să văd cum se lucrează și cum se asistă o asemenea
categorie de beneficiari. Consider că un punct forte este faptul că am o relație bună cu personalul
din cadrul programului Sf. Dimitrie Basarabov și cu o parte din beneficiari, care mă cunosc deja
și sunt dispuși să colaboreze cu mine și să mă ajute în procesul de cercetare.
1.3. Motivație și implicare personală

Cunoscând persoane care se confruntă cu dependența de substanțe, pot spune că am
prezentat un interes crescut în ceea privește acest subiect. În al doilea an de facultate am avut
cursul de Prevenție, terapie și reabilitare în adicții față de care am devenit pasionată. De
asemenea, practica semestrială la Programul Sfântul Dimitrie Basarabov – Consiliere în adicții
mi-a deschis calea către domeniul adicțiilor, a recuperării și a procesului terapeutic. Datorită
acestei organizații am avut prilejul de a cunoaște o abordare nouă, oameni deschiși și răbdători,
de la care am învățat cum se lucrează cu beneficiarii care suferă de dependență.
Devenind tot mai interesată de acest fenomen al dependenței am început să realizez cât de
des întâlnit este. În numeroase cărți, articole, filme, seriale, știri se vorbește despre dependență,
despre alcoolism, despre consumul de droguri, despre jocuri de noroc și sunt de părere că acest
lucru arată cât de prezentă este această boală în viața de zi cu zi. Sunt motivată de dorința de afla
care este cel mai bun drum pe care o persoană dependentă îl poate urma în recuperare.
De asemenea, consider că cea mai bună metodă de a cunoaște eficacitatea unui serviciu
sau a unui program este reprezentată de participarea activă la acestea, pentru a putea observa
modul de desfășurare, percepția beneficiarilor și efectul pe care îl are asupra acestora. Acestea
fiind spuse, sunt de părere că dacă voi participa la grupurile terapeutice alături de clienții
programului, voi putea evalua în mod direct rezultatele și voi putea învăța noi metode de a asista
beneficiarii cu probleme de tipul depenenței de substanțe. Dorința mea este de a le fi alături și de
a-i îndruma spre calea abstinenței.
6
Capitolul 2: Fundamentarea teoretico-metodologică a proiectului
2.1. Definirea conceptelor relevante temei alese

În această teză de licență ce are în vedere grupurile terapeutice din cadrul modelului
Minnesota sunt relevante anumite concepte pe care va urma să le descriu mai jos. Goodman
(1990) consideră că dependența e un proces ce are în vedere un obicei, un comportament care are
rolul de a oferi plăcere și de a reduce disconfortul simultan. Acest proces e definit de eșecul
repetitiv de a controla comportamentul respectiv și de a continua mai departe, indiferent de
consecințele negative pe care această acțiune le are.
Inițial, dependența se asocia cu consumul de alcool sau de droguri, dar în prezent se iau
în calcul și dependențele ce țin de comportament, cum ar fi jocurile de noroc, sexul, internetul,
serviciul, etc. (Nordqvist, 2009)
Organizația Mondială a Sănătății definește consumul excesiv de alcool ca fiind cel puțin
60 de grame de alcool pentru bărbați pe o perioadă de o lună, și 40 de grame de alcool pentru
femei tot timp de o lună. Dependența de alcool presupune o dorință la nivel psihologic de a
consuma băuturi alcoolice pentru a evada de realitate. Odată cu instaurarea sevrajului, situația
face ca individul să consume tot mai des pentru a putea înlătura simtomele neplăcute cauzate de
acesta.
Consumul excesiv de droguri care duce la dependența de substanțe psihotrope este

reprezentat ca un proces complex în care atât fizicul, cât și psihicul său devin dependente de
substanțele consumate. Fără droguri creierul persoanelor dependente nu mai recunoaște emoțiile
și sentimentele de fericire, iar ca rezultat al acestui proces nu se mai produce dopamină decât în
situațiile în care se consumă droguri.
Jocul patologic de noroc e descris ca fiind o problemă care este deseori ascunsă, conform
Manualului de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale DSM-IV-TR (American
Psychiatric Association, 2000). Această afecțiune e caracterizată prin preocuparea excesivă de a
juca sau paria, episoade repetate de a opri jucatul sau de a controla măsura în care se
joacă/pariază, dorința de a juca sume din ce în ce mai mari pentru și evident, pierderea banilor.
Michael Herkov (2018) este de părere că dependența de sex nu este bine cunoscută, dar
susține că e posibil ca o anomalie biochimică sau alte schimbări ale creierului să crească riscul
de a deveni dependent de acest comportament. Studiile arată că mâncarea, drogurile și sexul
7
împart o cale comună către sistemul de supraviețuire și de recompense ale creierului. Creierul le
spune dependenților de sex că actul sexual ilicit e la fel de bun precum le spune și altora că
mâncarea e bună atunci când le este foame.
Codependența apare ca efect secundar la dependență și se poate înțelege ca dependența de

alte persoane, comportamente sau obiecte. Aceasta a fost observată în momentul în care se
încerca tratarea alcoolicilor și s-a concluzionat că familia acestora a ajuns dependentă de alcoolic
și de situația creată de boala acestuia. Pentru a putea trata dependența este nevoie să se trateze și
codependența deoarece adicția este considerată a fi o boală de familie (Băican, 2017).
Când se vorbește despre dependență se au în vedere aspectele acesteia; printre ele se

numără preocuparea de comportamentul adictiv, pierderea controlului asupra consumului,
sentimentele diferite și consecințele negative aferente consumului. Sussman și Sussman (2011)
descriu aceste aspecte și sunt de părere că prin preocuparea față de comportament se înțelege
obsesia de a realiza un comportament și timpul petrecut pentru a planifica și realiza
comportamentul sau pentru a se recupera din acesta (ex: mahmureala), așadar neglijând restul
activităților.
Abstinența și toleranța sunt criterii fiziologice ale dependenței și sunt văzute ca aspecte
ale conceptului general de preocupare. Conform Sussman și Sussman (2011), abstinența
reprezintă o schimbare dezadaptativă de comportament care apare în momentul în care cantitatea
consumată s-a redus sau s-a întrerupt. În al doilea rând, toleranța înseamnă adaptarea
organismului la contactul cu o substanță, eliminând efectul pe care îl avea inițial substanța și
creșterea cantității substanței pentru a putea obține efectul dorit. Din perspectiva Manualului de
Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale, DSM-IV-TR (American Psychiatric Association,
2000), dacă dependența fiziologică nu se prezintă și nu există corelație între abtinență și
toleranță, atunci dependența e caracterizată de consumul compulsiv.
Pierderea controlului e un alt element definitoriu al dependenței. Persoanele care suferă

de dependență nu realizează că nu își pot controla comportamentul sau că acțiunile lor îi
afectează pe cei din jur. Mulți dintre noi am auzit povești în care o persoană dependentă de
alcool spune că se poate opri oricând și că nu are nicio problema cu băutura, chiar dacă în
realitate, dacă stăm să analizăm situația, lucrurile stau diferit. Această situație arată că oamenii în
cauză și-au pierdut controlul asupra comportamentului adictiv.
Printre altele, persoanele dependente au stări precum cele de euforie și impulsivitate.

Euforia este o stare de bine care apare în urma unei cantități mari de dopamină care se eliberează
în urma consumului, iar acest lucru îi dă o dorință persoanei de a consuma anumite substanțe sau
8
de a participa la anumite activități cu scopul de a simți iar acele sentimente plăcute care sunt
oferite de starea de euforie. Impulsivitatea este o caracteristică a acestui aspect și e utilizat pentru
a arăta pierderea capacității de control față de dependență și se referă la utilizarea spontană a
substanței, fiind susținuți de funcțiile de inhibare ca rezultat al recompenselor asociate cu
dependența (Sussman & Sussman, 2011).
Persoanele care sunt în căutarea unui sentiment diferit se angajează în comportamente cu

potențial adictogen pentru a reduce un disconfort sau pentru a genera plăcere. În opinia autorilor
Sussman și Sussman (2011), dependența nu se instalează de pe o zi pe alta și de aceea se
vorbește de un proces când este vorba de acest subiect. Începând cu dorința de a avea un
sentiment diferit până la începerea dependenței, se poate spune că motivele căutării acestei
senzații pornesc de la reducerea simptomelor negative (agitație, disconfort, durere) la creșterea
unor stări pozitive (plăcere, împlinire, excitare). Odată ce se experimentează un comportament și
acesta ajută la scăderea disconfortului și la creșterea plăcerii, începe să se desfășoare procesul de
dependență. Așadar, orice comportament care satisface aceste două nevoi are un potențial de a se
instala ca adicție.
Consecințele negative sunt un alt aspect al fenomenului de dependență. Acestea apar

deseori ca urmare a comportamentului adictiv. Continuarea comportamentului, odată ce el a
devenit unul negativ e un element definitoriu al dependenței. Oprirea comportamentului devine
dificilă, apar consecințe legale, unele roluri nu se mai pot îndeplini satisfăcător, apare
instabilitatea financiară și starea de sănătate se deteriorează. Deseori, dependența se asociază cu
sentimente precum vinovăție, rușine, neajutorare, anxietate și depresie (Sussman, 2011).
În prezent nu sunt cauze bine definite ce au în vedere începerea procesului de dependență,

pe lângă consumarea unei substanțe sau performarea unei activități și este evident că nu se poate
spune cine ajunge să fie dependent și cine nu. Dacă o activitate e plăcută și îndeplinește funcțiile
de reducere a disconfortului și de creare a stării de bine, atunci ea poate avea potențial de a se
transforma în dependență. Adicția afectează circuitele neuronale ale creierului, iar asta implică
motivația, memoria sau recompensa. Neurologic vorbind, adicțiile se aseamănă cu punctele
centrale ale plăcerii din creier și a dopaminei, așadar nevoia de a participa la anumite activități
sau de a consuma o anumită substanță produce semnale de plăcere, care vin în urma nivelului
scăzut de dopamină (Sdrulla, Chen și Mauer, 2015).
Conform psihoterapeutului și psihologului clinician Crina Suvagau (2016) factorii

biologici, psihologici, circumstanțiali și emoționali sunt văzuți ca un punct de pornire pentru
dependență. Studiile care prevăd dezvoltarea dependenței arată o serie de factori de risc încadrați
9
în factori biologici, de mediu și de dezvoltare. În continuare voi descrie pe scurt aceste aspecte,
făcând apel la ceea ce a scris Crina Suvagau (2016).
Factorii biologici evidențiază că anumite persoane prezintă o vulnerabilitate genetică, de

exemplu dacă persoana a avut un părinte sau un bunic dependent, șansele sunt mai mari ca
persoana respectivă să devină și ea dependentă la rândul ei. Pe lângă acest aspect, genul
persoanei, etnia ei sau prezența unor tulburări mintale pot crește riscul de dependență și de abuz
de substanțe. Factorii de mediu arată cum anumite influențe din partea familiei sau a grupului de
prieteni, a statutului socio-economic sau a calității vieții pot influența foarte mult începerea unui
comportament de consum adictiv, așadar factori precum stresul, abuzul fizic sau sexual,
presiunea grupului sau a familiei pot afecta negativ viața omului și pot conduce la dependență.
Factorii de dezvoltare relatează că mediul și factorii genetici au legătură cu stadiile de dezvoltare
ale unei persoane și că de aceea adolescenții sunt cei mai predispuși în a dezvolta dependențe,
pentru că anumite zone ale creierului, precum luarea deciziilor, judecata și auto-controlul nu sunt
bine dezvoltate, iar acest lucru îi face foarte predispuși la dependență (Suvagau, 2016).
Cu toate acestea, dependența e o boală ce poate fi ținută sub control. Primul pas are în
vedere eliminarea substanței și încetarea obiceiurilor specifice dependenței. În continuare poate
apărea sevrajul, care odată cu stoparea consumului se poate manifesta atât pe plan mental cât și
fizic, dar manifestarea acestuia diferă în funcție de substanța luată. Pe plan mental, sevrajul ia
forma anxietății, depresiei, irascibilității și indispoziției, iar pe plan fizic ea se observă atunci
când apar grețuri și vărsături, crampe, dureri de cap, transpirație, frisoane, insomnie, etc;
simptomele aferente sevrajului durează de obicei între trei și cinci zile, așadar în această fază se
tratează stăriile acestui stadiu, iar mai apoi se începe a se axa pe un tratament ce are aspecte
cognitive, comportamentale și emoționale ale dependenței.
2.1.2. Clasificarea dependenței

În continuare voi exemplifica, la nivelul simțului comun cele mai întâlnite forme de
adicție. Câțiva factori cheie la fiecare tip de dependență e incapacitatea de a controla sau de a
stopa consumul, preocuparea obsesivă și consumarea excesivă în ciuda consecințelor
Voi începe să scriu pentru un început despre alcoolism, deoarece consider că dependența
de alcool este cea mai răspândită. Alcoolismul este o boală primară, cronică, progresivă,
degenerativă și fatală; ea poate fi descrisă drept fiind consumul excesiv de alcool și
imposibilitatea de a opri consumul. Alcoolismul poate fi stopat, dar nu tratat, așadar atăt timp cât
10
cei dependenți de alcool vor bea în continuare, situația lor se va înrăutăți negreșit, iar dacă boala
nu e oprită din progresul său, poate duce la pierderea sănătății mintale sau la deces.
Dependența de droguri este și ea răspândită în întreaga lume și se clasifică în funcție de

substanța activă; printre cele mai întâlnite droguri se numără: canabis, ecstasy, amfetamina,
meta-amfetamina, heroina, opioidele, cocaina, streroizii, halucinogenele, ketamina, noile
substanțele psihoactive (etnobotanice), etc. Spre deosebire de alcool, în cazul drogurilor
dependența se instalează mult mai repede, iar aceasta se poate instala fie fizic, fie pe plan
emoțional.
Dependența de nicotină este și ea în amploare; aceasta este caracterizată de de fumatul

excesiv de țigări. Potrivit Analizei de Situație a Tutunului (2017) numărul fumătorilor este de
aproximativ 1,1 miliarde, iar peste 80% din aceștia sunt de sexul masculin. Conform aceleiași
analize, în România se fumează zi de zi peste 5 milioane de pachete de țigări.
Jocurile de noroc, pariurile, păcănelele, dau și ele dependență. În acest caz, dependența se
caracterizează prin preocuparea excesivă cu jucatul/pariatul. Una dintre efectele negative
specifice jocurilor de noroc este pierderea banilor, apariția datoriilor și petrecerea majorității
timpului în cazinouri. Deseori dependenții de jocuri de noroc se surprind în momente în care
ajung să facă lucruri pe care nu s-ar fi gândit niciodată că le vor face, cum ar fi furtul, vinderea
obiectelor personale, luarea banilor familiei sau ai copiilor.
Dependența de jocurile pe calculator a fost inclusă în clasificarea bolilor psihiatrice

conform Manualului de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale DSM-IV-TR (American
Psychiatric Association, 2000), boala fiind situată între patologia dată de dependență și de
tulburarea obsesiv compulsivă. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, jocurile online care
dau oamenilor posibilitatea de a se juca unul contra celuilalt reprezintă o amenințare pentru
tineri, deoarece aceștia vor începe să se izoleze în cameră, în fața calculatorului pentru a se juca
și astfel va neglija activitățile pe care trebuie să le îndeplinească.
Dependența de sex/pornografie este un alt fenomen ce se află într-o continuă dezvoltare,

acesta se manifestă evident prin comportamente sexuale compulsive care iau forma actului
sexual, masturbării, vizionarea materialelor pornografice, etc. Conform lui Gilles (2015)
masturbarea e deseori asociată cu dependența de pornografie. În ceea ce privește această
dependență, consecințele se observă în relațiile intime.
Dependența de mâncare sau boala mâncatului compulsiv se poate observa sub forma
mâncatului excesiv, a bulimiei sau a anorexiei. Mâncătorii compulsivi au o reacție ieșită din
11
comun în momentul în care este pus în fața mâncării, ei se simt scăpați de sub control și continue
să mănânce și în momentul în care apare o reacție de disconfort.
2.1.3. Situația alcoolismului, a consumului de droguri și a jocurilor de noroc în România în

prezent
Conform unei analize a Centrului Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
asupra anului 2018 „În România, consumul de alcool la populația în vârstă de 15 ani şi peste este
de 14,4 litri de alcool pur per persoană pe an, cu o evoluție crescătoare în ultimul deceniu.
.Aproximativ 92% din bărbați și 70% din femei au consumat cel puțin o dată în viață alcool, în
timp ce două treimi din populaţie consumă alcool în mod regulat. România ocupă locul III în UE
după cantitatea de alcool consumată și locul II în rândul țărilor cu cel mai dăunător model de
consum” (Rarha, 2016, p 95-96).
Situația consumului și dependenței de droguri în România este la fel de importantă ca și

cea a consumului de alcool. În ultimii ani s-a observat o relevanță foarte mare între consumul de
alcool și droguri pe tot teritoriul României. Potrivit EMCDDA (European Monitoring Centre for
Drugs and Drug Addiction, 2017) „Potrivit raportului de țară privind drogurile, pentru România,
3,9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani au consumat anul trecut cel puțin o
dată droguri, 3,3% dintre aceștia declarând că au consumat canabis. Totodată, documentul
menționează că pe parcursul anului 2015 (ultimul analizat), au fost depistate nu mai puțin de
10.053 cazuri de încălcare a legilor privind consumul de droguri, cele mai multe fiind asociate
celui de heroină.”
Conform unui studiu realizat de GfK în 2016, România se află în media europeană, asta
însemnând că între 0.5-2% din totalul populației de peste 18 ani se află jucătorii de noroc. Acest
studiu explică faptul că 15% din populația persoanelor de peste 18 ani a jucat cel puțin o dată un
timp de joc de noroc, cum ar fi cele de tip loto, pariuri sportive, jocuri la aparate sau jocuri de
cărți. De asemenea, acest studiu menționează că România se află la limita de jos a mediei din
Europa privind consumul jocurilor de noroc și că majoritatea jucătorilor sunt bărbații tineri cu
vârste cuprinse între 18-24 de ani.
2.2. Încadrări paradigmatice și teorii științifice relevante

Această temă se poate încadra în paradigma cognitiv-comportamentalistă. Abordarea
cognitiv-comportamentalistă arată că personalitatea omului provine din interacțiunea dintre un
12
organism și mediu, iar emoțiile și comportamentele sunt un rezultat al învățării sociale. Fiecare
individ are propriile sale procese de gândire, aceste procese acoperă toate domeniile de
dezvoltare personală și socială. Pornind de la stima de sine, evaluarea personală, autocontrolul,
convingeri despre sine însuși și lumea înconjurătoare. Aceste procese răspund în întregime de
deciziile pe care individul le percepe ca fiind corecte și adecvate situațiilor în care se află, mai
ales în domeniul adicțiilor unde toate comportamentele sunt bazate pe planificări ale acțiunilor și
situații anticipate.
Modelul bio-psiho-socio-spirituală este de asemenea de interes în ceea ce privește această

temă. În contextul acestui model, sănătatea și boala sunt văzute ca fenomene holiste în care se
pot găsi dimensiunile psihice, sociale și spirituale ale bolii care interacționează una cu cealaltă
pentru a defini adicția la nivelul simțului comun și la nivel de intervenție sau de terapie. Din
acest lucru rezultă că intervenția nu se mai bazează doar pe terapia medicală, ci și pe
psihoterapie, socioterapie, ergoterapie, artterapie, ludoterapie, etc. (Băican, 2017)
O teorie relevantă în ceea ce privește acest subiect este teoria învățării sociale, formulată
de Albert Bandura (1977). Conform lui, teoria învățării sociale se bazează pe modul în care
începând din copilărie încep să se formeze comportamentele sociale, cum ar fi, de exemplu
agresivitatea sau cooperarea. Autorul consideră că toate comportamentele sunt orientate către un
scop, iar din acest motiv învățarea este una activă, în care motivele, scopurile, percepțiile și
credințele celui care se află în procesul de învățare sunt influențate de interacțiunea individului
cu mediul.
2.3. Prevenție, terapie, reabilitare și consilierea în adicții

Prevenția presupune prevenirea începerii consumului de alcool, droguri sau alte
comportamente adictive. Aceasta se poate realiza în opinia lui Băican (2017) pe trei nivele:
primară, secundară sau terțiară. Prevenția primară se folosește în situația în care persoanele nu
consumă alcool sau droguri și nu participă la activități ce au în prim plan comportamente cu
caracter adictiv, cum ar fi jocurile de noroc. Prevenția primară se folosește de pliante, afișe,
comunicări televizate se în mediul online pentru a face cunoscută problema.
Prevenția secundară este utilizată în faza de început a consumului, iar scopul acesteia este
de a preveni consumul excesiv de alcool sau droguri și are ca țintă o intervenție rapidă. Acest tip
de prevenție este deseori folosit în cadrul grupurilor de risc din care fac parte copiii care cresc în
familii în care se află un părinte dependent sau în familii în care unul dintre părinți are probleme
13
psihice. De regulă, în ceea ce privește acest tip de prevenție se utilizează grupurile de consiliere
și se folosește comunicarea publică (Băican, 2017).
Prevenția terțiară este folosită în cazul persoanelor care sunt deja dependente și rolul
acesteia e de a reduce efectele negative ale dependenței. Pentru a putea face o prevenție de
succes este necesar să se schimbe normele, valorile, modelele comportamentale și stilul de viață.
Programele de tip harm reduction sunt des folosite în acest nivel de prevenție. Programul harm
reduction are rolul de a reduce riscurile și daunele asociate cu dependența, de exemplu se vor
oferi seringi sterile dependenților de heroină pentru a preveni astfel transmiterea bolilor de sânge
sau se vor oferi prezervative femeilor dependente, care ajung să se prostitueze pentru a putea
procura droguri, cu scopul de a reduce riscul apariției unor boli cu transmitere sexuală (Băican,
2017).
Pentru a ajuta persoana dependentă să se recupereze, este recomandat să se utilizeze mai

multe tipuri de terapie. În primul rând se începe cu terapia farmacologică sau așa zisul detox
(dezintozicarea), care e folosită pentru a atenua simptomele sevrajului care apar la un scurt
interval după stoparea consumului. Terapia de familie se folosește pentru a-i pregăti pe membrii
familiei în ceea ce privește tolerarea și oferirea de sprijn persoanei dependente, astfel încercând
să faciliteze o funcționare cât de cât sănătoasă a familiei. Terapia rațional emoțională elaborată
de Ellis A. (1985) este folositoare în acest domeniu, pentru că exercițiile specifice acestui tip de
terapie ajută persoana să analizeze situația în care se află și îi oferă posibilitatea de a găsi o
soluție potrivită. Terapia cognitiv comportamentală este de asemenea folositoare, ea a fost
fondată de Aaron T. Beck în 1960 și are rolul de a oferi ajutor persoanelor în ceea ce privește
modul de gândire, sentimentele negative, bolile psihice și dependența
Consilierea în adicții este un tip special de cosiliere ce se focusează direct pe dependență,

ea reprezintă un pas important în procesul de recuperare al persoanelor dependente. Consilierea
individuală, împreună cu cea de grup lucrează împreună pentru a combate comportamentele și
starea psihică negativă a clienților. Neamțu (2017) explică faptul că fiecare client are consilierul
ales în funcție de vârstă, experiență de viață, personalitate sau tip de dependență. În primele
săptămâni de la intrarea într-un program de recuperare, consilierea individuală se desfășoară de
1-3 ori pe săptămână, pentru a putea crește șansele de reușită, iar mai apoi va avea loc doar o
întâlnire sau două pe săptămână, în momentul în care clientul are cel puțin 3 luni de abstinență.
O parte semnificativă din clienți preferă consilierea individuală în schimbul celei de grup
deoarece consideră ca aceasta este mai confidențială și mai sigură, astfel formându-se o relație
mai bună, de încredere între consilier și client. Datorită faptului că acest tip de consiliere este
14
centrată pe individ, în cadrul ei se pot discuta cu mult mai multe teme și se pot aborda mai multe
dimensiuni ale conștientului, iar acest fapt permite o infiltrare mai adâncă a pacientului în starea
de reabilitare. Centrarea totală a consilierii pe client oferă mai mult timp pentru a descoperi
rădăcinile problemelor și de a găsi soluții împreună cu specialistul.
2.3.1. Grupurile terapeutice cu specialiști și grupuri terapeutice prin suport mutual

Pe lângă consilierea individuală, care este efectuată de un consilier în adicții,
dependenților li se recomandă participarea la grupuri terapeutice cu specialiști sau la grupuri
terapeutice prin suport mutual. Conform lui Davis-Mintun (2007) terapia în grup a apărut prima
dată în SUA la începutul secolului XX și era de obicei folosită de asistenți sociali.
În opinia lui Scheidlinger (2000) grupurile terapeutice sunt reprezentate de o sursă

importantă de suport, compasiune, persuasiune, stabilizare și înțelegere. Atâta timp cât grupul
are la conducere un moderator bine instruit, acesta poate încuraja beneficiarii să-și exprime
sentimentele într-un mod sănătos și îi poate ajuta să își dezvolte abilități sociale noi. Consilierea
de grup se compară des cu cea individuală și se pune întrebarea „care este mai bună?”. Eu sunt
de părere că ambele sunt extrem de folositoare în procesul de recuperare și că uneori consilierea
de grup poate fi mult mai potrivită deoarece în astfel de grupuri se adună mai mulți oameni cu
experiențe similare, iar acest lucru crește foarte mult solidaritatea dintre membrii și consider că
astfel se va reduce și riscul de recădere.
Aceste grupuri permit membrilor să se sprijine reciproc sub forma empatiei și a

înțelegerii, dar și printr-o forma de confruntare, care are rolul de a ajuta membrii să se raporteze
la conflict într-un mod oarecum pozitiv. Scopul acestor grupuri terapeutice e de a crește stima de
sine, confortul și rețeaua de suport social, de a explora și dezvolta tipuri noi de comportament, de
a sprijini și de a învăța abilități noi de relaționare (Mintun, 2007).
Asociația de Psihoterapie din SUA (2007) este de părere că la început grupul de terapie
poate fi și este o experiență provocatoare pentru client care se simte anxios și sceptic. De cele
mai multe ori, persoana în cauză absoarbe doar parțial informațiile primite din partea grupului.
Pentru beneficiar trebuie stabilite clar aspectele generale, cum ar fi: locația, ora și ziua în care se
ține grupul, durata grupului și dimensiunea acestuia, reguli ce au în vedere buna desfășurare a
grupului, a absenteismul sau părăsirea acestuia, etc.
Din perspectiva unei persoane care a participat la un asemenea grup pot spune că și eu, la
fel ca și mulți alții, m-am confruntat cu anxietate și m-am dus foarte agitată la primele întâlniri
15
de grup. Am avut nevoie de mult timp ca să pot scoate doar câteva cuvinte și să mă pot deschide
în fața membrilor, care s-au dovedit a fi foarte înțelegători și răbdători cu mine.
Acest tip de grup este bine structurat, cu o temă stabilită pe fiecare întâlnire care e
dezbătută de beneficiari. Membrii acestui grup au de lucrat la un Caiet de lucru bazat pe primii 5
pași, pe care îl vor prezenta la ședințe. După ce un beneficiar își prezintă un pas, restul
membrilor oferă feedback și ajută la găsirea unor posibile obstacole care ar putea sta în calea
abstinenței. Obiectivele de bază ale grupului de terapie sunt „dezvoltarea unui program personal
de recuperare, educație despre conceptul de boală al adicției, prevenirea recăderii, dezvoltarea de
abilități de a face față sentimentelor, facilitarea accesului la grupurile de suport din comunitate
pentru menținerea abstinenței” (Amariei și Varga în Neamțu, 2012, p. 126).
În cadrul programului Sfântul Dimitrie Basarabov, grupul este moderat de un

psihoterapeut sau un asistent social, alături de un consilier de egali. Acesta are loc de două ori pe
săptămână și durează două ore și jumătate, iar fiecare persoană participă în jur de 6 luni la
întâlniri. Membrii ies treptat după terminarea celor 5 pași, în timp ce alți membri apar pe parcurs.
Grupul de terapie este considerat a fi un mediu sigur în care clienții se pot deschide fără a fi
judecați.
În opinia lui Yalom (2011) în practică, sunt esențiali 11 factori pentru a influența
grupurile cu caracter terapeutic, aceștia sunt: universalitatea, transmiterea informațiilor,
instalarea speranței, dezvoltarea tehnicilor de socializare, recapitularea corectă a grupului primar
al familiei, imitarea unor noi comportamente, învățarea interpersonală, catarsisul, coeziunea
grupului și factorii existențiali. O parte din membrii pot îndeplini acești factori prin emoții și
acțiuni pozitive, iar alții vor fi nevoiți să se confrunte cu anumite emoții negative pe care le-au
ținut în sine (Yalom, 2011).
Grupurile terapeutice cu specialiști sunt foarte populare, dar pe lângă ele există și
grupurile bazate pe suport mutual. SAMSHA (2005), o organizație din SUA care acționează în
domeniul adicțiilor și sănătății mentale susține că grupurile de suport mutual sunt acele care
cuprind membrii care se combat cu aceeași problemă și care se sprijină reciproc în procesul de
rezolvare a problemei. De obicei, grupurile de suport mutual nu oferă un tratament formal și nu
sunt conduse de către un specialist, ci fac parte dintr-o abordare specifică recuperării abuzului de
substanțe. Cu ajutorul sprijinului emoțional, informațional și social, grupurile de suport mutual
ajută persoanele să-și asume responsabilitatea pentru consumul de alcool sau de droguri. Cel mai
popular grup de suport mutual este cel al Alcoolicilor Anonimi (AA) care funcționează pe baza
celor 12 pași și a celor 12 tradiții.
16
Grupurile de AA își au originea în Akron, un oraș din statul Ohio, acestea au fost
înființate în 1935 ca urmare a discuției dintre doi alcoolici. Conform cărții Alcooliciilor anonimi
„O relatare a modului în care mii de bărbați și femei s-au restabilit de pe urma alcoolismului”
(2000) Alcoolicii Anonimi reprezintă o comunitate în care bărbații și femeile își impărtășesc
experiența de viață în speranța că își vor rezolva problema comună, anume alcoolismul și pentru
a-i putea ajuta pe alții care se luptă cu aceiași problemă. Cei 12 pași și cele 12 tradiții sunt
principiile cele mai importante de la baza grupurilor de suport mutual de tipul AA.
Grupurile de suport mutual, în special cele specifice recuperării din alcoolism sunt din ce
în ce mai răspândite în România, iar datorită acestor grupuri mulți beneficiari își găsesc suportul
de care au nevoie. Chiar și în Cluj există mai multe grupuri care se bazează pe suportul mutual:
Alcoolici Anonimi(AA), Narcotici Anonimi (NA), Al-Anon, Jucatori Anonimi (JA), etc. Aceste
grupuri aparțin de Programul Sfântul Dimitrie Basarabov – Complex de servicii în adicții. Acest
program folosește modelul Minnesota pentru tratarea dependenței, pe care îl voi explica mai jos.
2.4. Modelul Minnesota

Modelul Minnesota apare pentru prima dată în secolul XX în Statele Unite, unde în anul
1930 apare primul grup de suport mutual al Alcoolicilor Anonimi (AA). Acest grup este
considerat unul de succes deoarece reușește să unească o mulțime de alcoolici din toate colțurile
lumii și pentru că a pus bazele altor programe bazate pe suport mutual și de asemenea a ajutat la
schimbarea perspectivei asupra dependenței și a recuperării.
„Modelul Minnesota în terapia persoanelor cu comportament adictiv: este un model ce se

focalizează pe un grup încadrat şi deservit de specialişti. Modelul lucrează de asemenea cu cei 12
paşi, numai că îi foloseşte nu în contextul grupului de suport mutual, ci în cadrul unui program
terapeutic complex care include o etape de consiliere motivaționala, un grup terapeutic, apoi o
reţea de suport în direcţia reinserţiei familiale şi socio-profesionale. În cadrul acestui model
există doi terapeuţi (consilieri în adicţie) dintre care obligatoriu unul este dependent aflat în
recuperare, iar celălalt un specialist care nu este dependent.” (Băican, 2017, p.55)
În 1940 se înființează modelul Minnesota, care în prezent se găsește în majoritatea

centrelor specializate pe tratarea dependențelor. Acest model se poate implementa în centre de
tip comunitate terapeutică, unde beneficiarii participă zilnic la activități specifice recuperării
timp de 28-30 de zile; de asemenea modelul Minnesota se mai poate regăsi și în centre
specializate în regim ambulatoriu, în care clienții frecventează activitățile timp de 4-6 luni. Un
17
asemenea program are la bază șapte elemente importante, pe care le voi prezenta conform
scrierilor lui Woydyllo (2004).
Conceptul de boală al adicției (Woydyllo, 2004). Dependența este considerată a fi o

boală ce poate fi tratată, care afectează o persoană la mai multe nivele, cum ar fi bio-psiho-socio-
spiritual și care solicită o intervenție asupra acestor 4 nivele. Din această perspectivă, boala poate
fi văzută drept fiind una progresivă, cu caracter primar și cronic, care poate duce chiar la moarte.
Echipă multidisciplinară (Woydyllo, 2004). În ansamblu, consilierea și serviciile acesteia

sunt oferite de către o echipă multidisciplinară care are rolul de a acoperi intervenția a nivelul
bio-psiho-socio spiritual; așadar sunt des întâlniți în această sferă consilieri în adicție, asistenți
sociali, psihologi, medici, terapeuți de familie, consilieri spirituali, consilieri de egali.
Utilizarea unei adaptări clinice a celor 12 pași ai Alcoolicilor Anonimi (Woydyllo,

2004). Grupurile AA se bazează pe cei 12 pași, care reprezintă un set de principii urmate în toate
grupurile de acest tip. În programele de recuperare principiile de bază ale fiecărui pas sunt
transpuse în caiete de lucru și în alte instrumente folositoare unui beneficiar care este în
recuperare.
Accentul se pune pe grup sau comunitate, ci nu pe individ (Woydyllo, 2004). O parte

semnificativă de activități au loc în grupuri mici unde se pot afla doar 8-12 persoane. Aceste
activități pot fi de caracter educațional (în care specialiștii fac prezentări pentru a-i ajuta pe
beneficiari să înțeleagă mai bine o temă legată de recuperare), cu caracter de rezolvare a
problemelor, de prezentare a pașilor sau sarcinilor individuale, cu caracter de explorare sau
bazate pe prevenirea recăderii.
Consilierea individuală (Woydyllo, 2004). Este o metodă folosită pentru a evalua

clientul, pentru a-i planifica planul individualizat de intervenție și pentru monitorizarea evoluției
procesului de recuperare al clientului. Fiecare beneficiar trebuie să aibă un manager de caz care
este responsabil pentru întocmirea și pentru urmarea planului de intervenție.
Consilierea familiei (Woydyllo, 2004). Acest tip de consiliere are loc într-un program
adresat familiei cosumătorilor și are rolul de a informa și a educa membrii familiei în ceea ce
privește conceptul de boală al dependenței, rolurile membrilor familiei, depășirea izolării și
eliminarea stigmatizării și comportamentele cu caracter dezadaptativ.
Utilizarea grupurilor de suport bazate pe cei 12 pași (Woydyllo, 2004). Programul

Minnesota are la bază participarea la grupuri de suport mutual, cum sunt cele de tip AA, în care
18
se lucrează asupra celor 12 pași, iar clienții sunt influențați să participe la astfel de grupuri pe tot
parcursul recuperării.
2.4.1. Recuperarea la nivel individual și familial din perspectiva bio-psiho-socio-spirituală

În 2016, în cadrul Programului Sfântul Dimitrie Basarabov s-a întocmit un Raport de
activitate care evidențiază că din toate persoanele care au apelat la serviciul lor, doar 31,73% au
participat la serviciile de consiliere pe o durata mai lungă. Indicatorul care arată rata de succes a
programului este participarea la grupurile de suport după ce s-a terminat programul de consiliere
– acest indicator arată că 70% dintre clienți participă regulat la astfel de grupuri timp de 6 luni.
Mai jos se va prezenta o analiză sintetică a principiilor și obiectivelor care fundamentează

procesul de recuperare în cadrul Programului Sfântul Dimitrie raportându-mă la cele patru axe de
bază, care sunt prezentate de către Neamțu și Ștefani în cartea „Alcoholism and Other Addictions
– Multidisciplinary Perspectives” (2017).
2.4.1.1. Axa biologică

Prima axă, cea biologică are în prim plan aspecte ale ordinului fizic și ale stilului de viață
în procesul de recuperare. Pentru un început se elimină alcoolul sau drogurile din organism
(Neamțu, Ștefani, 2017). Detox-ul, adică dezintoxicarea e primul pas important în procesul de
recuperare. Acesta este un proces semnificativ care se folosește atunci când un client se
confruntă cu o formă severă de sevraj sau apar diverse complicații medicale la momentul în care
se încetează consumul, fie că este vorba de alcool, droguri sau un alt comportament adictiv.
După ce s-a încheiat procesul dezintoxicării, se trece la monitorizarea și restabilirea

sănătății fizice (Neamțu, Ștefani, 2017). Această etapă presupune îndrumarea în a obține o
asigurare medicală, în caz că aceasta nu există, urmarea unui tratamentul medicamentos în
momentul în care apar afecțiuni datorate consumului, practicarea unui stil de viață sănătos,
odihnă și relaxare. Deseori se întâmplă să fie nevoie de un control medical deoarece dependența
afectează organismul.
În continuare se face față dorinței de a bea sau de a folosi droguri (Neamțu, Ștefani,
2017) – la începerea programului de recuperare, mulți clienți se confruntă cu o dorință excesivă
de a relua consumul, iar de aceea se încearcă să se evite potențiali factori care pot fi declanșatori
și este necesar să se dezvolte noi abilități de a face față sentimentelor negative care pot apărea.
19
În anumite perioade, cum ar fi de exemplu weekend-ul, o persoană dependentă se poate
simți mai vulnerabilă ca de obicei, iar de aceea se recomandă structurarea timpului (Neamțu,
Ștefani, 2017) în așa fel încât persoana în recuperare să se simtă mai încrezătoare. Pentru acest
pas, consilierul propune clientului să facă o listă cu activități zilnice.
Un alt element reprezintă modificarea stilului de viață (Neamțu, Ștefani, 2017), asta
însemnând modul de petrecere a timpului liber, evitarea prietenilor consumatori și a mediilor cu
risc, eliminarea comportamentelor care pot fi riscante. Pentru unele persoane este indicat chiar să
își schimbe locuința din cauză că au colegi de apartament consumatori sau locul de muncă în caz
că lucrează într-un domeniu în care sunt expuși.
Următorul pas reprezintă recuperarea financiară (Neamțu, Ștefani, 2017). De multe ori,
împreună cu dependența vin și dificultățile financiare, facturile neplătite și datoriile, probleme
care trebuiesc a fi rezolvate. Pentru a putea face acest lucru este nevoie de o perioadă îndelungată
în care este nevoie să se dezvolte abilitățile de management al veniturilor.
Ultimul pas din axa biologică este recâștigarea echilibrului dintre necesitate și dorințe
(Neamțu, Ștefani, 2017) pentru a putea încerca a elimina starea de stres și pentru a duce la
simplificarea vieții și pentru a scădea nevoia de a consuma droguri.
2.4.1.2. Axa psihologică

În ceea ce privește axa psihologică, primul pas constă în depășirea negării în ceea ce
privește dependența și de acceptare a incapacității de a controla consumul de substanțe sau
comportamente adictive (Neamțu, Ștefani, 2017). Schimbarea nu poate apărea dacă nu se trece
de negare, inițial, multe persoane consumatoare cred cu tărie că ei nu au o problemă, astfel
instalându-se negarea. Procesul de schimbare poate începe doar în momentul în care dependenții
renunță în a nega problema cu care se confruntă și acceptă că nu mai au control asupra
consumului.
A doua etapă pe această axa reprezintă descoperirea nevoii de abstinență și a nevoii de

recuperare pe termen lung (Neamțu, Ștefani, 2017). Frecvent se întâmplă ca cei în fazele de
început ale programului de recuperare să caute cea mai ușoară metodă de a face față dependenței
și de multe ori în momentul în care dependenții sunt nevoiți să renunțe la substanța sau la
comportamentul care le oferea plăcere, poate să apară o senzație de pierdere. Un aspect
important în această fază este dezvoltarea abilității de a face față pierderilor.
20
Următoarea fază prevede restabilirea echilibrului emoțional și învățarea procesului de a
confrunta stările emoționale inconfortabile (Neamțu, Ștefani, 2017). La începutul procesului de
recuperare apar treptat sentimente de vinovăție, rușine, anxietate și depresie care sunt normale și
foarte neplăcute pentru o persoană care încerca mereu să fugă de stările negative și era continuu
în căutarea plăcerii. De multe ori, atunci când nu se face față acestor senzații copleșitoare se
poate ajunge la recădere, un proces în care se reia consumul.
Realizarea unui inventar personal (Neamțu, Ștefani, 2017), următoarea etapă are rolul de
a veni în ajutorul clienților în momentul în care începe să-și dezvolte calitățile și să își corecteze
punctele slabe. Grupurile AA care urmează programul celor 12 pași susține îndreptarea
așaziselor defecte de caracter, acest aspect făcând parte din procesul de recuperare al fiecărui
dependent.
Mulți dintre cei care urmează un program de recuperare înțeleg cu dificultate ce înseamnă
să fii neconsumator, de aceea se lucrează asupra stabilirii unui simț al identității de abstinent
(Neamțu, Ștefani, 2017). În grupurile AA, atunci când un membru se prezintă, o face cu numele
mic, urmat de tipul de dependență cu care se confruntă. Prezentându-se astfel într-un grup de
suport, se va forma și identitatea persoanei care a ajuns să fie abstinentă.
Etapa finală a acestei axe este dezvoltarea unui plan de prevenire a recăderii și de
recuperare pe termen lung (Neamțu, Ștefani, 2017). Se poate întâmpla frecvent ca cei abstinenți
să aibă cel puțin odată un episod de recădere și de aceea persoanelor în recuperare li se
recomandă urmarea unui program de prevenire a recăderii și continuarea participării la grupurile
de suport mutual (Neamțu, 2017).
2.4.1.3. Axa socială

Depășirea negării față de impactul pe care îl are dependența asupra familiei (Neamțu,
Ștefani, 2017) reprezintă o conștientizare a impactului pe care dependența îl are asupra familiei.
În această fază se identifică patternurile disfuncționale de coping (Beattie, 1987) care, conform
lui Bradshaw (1988) au rolul de a păstra echilibrul într-o familie care este afectată de
dependența unui membru. (Neamțu, 2017).
Îmbunătățirea relațiilor familiale (Neamțu, Ștefani, 2017) presupune un pas important în

procesul de recuperare. La nivelul familiei apar anumite probleme care au nevoie de mult timp
pentru a se rezolva. Stanton și Shadish în TIP 39 (2004) sunt de părere că dacă terapia de
cuplu/de familiei este inclusă în intervenție, șansele de menținere a abstinenței vor crește și
21
consideră că prin implicarea familiei se va îmbunătăți și angajamentul dependentului în procesul
de recuperare.
Majoritatea problemelor din relațiile interpersonale se agravează pe măsură ce consumul

de substanțe crește. Așadar, îmbunătățirea relațiilor interpersonale (Neamțu, Ștefani, 2017)
înseamnă dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare, managementul furiei, recâștigarea
încrederii, terminarea relațiilor toxice și îndreptarea greșelilor.
Dezvoltarea unui sistem de sprijin (Neamțu, Ștefani, 2017) este un pas semnificativ în
procesul de recuperare. Sistemul de sprijin poate avea în cadrul său prieteni, alți oameni în
recuperare, rude, colegi de serviciu, etc. Prin crearea unor astfel de relații se va forma și
abilitatea de cerere a ajutorului, interacțiunea cu membrii în cadrul grupurilor, alegerea unui naș
și implicarea în pasul 12 care are în prim plan transmiterea mesajului recuperării mai departe.
Participarea la activități sănătoase în timpul liber (Neamțu, Ștefani, 2017) mulți

dependenți care se află la începutul procesului de recuperare se confruntă cu plictiseala, care
poate duce la recădere, iar din acest motiv se recomandă găsirea unor noi activități sănătoase
care au rolul de a-l menține ocupat și de a-l ajuta să redescopere micile fericiri din viața de zi cu
zi.
Un alt pas relevant în această etapă este rezistența în fața presiunilor de a consuma alcool
sau droguri (Neamțu, Ștefani, 2017). Acesta are scopul de a anticipare și de pregătire în fața
presiunii de a consuma, de a refuza ofertele de consum și de a învăța noi moduri de a face față
poftelor.
Pașii 8 și 9 au la bază crearea unui inventar cu scopul de a repara greșelile față de

familie și de alte persoane (Neamțu, Ștefani, 2017). Pentru a se putea menține abstinenți, este
necesară redobândirea încrederii și iertarea.
2.4.1.4. Axa spirituală

Un prim pas este reducerea sentimentelor de vinovăție (Neamțu, Ștefani, 2017) și de
rușine care are rolul de ajuta persoana aflată în recuperare să se elibereze de trecut și să facă loc
pentru prezent și pentru investirea în viitor.
Dezvoltarea sensului în viață (Neamțu, Ștefani, 2017) arată că odată cu încetarea

consumului, mulți dependenți se confruntă cu pierderea sensului de viață, iar din acest motiv este
foarte important să se stabilească obiective atât pe termen scurt cât și pe termen lung, dar și să se
redescopere mici plăceri din viață.
22
Restabilirea valorilor pozitive (Neamțu, Ștefani, 2017), cum ar fi onestitatea, loialitatea,
speranța, răbdarea, compasiunea sau integritatea fac parte din procesul de consiliere, care are
rolul de a ajuta beneficiarul să își aleagă valorile pe care le consideră cele mai de drept.
Dezvoltarea unei relații cu o Putere Superioară (Neamțu, Ștefani, 2017) o parte din cei
12 pași are la bază credință într-o așa zisă Putere Superioară, așa cum o vede fiecare. Această
fază are scopul de a consolida un sistem de credințe care îl va ghida pe dependent în procesul de
recuperare. Celor atei sau celor agnostici li se recomandă comunitatea AA, ca sursă de Putere
Superioară.
Ultima fază, și anume ajutarea altor persoane care suferă de pe urma dependenței
(Neamțu, Ștefani, 2017) presupune transmiterea mesajului recuperării mai departe, către alte
persoane care se luptă cu dependența, sau care sunt la începutul procesului de recuperare
(Neamțu, 2017).
Aceste patru axe și principiile acestora sunt puse în practică pe tot procesul de intervenție
și de recuperare, atât la nivel individual, cât și la nivel familial, prin folosirea mai multor
instrumente, caiete de lucru sau prin literatura de specialitate, care sunt adaptate astfel încât să fie
pe înțelesul fiecărui client.
23
Capitolul 3: Prezentarea designului metodologic al cercetării-acțiune participativă
3.1. Problematica abordată și scopul lucrării

În această lucrare de licență, problematica abordată este cea a dependenței de alcool,
droguri, jocuri de noroc sau anumite comportamente adictive și a procesului terapeutic de
recuperare al persoanelor dependente în cadrul modelului Minnesota.
Scopul acestei lucrări constă în desfășurarea unei cercetări bazate pe acțiune participativă
asupra procesului de recuperare al persoanelor care suferă de dependență din cadrul programului
Sfântul Dimitrie Basarabov și de a observa cum evoluează pe parcursul procesului de recuperare,
abilitățile de menținere a abstinenței.
3.2. Localizare, context și organizare a proiectului de cercetare-acțiune participativă

Proiectul de cercetare-acțiune ia loc în cadrul Programului Sfântul Dimitrie Basarabov –
Complex de servicii în adicție din Cluj-Napoca. Acest program își practică serviciile de
consiliere în două centre diferite: Centrul de prevenire, evaluare și consiliere antidrog „Casa
Albă” și Centrul de servicii de asistență comunitară în adicții „Răscruci”.
Pentru a putea face cercetarea și intervenția, eu îmi voi desfășura activitatea în ambele
locații ale programului Sfântul Dimitrie. La „Casa Albă” mă voi prezenta săptămânal pentru a
mă consulta cu tutorele de practică, pentru a putea folosi metoda studierii documentelor, pentru a
putea participa la grupurile de suport mutual al Alcoolicilor Anonimi și pentru a observa modul
în care beneficiarii își desfășoară activitatea în centrul de zi și pentru a ajuta, când se poate, la
activitățile desfășurate în centru. La „Răscruci” voi participa de două ori pe săptămână, marți și
joi, la grupurile terapeutice moderate de psihoterapeutul centrului, unde voi observa interacțiunea
dintre membrii, efectul pe care îl are grupul asupra beneficiarilor și modul în care se conduce
acesta.
3.3. Interogații de cercetare şi obiective de cercetare

1. Ce efect are grupul terapeutic asupra beneficiarilor?
2. Cum evoluează abilitățile indivizilor de menținere a abstinenței în urma participării la

grupul terapeutic?
24
Consider că cercetarea mea are mai mult un caracter exploratoriu deoarece eu am intrat în
grupul de terapie cu specialiști știind puține despre modul în care se desfășoară și despre efectele
pe care le are asupra persoanelor aflate în recuperare. Sunt de părere că obiectivele alese de mine
sunt importante pentru a putea urmări modul de desfășurare a grupului de terapie și a efectelor pe
care le are asupra clienților. Prin urmare, obiectivele de cercetare sunt:
• Explorarea modului de desfășurare a grupului terapeutic;

• Identificarea impactului și a efectelor terapiei de grup asupra clienților;
• Identificarea impactului și a efectelor grupului prin suport mutual al Alcooliciilor
Anonimi asupra participanților la grup;
• Evaluarea abilităților dobândite de participanții grupului terapeutic.
3.4. Obiective în intervenție

În etapa de acțiune/intervenție, eu voi participa activ la grupurile terapeutice conduse de
către specialiștii centrului, consider ca obiectivele cele mai importante în această etapă sunt
următoarele:
• Formarea capacităților de exprimare a propriilor sentimente;
• Crearea unor capacități de auto-analiză și critică;
• Educarea cu privire la conceptul de boală al adicției;
• Implicarea activă într-un program spiritual de recuperare;
• Prevenirea recăderii și dezvoltarea abilităților de menținere a abstinenței;
• Sprijin prin identificarea funcțională a sentimentelor.
3.5. Populația cercetată și loturile de subiecți investigate în cercetare

Populația cercetată este reprezentată de persoanele dependente de alcool, droguri sau alte
comportamente adictive, cum ar fi dependența de jocuri de noroc sau de sex, care sunt clienți ai
Programului Sfântul Dimitrie Basarabov și care sunt înscriși la grupul terapeutic. Eu voi
colabora cu acești clienți și cu personalul acestui centru pentru a putea răspunde la întrebările de
cercetare. Subiecții au fost aleși din cauza problemelor legate de alcool, droguri sau alte
comportamente adictive cum ar fi pariatul, jucatul compulsiv sau sexul. Populația cercetată și
lotul de subiecți sunt reprezentate de cele 18 persoane care fac parte din grupul terapeutic cu
specialiști.
25
3.6. Grupul țintă
Grupul țintă a proiectului de cercetare-acțiune participativă sunt persoanele dependente
de alcool, droguri sau alte comportamente adictive care sunt beneficiari ai Programului Sfântul
Dimitrie Basarabov – Complex de servicii în adicții. Beneficiarii direcți sunt 18 persoane care
suferă de adicția față de alcool, droguri, jocuri de noroc sau alte comportamente adictive, iar eu
voi colabora cu ei până își vor prezenta o parte din primii 5 pași specifici grupului terapeutic.
Beneficiarii indirecți sunt personalul clinicii și familiile clienților, în număr de 53.
3.6.1. Beneficiarii direct

Mai jos voi face o prezentare succintă a participanților de la grup. Fiecare client are pus
un nume fictiv, pentru a putea păstra confidențialitatea.
Ami – 23 de ani, suferă de codependență. Este o fire sfioasă, tăcută, care preferă să
observe mai mult, nu participă de regulă la discuții în timpul grupului. Vorbește doar când i se
cere expres acest lucru. De asemenea, are o relație de prietenie cu un alt membru, Ileana. Mama
și fratele mai mic sunt foarte importanți pentru ea, cu tatăl nu are o relație bună.
Ileana – 26 de ani, codependentă. Precum prietena ei, Ami, și ea este tăcută și vorbește
doar când este întrebată, intervine rar în discuții. În pauză vorbește cu prietena ei, dar și cu alți
membrii, de obicei Mirel și Toni cu care vorbește despre artă. Suferă de pe urma unei despărțiri
și din cauza tatălui care este alcoolic și bolnav de cancer, fiind într-o fază terminală.
Andreea – 31 de ani, codependentă. Personalitate analitică și comunicativă, observă,

analizează și oferă feedback la fiecare întâlnire de grup, ea lucrează împreună cu Simona,
moderatorul grupului. Are o relație bună cu majoritatea membrilor, însă păstrează o anumită
distanță de Gheorghe, care pare a fi atras de ea.
Gheorghe – 45 de ani, dependent de alcool. A studiat teologia, iar acest lucru se observă
în modul în care vorbește și în comportament. După cum am spus, s-a observat că are o anumită
atracție față de Andreea, care i-a oferit sprijin în faza de început a procesului de recuperare.
David – 40 de ani, dependent de alcool. Nu se implică foarte mult în discuții, nu pare să

aibă relații semnificative cu niciun membru al grupului. Are dificultăți în ceea ce privește
identificarea sentimentelor. E căsătorit, familia îl sprijină în procesul de recuperare. Nu are o
relație bună cu tatăl și cu noua familie a acestuia.
Lorena – 23 de ani, dependentă de alcool. Fire anxioasă, tăcută, evită să vorbească în

grup, iar când vorbește este vizibil emoționată, preferă să observe și să analizeze ce spun alții.
26
Este pentru a doua oară în grup, din spusele ei, prima dată în care a participat nu s-a integrat și a
decis să nu mai participe pentru o perioadă.
Lavinia – 66 de ani, dependentă de alcool, medic de profesie, vine din Republica

Moldova. Fire comunicativă, oferă feedback fiecărei persoane, e deschisă către schimbare, este
foarte credincioasă. Ea urmează un program intensiv de recuperare.
Lili – 55 de ani, dependentă de alcool. Preferă să privească modul de desfășurare a

grupului și oferă feedback doar din când în când. Este motivată de fiica și de nepoții săi, de care
vrea să fie alături.
Mirel – 39 de ani, dependent de alcool. Lent, calm, analitic și critic, Mirel oferă feedback
constructiv. Vede recuperarea ca un proces complex căruia îi face față cu greu. Este pasionat de
artă, iar asta se observă din conversațiile pe care le are cu Ami sau cu Toni.
Jenu – 64 de ani, dependent de alcool, nu prea vine la grupuri, apare cam o dată la două
săptămâni. Nu pare să ia lucrurile foarte în serios, încearcă să găsească mereu partea pozitivă a
fiecărei situații. Când intră în discuții, deviază de la subiect de cele mai multe ori. Face glume la
fiecare ocazie.
Emil – 67 de ani, dependent de alcool, încearcă să se prezinte la grup de fiecare dată,

indiferent de situație. Este încăpățânat, nu îi place să fie contrazis. Oferă feedback de fiecare
dată, referindu-se la experiența sa, vorbește mult și de cele mai multe ori, pe lângă subiect.
Vlad – 35 de ani, dependent de alcool și droguri, nu se prezintă la fiecare grup, iar când
vine, întârzie. Are o personalitate intimidantă și o fire „miserupistă” conform spuselor lui. A fost
căsătorit de 3 ori și nu pare a avea o părere foarte pozitivă despre femei.
Pavel – 26 de ani, dependent de alcool și sex. Vine pentru doua oară în program, după o
pauză îndelungată. Este foarte serios în ceea ce privește recuperarea sa, se vede a fi foarte bolnav
și afectat de dependența sa. Este vorbăreț și încearcă să ofere mereu cel mai bun răspuns, tinde a
fi perfecționist.
Toni – 44 de ani, dependent de jocuri de noroc, are o fire prietenoasă, are nevoie de timp
pentru a se acomoda situațiilor, se implică în discuții, se regăsește în povestea fiecărui participant
al grupului. Este puțin naiv, încearcă să fie pe placul tuturor.
Luci – 33 de ani, dependent de jocuri de noroc, este pentru a doua oară în grup, după o
pauză de aproximativ jumătate de an. Este soldat, are o fire puternică, este serios și critic. Este
27
divorțat, soția l-a părăsit din cauza jucatului compulsiv în urmă cu un an, Luci încă suferă de pe
urma ei, dar începe să înțeleagă că relația nu se mai poate remedia.
Sebi – 29 de ani, dependent de jocuri de noroc. Nu vorbește la grup, în pauză mai

vorbește cu Adi, Luci și Toni. Este căsătorit, soția îl susține în recuperare.
Adi – 28 de ani, dependent de jocuri de noroc, are o fire deschisă, este atent la detalii,
participă câteodată la conversații. A avut o recădere în februarie, însă de atunci a rămas
abstinent. Are un suport social puternic, familia, iubita și prietenii îl susțin în recuperare.
Marcel - 30 de ani, dependent de jocuri de noroc, se prezintă rar la grupurile de marți și

de joi, însă participă la grupurile Jucătorilor Anonimi. Este glumeț, nu ia dependența sa în serios,
consideră că e mai important să te pregătești pentru o recădere decât să o previ.
Simona – 42 de ani, moderatorul grupului, are în familie persoane dependente. Oferă

perspective inedite, ajută fiecare membru să-și vadă problema din exterior. Mediază fiecare
conflict care apare, știe mereu ce să zică. Oamenii au încredere în ea, toți apelează la ea când
intervine ceva.
3.7. Metode și instrumente utilizate în procesul de cercetare

În demersul de cercetare am folosit următoarele metode și instrumente:
- Studiul documentelor;
- Evaluarea inițială alături de un ghid de interviu structurat;
- Studiul și intervenție de caz;
- Metoda observației alături de instrumentele grilei de observație de individuală și de grup.
3.8. Metode și instrumente utilizate în procesul de acțiune/intervenție

- Metoda grupului terapeutic cu specialiști;
- Caiete de lucru bazate pe primii 5 pași sau pe alte subiecte;
- Prezentări educaționale cu scopul de a înțelege mai bine conceptul de adicție;
- Handouts (pliante) referitoare la exercițiile și la prezentările din grup;
- Metoda grupului de suport mutual.
28
3.9. Planificarea cercetării-acțiune participativă pentru lotul de subiecți din cadrul
Programului Sfântul Dimitrie Basarabov
Cercetarea și intervenția în cadrul proiectului meu de cercetare-acțiune participativă s-a
dezvoltat în perioada martie 2019 - iunie 2019. În acest interval voi participa săptămânal la
întâlniri, având rolul de actuant pentru învățare experimențială. Marți și joi voi participa la
grupurile de terapie cu scopul de a oferi sprijin echipei de terapeuți formate din Simona și
Andreea. Pe tot parcursul desfășurării proiectului am participat activ la toate activitățile centrului
descrise mai jos, sub supervizarea personalului, deoarece nu sunt un profesionist format în
domeniu și nu mi-a fost permis să conduc activitățile singură.
Grupul la care voi participa va avea o durată de două ore și jumătate și va avea loc de
două ori pe săptămână. În săptămânile în care voi participa la acestea, eu voi prelua rolul de
observator, având ca scop adunarea de informații referitoare la procesul terapeutic al clienților.
Voi încerca să asimilez cât mai multe detalii despre beneficiari și despre traseul lor spre
recuperare, iar rezultatele le voi descrie mai jos. Sunt convinsă că pe durata participării mele la
acest grup voi avea destul informații pentru a putea răspunde întrebărilor de cercetare, așadar voi
afla ce efect are grupul terapeutic cu specialiști asupra beneficiarilor și voi putea observa cum
evoluează abilitățile membrilor de menținere a abstinenței.
29
Partea 2: Prezentarea rezultatelor obținute în proiectul de cercetare-acțiune participativă
Capitolul 4: Prezentarea rezultatelor cercetării acțiune participativă la nivel de grup prin

intermediul jurnalului de activități
4.1. Săptămâna 1
Marți: am fost introdusă pentru în grupul de terapie la care au participat în total 15
persoane. Participanții primului grup de terapie sunt 5 dependenți de jocuri de noroc, 3
codependenți, 1 dependent de droguri și alcool, 4 dependenți de alcool, 1 dependent de sex și
alcool și 1 moderator. Numărul membrilor prezenți fluctuează, în prezent sunt 18 de clienți
înscriși la grupul terapeutic, dar rareori vin toți.
Grupul are o durată de 2 ore și jumătate. În prima parte a grupului s-a prezentat fiecare
membru, iar persoanele nou venite, însemnând eu și încă un membru, au fost rugate să facă o
scurtă prezentare asupra propriei persoane. În prima oră de activitate, moderatorul a împărțit un
handout referitor la un program personal de recuperare și la negare, iar mai apoi membrii au avut
de vorbit despre etapa în care se află ei referitor la recuperare și dacă mai au o problemă care se
află în faza de negare. Handout-ul folosit la grup se poate regăsi la secțiunea de anexe.
În cea de-a doua parte a grupului, Ami, prezintă pasul 3. Ami se confruntă cu
codependența și vorbește despre cum a fost afectată viața ei de alcoolismul tatălui și de
problemele familiale. Pasul 3 spune că „Am hotărât să ne lăsăm voința și viața în grija unui
Dumnezeu așa cum și-l închipuia fiecare dintre noi” (Alcoolicii Anonimi, 2000, p. 56). Pentru a
face acest pas, Ami a avut de completat un caiet de lucru care se bazează pe munca asupra
pașilor. După ce a terminat de prezentat, Ami a primit feedback din partea membrilor grupului,
care o felicitau pentru pasul completat.
Joi: am participat la al doilea grup de terapie, în care au fost prezente 13 persoane. În

prima partea a grupului Ileana prezintă munca asupra pasului 2, care spune că „Am ajuns la
credința că o Putere Superioară nouă înșine ne-ar putea reda sănătatea mentală” (Alcoolicii
Anonimi, 2000, p. 56). În timp ce Ileana citea ce a scris în caietul de lucru, se simțea durerea din
vocea ei, în special în momentul în care vorbea despre tatăl ei care a fost mai mult absent decât
prezent în viața ei. Am mai observat că Ileana făcea câte o pauză de câteva secunde înainte de a
vorbi despre un subiect care pentru ea era unul sensibil, printre aceste subiecte se află relația cu
tatăl ei și despărțirea de un iubit cu care a avut o relație de lungă durată. După terminarea
30
prezentării, Ileana a fost felicitată pentru munca depusă și a fost încurajată de către restul
membrilor.
În a doua parte a grupului, moderatorul a făcut o prezentare informativă asupra

Sindromului Emoțional și a explicat cum începe să se formeze dependența. Membrii grupului au
fost atenți pe parcursul prezentării, iar în momentul în care moderatorul dădea exemple
referitoare la consumul de alcool, droguri sau jucat, o parte dintre membrii au început să
vorbească despre experiențele lor: ”Țin minte când mă duceam cu băieții să bem, era fain, ne
simțeam bine, ne distram, iar a doua zi o luam de la capăt. Asta era înainte să înceapă probleme
mai grave. În ultimele luni în care consumam, parcă o făceam să mă simt normal, deja nu o mai
făceam ca să ma simt bine. Nu mă mai simțeam bine de mult timp...”
4.2. Săptămâna 2
Marți: la grup au participat 18 persoane, în prima parte am primit un pliant care făcea
referire la ce am vorbit săptămâna anterioară, în legătură cu sindromul emoțional, după care unul
dintre membrii grupului a mărturisit că a început să aibă gânduri supărătoare referitoare la fosta
soție, care l-a părăsit pe Luci, din cauza dependenței sale față de jocurile de noroc.
În a doua parte a grupului, Marcel, membru care a fost introdus în grup odată cu mine,
își prezintă pasul întâi. Marcel este dependent de jocuri de noroc și lucrează ca ospătar pe un vas
de croazieră care îi permite să fie acasă doar 2-3 luni pe an. El a început să se joace de când avea
16 ani. La început erau jocuri prostești pe care le juca cu băieții, iar în timp ce au crescut au
început să meargă prin săli de joc și pe la cazinouri.
Marcel a început să prezinte primul pas într-un mod nonșalant. El pare să fie o persoană
glumeață și deschisă, însă nu pare să își ia problema foarte în serios. Pe măsură ce își prezintă
pasul, aduce în atenția grupului că în săptămâna anterioară acestei întâlniri el s-a aflat într-un
cazino, alături de alți jucători de noroc, prieteni buni cu el. Membrii grupului l-au sfătuit să
înceteze să participe la activitățile prietenilor jucători deoarece acest lucru ar putea afecta
abstinența sa. Marcel menționează de repetate ori că el vrea să fie pregătit pentru a posibilă
recădere, însă restul membrilor încep să presupună că acesta se așteaptă deja ca el însuși să
recadă.
„Prietenii sunt importanți pentru mine, am mai auzit pe la voi că se spune că no, trebuie
să cam renunți la vechile obiceiuri și la oamenii cu care mergeai la băut sau la de astea, dar nu
știu... eu nu pot renunța la ei.” Marcel a crescut alături de ei, a jucat alături de ei, au câștigat
31
împreună și au pierdut împreună, așadar îi e greu să renunțe la aceștia, chiar dacă în prezent
prietenii reprezintă un risc pentru abstinența sa. Marcel nu poate înțelege riscul la care se expune
prin păstrarea legăturii cu prietenii jucători și prin frecventarea în continuare a sălilor de joc.
Joi: au participat 13 persoane, în prima parte a grupului moderatorul face o prezentare

referitoare la Stadiile Schimbării ale lui Prochaska. Schema autorului are în vedere 6 etape,
anume precontemplarea, contemplarea, luarea decizii, acțiunea propriu zisă, menținerea și
recăderea. În continuare participanții grupului sunt încurajați să vorbească despre cum s-au
desfășurat aceste etape în viața lor și să menționeze în ce etapa se află în mod curent, fie că este
vorba despre problema alcoolismului, a drogurilor, a jocurilor de noroc sau a oricărei alte
probleme.
În a doua parte a grupului David face pasul 2, el pare vizibil afectat în momentul în care
începe să vorbească de părinții săi, mama fiind decedată și tatăl fiind un exemplu negativ.
„Mama mea a însemnat mult pentru mine, a murit când eram eu adolescent... tatăl meu nu era
cel mai strălucit, nu a fost nici cel mai prezent... și-a făcut altă familie și a fost mult mai
interesat de ea decât a fost vreodată de mine. Nici acum nu ne înțelgem, e el cu ai lui și eu cu ai
mei.” Pe măsură ce vorbește, reies resentimentele și mânia față de tată, care nu a fost niciodată
aproape și nu i-a oferit sprijin fiului său, iar acest fapt le-a afectat relația permanent. În prezent,
David evită să se întâlnească și să vorbească cu tatăl lui și cu familia pe care și-a construit-o
alături de cealaltă nevastă.
Lui David i se oferă sprijin din partea altor membri care au crescut alături de un părinte
absent. Moderatorul grupului îl ajută pe David să își înțeleagă mai bine sentimentele pe care le
are față de tatăl său.
Din prezentarea pasului 2, reiese că una dintre cele mai importante persoane din viața lui
David este soția sa, care l-a susținut mereu și i-a fost alături la bine și la greu și alături de care
are o fiică, „zâna lui”. El mai povestește că are o relație bună cu soacra pe care o consideră ca pe
o mamă, însă cu socrul mai apar certuri deoarece este o persoană dificilă care spune că vrea „să
facă un anumit lucru și îl face mereu pe dos”.
4.3. Săptămâna 3
Marți: au participat 15 persoane la grupul terapeutic. În grup a intrat Lavinia, venită din
Republica Moldova deoarece avea probleme cu alcoolul. Ea a fost medic neurolog înainte de
pensionare, era un medic renumit în țara de proveniență. Lavinia își spune povestea și se poate
32
observa rușinea și durerea. Stătea adunată pe scaun, privea în jos și vorbea despre modul în care
au apărut problemele, despre faptul că soțul a părăsit-o după 35 de ani de căsnicie din cauza
dificultăților, despre cum a pierdut spitalul din cauza datoriilor și despre cum s-a refugiat în
alcool, la care inițial a apelat pentru a putea dormi, dar care pe parcursul celor 4 ani de consum s-
a înrăutățit. Cu toate acestea, Lavinia spune că a trăit o viață fericită, a avut toate cele necesare,
3 copii și se putea mândri cu cariera ei de medic.
În prima oră a grupului era programată o discuție despre valori, însă s-au schimbat
planurile pe parcurs deoarece unul dintre clienți, Mirel, a deschis un subiect referitor la atitudine.
Mirel se simțea frustrat deoarece a fost exclus din participarea la un vernisaj, deși înțelegea
motivul pentru care colegii și profesorii de la locul de muncă nu l-ar invita. Mirel ne povestește
despre perioada în care era consumator activ „de obicei mă îmbătam la fiecare eveniment la care
participam. Mă luam în gură cu toți, mereu aveam de comentat câte ceva, tot timpu ma certam
cu cei din jurul meu, nici nu mă mir că acum nu mă mai invită la niciun lucru”. Cu toate acestea,
deși acum este în recuperare și nu mai consumă alcool, unele persoane tot evită să îl invite la
diverse evenimente.
În a doua parte a grupului, Mirel prezintă pasul 1. El a început să bea de 13 ani, și de când
a început, a fost mai mult sub influență decât treaz, iar în prezent consideră că îi e greu să facă
față situațiilor fără a se refugia în alcool. Mirel începe prin a spune enunțul primului pas „Am
admis ca eram neputincioşi în fața alcoolului - că nu mai eram stăpâni pe viața noastră”
(Alcoolicii Anonimi, 2000, p. 56). Continuă prin a citi ce a scris la exercițiile aferente pasului.
Primul exercițiu din caietul de lucru presupune descrierea unei situații în care s-a pierdut
controlul. Mirel ne povestește despre un accident pe care l-a făcut când a condus motorul în timp
ce era sub influența alcoolului. El s-a trezit în spital, plin de dureri și bandajat, putea sta doar
întins pe o parte deoarece a fost operat. Ce mi-a atras atenția a fost momentul în care a menționat
că „Mi-aș fi dorit să nu mă trezesc din anestezie. De multe ori mă gândesc că mai bine aș fi
murit acolo.” Mai apoi, pe măsură ce Mirel ne citea răspunsurile sale la restul exercițiilor, am
observat că subiectul morții apărea des. El spunea că de multe ori se gândea la moarte și că e
mereu pregătit să moară. L-am mai auzit pe Mirel să vorbească despre acest subiect, însă nu
credeam că este un topic așa de proeminent. De când l-am întâlnit, am observat că el avea o
personalitate mai introvertită și de multe ori l-am surprins în timp ce privea în gol, fără nicio
expresie. Când vorbește, o face cu un ton foarte scăzut, lent și rareori face contact vizual.
Privindu-l la grupuri am început să cred că se confruntă cu o oarecare formă de depresie, iar
acest aspect a fost confirmat în momentul în care ne-a citit răspunsul său la un alt exercițiu din
caietul de lucru.
33
Către finalul grupului, Pavel, un tânăr dependent de sex și alcool îi pune o întrebare lui
Mirel care m-a pus pe gânduri „Ai spus că ești întotdeauna pregătit de moarte, dar eu vreau să
știu dacă ești pregătit să trăiești?” A fost o întrebare puternică și sunt sigură că mai mulți au fost
puși pe gânduri, Mirel, a făcut o pauza pentru a gândi un răspuns, acesta a fost „nu știu”. Sunt
de părere că aceasta este o întrebare dificilă, la care nu se poate răspunde așa de ușor. Cred că în
momentul în care moartea este un subiect așa puternic în viața cuiva, aceasta uită să se gândească
viață și la cum să o trăiască.
Joi: s-au prezentat 15 beneficiari la grupul terapeutic. Având în vedere faptul că marți nu
am putut avea discuția despre valori, aceasta a avut loc astăzi. Moderatorul a împărțit o fișă în
care se vorbea despre valorile ideale și valorile reale, despre cum suntem și despre cum am vrea
să fim; după care a urmat un exercițiu în care trebuie să ne spunem valorile proprii. Printre
valorile cele mai des menționate se poate găsi răbdarea, liniștea, onestitatea, puterea și curajul.
Niciuna printre persoane nu a menționat iubire, iar acest lucru a fost remarcat de Luci, care
spune că „Am observat că nu a zis nimeni că vrea mai multă iubire, cred că asta vrea să
însemne că suntem toți iubiți”.
În a doua parte a grupului Vlad, dependent de droguri și de alcool își prezintă pasul 2
„Am ajuns la credința că o Putere Superioară nouă înșine ne-ar putea reda sănătatea mentală”
(Alcoolicii Anonimi, 2000, p. 56). Vlad a fost luptător de performanță și în prezent are o afacere
proprie. Pasul 2 are o legătură mare cu spiritualitatea și cu credința într-o Putere Superioară, așa
cum și-o imaginează fiecare. Vlad spune că nu are o relație cu nicio putere superioară și are
oarecum un dispreț față de instituția bisericii și față de bunicul lui a fost călugăr la Nicula și că
mama sa a fost de asemenea foarte credincioasă, din acest motiv o parte dintre membri s-ar fi
așteptat ca Vlad să fie și el destul de credincios. Mama lui era foarte credincioasă și mergea des
la biserică, îl lua și pe Vlad când era mic. Tatăl lui în schimb a devenit mai credincios după ce a
avut un infarct în urmă cu un an. Tatăl lui Vlad a fost pilot de aviație și nu a fost prezent în
copilăria fiului său, iar acest lucru l-a afectat, deoarece nu a avut parte de relația tată-fiu cum
aveau restul prietenilor săi. Tatăl era consumator înrăit de alcool și după ce s-a pensionat a
crescut consumul, dar s-a oprit după ce a avut un infarct.
În urma prezentării pasului apare o discuție între Lavinia, care este devotată credinței și
Vlad care nu are o relație semnificativă cu o Putere Superioară. Eu am avut senzația că Vlad era
criticat și poate chiar judecat de către Lavinia din cauza lipsei de credință, iar restul membrilor
au avut impresia că Vlad e poate mai dedicat credinței decât crede el că este, deoarece Vlad a
admis că are tatuat pe spate un verset din biblie. Moderatorul grupului încearcă să îl ajute să se
34
deschidă mai mult în fața credinței, așa cum o vede el și să îi ofere oportunitatea de a-l ajuta în
procesul de recuperare.
4.4. Săptămâna 4
Marți: au participat 12 persoane la grup. În prima parte, David dorește să vorbească
despre o invitație pe care a primit-o din partea familiei tatălui său. După cum am spus anterior,
David nu are o relație bună cu tatăl care a fost în mare parte absent în perioada copilăriei. El se
gândește cum să procedeze cu invitația primită, știind că la eveniment va fi partea de familie cu
care are relație deficitară și că va fi și alcool prezent, care ar putea fi un factor de risc. El se
gândește să folosească o minciună pentru a refuza invitația, însă consideră că probabil acesta nu
ar fi cel mai corect mod în care ar putea să procedeze. Membrii grupului îi sugerează că poate ar
putea să fie sincer cu tatăl său și să îi spună motivele pentru care nu ar vrea să meargă, însă
David refuză să facă acest lucru. În acest moment, moderatorul îl ajută să își dea seama de
sentimentele pe care le are față de tată în momentul respectiv și îl sprijină în a găsi o metodă
constructivă de a face față situației.
În a doua parte a grupului, Lavinia, prezintă pasul întâi. Pentru un început, observ că
doamna își păstrează aceiași poziție adunată pe care o avea și la venirea în grup, iar acest lucru
dovedește rușinea pe care o simte față de problema sa. Ușor agitată, Lavinia își aranjează
paginile pe care are rezolvările aferente primului pas. Ea povestește cum viața ei a fost împlinită
până au început să apară problemele și a părăsit-o soțul alături de care a trăit 35 de ani. Povestind
despre soț, am aflat că acesta era tipul de bărbat dur, serios și rigid care avea așteptări mari din
parte soției. Lavinia povestește despre momentul în care a băut pentru prima oară un pahar de
șampanie în noaptea nunții, pahar după care s-a simțit tare amețită. Ca urmare a acestei fapte,
soțul dânsei a învățat-o „să bea cum trebuie”. Cu toate acestea, băutura a fost practic inexistentă
în viața ei și doar în urmă cu 4 ani a devenit o situație care îi dădea de gândit.
Lavinia prefera coniacul, și îl consuma seara, deoarece era deprimată și nu putea dormi.
Ea spune cum se trezea noaptea din somn și căuta disperată puțin alcool pentru a se putea culca
înapoi. A doua zi se simțea mizerabil, era copleșită de rușine și vinovăție pentru că a băut. În
momentele în care nu bea alcool, Lavinia făcea tot posibilul să stea cât mai mult la spital, pentru
a lucra până la epuizare, în așa fel încât să nu se poată gândi la problemele cu care se confruntă și
la necazurile din familie.
Din relația cu familia, se află că tatăl ei a murit când ea avea doar 6 ani. Lavinia
aparținea unei familii numeroase, 5 surori și un frate mai mare, care, neavând alte opțiuni și-a
35
asumat un rol de tată, care încerca să facă pentru surorile sale ce tatăl nu mai putea. Vorbind
despre asta, a izbucnit în lacrimi. Ea a fost învățată să prețuiască familia și să facă tot ce poate
pentru a o menține fericită și mulțumită, fapt pentru care a fost devastată când a fost părăsită de
soțul care îi fusese mereu alături.
Lavinia a aflat de programul Sfântul Dimitrie de la un preot din Iași, care a sfătuit-o să
urmeze calea recuperării. Credința în Dumnezeu are un rol foarte important în viața ei. De mică
ea a fost învățată să fie umilă și să meargă la biserică, lucru pe care îl practică și în prezent.
Lavinia consideră că fără credință ea nu ar fi putut ajunge la program și nu ar fi putut să se
recupereze.
După terminarea prezentării, membrii grupului au felicitat-o pentru pasul efectuat și

pentru sinceritatea cu care a vorbit despre viața ei. O parte din membrii i-au sugerat ca în
momentul în care se întoarce acasă în Moldova să o ia mai ușor cu munca, să nu mai lucreze 36
de ore continuu și să își păstreze puțin timp pentru ea, zi de zi pentru a putea medita și reflecta
asupra procesului de recuperare. Membrii au asigurat-o de asemenea că aceștia vor menține
contactul cu ajutorul telefonului, cu ajutorul căruia vor comunica în continuare, indiferent de
distanța dintre ei.
4.5. Săptămâna 5
Marți: au fost 13 participanți. Săptămâna aceasta vine un alt specialist în locul
moderatorului care este plecat în concediu. Noul moderator se confruntă cu stări de agitație și
încearcă să își găsească cuvintele pentru a putea începe grupul. În primul rând îl roagă pe un
membru, Nicu, să explice motivul pentru care a venit la grup murdar și în haine de lucru. Acesta
se scuză și spune participanților de la grup că a trebuit să-l ajute pe ginerele său la lucru și nu a
avut timp să meargă acasă să se spele și menționează că nu a vrut să lipsească de la întâlnire. În a
doua parte a întâlnirii a plecat acasă.
În al doilea rând, în grup a intrat o persoană nouă, Lili, care este dependentă de alcool.
Lili bea de 20 de ani și spune că a ajuns la program deoarece era „împinsă de la spate” de către
fiica ei. Fiica ei dorește ca Lili să fie mai prezentă și să fie aptă de a-și îngriji nepoții. Lili se
simte vinovată că nu a fost prea prezentă în ultimii 20 de ani din cauză că era deseori sub
influența alcoolului. În timp ce încerca să își găsească cuvintele potrivite, se observă o stare de
anxietate, își tot freca mâinile, se poate vedea rușinea din privirea în pământ și tonul scăzut.
Membrii grupului o încurajează pe Lili și îi doresc mult succes, doamna Lavinia îi oferă mai
multă susținere, fiind și ea relativ nouă în grup.
36
În prima oră a grupului moderatorul face o prezentare power-point. Aceasta are rolul de a
ajuta clientul să înțeleagă conceptul și fenomenul de dependență încrucișată, care e reprezentat
de momentul în care persoana renunță la drogul preferat, și organismul începe să ceară o altă
substanță sau un alt comportament pentru a putea simți măcar o porție de plăcere pe care o
primea adineauri de la drogul preferat. Dependenții se pot refugia în pastile, cum ar fi Xanax,
Valium, Diazepam, Ritalin, alte analgezice, barbiturice sau benzodiazepine sau pot căuta refugiu
în comportamente cum ar fi sexul, pornografia, masturbarea, shoppingul, exercițiile fizice,
munca, etc.
Luci, în acest moment începe să se gândească la începutul perioadei lui de abstinență de

la jocurile de noroc. El spune că în acea perioadă el era foarte preocupat de sport și de exerciții
fizice, mergea zilnic la sală 2-3 ore, după care alerga până ajungea să fie epuizat, în așa fel încât
mai avea energie doar să se culce. Locul de muncă a fost un alt refugiu pentru Luci, el spune că
stătea peste program, îndeplinea mai multe sarcini și se ținea mereu ocupat pentru a nu se putea
gândi la jocurile de noroc. De asemenea, el spune că în acea perioadă nu s-ar fi gândit că aceste
lucruri pe care le făcea ar putea cauza vreo problemă și doar acum în urma prezentării observă
mai bine cum se ascundea de probleme prin muncă și sport excesiv.
În a doua parte a grupului, Toni, un bărbat de 44 de ani, dependent de jocuri de noroc

prezintă pasul 2 care are la bază cu relația cu o Putere Superioară. El se lupta cu dependența de
jocuri de noroc de la 20 de ani și a avut nevoie de mult timp să realizeze că are o problemă și să
ceară ajutor. Din spusele lui, a pierdut foarte multe evenimente importante din cauza jocurilor,
cum ar fi botezul nepoților și aniversările membrilor familiei deoarece considera că el „nu avea
ce căuta acolo” și prefera să stea în sala de jocuri. În prezent regretă că nu s-a dus și se simte
vinovat, iar acum își dă silința să se prezinte la fiecare eveniment și să fie alături de familie.
Pentru un început, Toni admite că a avut nevoie de 5 luni pentru a face acest pas,
începutul pentru el a fost foarte greu, îi era greu să vorbească, era închis și oarecum speriat. Pe
parcurs, a început să cunoască membrii grupului, a observat că nu este singur și de multe ori s-a
regăsit în poveștile altora, lucru pe care l-am observat în perioada în care am participat la
grupuri. De fiecare dată când prezenta cineva, el oferea feedback și printre lucrurile pe care le
spunea se afla „m-am regăsit și eu în prezentarea ta și în ce ai spus”. Eu consider că Toni e o
persoană blândă și curioasă, mereu pune întrebări și susține persoanele nou venite sau cele care
prezintă un pas.
Din prezentarea sa a pasului 2, se află că el nu a avut o relație foarte stabilă cu o Putere

Superioară, dar găsea alinare în biserică. După o perioadă mai grea, el mergea mereu la biserica
37
din fața blocului pentru a se liniști. De curând el a fost să se spovedească după o perioadă de 15
ani și recunoaște că se simte mai împăcat în urma acestei spovedanii. În momentele în care nu
era în relații strânse cu credința, Toni apela la mama sa, la sora și la frații lui, și la colegii de
muncă și la un șef care îl ajuta mereu când apăreau dificultăți.
Cu familia relația era una bună, mama sa era blândă și îl susținea în toate, frații au fost
mereu alături și l-au scos din bucluc când era nevoie. Cu tatăl însă, relația nu a fost prea bună,
deoarece acesta era alcoolic și lui Toni îi era frică de el. Din acest motiv, Toni evită pe cât
posibil contactul cu orice persoană aflată în stare de ebrietate.
Mergând mai departe, iese la iveală că de când a intrat în program el a început să vadă
lucrurile diferit, observă semnele oferite de Puterea Superioară care îl îndrumă în continuare pe
drumul recuperării. Toni mărturisește că deși nu a fost niciodată foarte credincios, în ultimele
luni simte că este mai aproape de Dumnezeu și de grup, care îi oferă puterea de a continua.
4.6. Săptămâna 6
Marți: au participat 11 persoane. În prima parte a grupului Adi prezintă pasul 1. Citește
rapid pentru a putea scăpa repede de prezentare. Adi a început să se joace de la 17 ani, când
mergea cu colegii de liceu în sălile de jocuri pentru a-și petrece timpul liber. Aceasta activitate a
continuat pe parcursul anilor, iar jucatul a trecut de la o simplă joacă, la dependență, care a
început să îi afecteze viața. Dependența de jocuri în cazul lui Adi nu s-a manifestat foarte tragic,
deoarece el a scăpat fără a avea datorii prea mari și nu și-a pierdut familia, iubita, prietenii și
locul de muncă.
Ce mi-a atras atenția în prezentarea lui Adi a fost faptul că el a ajuns să nu mai simtă
nicio plăcere când câștiga și nu se simțea foarte dărâmat în momentele în care pierdea, el spune
că starea lui generală era una de amorțeală și nimic nu îi mai oferea satisfacție. În ultimii ani,
juca singur, mergea în sala de jocuri pentru a se relaxa și pentru a uita de griji. Familia și
prietenii lui nu au știut că el avea o problemă cu jocurile deoarece era discret în ceea ce privește
acest subiect.
Jocurile la aparat erau cele preferate. Au fost zile în care a avut câștiguri semnificative,
însă toți banii câștigați urmau a fi pierduți în ziua următoare. În zilele în care nu putea merge în
sălile de joc, Adi utiliza mediul online pentru a-și satisface dependența, dar a decis că nu este o
idee prea bună deoarece tranzacțiile online fiind prea rapide, își golea cardul imediat. În
momentele în care nu avea bani, s-a folosit de cardul sau de banii iubitei sale pe care îi pierdea
38
de obicei în scurt timp din motiv că era „all in”, iar urmarea acestei acțiuni a fost mereu cearta.
Tot din cauza faptului că își pierdea banii la jocuri, Adi nu a putut să își plătească chiria și
facturile la timp, iar din acest motiv i s-a întrerupt furnizarea utilităților de mai multe ori, iar cu
chiriașul a avut mai multe argumente pentru că era întârziat cu plata. Fiind în căutare de bani,
Adi mărturisește cu rușine că a ajuns să fure de la iubită, de la părinți și chiar de la locul de
muncă, acțiune la care nu s-ar fi gândit că va apela. Pe lângă asta, s-au făcut și împrumuturi de la
cămătari și din diverse bănci, dar acestea au fost plătite înainte de a apărea problemele.
Membrii grupului au avut multe întrebări pentru Adi, în special Lavinia, care era foarte
curioasă de dependența de jocurile de noroc, de care nu știa prea multe. Toni avut de asemenea
întrebări, fiind și el dependent de jocuri de noroc, a fost interesat să afle cum face Adi față
dependenței sale. Iar moderatorul grupului s-a concentrat mai mult pe sentimentele pe care Adi
le are în privința dependenței sale și a pus mult accent pe partea de amorțeală și de lipsă a
satisfacției.
În a doua parte a grupului, moderatorul introduce „Copilul Rege și copilul speriat” și

ajută membrii grupului să înțeleagă la ce se referă acești termeni. Această prezentare are rolul de
a arăta faptul că în spatele acțiunilor conduse de ego-ul nostru se ascunde defapt frica și teama.
Copilul rege este determinat de ego și se folosește de diferite măști pentru a se pronunța în viața
de zi cu zi. În umbra imaginii de „cine sunt eu” se află de obicei teama că nu suntem destul de
buni, că nu ne ridicăm așteptărilor sau că nu suntem în centrul atenției. Moderatorul recomandă
fiecărui membru al grupului să identifice masca pe care o poartă și să se gândească care ar fi
motivul pentru care aleg să se comporte în acel mod. Majoritatea motivelor își au rădăcina în
neîmplinirile din copilărie care se manifestă și în viața de adult.
4.7. Săptămâna 7
Marți: la grup au participat 16 membri. În prima parte a grupului, Lili cere sfaturi în
legătura cu relația ei cu nepotul său de 4 ani. Vizibil afectată de relația dintre ei, ea povestește
cum băiețelul este răutăcios cu ea și nu o accepta în familie, spunându-i că „tu nu ești de aici,
asta nu e casa ta.” Lili mărturisește că simte că nu e la locul ei și că simte că nu e bine venită în
casa fiicei sale, unde are rolul de a crește și de a îngriji cei 2 nepoți. Având doar 3 luni de
abstinență, abilitățile de a face față unei situații neplăcute fără a se folosi de alcool îi provoacă
dificultăți clientului, care nu știe cum să se liniștească după astfel de situații.
Lavinia încearcă să o consoleze pe Lili prin a-i explica că la vârsta aceia copiii sunt
răutăcioși, foarte sinceri și nu se gândesc că cele spuse de ei i-ar putea afecta pe alții și o
39
sfătuiește să se înarmeze cu multă răbdare și să nu se lase afectată de toate cele spuse de copii.
Luci, un alt membru o sfătuiește să fie mai fermă cu nepotul și să nu îi mai permită un asemenea
comportament și o încurajează ca după ce îl ceartă pe băiat să îi ofere afecțiune și să-l ajute să
învețe din greșeli, deoarece așa făcea mama lui și pentru că el consideră că este o metodă bună
de a-ți disciplina copii.
Moderatorul o ajută pe Lili să analizeze situația, să își dea seama de sentimentele pe care
le are și o ajută să își înțeleagă rolul de bunică, care nu are atâtă autoritate asupra copilului,
precum au părinții, apoi deschide subiectul de dezbatere pentru grup. Subiectul pe această zi are
legătură cu experiența lui Lili, de a nu-ți găsi locul, oriunde te-ai afla. Moderatorul încurajează
fiecare membru al grupului să vorbească despre o situație sau despre o perioadă în care nu și-au
găsit locul. Persoanele codependente sunt primele care vorbesc despre acest subiect, iar apoi se
trece la restul membrilor. Pe parcurs ce vorbeau despre acest lucru, 2 persoane au început să
plângă pe măsură ce discutau despre situația lor. Consider că moderatorul a hotărât să nu mai
continue exercițiul deoarece atmosfera era una foarte grea, pe motiv că se plângea tot mai mult.
În a doua parte a grupului Andreea prezintă pasul 3. Stăpână pe sine, ea începe prin a citi
exercițiile aferente acestui pas. Andreea se confruntă cu codependența și este de părere că acest
lucru îi afectează relațiile pe care le-ar avea cu bărbații. După cum am mai spus, pasul 3 are
legătură cu plasarea voinței în mâinile unei Puteri Superioare. Andreea nu este o persoană foarte
credincioasă, dar are o relație cu Dumnezeu, căruia îi se roagă și pe care îl simte aproape.
În prezentarea sa am observat că a omis să completeze unele exerciții și că altele le

completa succint fără a da foarte multe informații. Ea consideră că nu avea ce să scrie la
respectivele exerciții și că nu avea rost să le rezolve. Ultimul exercițiu de la pasul 3 are în prim
plan o scrisoare către Puterea Superioară, pe care Andreea nu a vrut să o scrie.
În timp ce prezenta, Andreea face legătură cu ce s-a vorbit în prima parte a grupului. Ea
spune că nu își găsește locul în propria casă, unde locuiește alături de părinți. În opinia ei,
părinții sunt foarte intruzivi, stau mereu în camera ei și nu îi oferă posibilitatea de a avea un
spațiu personal. Ea a avut numeroase discuții cu părinții, însă toate se terminau cu „dacă nu îți
convine, mută-te la casa ta”, lucru pe care îl aude de când era în liceu. Ea spune că s-a gândit de
multe ori să se mute, însă nu își permite să locuiască singură.
Pasul 3 are legătură și cu relația cu alte persoane. Din asta reiese că Andreea are o relație
bună cu mama ei, cu care se înțelege bine, dar are o relație deficitară cu tatăl, cu care se ceartă
deseori. O alta relație semnificativă este cu prietena ei din gimnaziu, care o susține și o
încurajează mereu. Față de persoanele de sex opus, Andreea își păstrează distanța, ea consideră
40
că îi este greu să aibă o relație cu un bărbat și că are dificultăți în a-și exprima sentimentele de
afecțiune.
Membrii grupului au întrebări în legătură cu prezentarea făcută, iar Andreea le oferă

răspunsurile necesare. S-a vorbit foarte mult despre situația de acasă și au început să se facă
glume referitoare la modalitățile în care Andreea îți poate redobândi spațiul personal de acasă.
Joi: fiind joia de dinainte de Paște, la grup s-au prezentat doar 11 persoane. La început au
fost doar 6 persoane prezente, dar până la sfârșit numărul participanților a crescut. În prima parte
a grupului, Ileana cere sfaturi grupului în legătură cu setarea limitelor. Ea spune că are dificultăți
în ceea ce privește clarificarea limitelor în relația cu alte persoane și că în momentele în care
simte că i se încalcă limitele, ea acționează pasiv agresiv, după care se simte foarte vinovată
pentru modul în care a reacționat. Mirel încearcă să îi ofere sfaturi, însă nu îi dă răspunsurile
căutate de ea. Lavinia consideră că Ileana nu își primește răspunsul căutat deoarece ea a nu a
oferit detalii despre situația în care se află și că ea nu o poate ajuta dacă nu știe concret despre ce
e vorba.
După terminarea discuției cu Ileana, Lavinia începe să își prezinte pasul 3. Prezentarea
sa a fost una lungă, o ora și un sfert a vorbit încontinuu, membrii grupului erau vizibil de
plictisiți, iar moderatorul a îndrumat-o să citească pe scurt, deoarece se scurgea timpul și nu mai
rămânea destul pentru restul activităților programate. Spre deosebire de prezentarea Andreei a
pasului 3, Lavinia a povestit foarte explicit și detaliat fiecare exercițiu din caietul de lucru.
Prezentarea a fost complexă, însă am observat că de multe ori se devia de la subiect.
Lavinia a vorbit în detaliu despre copilăria ei, despre modul în care a crescut cu
Dumnezeu aproape, care a dus-o mereu pe calea cea bună. Familia ei a avut mereu un rol
important în viața ei, iar după moartea tatălui său, când ea avea doar 6 ani, fratele mai mare cu
20 de ani și-a asumat rolul de tată și le-a învățat pe surorile sale ce ar fi vrut tatăl să le învețe.
Fratele cel mare era și el medic, iar Lavina a luat-o pe urmele lui. El i-a fost de mare ajutor și a
susținut-o mereu și a ajutat-o să ajungă la facultate și să își continue studiile. Lavinia a fost
foarte îndurerată la moartea fratelui său care a murit la ea în spital, fără ca ea să poată face ceva
pentru a-l vindeca. Ea a pregătit singură toate demersurile pentru înmormântare și pentru pomană
și a fost profund dezamăgită că soțul nu s-a prezentat, știind cât de ajutor a fost fratele ei în viața
lor.
Soțul îi fusese mereu alături, dar când au apărut problemele financiare, el a dat-o afară
din casă și și-a găsit pe altcineva. Proprietățile și toate cele erau trecute pe numele soțului, iar în
urma despărțirii Lavinia a rămas cu nimic și a fost nevoită să se descurce singură din puținul pe
41
care îl mai avea. Vizibil afectată de modul în care a ajuns relația cu fostul soț și are resentimente
față de el, apar lacrimile.
Mama sa a avut și ea un rol semnificativ în viața ei, alături de ea mergea la biserică și se

ruga. Mama a învățat-o cum să fie femeie vrednică și cum să fie mare gospodină, lucru care a
ieșit în evidență pe măsură ce prezenta răspunsurile la exercițiile pasului 3. La moartea mamei,
surorile nu au ajutat-o să facă pregătirile necesare și Lavinia a fost nevoită să se descurce
singură. Ea era preocupată cu demersurile înmormântării, cu copiii, cu gătitul și de cei ce au
venit să fie alături de ea, iar la finalul zilei, soțul i-a reproșat că toată ziua a fost ocupată și lui nu
a putut să îi cumpere un pachet de țigări. În acest moment am observat reacția pe care au avut-o
membrii grupului, care au căscat ochii și au devenit morocănoși ca reacție la povestea ei.
Dumnezeu a avut cel mai important rol în viață, conform spuselor ei. Scrisoarea față de
Puterea Superioară de la finalul pasului 3 a fost plină de mulțumiri și de lacrimi. Lavinia îi
mulțumea că a ajutat-o să ajungă „cineva” și că fără el nu ar fi putut să facă față dificultăților cu
care s-a confruntat. Membrii grupului au felicitat-o pentru munca depusă la acest pas și i-au pus
câteva întrebări pentru a clarifica nelămuririle.
În partea de final a grupului, moderatorul a adus în discuție prevenirea recăderii și a rugat

membrii grupului să spună cum vor face față tentațiilor în perioada sărbătorilor. În urma aceste
discuții am observat că membrii se simt încrezători în ceea ce privește abilitatea lor de a se ține
departe de alcool, droguri și de restul comportamentelor, fapt care dovedește că grupurile
terapeutice îi ajută să dobândească noi abilități de a face față dependenței.
4.8. Săptămâna 8
Joi: grupul se ține în centru de zi, la solicitarea Laviniei, care încheie programul intensiv
de recuperare. În prima parte a grupului participă 13 membrii. Moderatorul grupului face o
prezentare power-point referitoare la beția uscată. Aceste fenomen apare în perioada de
abstinență, termenul se folosește pentru a explica comportamentul unei persoane care se
comportă ca și cum ar fi în perioada de consum, cu toate că persoana respectivă nu mai consumă
de o perioadă de luni sau chiar ani. Conform prezentării, persoana care se confruntă cu beția
uscată poate avea stări fluctuante, toleranță scăzută la stres, sentimente de singurătate, excese de
furie, persoana amintindu-și doar părțile bune ale drogului/alcoolului, fapt ce îl poate duce la
recădere, mai ales în situațiile în care nu sunt formate abilitățile de prevenire a acestui lucru.
42
Moderatorul explică cum că beția uscată poate apărea de obicei la 3 luni, 6 luni, 1 an, 3,
etc. Auzind acest lucru, Lorena, tânăra dependentă de alcool mărturisește „eu am deja un an de
abstinență și acum că vad prezentarea asta încep să mi se aprindă niște beculețe. M-am simțit
teribil în ultima perioadă, mă și simt de parcă aș fi iar cum am fost... Totul mergea așa de bine,
iar acum mă simt ca lovită de tren”. Pavel îi oferă sprijin Amandei, spunându-i că și el se
confruntă cu perioade similare și că pe el cel mai mult îl ajută să meargă la mai multe grupuri
pentru a vorbi despre starea în care se află.
În a doua parte a grupului se prezintă mai mulți membrii din comunitatea Alcooliciilor
Anonimi pentru a o susține pe Lavinia în timp ce ea își prezintă ultimul pas din grupul
terapeutic, anume pasul 5 „Am consimţit fără rezerve ca Dumnezeu să ne scape de toate aceste
defecte de caracter” (Alcoolicii Anonimi, 2000, p. 56). În această etapă exercițiul de bază este
reprezentat de o scrisoare „de adio” față de alcool. Lavinia își aranja foile, mâinile și vocea îi
tremurau „am scris asta azi noapte, nu m-am gândit prea mult la ce am pus în ea, am scris doar
tot ce am simțiți”. Începe prin a înșirui mai multe apelative alcoolului „rău, diabolic, meschin,
viclean, șiret, puternic, distrugător...” apar lacrimile în ochii Laviniei, ia o pauză pentru a se
liniști, continuă prin a spune cum s-a simțit ea din cauza alcoolului, e îndurerată ca a pierdut
multe în viață, iar apoi alcoolul a răpit-o și pe ea, plânge mai tare, citește scrisoarea cu
dificultate. Își amintește cu tristețe de soțul său, de modul în care a dat-o afară din casă și a
amenințat-o că o ucide, își amintește cum a pierdut spitalul ei privat, cum a fost scufundată în
datorii și cum s-a refugiat în alcool pentru a încerca să uite de probleme. Cu toate acestea,
Lavinia îi mulțumește lui Dumnezeu, spunând că „fără tine nu aș fi putut face toate astea,
mulțumesc că mi-ai oferit toate oportunitățile, că mi-ai oferit învățătură, că mi-ai oferit viață, că
ai trăit cu mine și că m-ai ajutat mereu când te-am rugat. Mulțumesc că m-ai adus aici, că mi-ai
arătat programul Sfântul Dimitrie, că mi-ai adus oamenii aceștia în viață, mulțumesc că m-ai
ridicat de la pământ și că mi-ai arătat că este o lumină la capătul acestui tunel foarte lung.”
Membrii grupului o aplaudă, îi mulțumesc pentru scrisoarea ei complexă, prezentată
detaliat, precum a făcut și cu ceilalți pași, după care urmează feedback-ul. O parte considerabilă
dintre membrii sunt „onorați” că au avut prilejul de a învăța multe din povestirile Laviniei, și
sunt foarte încântați că au fost atât de norocoși încât să participe în aceeași perioadă la același
grup. Angajații programului o încurajează pe Lavina să pornească un grup de suport în
Moldova, având susținerea unui părinte din zonă, care se află și el în recuperare. Membrii o
asigură și o roagă să păstreze legătura cu ei, chiar dacă vor fi despărțiți de sute de kilometrii.
Personal, pot spune că prin Lavinia s-a văzut dorința, puterea și voința de recuperare. Ea
a venit dintr-o altă țară, nu știa pe nimeni în Cluj, nu știa ce e cu alcoolismul, dar știa că nu este
43
bine și că trebuie să se recupereze. Ea a venit plină de speranță și credință. Pe parcursul acestor
săptămâni am avut ocazia să cunosc o doamnă cu un suflet imens, plin de dragoste. Perseverența
și ambiția ei s-a observat pe toată perioada în care a fost alături de grup. Grupul terapeutic a fost
de mare folos pentru Lavinia, conform spuselor acesteia „în voi am găsit o familie în care
iubirea este necondiționată, fără voi nu știu dacă aș fi reușit”.
4.9. Săptămâna 9
Marți: la grup s-au prezentat 15 membrii. Începutul a fost haotic, nu sțiu cum s-a
întâmplat, dar toți eram în întârziere, grupul a început cu 10 minute mai târziu ca de obicei,
majoritatea oamenilor păreau a fi agitați. În ziua respectivă am avut un invitat care urma să
participe la grup timp de două săptămâni, dânsul este un bărbat de 62 de ani venit din Olanda, îl
voi numi Mark. În prima parte a grupului, acesta ne spune povestea sa, cine este, ce s-a
întâmplat în viața lui și ce caută el într-un grup terapeutic pentru persoane dependente.
„Tot timpul mi-a fost frică de oameni” începe el a spune - la 17 ani s-a lăsat de școală,
iar la 18 ani s-a angajat pentru a se putea întreține, la 19 ani a început să bea și a tot continuat cu
alcoolul până a ajuns să își piardă familia și să trăiască sub un pod. Mark lucra pe post de ofițer
vamal, asta însemna că avea de interacționat cu oamenii toată ziua „v-am spus că îmi era frică să
vorbesc cu oamenii, la locul de muncă trebuia să fac asta toată ziua... așa că noaptea, după ce
terminam serviciul începeam să beau.” Un bun prieten, și el alcoolic l-a sfătuit să îl însoțească la
grupurile de Alcoolici Anonimi, au mers în fiecare miercuri, timp de un an. Mark nu a vrut să
accepte faptul că are o problemă cu alcoolul, iar înainte de a primi moneda pentru un an de
abstinență a reluat consumul. Soția a luat cei doi copii și a plecat, Mark a pierdut casa și a ajuns
să locuiască sub un pod. Același prieten care l-a dus la grupurile de suport a apărut din nou, l-a
dus la dezintoxicare, unde a stat pentru 6 luni pentru a se reabilita. În perioada în care a fost la
centru de recuperare, Mark a avut mai multe ședințe cu un psihiatru, de la care a aflat că frica sa
de oameni și agitația din capul și din viața lui era cauzată de ADHD.
În prezent Mark are 19 ani de abstinență, s-a împăcat cu soția și are o relație bună cu
fiicele sale. În 2016 a urmat cursuri pentru a putea ajunge consilier de egali și lucrează cu
persoane care se confruntă atât cu dependența de substanțe și cât și cu ADHD. El a venit în
România împreună cu doi prieteni, pentru a participa la o conferință. „În ultimele luni m-am
confruntat cu sindromul de burn-out, eram pur și simplu epuizat, am dormit aproape continuu
pentru 6 luni. Am simțit că nu mai pot și că era prea mult, colegii mei m-au convins să vin cu ei
în România și să rămân mai mult aici pentru a mă relaxa, pentru a merge la mai multe grupuri
44
și pentru a-mi spune povestea. Ei spun că de o săptămână de când sunt aici am început să
zâmbesc din nou, ceea ce e bine....”
În a doua parte a grupului, moderatorul pune un filmuleț educativ care face referire la
burn-out-ul despre care vorbea Mark adineauri. În filmuleț este prezentată o animație cu un om
al peșterii care fugea de un tigru periculos, după care se face comparația cu omul modern, care în
prezent se confruntă cu mai mulți „tigrii” periculoși care îl urmăresc toată ziua. Un aspect
important era intrarea într-o așa zisă „peșteră” pentru a ne putea liniști și pentru a ne relaxa.
Moderatorul grupului evidențiază că fiecare dintre noi are nevoie de o „peșteră” pentru a se
refugia și pentru a se simți în siguranță – „fiecare are o peșteră, fiecare are câte un loc unde
simte că este sigur și că totul va fi în regulă.”
Ca exercițiu, se împart foi și pixuri, fiecare participant are de desenat „peștera” proprie,
iar apoi desenele se prezintă în fața grupului. Ce am observat la acest grup a fost faptul că în
majoritatea desenelor persoana nu era singură, avea alături un om sau un animal, ceea ce arată
legătura strânsă cu alte ființe, dorința de iubire și de siguranță. În multe desene se găseau aspecte
precum natura, fie că era vorba de mersul prin ploaie, mersul la munte sau la mare, sau pur și
simplu o plimbare prin parc. Activități precum cititul, desenatul erau de asemenea des întâlnite.
Ca feedback asupra acestui exercițiu, moderatorul recomandă membrilor să își găsească zi de zi
timp pentru a se relaxa și pentru a se folosi de activitățile care aduc plăcere pentru a scădea riscul
de apariție a stresului.
Joi: au participat 11 membrii. În prima parte a grupului Toni a adus în discuție faptul că
nu se poate exprima emoțional și că se confruntă cu un blocaj când vine vorba de scrierea unui
exercițiu de la pasul trei care face referire la scrisoarea către o Putere Superioară. „Am sarcina
asta de mai mult timp, tot zic că mă apuc de scris și stau cu foaia în față și cu pixul în mână, dar
nu pot scrie nimic pe ea. Nici nu știu cum să încep, nu știu ce mă împiedică, nu știu nici măcar
cum mă simt în privința asta.” Membrii grupului încearcă să îi ofere soluții, Ileana îi propune să
scrie tot ce îi trece prin cap, chiar dacă nu are sens la moment „pe mine m-a ajutat să scriu
fiecare gând, am și început scrisoarea mea cu „eu nu știu cum să încep și ce să scriu” poate ți-
ar fi și ție de folos să începi așa sau scrie ce ne zici nouă la grup, poate așa o să-ți dai drumu.”
În partea a doua a grupului, tema este comunicarea asertivă. Moderatorul grupului se

folosește de flip-chart pentru a face o schemă pentru a putea reprezenta comunicarea și formele
ei, cum ar fi comunicarea pasivă, pasiv-agresivă, agresivă și asertivă, oferind exemple pentru
fiecare dintre acestea. Membrii încep să dea exemple de situații cu care s-au confruntat și
analizează problemele împreună cu restul participanților și cu moderatorul, încercând să
45
găsească modul în care s-ar fi putut răspunde la problemă folosindu-se de comunicarea asertivă.
În continuare, moderatorul scrie regulile de bază pentru a putea facilita asertivitatea în procesul
de comunicare. În primul rând se pune accent pe sentimentele proprii, folosindu-se formulări la
persoana I, fără a se acuza cealaltă persoană, după care se oferă posibile alternative. Ca temă
pentru întâlnirea următoare, membrii au de folosit comunicarea asertivă în situațiile cu caracter
conflictual, pentru a vedea cum funcționează și pentru a reduce riscul de apariție a certurilor.
Ileana dorește să vorbească despre o situație cu care se confruntă la locul de muncă. Un

coleg de serviciu o tachinează zilnic, o înghiontește și face glume obscene la adresa ei, aceasta se
simte hărțuită, deoarece colegul nu ține cont de spațiul ei personal și nu îi respectă intimitate –
„Am mai avut tentative de a-i spune să înceteze... dar nu o face... tot vine la mine și mă
pistonează de fiecare dată... uneori ma simt tare tensionată numa când știu că se apropie. Îmi e
frică de cum ar reacționa dacă i-aș spune că nu îmi place când face asta.” Colegii de grup, în
special Andreea, arată solidaritate față de problema cu care se confruntă „Uite, și eu am
problema asta, unii încep cu chestii de genul ăsta și eu nu le zic nimic, sperând să nu se mai
întâmple, dar ei continuă și după îmi e greu să le spun să mă lase în pace și că nu îmi place când
ei fac asta.” Bărbații din grup încerc să îi dea sfaturi și să o convingă pe Ileana să-i spună direct
colegului că nu îi place, însă eu sunt de părere că aceștia văd experiența din perspectiva
bărbatului sigur pe el, ci nu din cea a unei femeii codependnete care se teme de confruntare.
Moderatorul ascultă problema, iar apoi întreabă „Care e cel mai rău lucru care s-ar putea
întâmpla dacă îi spui?” Ileana stă pe gânduri, realizează că nu se poate întâmpla nimic dacă își
confruntă colegul, însă este temătoare să facă acest lucru deoarece „nu vreau să îl supăr... și
după m-aș simți probabil vinovată că l-am enervat...” Ca sarcină pentru săptămâna viitoare,
Ileanei i se recomandă să își confrunte colegul folosind comunicarea asertivă.
4.10. Săptămâna 10
Marți: la grup se prezintă 12 persoane, în prima parte a grupului, colegii sunt curioși dacă
Ileana și-a îndeplinit sarcina, aceasta spune că „Da... până la urmă l-am confruntat. Vineri și
luni nu am avut curajul să îi spun nimic, dar azi mi-am făcut curaj și i-am zis până la urmă.”
Am privit colegii de grup în timp ce Ileana povestea, aceștia se uitau la ea, păreau mândrii că a
avut puterea de a-i spune că este deranjată de acțiunile lui. „I-am spus că ma simt incomod când
vine și mă tachinează și l-am rugat să nu mai facă asta, aș fi avut mai multe de spus, dar s-a
supărat puțin pe mine și nu am apucat să îmi termin discursul, dar îmi pare bine că i-am zis
până la urmă.” Fetele din grup o felicită, restul grupului exprimă simpatie față de ea.
46
În continuare, moderatorul împarte un chestionar referitor la reacția în conflict și lasă
participanții 20 de minute pentru a-l completa și pentru a-și calcula scorul. Chestionarul are 35
de întrebări, la care clienții trebuie să răspundă folosind numere de la 1 la 5, în funcție de cât de
tipică este reacția lor la conflict. Punctajul este împărțit pe 5 coloane, fiecare reprezentând un tip
de reacție. Coloana cu scorul cel mai mare reprezintă reacția întâlnită de către beneficiar în cele
mai multe cazuri de conflict.
Prima coloană este reprezentată de țestoasă, care are rolul de retragere, în astfel de cazuri
persoanele în cauză fac orice pentru a evita conflictul, renunță la scopuri și la relații pentru a se
feri de probleme. A doua coloană, rechinul, reprezintă forța. Rechinii vor să fie mereu
învingători, nu lasă de la ei, scopurile lor sunt mai importante decât relațiile. Nu țin cont de
nevoile altora, vor să aibă mereu dreptate și să câștige fiecare conflict. A treia coloană, ursulețul,
reprezintă blândețea. Ursuleții prețuiesc foarte mult relațiile, sunt delăsători, preferă să îi
mulțumească pe alții în loc de a-și atinge scopurile. Ursuleții vor să fie mereu plăcuți, nu vor să
supere pe nimeni. Coloana 4, vulpea, se referă la compromis. Vulpiile sunt preocupate atât de
scopurile lor cât și de relații, preferă să facă un pas înapoi pentru a mulțumi ambele părți și
pentru a găsi un punct comun. Aceste persoane sunt dispuse să renunțe la o parte din scopuri
pentru a-i mulțumi pe ceilalți. Cea de 5 a coloană este bufnița, însemnând confruntarea. Bufnițele
își prețuiesc scopurile și relațiile și văd conflictele ca probleme ce trebuiesc a fi rezolvate,
căutând mereu pentru a realiza scopurile tuturor. Bufnițele caută mereu soluția cea mai potrivită
pentru fiecare situație.
Rezultatele membrilor arată că în grup nu se află nicio țestoasă, 1 rechin, 3 ursuleți, 4

vulpi și 4 bufnițe. În continuare s-a discutat despre modul în clienții se raportează la conflict și
dacă consideră că animalul rezultat în urma completării chestionarului se potrivește cu
personalitatea lor.
Lorena, tânăra dependentă de alcool este un ursuleț, întrebată despre acest aspect, ea
spune că „Nu am fost tot timpul așa, când eram adolescentă eram foarte încrezătoare, nu lăsam
de la mine, cred că eram un rechin pe atunci... dar după am intrat într-o relație, care a fost una
nașpa până la urmă... mă bătea fostul iubit, arunca cu chestii în mine, țipa la mine... îmi era
frică și nu mai puteam să am ceva de spus. Trebuia să fiu mereu de acord cu el, să fac mereu ce
zice el, părerea mea nu conta. Deși ne-am despărțit acum vreun an, încă mă simt la fel de
speriată de bombe și prefer să fac cum vor alții, numa ca să îi mulțumesc și să ca să fie bine
între noi”. Membrii grupului o ascultau, unul dintre membrii părea revoltat, nu înțelegea cum
aceasta i-ar fi permis fostului iubit să se comporte cu ea în acel mod și nu își explică de ce nu a
plecat mai repede din relația abuzivă. Moderatorul vorbește despre experiența sa din familie,
47
avea un tată abuziv care își agresa soția și copiii, în continuare vrea să evidențieze că este foarte
greu pentru o victimă a violenței domestice să se retragă dintr-o astfel de relație, deoarece de cele
mai multe ori partenerul abuziv deține toată puterea în familie, inclusiv cea financiară și victima
nu se poate întreține singură dacă reușește să fugă, iar în cazul în care ajung să se facă plângeri și
reclamații la poliție, acestea se vor retrage înainte de a se putea lua măsuri considerabile.
Vorbind despre abuzuri, Mirel își amintește că o amică de-a lui a fost agresată sexual
noaptea, în fața unui bar, iar aceasta nu a luat nicio măsură în urma acestui act devastator.
Lorena dorește să vorbească despre o experiență similară cu care s-a confruntat „Da, înțeleg de
ce nu a luat nicio măsură. Știți, și eu am trecut prin ceva de genul ăsta, m-am dus cu fetele în
club, ne-am îmbătat și a venit unu ce tot trăgea de mine, nu mă lăsa în pace... a profitat de faptul
că eram băută... cred că m-a tot urmărit noaptea aia, ca să nu fie prietenele mele prin zonă,
după care m-a tras afară după el și m-a violat pe o masă în fața clubului... degeaba l-am rugat
să mă lase în pace și să nu facă asta, nu îl interesa nici că mă zbăteam...” În timp ce vorbea
despre acest eveniment, toți o priveau șocați, o ascultam și eu, aveam senzația că timpul s-a oprit
în timp ce povestea. Consider că o parte dintre membrii, printre care și eu aveau o senzație de un
gol în stomac, se simțeau revoltați de ceea ce au auzit. „Ce era să fac după? Era vina mea că m-
am dus în club și că am băut... mi-am asumat un risc și am fost violată din cauza asta. Nu
puteam să ma duc la poliție, că sigur ar fi zis că e vina mea și cred că m-ar fi luat și în glumă...”
Membrii grupului au exprimat foarte multă empartie față de Lorena și sunt de părere că o femeie
nu trebuie să fie violată sub nicio formă, indiferent de ținuta pe care o are și de starea în care se
află. Sunt de părere că această discuție i-a lăsat pe participanți cu un gust amar, a fost un subiect
sensibil, care arată cu siguranță în ce situații te expui în momentul în care consumi excesiv
alcool.
Joi: la grup participă 12 persoane. Această întâlnire reprezintă etapa finală a procesului
de asistare, deoarece consider că am cumulat informațiile necesare. În prima parte a grupului se
prezintă Răzvan, un bărbat de 42 de ani, dependent de alcool. Acesta a început consumul din
adolescență, din spusele sale „La început beam doar din când în când cu băieții, știi? Ieșeam
seara la câte o bere, două, trei și atât. Nu am crezut că o să ajung vreodată în situația în care să
simt că înnebunesc dacă nu beau măcar o gură de ceva, știi cum zic? Pe parcursul anilor nu mă
mai interesa berea pe mine, am început să beau tărie, doar așa reușeam să ajung în starea aia în
care să mă simt bine. Am mai avut eu încercări de a fi abstinent, am tot încercat singur, dar nu
prea mi-a ieșit. Îs curios să văd ce o fi acum. Eu sper să fie bine!”
Vlad dorește să citească grupului scrisoare pe care a scris-o pentru tatăl lui. Acesta începe
prin a aminti faptul că și tatăl său este alcoolic și că nu a fost prezent în copilăria lui. Tatăl era
48
pilot, în perioada comunistă lucra pentru Ceaușescu, era om important, era mereu în deplasare,
nu a fost alături de fiul său. Vlad era lăsat în grija mamei, care era ca o eroină pentru el, l-a
susțtinut mereu, i-a fost mereu alături și l-a ajutat de fiecare dată cu tot ce a putut. În timp ce
lucra, tatăl nu consuma alcool, însă după căderea comunismului acesta a intrat la închisoare
pentru diferite motive. După ce și-a ispășit sentința și se apropia de pensionare a început să bea
din ce în ce mai mult. Consumul a crescut considerabil, fapt ce i-a afectat sănătatea „A trebuit să
faci un infarct ca să te trezești și să îți seama că ar fi cazul să te oprești din băut. Îmi pare rău
ca a trebuit să treci prin asta, dar măcar te-a ajutat să îți revii. Acum că nu mai bei și că îmi ești
aproape, parcă ești alt om. Îmi pare rău că ești alcoolic și că ți-am călcat și eu pe urme, dar te
înțeleg, acum știu și eu că e greu cu băutura.” Amintindu-și de perioada în care era tânăr și
ajunsese în lotul național de lupte, Vlad vorbește de momentele în care era cunoscut pe stradă,
fanii îi cereau autografe și doreau poze cu el, sala de box era plină de oameni care veneau să îi
vadă meciurile. „Aș fi vrut să fie și tata mai des acolo, ca să mă vadă... .”
Evoluția lui Vlad în acest grup se poate observa. Participă de 6 luni deja, este mult mai
deschis, pare mai calm, mai liniștit, nu se mai simte mânia care era la început. „Vreau să fiu un
tată bun pentru fetița mea, vreau să fiu acolo să o susțin și să fiu lângă ea când are nevoie. Nu
vreau să o las să crească cu un tată alcoolic care nu e prezent.”
Fiind ultimul grup la care particip, am rugat membrii prezenți să îmi vorbească despre
câteva aspecte, după cum urmează: modul în care s-au dezvoltat abilitățile lor de menținere a
abstinenței în urma participării la un astfel de grup; efectele pe care le-a avut grupul asupra lor;
felul în care au colaborat cu moderatorul și cu membrii grupului; rolul pe care l-a avut suportul
social în ceea ce privește păstrarea abstinenței; iar în final, i-am rugat să menționeze ce
schimbări ar dori să aibă loc pentru o mai bună desfășurare a grupurilor pe viitor.
În urma acestei activități reiese că membrii participanți sunt toți mulțumiți de grup și de
eficiența acestuia „Am mai încercat să mă las singur, dar nu am reușit să mă țin perioade lungi.
De când am început să vin la grup, parcă e mai ușor, am mai mult sprijin și din partea voastră,
cred că asta contează foarte mult” spune Mirel. Pavel este de părere că „Grupul m-a ajutat
foarte mult să fiu abstinent și știu că dacă vin și mă țin de treabă în continuare, o să fie bine. Eu
am mai fost în grup și mai demult, dar a trebuit să iau o pauză și după am recăzut și cred că
dacă mai continuam așa, aș fi murit... grupul are un rol foarte important în viața mea”
Ileana consideră că starea ei s-a schimbat de când participă la grupul terapeutic „Mă simt
mai bine de când am început să vin, văd lucrurile mai clar, parcă îl înțeleg mai bine pe tata. Pe
mine m-a ajutat foarte mult sprijinul vostru, nu știu dacă aș schimba ceva pe viitor, pentru mine
49
a fost okay cum s-a desfășurat.” În opinia lui Toni „Am început să vin din noiembrie, la început
îmi era greu să mă vorbesc, parcă nu mă integrasem... pe parcurs membrii s-au schimbat, m-am
mai deschis și eu și acum mi se pare tare fain. Nu cred că aș fi putut să mă simt așa de bine dacă
nu aș fi venit la acest grup.”
Personal, am remarcat că membrii aveau o părere pozitivă despre grup și despre modul în
care acesta le-a schimbat viața în bine, ajutându-i să își păstreze abstinența și învățându-i noi
modalități de a face față problemelor zilnice, fără a să refugia în alcool, jocuri de noroc sau
droguri. De asemenea, consider că aceste 10 săptămâni în care am participat la grup m-au ajutat
să mă dezvolt atât pe plan personal cât și personal.
4.11. Evaluarea rezultatelor cercetare-acțiune participativă

Consider că pe parcursul celor 10 săptămâni de participare la un astfel de grup, acesta și-a
atins scopurile principale care au în vedere menținerea abstinenței, îmbunătățirea suportului
social și prevenirea recăderii. Grupul a fost un loc sigur pentru beneficiari, în care aceștia puteau
cere ajutorul fără a fi judecați și puteau primi sprijin din partea celorlați membrii care s-au
confruntat cu probleme similare.
Dintre cei 18 beneficiari înscriși, s-au prezentat constant doar 13, dintre care nu recăzut
niciunul în perioada în care am participat eu la grup. Membrii și-au îndeplinit de fiecare dată
sarcinile primite pentru acest tip de grup, iar majoritatea s-au integrat și în grupurile de suport, la
care participă de câteva ori pe săptămână. Grupul terapeutic își păstrează în contiuarea caracterul
de grup semi-deschis, pentru a există un balans între cei care vin și cei care pleacă
Lavinia a urmat un program intensiv de recuperare, aceasta a absolvit grupul în 6

săptămâni. Emil se află în faza de final, mai are de prezentat pasul 5. Luci, Andreea și Ami se
află la pasul 4; Ileana, Toni și Pavel la pasul 3; Mirel, Adi, David, la pasul 2, iar Lorena, Sebi și
Lili urmează să facă într-un final pasul 1.
O parte dintre cei înscriși „s-au pierdut pe drum” și nu au finalizat grupul. Unii mai pot fi
văzuți ocazional la grupurile de suport mutual, în ceea ce îi privește pe ceilalți, nu pot spune cu
exactitate despre starea în care se află, dacă mai sunt abstinenți sau nu și de ce nu s-au mai
prezentat la întâlniri. Cei care „s-au pierut” sunt: Gheorghe, Jenu și Marcel.
Sunt de părere că unul dintre factorii de succes a acestui tip de grup reprezintă scăderea
rușinii și stigmei față de dependență, datorită integrării beneficiarilor într-o comunitate unde
50
scopul primordial este cel de menținere a abstineței și îmbunătățirea relațiilor sau creearea de noi
relații cu alții mebrii aflați în recuperare.
Interesant mi s-a părut faptul că pe lângă activitățile destinate grupului, atmosefera în

interiorul acestuia era una destul de plăcută, se făceau glume și se râdea la fiecare întâlnire,
membrii se simțeau bine. Rar au apărut conflicte, însă acestea au fost minore și au fost mediate
de îndată. În ceea ce privește stările de tristețe, acestea au mai apărut ocazional, fiind un grup
bazat pe terapie, se pot atinge subiecte sensibile cu o încărcătură emoțională mare, care pot aduce
la suprafața lacrimi. Ce am învățat eu în aceste luni este că plânsul face parte din procesul
terapeutic, la fel cum face parte râsul, voia bună, dar și frustrarea. Acestea sunt stări cu care ne
confruntăm zi de zi și este recomandat să „le simțim și să le trăim” pentru a putea trece mai
departe.
Ca o sugestie pentru îmbunătățirea desfășurării grupului aș propune ca în cazurile în care

cineva începe să monopolizeze discuția și să vorbească mult, persoana respectivă să fie
întreruptă. Spun acest lucru deoarece în momentele în care Lavinia începea să vorbească, o
făcea excesiv și de cele mai multe ori devia de le subiect, iar membrii grupului erau vizibil
plictisiți și sătui să o asculte cum „bate câmpii”. Întradevăr, moderatorul îi atrăgea atenția când
aceasta „vorbea până uita de ea” însă răspunsul era de fiecare dată la fel „da, iertați-mă că
vorbesc iar prea mult, îmi termin imediat ideea și mă opresc, iertați-mă”. Sunt de părere că
fiecare membru trebuie să aibă oportunitatea de a se descărca și de a vorbi despre apăsări în
grup, însă consider că aceștia ar trebui să fie conștienți de faptul că ei participă la o întâlnire de
consiliere de grup, nu una individuală.
Așadar, acestea find spuse, sunt de părere că în urma participării mele la acest grup
pentru o durată de 10 săptămâni am putut observa mai multe aspecte, printre care: efectele
acestei metode asupra peroanelor dependente aflate în recuperare, modul de desfășurare al unui
astfel de grup, stilul de conducere al liderului, metodele și instrumentele puse în aplicare de către
moderatorul grupului, de asemenea am avut oportunitatea de a învăța alături de participanți noi
modalități de menținere a abstinenței și de a face față situațiilor neplăcute; de exprimare a
sentimentelor într-un mod sănătos, modalități de comunicare asertivă și de confruntare. Pe lângă
toate acestea și multe altele, am avut prilejul de a cunoaște o mulțime de oameni sufletiști,
dornici de a se schimba în bine și am putut lucra cu o echipă minunată care a avut răbdare cu
mine, m-a sprijinit și m-a îndrumat când am întâmpinat dificultăți.
51
Capitolul 5: Prezentarea studiilor și intervențiilor de caz la nivel individual
Pentru a răspunde primei întrebări de cercetare, care caută să afle efectul pe care grupul
terapeutic îl are asupra menținerii abstinenței am considerat că ar fi potrivit să analizez
experiența a trei persoane care au trecut prin grup. Cele trei cazuri ce urmează a fi discutate mai
jos au fost alese împreună cu tutorele de practică. Primul caz, Ion, a participat o perioadă de 3
luni la grupul de terapie, nu s-a acomodat, a renunțat, iar apoi a recăzut. Cazul al doilea îl are în
vedere pe Emil, care participă activ la grupul terapeutic de 10 luni, păstrându-și abstinența în
continuare. Iar cel de-al treilea caz este Marius, care a participat la grupul terapeutic și a rămas
abstinent după terminarea acestuia datorită abilităților formate în cadrul grupului.
Planurile de intervenție au fost realizate în contextul participării în echipa care furnizează

serviciile din cadrul Programului Sfântul Dimitrie Basarabov. La secțiunea de anexe se pot găsi
planurile de intervenție pentru cei trei beneficiari, după cum am mai spus anterior, eu nu am
lucrat personal cu aceștia în procesul de intervenție, eu am avut un rol de sprijin pentru
consilierul care se ocupa de caz. Așadar această activitate a fost efectuată de mine împreună cu
personalul centrului, având ca rol învățarea mea experimențială. Nefiind un specialist format, nu
am permisiunea de a face singură o intervenție, deoarece un posibil eșec din partea mea ar putea
duce la recăderea clienților, iar acest lucru nu ar fi fost unul de dorit.
5.1. Studiu și intervenție de caz 1

5.1.1. Caracteristici personale și socio demografice
Primul caz îl are în prim plan pe Ion, un tânăr de 31 de ani, din Cluj-Napoca. La
momentul actual, Ion locuiește împreună cu părinții în apartamentul lor. Familia lui e constituită
din părinți, pensionari amândoi și o soră care e căsătorită. Ion are relații semnificative cu sora sa
și cu încă câțiva prieteni. Ion a urmat școala profesională și a fost angajat ca pazinc în Livada și a
mai lucrat ca instalator, însă nu i-a plăcut mediul – în prezent nu lucrează, e întreținut de părinți.
5.1.2. Diagnosticul și istoricul problemei

Ion a ajuns la Sfântul Dimitrie din cauză că este dependent de droguri. Pe plan biologic se
putea observa că Ion avea o înfățișare îngrijită și curată. Starea lui fizică era bună în prezent, dar
în trecut el a fost internat la psihiatrie și la Borșa pentru câteva luni. El povestește că de când a
fost externat e nevoit să urmeze un tratament medicamentos, din cauza consecințelor aduse de
consumul de etnobotanice.
52
Ion îmi vorbește despre istoria dependenței sale: el a consumat prima oară la 27 de ani,
consumul a crescut treptat, a ajuns să consume zilnic și a început să vândă lucruri din casă pentru
a putea face rost de bani ca să își cumpere droguri. Ion mărturisește că a încercat de mai multe
ori să se oprească, însă a reușit să facă acest lucru doar pentru câteva zile. În ceea ce privește
istoricul sevrajului, el spune că a avut unul mai complicat pentru că a avut convulsii și delirium
tremens. Așadar, cum nu a reușit să se lase singur, s-a internat la Borșa, unde a primit tratament
medicamentos și a reușit să rămână abstinent 6 luni.
Planul psihologic se observă că are o funcționare cognitivă bună, e coerent, are o

memorie bună și se concentrează pe subiect. El susține că simte că de data aceasta va reuși să se
mențină abstinent, el dorește să se reangajeze, se vede în viitor având familie și fiind independent
de părinte. În marea majoritatea a timpului Ion simte rușine față de părinți, el se simte anxios și
doar acum observă efectele negative pe care drogurile le pot avea asuprea vieții. Sursa lui de
motivație este una extrinsecă, deoarece s-a convins că etnobotanicele nu îi pot face niciun bine.
Ion povestește cum în timpul sevrajului a avut două tentative de sinucidere, prima dată a
vrut sa se arunce de la etaj, iar apoi a vrut să își taie venele, dar spune că în prezent „Nu mai am
gânduri așa negre de când m-am lăsat și de când am reușit să țin etnobotanicele departe.”
Unul dintre prietenii buni ai săi a murit în urma unei supradoze, de atunci Ion manifestă
ură și furie față de droguri, „Așa mă enervează când văd ce fac drogurile astea, prietenul meu
cel mai bun a murit din cauza lor, am fost și eu aproape să mor, tot din cauza lor... .”
5.1.3. Situația actuală a subiectului

Ion a participat la grupul terapeutic timp de 4 luni. Pe perioada participării acesta nu s-a
acomodat, rămânând închis în sine. În momentul în care și-a prezentat pasul întâi, a manifestat
foarte multe resentimente față de droguri, acesta a spus că ura persoana care a ajuns din cauza
consumului și era plin de durere din cauză că unul dintre prietenii lui decedase în urma unei
supradoze. Ion venea la grupuri fiind „împins de la spate” de bunica sa, care îl îngrijea.
La un moment dat, spune el „era prea mult și nu mai suportam să mă simt așa de
supărat”, se simțea cu moralul la pământ în perioada de dinainte de a se lăsa de grup, nu a vrut
să ceară ajutor membrilor grupului considerând că nimănui nu îi pasă. La scurt timp după ieșirea
din grup acesta s-a întâlnit cu prietenii consumatori și a avut un moment de slăbiciune, crezând
că doar „o dată nu strică”, însă acel moment s-a tot repetat și a ajuns de unde a plecat.
53
Cu toate acestea, Ion a observat că problema s-a a revenit, a cerut ajutor și a stopat din
nou consumul, iar de data aceasta încearcă să folosească alte alternative de a rămâne abstinent,
merge în continuare la grupurile de suport, participă la activitățile centrului de zi și merge la
ședințele de consiliere individuală, care îl ajută mult mai mult, din spusele lui.
5.1.4. Concluzii și aprecieri de fond

Din nefericire, grupul de terapie nu l-a ajutat pe Ion, deoarece acesta nu s-a acomodat, a
renunțat la el, iar apoi a recăzut. Conform statisticilor făcute de către personalul Sfântul Dimitrie
Basarabov, doar 60% dintre cei ce apelează la ajutor în ceea ce privește dependența rămân
abstinenți. În opinia mea, fiecare are o personalitate diferită, unii se acomodează mai ușor la grup
decât alții. Se pare că pentru unii, participarea la un grup terapeutic nu este cea mai viabilă
opțiune, iar acest lucru este dovedit de experiența lui Ion, care nu s-a acomodat și a recăzut la
scurt timp după ce a ieșit din grup.
Metodele și instrumentele folosite în munca cu acest caz au fost: interviul, alături ghidul
de interviu structurat, observația împreună cu grila de observație individuală, și evaluarea
inițială. Pe durata interviului s-au folosit întrebări deschise, sumarizarea, parafrazarea, empatia,
încurajarea și ascultarea activă.
Planul de intervenție se poate găsi la secțiunea de anexe. Aș dori să menționez că acesta a

fost întocmit împreună cu echipa de specialiști și că eu nu am lucrat personal cu clientul pe
termen lung, în procesul de intervenție.

5.2.1. Caracteristici personale și socio-demografice
Al doilea caz îl are în vedere pe Emil, un bărbat de de 66 de ani din Mălăiești, județul
Cluj, dar la momentul de față locuiește în Cluj-Napoca. Vorbind de viața lui socială, am aflat că
Emil este văduv și are două fiice, amândouă căsătorite. În prezent Emil locuiește în apartamentul
uneia dintre fiice care e plecată în străinătate, dar spune că are și o locuință proprie în Mălăiești.
În ceea ce privește educația, Emil a absolvit 11 clase și a urmat școala profesională de mecanic
auto. Acesta a lucrat o perioadă bună ca șofer, în prezent s-a pensionat, ia pensie în valoare de
900 de lei.
54
Emil a ajuns la centru din cauză că este dependent de alcool. Pe plan biologic se putea
observa că Emil avea o înfățișare îngrijită și curată. Starea lui fizică este bună în momentul de
față, „Acum sunt bine, dar acum vreo 10 ani am fost și la dezalcoolizare.”
Privind istoria dependenței, el povestește ca a băut prima dată la 26 de ani și că primul

episod de abuz l-a avut la 30-32 de ani. Odată cu începerea consumului, acesta a crescut treptat.
La început consuma 5-7 sticle de bere pe zi, dar pe parcurs a început să bea si 100-250 ml de
tărie, pe lângă beri. Emil a luat o pauză de 10 ani de la consum deoarece lucra ca șofer. La 40 și
ceva de ani a fost la dezalcoolizare, iar în jurul vârstei de 50 de ani obișnuia să bea 1 litru de
tărie pe zi plus bere. În ceea ce privește istoricul sevrajului, el spune că a avut căderi nervoase și
că îi tremurau mâinile.
Emil spune a reușit să aibă perioade de abstinență, însă de fiecare dată relua consumul
după o perioadă. Ultimul episoade de consum major l-a avut anul in iunie 2017, iar din ianuarie
2018 nu a mai băut deloc. Emil se confruntă și cu dependența de tutun, fumează un pachet la 2-3
zile. Emil menționează faptul că a avut și în familie un părinte care consuma zilnic alcool.
Pe plan psihologic se poate spune că Emil are o funcționare cognitivă bună, are memorie
bună, e fluent, comunică cu ușurință dar nu prea înțelege conceptul de boală al alcoolismului.
Emil are sentimentul propriei valori, are un scop în viață, crede în șansele lui de reușită.
Dispoziția lui generală e caracterizată de mânie, el spune că se enervează des, este o persoană
directă și nu îi place să fie întrerupt. Emil arată că e motivat de familie să se facă bine, vrea să se
înțeleagă bine cu fiicele lui și vrea să aibă relații sociale puternice.

Emil participă activ la grupul terapeutic. Fiind în grup de aproape un an, el consideră ca
are rolul de a le arăta celor nou veniți că această metodă funcționează și că dă roade: „Eu de
când sunt la grupul ăsta, atâtea am învățat, despre cum să fiu mai bun în fiecare zi” – îl cunosc
pe Emil de când a venit prima oară la centru, la primul grup de suport, neștiind ce e și ce se face
acolo. L-am văzut cum a evoluat și pot spune că atâta timp cât e voință și deschidere, „numai
lucruri frumoase se pot întâmpla”. Emil e abstinent, vine des la grupuri, oferă sprijin fiecărei
persoane, este naș pentru mai mulți nou veniți, ajută comunitatea zi de zi și a învățat că atâta
timp cât e răbdare, problemele se vor rezolva „pas cu pas”.
55
Fiind un personaj atât de proeminent în grup, consider că el emană un oarecare aer de
speranță pentru restul membrilor. Emil e abstinent de peste un an, în opinia lui acest lucru nu ar
fi fost posibil dacă nu ar fi apelat la ajutor și dacă nu s-ar fi implicat cu adevărat în grup.

Emil a fost deschis la discuție încă de la început și a cooperat la interviu. Mi-a vorbit cu
mare ușurință despre viața sa și despre istoricul consumului de alcool. Planul de intrevenție
pentru Emil se poate găsi la secțiunea de anexe. De menționat este că eu nu am lucrat personal cu
el, pe o durată mai lungă de timp. În scrierea planului său de intervenție eu am avut rol de sprijin
pentru echipa de specialiști care mi-a arătat cu răbdare modul în care se întocmește un plan de
intervenție și mi-a explicat modul în care se lucrează individual cu beneficiarii.
Metodele și instrumentele folosite în munca cu acest caz au fost: interviul, alături ghidul
de interviu structurat, observația împreună cu grila de observație individuală, și evaluarea
inițială. Pe durata interviului s-au folosit întrebări deschise, sumarizarea, parafrazarea, empatia,
încurajarea și ascultarea activă.

5.3.1. Caracteristici personale și socio-demografice
Cel de al treilea beneficiar este Marius, un bărbat de 48 de ani din Cluj-Napoca. El a fost
căsătorit, dar soția a decedat. În prezent are o relație de concubinaj cu Diana și are un copil din
prima căsătorie, care are 24 de ani. Marius locuiește împreună cu Diana în apartamentul propriu,
iar fiul are un apartament separat. Cu tristețe, el spune că ambii părinți îs decedați și menționează
că nu prea are relații semnificative, ci doar câțiva prieteni buni.
Marius este absolvent de studii superioare, a terminat la Universitatea Tehnică, o

perioadă destul de bună a lucrat în construcții, iar apoi și-a făcut o firmă, dar de la care a
demisionat recent din cauza taxelor prea mari. La momentul actual el este șomer, dar are în plan
să înceapă o afacere nouă.

Marius a ajuns la Sfântul Dimitrie din cauză că suferă de dependență încrucișată, el fiind
dependent de alcool, tutun, iarba și sex. Pe plan biologic, Marius avea un aspect îngrijit, ordonat.
56
În ceea ce privește istoria dependenței, Marius mărturisește că nu ține minte exact când a
băut prima dată, dar își amintește că era un mic copil. El golea ultimele picături de tărie din ce a
rămas în pahare după plecarea musafirilor și mânca vișinele din vișinată. Primu episod de abuz,
și prima rupere de film a avut loc când el avea 13 ani – băuse într-un timp foarte scurt aproape o
damigeană de vin. În timpul liceului, în perioada de practică, Marius obișnuia să bea zilnic multă
bere împreună cu colegii clasă. Ajuns la facultate, consumul s-a accentuat, berea nu mai oferea
efectul dorit, așa că Marius a început să consume tărie – nu avea pretenții mari, dar alcoolul
trebuia să fie de cel puțin 35⁰. Băutul a continuat și după terminarea facultății și în timpul
serviciului, dar atunci încerca să bea puțin și nu lăsa acest lucru să se observe. Odată ce am ajuns
la subiectul privind istoricul sevrajului, Marius admite că a fost spitalizat de 5-6 ori, și că suferea
de tremur.
Pentru a putea combate problema alcoolismului, Marius a încercat mai multe tipuri de
tratamente cum ar fi: tratamentul medicamentos, internarea într-o comunitate terapeutică,
consilierea psihologică, consilierea religioasă, dar toate acestea nu au oferit rezultatele dorite.
Marius a încercat o perioadă să își rezolve singur problemele, citea mult online, pe forumuri, iar
în căutările sale a găsit și informații despre marijuana, care era caracterizată drept fiind „o plantă
care te face să te simți bine într-un mod natural, fără să trebuiască să mai trebuiască să bei.”
După câteva încercări, Marius a considerat că ajunge dependent de aceasta și că ar fi momentul
să se oprească Pe lângă alcool și iarbă, Marius a experimentat și Xanax-ul, dar consumul s-a
oprit după o scurtă perioadă. Cu toate acestea, în prezent Marius este abstinent. El nu mai bea de
peste 10 ani, nu mai consumă marijuana de aproximativ 3 ani și nu a mai luat Xanax de peste un
an și jumătate.
Pe plan psihologic, pot spune că Marius înțelege conceptele folosite, e coerent, ține un
discurs fluent, se concentrează pe subiect, are o memorie bună și discută cu ușurință. Cu
percepția de sine stă bine, are sentimentul propriei valori, are un scop în viață și consideră că
„viața e frumoasă și merită trăită.” Tot el menționează bucketlist-ul lui și vorbește despre ce are
în plan să facă. Este motivat de dorința de a trăi cât mai mult pentru a-și putea atinge scopurile.
Venind vorba de dispoziția lui generală, el se caracterizează drept având o personalitate

colerică, el devine ușor iritat sau frustrate, dar a remarcat că odată cu trecerea anilor, el e afectat
din ce în ce mai puțin și că nu se mai enervează la fel de des. Aducând în discuție încercările de a
face rău propriei persoane, Marius zice că prin 2000/1 a avut gânduri de sinucidere după o
perioadă de consum excesiv și că s-a mai întâlnit odată cu o problemă similară după moarte unui
prieten, cum mult din în urmă, dar în prezent nu are niciun plan de a-și face rău.
57
Marius este un alt beneficiar care dovedește eficiența grupurilor terapeutice. El a încercat
mai multe variante pentru a rămâne abstinent, niciuna dintre acestea nu l-a ajutat așa de mult
cum l-a ajutat grupul terapeutic. „Am încercat și psihoterapie și terapie Gestalt, și consiliere
psihologică, și comunități rezidențiale și soluții de pe internet, da’ niciuna nu m-a ajutat așa
mult cum m-a ajutat grupul. Acolo am cunoscut oameni cu care am simțit că pot vorbi și cu care
m-am înțeles, oamenii au fost faini tare.”
Marius lucrează voluntar la centru de zi, în poziția de consilier de egali. Având o vastă
experiență, trecând prin mai multe tipuri de programe de recuperare, Marius s-a dovedit a fi o
resursă considerabilă pentru Programul Sfântul Dimitrie Basarabov. Eficiența grupurilor
terapeutice se poate regăsi în experiența multor persoane care participă la un asemenea grup.

Conform celor spuse de Marius, nicio experiență nu se aseamănă cu aceasta, el consideră
că dacă nu ar fi participat la acest grup el nu ar fi putut asimila abilitățile necesare pentru a putea
menține o abstinență de lungă durată și consideră că nu ar fi putut să aibă un sprijin atât de
puternic din partea membrilor, care i-au fost mereu alături și l-au încurajat de fiecare dată când
acesta avea câte o dificultate.
În ceea ce privește munca cu acest caz, am folosit aceleași instrumente și metode pe care
le-am folosit și în cazurile anterioare. De asemenea, planul său de intervenție se poate găsi
anexat la final, cu mențiunea că nu am lucrat personal cu aceste pe o perioadă mai lungă de timp.
58
Partea 3: Prezentarea concluziilor
Capitolul 6: Evaluarea și valorificarea rezultatelor obținute
6.1. Limitele cercetării-acțiune participativă

Pe parcursul cercetării și intervenției am întâmpinat câteva bariere, prima limită pe care
am avut-o în cadrul proiectului de cercetare a fost statutul meu de student practicant. Din cauză
că nu sunt specialist în această sferă, toate acțiunile și activitățile au fost efectuate sub
supravegherea unui specialist cu o experiență mai mare în domeniu.
A doua limită are în prim plan ideea că nu am avut posibilitatea de a lucra personal și
individual cu beneficiarii pentru a-i asista o perioadă mai lungă în intervenție. Personal, înțeleg
această decizie a conducerii, neavând pregătirea specializată pentru a lucra cu această categorie,
eventuale greșeli din partea mea ar putea duce la recăderea beneficiarului, iar acest fapt nu ar fi
de dorit.
Altă limită cu care m-am confruntat în demersul de cercetare și intervenție a fost faptul că
nu se prezentau toți beneficiarii constant la grupuri. Mi-ar fi plăcut să pot urmări procesul
terapeutic al tuturor clienților înscriși la grup, iar acest lucru nu a a fost posibil deoarece nu se
prezentau toți.
6.2. Concluzii sintetice de ansamblu în planul cercetării-acțiune participativă

Ajunsă în faza de final acestei lucrări de cercetare acțiune-participativă am șansa de a
reflecta asupra muncii depuse în ultimele luni. Am început prin a scrie teoria, oferind informații
despre ceea ce înseamnă dependența, grupul terapeutic, iar apoi am descris Modelul Minnesota.
Scopul meu a fost de a arăta modul în care metoda terapiei de grup se dezvoltă în cadrul
modelului amintit mai sus. Cu ajutorul echipei din partea Programului Sfântul Dimitrie
Basarabov am putut urmări îndeaproape modul în care un asistent social lucrează cu o asemenea
categorie, respectiv cea a persoanelor dependente de substanțe. Având în vedere că acest
program folosește modelul Minnesota, consider că s-a pliat exact pe nevoile mele ce au avut în
vedere desfășurarea cercetării și intervenției.
Colaborez cu Sfântul Dimitrie din anul secundar de studii, când am început să efectuez
stagiile de practică în cadrul instituției lor. M-am atașat de personal, de program, care s-a dovedit
a fi înțelegător, răbdător și pasionat de ceea ce pun în aplicare; am avut oportunitatea de a învăța
59
prin participare activă la activitățile organizate de centru, am avut posibilitatea de a experimenta
consilierea individuală și cea de grup, iar pe lângă toate acestea, am fost sprijinită pe tot
parcursul acestui an, care a adus cu siguranță la o îmbunătățire a abilităților mele, atât pe plan
personal cât și profesional.
În ceea ce privește cercetarea și intervenția aferentă lucrării de licență, am avut șansa de a

participa la grupul terapeutic moderat de asistentul social și de psihoterapeutul centrului. Rolul
meu în acest grup a fost mai mult unul de sprijin, sarcinile mele se bazau în mare parte pe
observarea modului de desfășurare a grupului. Pe parcursul celor 10 săptămâni, am putut observa
cum evoluează beneficiarii pe în urma procesului terapeutic. Am cunoscut oameni noi, cu suflete
mari, îndurerați și copleșiți de dependența, i-am urmărit săptămânal și am putut observa ce efect
are un astfel de grup în viața lor, aceștia au devenit mai deschiși, mai calzi, mai împliniți. Se
putea observa schimbarea survenită, iar acest lucru a ieșit în evidență în momentul în care am
avut ultima întâlnire alături de ei, unde am aflat părerea lor despre grup și despre modul în care
și-a pus amprenta în viața lor.
Eu consider că mi-am aflat răspunsul la întrebările de cercetare, am aflat ce efect are

grupul terapeutic asupra menținerii abstinenței și am putut observa cum evoluează abilitățile
indivizilor în urma participării la un asemenea grup. Efectul este unul pozitiv, din spusele
clienților, aceștia sunt mulțumiți de „noua familie” pe care au dobândit-o în urma participării la
grup, fără de care nu ar fi reușit să rămână abstinenți. În cadrul grupului, aceștia au primit tot
suportul de care aveau nevoie, solidaritatea dintre membrii era una puternică, deoarece toți se
confruntau cu probleme similare, se înțelegeau și sprijineau reciproc. Aceștia se bucurau pentru
fiecare reușită și se întristau la fiecare veste proastă, însă încercau să vadă mereu partea pozitivă
a situațiilor. Abilitățile de menținere a abstinenței au evoluat și ele pe parcurs, datorită
exercițiilor moderatorului, datorită prezentărilor educaționale și a fișelor împărțite. În perioada în
care am fost eu activă în grup, niciun membru nu a recăzut, fapt ce arată eficiența grupului și
dorința beneficiarilor de a se recupera și de a fi abstinenți.
Într-un final, sunt de părere că mi-a atins scopurile și obiectivele ce au avut în vedere
cercetarea și intervenția și pot spune că sunt mulțumită de modul în care acestea s-au desfășurat
și de rezultatele finale, care atestă eficiența grupurilor terapeutice din cadrul modelului
Minnesota.
60
6.3. Recomandări aplicative în planul cercetării științifice și în planul politicilor sociale și a
serviciilor
În ceea ce privește recomandările de ordin aplicativ, aș avea de menționat mai multe

aspecte. În primul rând, în planul cercetării științifice consider că ar fi necesară mai multă
bibliografie în limba română și sunt de părere că ar fi utile mai multe studii care dovedesc nivelul
de consum în România. De asemenea sunt de părere că oamenii ar trebui să fie mult mai
informați când vine vorba de consumul de alcool, droguri sau de jocurile de noroc, așadar aș
propune ca pliantele informative, campaniile televizate sau din mediul online să fie făcute în așa
fel încât să fie pe înțelesul fiecăruia, astfel programele de intervenție ar putea fi strucuturate mai
bine și ar putea fi centrate pe anumite dimensiuni și problematici care să fie împărțite pe mai
multe categorii de vârstă, pentru a avea un impact mai mare.
În al doilea rând, o altă idee ar fi crearea unor noi politici și servicii pe plan național.
Sistemul din România care nu oferă varianta de a înlocui pedeapsa penală cu internarea într-un
centru de terapie sau într-o comunitate terapeutică care oferă servicii specializate în domeniul
reabilitării. În SUA, în cazurile de conducere în stare de ebrietate, spre exemplu, instanța dă
posibilitatea persoanei în cauză de a alege între închisoare și internarea într-un centru de
reabilitare din adicții, iar acest lucru s-a dovedit foarte folositor, deoarece o mare parte din
oameni aleg să se recupereze.
În al treilea rând, serviciul de probațiune are un număr copleșitor de cazuri care necesită o
rezolvare. Dar din cauza faptului că nu sunt destui specialiști și nu există resursele necesare în
această sferă, multe cazuri rămân nerezolvate. Așadar sunt de părere că dacă s-ar aproba și dacă
s-ar fonda mai multe comunități terapeutice, s-ar putea rezolva mai multe cazuri ce au în vedere
clienții seriviilor de probațiune și consider că acest aspect ar produce o schimbare majoră atât
pentru beneficiari, cât și pentru societate.
În concluzie, sunt de părere că aceste centre/comunități terapeutice ar trebui să fie puse

într-un sistem care să permită judecătorilor să-l acceseze cu ușurință pentru a îndruma persoanele
cu probleme de consum de alcool sau droguri care nu au efectuat infracțiuni cu o gravitate mare,
în aceste centre/comunități terapeutice în loc de a-i trimite în închisoare, unde problema
consumului de alcool sau de droguri nu se va rezolva, ci doar se va înrăutăți.
61
Bibliografie
Alcoolicii Anonimi, O relatare a modului în care mii de bărbați și femei s-au restabilit de pe
urma alcoolismului, 2000, A.A. World Services, Inc., New York.
Amariei, N. și Varga, C. (2012) „Grup ambulatoriu de consiliere în adicții” în Neamțu, N.

(coord) Procese de asistență socială centrate pe individ, familie și grup. Studii de caz,
Grupul ambulatoriu de consiliere în adicții. Accent, Cluj Napoca
American Psychiatric Association. (2000). Diagnostic and statistical manual of mental

disorders: DSM-IV-TR. Washington, DC: American Psychiatric Association.
Bandura, A. (1977). Social learning theory. Englewood Cliffs, N.J: Prentice Hall
Băican, E., 2016, Suport de curs Prevenție, terapie și reabilitare din adicții, Cluj Napoca, p. 15
Center for Substance Abuse Treatment. Substance Abuse: Clinical Issues in Intensive Outpatient
Treatment. Treatment Improvement Protocol (TIP) Series 47. DHHS Publication No.
(SMA) 06-4182. Rockville, MD: Substance Abuse and Mental Health Services
Administration, 2006.
Center for Substance Abuse Treatment. Substance Abuse Treatment and Family
Therapy.Treatment Improvement Protocol (TIP) Series, No. 39. DHHS Publication No.
(SMA) 04-3957. Rockville, MD: Substance Abuse and Mental Health Services
Administration, 2004.
Center for Substance Abuse Treatment. Substance Abuse Treatment: Group Therapy. Treatment
Improvement Protocol (TIP) Series 41. DHHS Publication No. (SMA) 05-3991. Rockville,
MD: Substance Abuse and Mental Health Services Administration, 2005.
Davis-Mintun, M., (2007). The Benefit of Groups and What is a Therapeutical Group.
Psycotherapy Perspectives
Gilles, G. (2015). How pornography distorts intimate relationships. Porn addiction experts blogs,
Sex addiction expert blogs.
Goodman, A. (1990). Addiction: definition and implications. British journal of addiction. 85

(11), 1403-1408;
62
Neamțu, N., Ștefani, C. (2017). „Alcoholism and other addictions – Multidisciplinary
perspectives” Accent, Cluj Napoca
Programul Sf. Dimitrie (2016) Raport de activitate
Rarha (2016) Comparative monitoring of alcohol epidemiology across the EU. Baseline
assessment and suggestions for future action. Synthesis report. Moskalewitz J, Room R,
Thom B. (eds) (f.e) (f.l.);
Scheidlinger, S. (2000). The Group Psychotherapy Movement at the Millennium: Some

Historical Perspectives. International Journal of Group Psychotherapy, 50(3), 315–339.
Sdrulla, A. D., Chen, G., & Mauer, K. (2015). Definition and Demographics of Addiction. In
Substance Abuse (p. 1-15). Springer New York;
Sussman, S., & Sussman, A. N. (2011). Considering the definition of addiction. International
journal of environmental research and public health, 8(10), 4025-4038
The American Group Pshychotherapy Association Science to Serve Task Office, (2007). Practice
guidelines for group pshychotherapy.
Woydyllo E. (2004). „Modelul Minnesota” în cadrul Conferinței „Modelul Minnesota”,

septembrie 2004, Polonia: Konstancin
Yalom, D. I. (2011). Darul psihoterapiei: scrisoare deschisă către noua generație de

psihoterapeuți și pacienții lor. București: Vellant
Surse preluate din domeniul online
Centrului Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate asupra anului. (2017) Analizei
de Situație a Tutunului. Preluat de pe http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-
content/uploads/2017/10/ANALIZA-DE-SITUA%C5%A2IE-TUTUN.pdf accesat în data
de 18.03.2019 la ora 11
Centrului Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate asupra anului. (2018). Analiză
de situație a consumului de alcool. Preluat de pe http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-
content/uploads/2018/06/ANALIZA-DE-SITUATIE-ALCOOL-2018.pdf accesat în data
de 18.03.2019 la ora 09
63
European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction. (2017) România: Raport privind d
drogurile 2017. Preluat de pe https://ec.europa.eu/romania/news/20170706_raport_tara_
romania_droguri_2017_ro accesat în data de 18.03.2019 la ora 10
GfK. (2016). Rezultatele studiului GfK despre incidenta jocurilor de noroc in Romania – Joc
Responsabil. Preluat de pe http://romslot.ro/rezultatele-studiului-gfk-despre-incidenta-
jocurilor-de-noroc-in-romania-joc-responsabil/ accesat în data de 18.03.2019 la ora 10
Centrului Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate asupra anului. (2017) Analizei
de Situație a Tutunului. Preluat de pe http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-
content/uploads/2017/10/ANALIZA-DE-SITUA%C5%A2IE-TUTUN.pdf accesat în data
de 18.03.2019 la ora 11
Herkov, M. (2018). What Causes Sexual Addiction? Preluat de pe Psych Central

https://psychcentral.com/lib/what-is-sexual-addiction/ acessat în data de 20.03.2019 ora
18
Nordqvist, C. (2009). What is addiction? What causes addiction? Preluat de pe Medical News
Today https://www.medicalnewstoday.com/articles/323465.php accesat în data de
20.03.2019 ora 19
Suvagau, C. (2016). Dependența. Preluat de pe https://psihiatrie-

psihologie.ro/2016/05/05/dependenta/ accesat în data de 13.03.2019 la ora 16
64
Anexe
1. Plan de intervenție 1
Fizic
Problema Obiective Activitate/Intervenție Termen de

realizare
• Lipsa unei • Menținerea unei stări de • Încurajarea • 1 săptămână

evaluări sănătate fizică optimă complianței pentru
medicale urmarea
recente medicației
recomandate de
medicul psihiatru
• Facilitarea unei
• 2 săptămâni
evaluări medicale
generale
• Va primi broșura
• 1 săptămână
„Dependența
încrucișată”
• În consiliere
individuală va fi • 1 săptămână
informat despre
• Tulburarea necesitatea
depresivă • Menținerea unei stări de abstinenței totale
recurentă și sănătate mentală optimă pentru ameliorarea
tulburare de problemelor de
personalitate sănătate mentală.
instabil
emoțională tip
impulsiv cu
medicație
antipsihotică și
antidepresivă
65
Mental

realizare
• Dificultăți de • Înțelegerea progresiei bolii • Consilierea • 1 săptămână

înțelegere și alcoolismului/dependenței individuală
acceptare a încrucișate și a beției • Completarea • 2 săptămâni
conceptului de uscate instrumentelor:
boală al harta V, balanța
dependenței de decizională, testul
droguri Drinc • 4 săptămâni
• Neacceptarea • Studierea cărții
alcoolului ca un AA și NA, se va
drog față de completa și
care e necesar prezenta primul
să rămână pas în grupul de
abstinent consiliere.
• Lipsa • Menținerea abstinenței • Înțelegerea • 1 săptămână

abilităților de programului de
menținere a 24 de ore
abstinenței față • Completarea
de alcool și intrumentului • 2 săptămâni
droguri pe „Cercuri”,
termen lung • Va completa lista • 2 săptămâni
de monitorizare
zilnică a
problemelor și o
va discuta cu
consilierul
• 3 săptămâni
• Va citi „Viața
fără băutură”
pentru a învăța
abilități de
66
menținere a
abstinenței
• Lipsa • Dezvoltarea unor • Completarea • 3 săptămâni
abilităților de modalități asertive de a listei cu
identificare și face față sentimentelor vocabularul
de a face față sentimentelor
sentimentelor • Completarea • 4 săptămâni
caietului de lucru
pe Terapie
Rațional
Emoțională și îl
va prezenta la
grupul de
prevenire a
recăderii
Social

realizare
• Lipsa unui • Integrarea în grupul de • Încurajarea • 1 săptămână

sprijin suport AA participării
emoțional și zilnice la
social pentru grupurile AA
• Dezvoltarea de abilități
menținerea • Includere în • 3 săptămâni
sociale
abstinenței și grupul de
dificultăți în consiliere
• 4 săptămână
relațiile intra- • Încurajarea
familiale alegerii unui naș • 1 săptămână
• Crearea unui mediu • Exersarea

familial suportiv pentru abilitățior sociale
recuperare
• 6 săptămâni
• Scrierea unei
scrisori către
părinți și citirea
67
ei în grupul de
consiliere
• 3 săptămâni
• Încurajarea
participării
familiei la
grupurile Al- • 2 săptămâni
Anon
• Ședință comună
de consiliere cu
familia
Spiritual

realizare
• Lipsa unui • Urmarea unui program • Completarea și • 6 săptămâni

program spiritual prezentarea
spiritual pașilor 2 și 3 la
eficient Pentru grupul de
menținerea consiliere de grup
abstinenței • Încurajarea • 6 săptămâni
• Obținerea unui echilibru menținerii
între valorile ideale și cele legăturii cu
reale duhovnicul și
urmării
recomandării
acestuia
• 8 săptămâni
• Completarea
pasului 4 și 5 cu
consilierul
spiritual
68
Fizic

realizare
• Stil de viață • Stabilizarea din • Evaluarea stării • 1 săptămână

deteriorat punct de vedere de sănătate
datorită fizic
faptului că a • Îndeplinirea • Îndrumarea
locuit singur criteriilor de către o evaluare • 1 săptămână
în timpul acces în medicala

consumului comunitate generală în
• Optimizarea vederea intrării
stării de în comunitate
sănătate fizică • Încurajarea
efectuării unui • 2 săptămâni
control
oftalmologic și
obținerea
ochelarilor
• Încurajarea
renunțării la
• 3 săptămâni
fumat
• Încurajarea
monitorizării
stării de sănătate • 2 săptămâni
și urmarea unui
stil de viață
sănătos.
69
Mental

realizare
• Dificultăți de • Înțelegerea • Studierea cărții • 2 săptămâni

înțelegere și dependenței ca AA
acceptare a boală primară, • Completarea
• 1 săptămână
conceptului de cronică, testului Drinc,
boală al progresivă și hărții V și a
dependenței fatală schemei lui
Konrad
• Lipsa unui • Dezvoltarea • Punerea în • 1 săptămână
program stabil unui program practică a
de recuperare personal de programului de
recuperare 24 de ore
• Prevenirea • Completarea • 2 săptămâni
recăderii și celor trei cercuri

accesul la • Prezentarea • 4 săptămâni
înformațiile pasului 1 în
necesare grupul de
recuperării din consiliere
dependență • Efectuarea • 5 săptămână
inventarului
instrumentelor
de recuperare
• 1 săptămână
• Participarea la
grupul de
prevenire a
recăderii
Social

realizare
70
• Lipsa unei • Integrarea într- • Participarea • 1 săptămână
rețele sociale un mediu social zilnica la
pentru care încurajează grupurile AA
menținerea abstinența • Participare la
abstinenței • Ameliorarea activitățile • 1 săptămână
• Problemele relațiilor de derulate în

intra-familiale familie și cadrul centrului
cauzate de diminuarea de zi
dependență factorilor de risc • Alegerea unui
naș • 4 săptămâni
• Invitarea
copiilor la • 5 săptămâni
grupul Al-Anon
și ACA.
Spiritual

realizare
• Lipsa unui • Dezvoltarea • Alegerea unui • 5 săptămâni

program unui program îndrumător
spiritual spiritual spiritual
eficient în • Efectuarea pașilor
recuperarea 2 și 3 și • 4 săptămâni
din prezentarea lor în

dependență grupul de studiu.
71
Fizic

realizare
• Deteriorarea • Stabilizarea din • Evaluarea stării • 1 săptămână

sănatății punct de vedere de sănătate
fizic • Încurajarea de a
• 2 săptămâni
• Optimizarea renunța la fumat
sănătății • Încurajarea
monitorizării • 2 săptămâni
stării de sănătate
• Urmarea unui stil • 3 săptămâni
de viață sănătos
• Mâncatul • Reducerea • Încurajarea de a • 2 săptămâni
compulsiv de cantității de participa la
dulciuri dulciuri grupurile OA
Mental

realizare
• Lipsa • Dezvoltarea • Studierea terapiei • 3 săptămâni

capacității de a- unui program rational
și păstra calmul personal de emoționale
liniștire privind
managementul
furiei
• Prevenirea
• Studierea
pierderii • 3 săptămâni
procesului A-B-C
controlului
cauzate de
• Monitorizarea
mânie
stărilor printr-un
• 1 săptămână
72
inventar al
sentimentelor
care trebuie
completat zilnic
Social

realizare
• Dificultățile • Ameliorarea • Inserarea • 4 săptămâni

intra-familiale relațiilor de membrilor
familie familei în
grupurile Al-
Anon și ACA
• Diminuarea
• Informarea • 3 săptămâni
factorilor de
familiei asupra
risc
codepeneței și
dependenței
Spiritual

realizare
• Lipsa unui • Dezvoltarea • Alegerea unui • 6 săptămâni

program unui program îndrumător
spiritual spiritual spiritual
eficient în
recuperarea din • 5 săptămâni
• Efectuarea
dependență
pașilor 2 și 3 și
prezentarea lor în
grupul de studiu
al pașilor
4. Instrument pentru evaluare inițială
73
Numele clientului:_______________________________________________________________
Telefon: ______________________________________________________________________
Data nașterii: __________________________________________________________________
Adresa: _______________________________________________________________________
Cum a auzit de program: _________________________________________________________
Problema prezentată: ____________________________________________________________
______________________________________Bio_____________________________________
1. Înfățișare____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Stare fizică (trecută, prezentă, istoria internarilor la spital)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Are asigurare medicală _______________________________________________________
4. Medic de familie / medic curant ________________________________________________
5. Medicație (ce fel, cu rețetă/fără, dozaj, etc)
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
6. Vedere ( permite cititu, cu/fără ochelari) _______________________________________
7. Istoricul sevrajului – simplu/complicații (DT, convulsii, halucinații, spitalizări)
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
8. Mobilizare (se poate deplasa spre centru) ______________________________________
9. Alte complicații care să îi afecteze recuperarea din dependențe
_____________________________________________________________________________
_____________________________Istoria dependenței_________________________________
10. Când a consumat prima fata? ________________________________________________
11. Primul episod de abuz? ____________________________________________________
12. Progresia consumului/comportamentului (frecvență, cantitate, consecințe)
• 10-15 ani
__________________________________________________________
• 15-20 ani
__________________________________________________________
• 20-30 ani
__________________________________________________________
• 30-40 ani
__________________________________________________________
• 40-60 ani
__________________________________________________________
74
13. Încercări de control/reducere/stopare a consumului (a încercat să bea mai puțin sau mai rar,
sa bea mai puțină tărie, etc)? ___________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
14. Istoria tratamentului și a recăderii (tipuri de tratament, perioade de abstinență, dinamica
recăderii, psihoterapie, alte programe) ___________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
15. Ultimul episod de consum _____________________________________________________
16. Alte adicții/comportamente compulsive __________________________________________
17. Are în familie persoane care consumă sau sunt dependente?
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
______________________________________Psiho___________________________________
18. Funcționare cognitivă (înțelege conceptele prezentate, e coerentă, are un discurs fluent, se
concentrează pe subiect, are o memorie bună, comunică eficient, etc)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
19. Percepția de sine (sentimentul propriei valori, are scop în viață, sentimentul autoeficacității,
încredere în șansele de reușită)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
20. Dispoziții emoționale generale (în cea mai mare parte a timpului, perosana simte anxietate,
iritabilitate, depresie, mânie, atitudine antisocială, detașare, neimplicare, frustrare,
resentimente, durere, vinovăție, rușine) __________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
21. Motivația pentru recuperare/schimbare (intrinsecă/extrinsecă, de ce își dorește)
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
22. Încercări de a-și face rău (gânduri de sinucidere/intenții/plan/tentative trecut/prezent,
supradoze, accidentale/intenționate, spitalizări/medicație/diagnostic)
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
23. Detalii despre ultima tentativă
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
75
24. Are un plan în prezent de a-și face rău/alte încercări de a evada?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_____________________________________Socio____________________________________
25. Istoricul relațiilor (căsătorit, concubinaj, divorțat, văduv, copii)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
26. Familia (componență, calitatea relației, unde locuiesc, nr. de telefon)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
27. Relații semnificative (prieteni, vecini, colegi)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
28. Condiții de locuit (locuință proprie/chirie, stabilă/temporară, cu cine îparte spațiul, încălzire,
apă, iluminat, apă, achitarea responsabilităților)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
29. Educație/pregătire profesională
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
30. Situație profesională (loc de muncă prezent/fost, de cât timp e angajat/nu lucrează, motivele
pierderii locului de muncă, dificultăți profesionale)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
31. Venituri (cuantum salariu/pensie/ajutor social, coontract de muncă determinat/nedeterminat,
venituri la negru, datorii, venituri familiale)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
32. E în evidența altor instituții? Care?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
33. Situație legală (arestări, faptă, condamnări, sentință cu executare/supraveghere)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
34. A condus vreodată sub influența alcoolului/drogurilor/medicamentelor sau a fost în mașina
unui șofer intoxicat? Care au fost consecințele?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
76
35. Cerințe supraveghere (durata, activități, consecințe)
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
36. Consilier probațiune
__________________________________________________________________________
___________________________________Spiritual____________________________________
37. Religia/confesiunea___________________________________________________________
38. Practică religioasă (merge la biserică/se roagă) __________________________________
39. Are confesor/apropiat față de cineva din biserică? Cine? _____________________________
40. Obstacole __________________________________________________________________
41. Intervenție (programarea unei întâlniri) sau se recomandă trimiterea la:
___________________________________________________________________________
42. Data anticipată a finalizării furnizării de servicii ____________________________________
43. Sarcini de lucru _____________________________________________________________
___________________________________________________________________________
44. Recomandări________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
77
5. Ghid de interviu
- Introducere
- Care este problema pentru care ați venit la acest centru?
- Cum puteți descrie starea dvs. de sănătate fizică, atât din prezent cât și din trecut?
- Urmați un tratament medicamentos?
- În ce etapa au început să apară primelele semne ale dependenței?
- Puteți descrie momentul în care ați început să consumați alcool/droguri?
- Cum a evoluat consumul pe parcursul anilor?
- Când ați observat că alcoolul/drogurile încep să devină o problemă?
- Prin ce metode ați încercat să tineți sub control dependența?
- Ce simptome ați avut când ați încercat să vă lăsați?
- Cum ați reacționat la primele recăderi?
- Cum a decurs până în prezent procesul recuperării?
- Ce fel de tratamente ați urmat?
- Puteți exemplifica ce vă motivează să rămâneți abstinent?
- Cum ați putea descrie starea generală de dispoziție?
- Ați avut vreodată intenția de a vă face rău?
- Cum este relația cu alți membrii ai familiei?
- Ce rol a avut familia în procesul recuperării?
- Ce alte relații semnificative există?
- Care sunt condițiile de locuit?
- Cum este atmosfera la locul de muncă?
- Există o relație între dumneavoastră și o putere spirutuală?
- Cum o puteți exemplifica?
- Ce așteptări aveți în ceea ce privește procesul recuperării?
- Concluzii
78
6. Grilă de observație individuală
Comportament Da Nu
Atent la subiect
Deschis la discuţie
Închis în sine
Fire analitică
Îngrijit
Contact vizual
Limbaj vulgar
Este certăreț
Cere sfaturi / alternative
Acceptă critică
Este critic
Se consideră superior celorlalți
Dă vina pe alții
Vorbește deschis
Îi este jenă să vorbească despre

trecut
Schimbă subiectu când nu vrea

să vorbească despre ceva
Crede în recuperare
79
7. Grilă de observație grup
Comportament Da Nu
Membrii ajung la timp
Se întârzie
Se respectă regulile grupului
Se participă la activități
Cineva cere ajutor
Se oferă ajutor
Membrii se sprijină reciproc
Se vorbește pe lângâ subiect
Se vorbește în timp ce vorbesc alții
Apar conflicte
Se mediază conflictele
Se fac glume
Se râde
Se plânge
Se țipă
Se folosește telefonul
80
8. Handout despre grupul de suport şi grupul de consiliere
81
9. Handout despre negare
82
10. Handout despre dezvoltarea unui plan personal de recuperare
83
11. Handout despre sindromul emoțional
84
85
86
87
12. Handout despre valori
88
89
13. Handout „Copilul rege și copilul speriat”
90
91
92
14. Chestionar despre reacția la conflicte
Propozițiile de mai jos reprezintă diferite tipuri de strategii de rezolvare a conflictelor. Citiţi-le
pe fiecare cu atenţie. Folosind scala de evaluare de mai jos, indicaţi felul în care fiecare dintre ele
se potriveşte cu modul dvs. de a reacţiona în situaţii de conflict.
5 = foarte caracteristic pentru felul în care reacţionez la conflicte
4 = deseori e caracteristic pentru felul în care reacţionez la conflicte
3 = uneori e tipic pentru felul în care reacţionez la conflicte
2 = rareori e tipic pentru felul în care reacţionez la conflicte
1 = nu e deloc tipic pentru felul în care reacţionez la conflicte
___ 1. E mai uşor să te abţii decât să te retragi dintr-o ceartă.
___ 2. Dacă nu poţi să faci pe cineva să gândească ca tine, fă-l atunci să facă după cum gândeşti.
___ 3. Vorba dulce mult aduce.
___ 4. O mână spală pe alta.
___ 5. Hai să stăm şi să judecăm la rece!
___ 6. Când doi se ceartă, cel care tace primul e demn de laudă.
___ 7. Puterea contează mai mult decât dreptatea.
___ 8. Vorba blândă face ca lucrurile să alunece mai uşor.
___ 9. Mai bine să ai o coajă de pâine decât nicio firimitură.
___ 10. Adevărul e în ştiinţă, nu în opinia majorităţii.
___ 11. Cel care se luptă şi fuge trăieşte să mai lupte şi în altă zi.
___ 12. Învinge cel ce reuşeşte să îi facă pe duşmanii lui să fugă.
___ 13. Omoară-ţi duşmanii cu blândeţe.
___ 14. Un troc cinstit ţine cearta departe.
___ 15. Nici un om nu deține adevărul absolut, dar fiecare are câte o părticică.
93
___ 16. Stai departe de oamenii care nu-s de acord cu tine.
___ 17. Câmpurile de luptă sunt cucerite de cei care cred în victorie.
___ 18. Cuvintele blânde valorează mult şi costă puţin.
___ 19. Dinte pentru dinte.
___ 20.Doar cel care e dispus să renunţe la monopolul asupra adevărului poate să profite de pe
urma adevărului altora.
___ 21. Evită-i pe oamenii certăreţi pentru că vor reuși să-ţi amărască ziua.
___ 22. Cel care refuză să plece îi face pe alţii să plece.
___ 23. Cuvintele bune asigură armonia.
___ 24. Un dar în schimbul altuia leagă prietenii de durată.
___ 25. Adu-ți conflictele la lumină şi priveşte-le drept în faţă; doar atunci vei descoperi cea mai
bună soluţie.
___ 26. Cel mai bun mod de a rezolva un conflict e să îl eviţi.
___ 27. Pune piciorul în prag atunci când vrei să intri.
___ 28. Blândeţea va doborî mânia.
___ 29. Mai bine să primeşti o parte din ce vrei decât nimic.
___ 30. Deschiderea, onestitatea şi adevărul vor muta munţii.
___ 31. Nimic nu e atât de important încât să merite să lupţi pentru el.
___ 32. În lume sunt două feluri de oameni: învingători și învinşi.
___ 33. Când cineva aruncă după tine cu pietre, aruncă după el cu bumbac.
___ 34. Dacă fiecare face un pas înapoi, se poate ajunge la o înţelegere.
___ 35. Găseşti adevărul doar dacă sapi mereu după el.
94
Stabilirea scorului personal:
A B C D E
1. ___ 2. ___ 3. ___ 4. ___ 5. ___

6. ___ 7. ___ 8. ___ 9. ___ 10. ___
11. ___ 12. ___ 13. ___ 14. ___ 15. ___
16. ___ 17. ___ 18. ___ 19. ___ 20. ___
21. ___ 22. ___ 23. ___ 24. ___ 25. ___
26. ___ 27. ___ 28. ___ 29. ___ 30. ___
31. ___ 32. ___ 33. ___ 34. ___ 35. ___
Total ___ Total ___ Total ___ Total ___ Total ___
Strategia de rezolvare a conflictelor
Fiecare om are un alt mod de a-şi rezolva problemele, aşa cum a învăţat în copilărie sau pe
parcurs. Dar tocmai pentru că e un mod învăţat de a ne purta, e şi ceva ce putem schimba…
Când eşti implicat într-un conflict sunt două lucruri pe care să le iei în considerare:
1. Să îţi atingi obiectivele personale – ai un conflict pentru că tu ai un scop care e în conflict

cu scopul altcuiva. Scopul tău poate să fie mai mult sau puţin important pentru tine.
2. Să păstrezi o relaţie bună cu cealaltă persoană – nu poţi să te rupi de oameni.
Cum reacţionezi tu ?
Ţestoasa (Retragerea!): ţestoasele se retrag în carapacea lor pentru a evita conflictele. Ele
renunţa la scopurile personale şi al relaţii. Se feresc de probleme care nasc conflicte şi de
persoanele cu care sunt în conflict. Ţestoasele cred că nu are nici un rost să încerci să rezolvi
vreun conflict. Se simt neajutorate. Cred că e mai uşor să te retragi – fizic şi emoţional – decât să
faci faţă unui conflict.
Rechinul (Forţa): rechinii încearcă să îi convingă prin forţă pe oponenţii lor să le accepte
soluţia la conflict. Scopurile lor sunt foarte importante pentru ei, relaţiile mai puţin. Vor să îşi
95
atingă scopurile cu orice cost. Nu le pasă de nevoile celorlalţi. Nu le pasă dacă ceilalţi îi iubesc
sau acceptă. Rechinii cred că orice conflict se încheie când unul câştigă şi altul pierde. Vor să
câştige. Victoria le oferă un sentiment de mândrie şi reuşită. Încearcă să câştige prin atac, putere,
forţă, intimidarea altora.
Ursuleţul (Blândeţea): ursuleţii de pluş cred că relaţia e cea mai importantă; scopurile mai
puţin. Cred că conflictul ar trebui evitat pentru a fi acceptat şi plăcut de ceilalţi, ar trebui evitat în
favoarea armoniei. Cred că oamenii nu pot discuta despre conflicte fără să le afecteze relaţia. Ei
spun „renunţ la ce vreau şi te las să fie cum vrei tu, numai să îţi placă de mine.”
Vulpea (Compromisul): ele sunt cam la fel de preocupate de scopuri şi de relaţii. Ele caută
compromisul: renunţă la o parte din ce vor şi îi conving pe ceilalţi să renunţe la o parte din vor
ei. Ele caută o soluţie la conflict astfel încât toţi să câştige ceva – calea de mijloc între două
extreme. Sunt gata să renunţe la o parte din scopuri şi relaţii pentru ca toţi să câştige.
Bufniţa (Confruntarea): îşi preţuiesc scopurile şi relaţiile; ele văd conflictele ca probleme ce
trebuie rezolvate şi caută o soluţie care să realizeze atât scopurile lui, cât şi ale celorlalţi. Caută
conflictul ca mod de a îmbunătăţi relaţia prin reducerea tensiunii între două persoane. Prin
căutarea unei soluţii care să le satisfacă şi pe ele şi pe ceilalţi, bufniţele îşi păstrează relaţiile. Nu
sunt mulţumite până când nu găsesc soluţia care să realizeze toate scopurile – şi brânza, şi capra,
şi varza…. Nu sunt mulţumite până când tensiunile şi sentimentele negative nu sunt complet
rezolvate.
96

Precesualitatea Terapiei in Cadrul Modelului Terapeutic in Adictii Minnesota

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Precesualitatea Terapiei in Cadrul Modelului Terapeutic in Adictii Minnesota

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA BABEȘ BOLYAI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Specializarea: Asistență socială

PROCESUALITATEA TERAPIEI ÎN CADRUL

Coordonator științific Absolvent

Lector, Doctor Universitar, Cristina Golgoțiu

Partea 1: Fundamentarea teoretico-metodologică și designul proiectului de cercetare -

Capitolul 1: Precizări introductive .................................................................................................... 5

1.1. Problematica abordată și scopul lucrării ................................................................................ 5

1.2. Importanța, actualitatea și oportunitatea proiectului ............................................................. 5

1.3. Motivație și implicare personală............................................................................................ 6

Capitolul 2: Fundamentarea teoretico-metodologică a proiectului ............................................ 7

2.1. Definirea conceptelor relevante temei alese ............................................................................ 7

2.1.2. Clasificarea dependenței ..................................................................................................... 10

2.1.3. Situația alcoolismului, a consumului de droguri și a jocurilor de noroc în România în

2.2. Încadrări paradigmatice și teorii științifice relevante ............................................................. 12

2.3. Prevenție, terapie, reabilitare și consilierea în adicții ............................................................ 13

2.4. Modelul Minnesota ................................................................................................................ 17

2.4.1. Recuperarea la nivel individual și familial din perspectiva bio-psiho-socio-spirituală ...... 19

2.4.1.1. Axa biologică ................................................................................................................... 19

2.4.1.2. Axa psihologică................................................................................................................ 20

2.4.1.3. Axa socială ....................................................................................................................... 21

2.4.1.4. Axa spirituală ................................................................................................................... 22

Capitolul 3: Prezentarea designului metodologic al cercetării-acțiune participativă ............. 24

3.1. Problematica abordată și scopul lucrării ................................................................................ 24

3.2. Localizare, context și organizare a proiectului de cercetare-acțiune participativă ................ 24

3.3. Interogații de cercetare şi obiective de cercetare ................................................................... 24

3.4. Obiective în intervenție .......................................................................................................... 25

3.5. Populația cercetată și loturile de subiecți investigate în cercetare ......................................... 25

3.6. Grupul țintă ............................................................................................................................ 26

3.7. Metode și instrumente utilizate în procesul de cercetare ....................................................... 28

3.8. Metode și instrumente utilizate în procesul de acțiune/intervenție ........................................ 28

Partea 2: Prezentarea rezultatelor obținute în proiectul de cercetare-acțiune participativă. 30

Capitolul 4: Prezentarea rezultatelor cercetării acțiune participativă la nivel de grup prin

4.1. Săptămâna 1 ........................................................................................................................... 30

4.2. Săptămâna 2 ........................................................................................................................... 31

4.3. Săptămâna 3 ........................................................................................................................... 32

4.4. Săptămâna 4 ........................................................................................................................... 35

4.5. Săptămâna 5 ........................................................................................................................... 36

4.6. Săptămâna 6 ........................................................................................................................... 38

4.7. Săptămâna 7 ........................................................................................................................... 39

4.8. Săptămâna 8 ........................................................................................................................... 42

4.9. Săptămâna 9 ........................................................................................................................... 44

4.10. Săptămâna 10 ....................................................................................................................... 46

4.11. Evaluarea rezultatelor cercetare-acțiune participativă ......................................................... 50

Capitolul 5: Prezentarea studiilor și intervențiilor de caz la nivel individual ....................... 52

5.1. Studiu și intervenție de caz 1.................................................................................................. 52

5.1.1. Caracteristici personale și socio demografice ..................................................................... 52

5.1.2. Diagnosticul și istoricul problemei ..................................................................................... 52

5.1.3. Situația actuală a subiectului ............................................................................................... 53

5.1.4. Concluzii și aprecieri de fond.............................................................................................. 54

5.2. Studiu și intervenție de caz 2.................................................................................................. 54

5.2.1. Caracteristici personale și socio-demografice ..................................................................... 54

5.2.2. Diagnosticul și istoricul problemei ..................................................................................... 55

5.2.3. Situația actuală a subiectului ............................................................................................... 55

5.3. Studiu și intervenție de caz 3 ................................................................................................. 56

5.3.1. Caracteristici personale și socio-demografice.................................................................... 56

5.3.2. Diagnosticul și istoricul problemei ..................................................................................... 56

5.3.3. Situația actuală a subiectului ............................................................................................... 58

5.3.4. Concluzii și aprecieri de fond ............................................................................................. 58

Partea 3: Prezentarea concluziilor ............................................................................................... 59

Capitolul 6: Evaluarea și valorificarea rezultatelor obținute ................................................... 59

6.1. Limitele cercetării-acțiune particiativă .................................................................................. 59

6.2. Concluzii sintetice de ansamblu în planul cercetării-acțiune participativă ............................ 59