Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ
pentru obţinerea gradului didactic I
Coordonator ştiinţific,
Lect. Univ. Dr. Cristina Bălaș-Baconschi
Candidat,
Prof. psihoped. Burduhos Victoria-Onița
Cluj-Napoca
Seria 2015-2017
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ
pentru obţinerea gradului didactic I
Coordonator ştiinţific,
Lect. Univ. Dr. Cristina Bălaș-Baconschi
Candidat,
Burduhos Victoria-Onița
Cluj-Napoca
Seria 2015-2017
Subsemnatul (a) ___________________________________________________,
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
elaborată de _____________________________________________________________
Numele şi semnătura:
________________________
________________________
Data: _____________
1
4.5.4. Scală pentru cooperare și interacțiune socială (Anexa 4) ......................................................35
4.5.5. Testul sociometric ..................................................................................................................35
4.5.6. Fișă de observație comportamentală (Anexa 5) ....................................................................37
4.6. Procedura utilizată ..........................................................................................................................37
4.7. Prezentarea programului de intervenţie psihopedagogică .............................................................37
CAPITOLUL V. STUDII DE CAZ .....................................................................................................................45
5.1. Studiu de caz nr. 1 ......................................................................................................................45
5.2. Studiu de caz nr. 2 ......................................................................................................................55
5.3. Studiu de caz nr. 3 ......................................................................................................................65
5.4. Studiu de caz nr. 4 ......................................................................................................................75
5.5. Studiu de caz nr. 5 ......................................................................................................................85
5.6. Studiu de caz nr. 6 ......................................................................................................................95
CAPITOLUL VI. CONCLUZII ŞI PERSPECTIVE ..............................................................................................109
Bibliografie .....................................................................................................................................................
Anexe .............................................................................................................................................................
2
INTRODUCEREA ŞI MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI
Perioada copilăriei este dificilă deoarece în viaţa copiilor se produc însemnate schimbări
atât pe plan social cât şi afectiv. Emoţiile şi sentimentele lui însoţesc manifestăriile acestuia,
chiar dacă este vorba de joc, cântec, de activităţi instructiv-educative, de realizarea sarcinilor
primite din partea adulţilor. Ele ocupă un loc important în viaţa copilului şi exercită o puternică
influenţă asupra conduitei lui sociale.
Educația socio-emoţională cuprinde toate activităţile de învăţare prin care elevii pot să
dobândească experienţe individuale de comportare, formându-şi astfel competenţe emoţionale şi
sociale. Este vorba aici, de dobândirea abilităţilor emoţionale, adică înţelegerea, exprimarea şi
reglarea emoţiilor şi dobândirea abilităţilor sociale, precum iniţierea şi menţinerea relaţiilor şi
integrarea într-un grup.
Cercetarea a pornit de la ideea că, toţi ne dorim să contribuim la creşterea şi educarea
unor copii sănătoşi, echilibraţi emotional şi integraţi social. La vârsta şcolară, copiii au nevoie de
noi, mai mult ca oricând, pentru a învăţa cum să stabilească şi să menţină relaţiile cu ceilalţi, cum
să rezolve diferite situaţii sociale conflictuale, cum să-şi trăiască sănătos emoţiile de tristeţe,
frică, teamă, furie fără să-i rănească pe cei din jur. Copiii învaţă de multe ori din ceea ce facem
noi adulţii, profesorii, părinţi, observând şi imitând comportamentele noastre, ceea ce ar trebui să
ne responsabilizeze.
Studiile arată că elevii cu deprinderi sociale insuficient dezvoltate au probleme de
învăţare (performanţe scăzute, inadaptare la cerinţele şcolii), probleme comportamentale
(agresivitate, abandon şcolar, dificultăţi de integrare într-un grup, respingerea celorlalţi, izolarea),
probleme emoţionale (depresia, anxietatea) sau lipsa încrederii în forţele proprii. Dificultăţile
elevilor în monitorizarea şi interpretarea emoţiile celorlalţi reduc calitatea şi frecvenţa
performanţelor şcolare, generând de asemenea tulburări de comportament, în cele din urmă, o
inadaptare socială.
Astfel, se impune utilizarea unor strategii de educaţie cu scopul de a eficientiza procesul
de integrare al elevilor în societate, prin îmbunătăţirea imaginii de sine a acestora, strategii care
oferă elevilor alternative pozitive de combatere a comportamentelor indezirabile.
3
Dramatizarea, în școlile speciale este o metodă destul de puțin utilizată, deoarece se
bazează pe spontaneitate, pe capacităţile cognitive ale elevilor, pe capacitatea de a-și exprima
liber trăirile, ideile, chiar daca o fac utilizând texte gata construite.
În acest sens, motivaţia care stă în spatele lucrării de faţă este de a facilita dezvoltarea
abilităţilor sociale şi emoţionale în cazul elevilor cu dizabilităţi intelectuale prin implementarea
unui program educativ bazat pe dramatizare în scopul unei mai bune integrări la mediul şcolar,
social şi familial.
Aşadar elementul de noutate al lucrării de faţă îl constituie introducerea jocului de rol, a
dramatizării la copiii cu dizabilitate intelectuală, prin care am urmărit reducerea problemelor de
comportament, adaptarea la realităţile cotidiene şi de interrelaţionare, o mai bună dezvoltare a
capacităţilor şi deprinderilor emoţionale, rezultând astfel o adaptare la cerinţele societăţii
actuale.
4
CAPITOLUL I. DIZABILITATEA INTELECTUALĂ
5
Pentru a se realiza o evaluare validă trebuie observate diferențele la nivelul
comunicării, la nivelul senzorial, motor și comportamental, luându-se în considerare varietatea
lingvistică și culturală.
Subiecții cu dizabilitate intelectuală pe lângă deficitele manifestate dețin și abilități
dezvoltate la nivel mediu sau normal care pot să stea la baza recuperării prin intervenții
terapeutice specializate
Identificarea pierderilor sau deficitelor persoanelor cu dizabilitate intelectuală poate
conduce la stabilirea tipului de intervenție corespunzător.
Asigurarea unui suport pe o perioadă determinată de timp conduce la îmbunătățirea
funcționării persoanei cu dizabilitate intelectuală.
6
abilităților conceptuale, sociale și practice care au fost învățate și folosite de o persoană pe
parcursul vieții.
În primul rând limitările semnificative la nivelul comportamentului adaptativ, la care
se adaugă limitările în funcționarea intelectuală înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, definesc
acest tip de dizabilitate.
În al doilea rând, sunt importante scorurile în ceea ce privește comportamentul
adaptativ în termeni de limitări semnificative la nivelul abilităților conceptuale, sociale și
practice.
În al treilea rând, constructul de comportament adaptativ oferă un cadru de referință
atât pentru graficul dezvoltării abilităților adaptative, cât și pentru stabilirea scorurilor
educaționale și de reabilitare.
În al patrulea rând comportamentul adaptativ este esențial pentru înțelegerea
funcționării umane. Greenspan și Frandfield (1992) susțineau faptul că dizabilitatea intelectuală
se măsoară în termeni de competență socială, norme sociale, adaptabilitate la mediu, strategii de
coping pentru cerințele vieții cotidiene și adaptarea socială.
Schalochk (1999) împreună cu Thompson, McGraw și Bruininks au realizat diferite studii
factoriale în urma cărora au evidențiat patru factori constanți ai comportamentului adaptativ:
a) Competențe fizice sau motorii care implică abilități motorii fine și grosiere, abilități
de hrănire și de utilizare a toaletei.
b) Abilități conceptuale precum limbajul expresiv și receptiv, abilități de citire și scriere,
utilizarea banilor.
c) Abilitățile sociale, precum prietenia, interacțiunile cu ceilalți, participarea socială,
înțelegerea și raționamentul.
d) Abilitățile practice, precum îmbrăcatul, spălatul, prepararea mâncării. (Roșan și
Bălaș-Baconschi, 2015)
7
1.1.2. Prevalența
Clasificarea dizabilității intelectuale are drept țintă: finanțarea, cercetarea, furnizarea unor
servicii necesare pentru recuperarea persoanelor cu dezabilitate intelectuală și de asemenea,
stabilirea principalelor caracteristici ale lor si a mediului din care provin. (Roșan și Bălaș-
Baconschi, 2015)
8
Pentru o clasificare multidimensională a dizabilității, AAIDD în 2010 propune realizarea
acesteia bazându-se pe capacitățile intelectuale ale subiectului, comportamentele adaptative,
mediul și intensitatea nevoii de suport și asistență.
S-a realizat o clasificare a nivelurilor de sprijin, în funcție de intensitatea nevoii de suport
a persoanelor cu dizabilitate intelectuală și anume:
Intermitent – se referă la faptul că, persoana cu dizabilitate are nevoie de ajutor
periodic, mai ales în momentele de criză.
Limitat – cuprinde un suport consecvent, care nu necesită mult personal de
specialitate.
Extensiv – suportul este necesar persoanei zilnic în anumite medii.
Pervaziv – acest suport are la bază implicarea unui număr mai mare de specialiști și
care trebuie oferit permanent, constant.
DSM-5 a realizat cea mai recentă clasificare a nivelurilor de severitate pentru
dizabilitatea intelectuală pe cele trei domenii (conceptual, social și practic):
9
Aceste personae necesită ajutor în domeniul deciziilor privind îngrijirea medicală și în domeniul
juridic, în privința orientării vocaționale și familiale. (Roşan şi Bălaş-Baconschi, 2015)
10
Domeniul social - Limbajul verbal al acestor persoane este unul limitat atât în
privința vocabularului cât și a elementelor gramaticale. Vorbirea cuprinde cuvinte izolate sau
propoziții, putând fi îmbunătățită prin metode augmentative. Limbajul este folosit mai mult
pentru comunicarea socială, decât pentru oferirea de explicații și e orientat spre evenimentele
zilnice și aspectul lor concret. Indivizii înțeleg vorbirea simplă și comunicarea gestuală, iar
relațiile cu membrii familiei sunt o sursă de plăcere și sprijin.
Domeniul practic - Persoanele cu dizabilitate intelectuală severă au nevoie de sprijin
în toate activitățile zilnice, inclusiv servirea mesei, îmbrăcat, toaletă și igienă personală. Ele nu
pot lua decizii responsabile cu privire la binele propriu sau al altora. La vârsta adultă, necesită
suport constant și asistență pentru participarea la sarcini domestice, recreative. Pentru achiziția
unor abilități este nevoie de training îndelungat și suport permanent, putând să apară
comportamente dezadaptative, inclusiv auto-mutilatorii. (Roşan şi Bălaş-Baconschi, 2015)
11
1.2. Etiologia
Conform lui Păunescu şi Muşu (1997) cele mai frecvente cauze sunt: factori de ordin
biologic, ereditari, genetici (abateri cromozomiale, sindroame datorate unor deficienţe specifice
ale genelor, dismetaboliile, disendocriniile, anomaliile craniene), factori ecologici (prenatali- boli
infecţioase şi boli umorale, perinatali - traumatisme obstreticale şi postnatali -
meningoencefalitele) şi factori psihosociali (mediul familial nefavorabil, carenţe afective şi
educative, factori socio-culturali cu rol determinat etc). (Păunescu şi Muşu, 1997)
Conform DSM-5, etiologia prenatală cuprinde sindroamele genetice, tulburările
metabolice innăscute, malformațiile cerebrale, bolile materne și influențele nocive din mediu.
Cauzele perinatale se referă la posibilele evenimente legate de travaliu și naștere, care pot
duce la encefalopatie neonatală.
Cauzele postnatale includ leziuni ischemice date de hipoxie, traumatismele craniene,
infecțiile, tulburările demielinizante, spasme infantile, deprivarea socială cronică severă,
sindroamele metabolice toxice și intoxicațiile cu mercur sau plumb. (Roșan și Bălaș-Baconschi,
2015)
12
CAPITOLUL II. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOȚIONALĂ LA ELEVII CU
DIZABILITATE INTELECTUALĂ
Studiile din domeniul educaţional arată că deprinderile sociale insuficient dezvoltate sunt
asociate cu:
problemele de învăţare - performanţe scăzute, inadaptare la cerinţele şcolii
problemele comportamentale - devianţa şi delincvenţa juvenilă, agresivitate, violenţă,
abandon şcolar, dificultăţi de integrare într-un grup, respingerea celorlalţi, izolarea, etc.
problemele emoţionale - depresia, anxietatea sau lipsa încrederii în sine.
Dificultăţile pe care elevii cu dizabilităţi intelectuale le au şi anume: de a monitoriza şi
interpreta emoţiile celorlalţi reduc calitatea şi frecvenţa performanţelor şcolare, generează
tulburări de comportament social şi conduc în cele din urmă la inadaptare socială, de aceea
introducerea unor programe de educaţie emoţională şi comportamentală în învăţământul special
şi integrarea lor în curriculum prin introducerea unui opţional sau în activităţile de terapie din
cadrul orelor de după amiază. Acest lucru poate oferi elevilor şansa de a-şi îmbunătăţi abilităţile
de gândire critică, sentimentul de autoeficienţă, capacitatea de a-şi controla impulsurile şi
abilitatea de a descifra corect emoţiile celorlalţi şi de a le răspunde corespunzător.
Din punct de vedere social copiii cu dizabilităţi intelectuale prezintă dificultăţi în:
comunicarea interpersonală (ascultare activă, comunicare verbală/ nonverbală/
paraverbală, feedback, asertivitate, empatie)
iniţierea, menţinerea şi finalizarea a unei relaţii (prieteni, familie, colegi, etc.)
împărtăşirea experienţelor
rezolvarea şi negocierea conflictelor
colaborare şi lucru în echipă, cooperare cu alţii
toleranţă şi acceptare a diversităţii (diferenţe de opinii)
oferirea şi primirea de complimente
căutarea şi oferirea de ajutor/suport social
integrare în grup
13
În contextul actual, educaţia emoţională se înscrie pe o axă prioritară de dezvoltare a
dimensiunii axiologice a individului, fiind o latură fundamentală în construcţia caracterului şi a
întregii sale personalităţi.
Factorul declanşator al acţiunii educative, cadrul didactic reprezintă variabila cea mai
importantă responsabilă pentru realizarea în clasă a unui mediu propice pentru dezvoltarea
emoţională şi socială a elevilor cu dizabilităţi intelectuale.
Pregătirea profesională, deschiderea, empatia, asertivitatea, identificarea, înţelegerea
propriilor emoţii şi sentimente şi asumarea lor, sunt abilităţi necesare unui cadru didactic,
constituind un prim pas către implementarea în şcoli a programelor menite să contribuie la
dezvoltarea emoţională şi socială a elevilor.
Există studii care atestă faptul că unii copii devin adulţi mai bine realizaţi din punct de
vedere profesional şi al relaţiilor sociale. Iar pe de altă parte, alţi copii cu un bagaj educaţional
performant, competent şi rezultate şcolare foarte bune nu reuşesc să aibă prieteni, nu sunt
mulţumiţi de cariera lor, de viaţa personală, suferă depresii şi sunt nefericiţi.
Ceea ce face diferenţa este un anumit nivel de dezvoltare al abilităţilor sociale şi
emoţionale, ceea ce specialiştii au denumit inteligenţa emoţională.
Inteligenţa emoţională după Mayer şi Salovey (1990, 1993) reprezintă abilitatea de a
percepe corect emoţiile şi de a le exprima, abilitatea de a genera sentimente, de a cunoaşte şi
înţelege emoţiile.
Reuven Bar-On, în anul 1992, a stabilit componentele inteligenței emoționale grupate astfel:
14
- testarea realității;
- flexibilitate.
Controlul stresului - toleranța la stres;
- controlul impulsurilor.
Dispoziţie generală - fericire şi optimism
În anul 1999, Jeanne Segal vorbeşte de patru componente ale inteligenței emoționale si
anume: conștiința emoțională, acceptarea, conștiința emoțională activă și empatia.
Conştiinţa emoţională cuprinde trăirea autentică aemoțiilor pe care le avem, încercând să
omitem deprinderile intelectuale datorită cărora avem tendința să gândim emoțiile.
Acceptarea presupune să ne asumăm responsabilitatea propriilor trăiri afective.
Conștientizarea emoțională înseamnă trăirea experienței prezente și nu ceea ce aparţine
trecutului, realizarea a tot ceea ce simți, cauza emoției, pentru a putea fi echilibrat, a gândi
limpede și a nu fi influențat de emoțiile din trecut.
Empatia se referă la abilitatea de a ne raporta la sentimentele și la nevoile celorlalți, fără a
renunța la propria experiență emoțională. Empatia presupune înțelegerea celuilalt, participarea la
problemele sale emoționale, fără a te implica în rezolvarea acestora.
Prin urmare, întreaga strategie didactică ar trebui să se axeze pe educarea emoţiilor, iar
tratarea diferenţiată a elevilor să însemne respectarea trăirilor şi sentimentelor fiecărui elev.
15
Tabel II.2. Clasificarea emoțiilor după D. Goleman
Mânia Tristeţea Frica Bucuria Iubirea Surpriza Dezgustul Ruşinea
Furia Supărarea Anxietatea Fericirea Acceptarea Şocul Dispreţul Jena
Resentimentul Mâhnirea Nevozitatea Uşurarea Prietenia Mirarea Aversiunea Supărarea
Exasperarea Îmbufnarea Preocuparea Mulţumirea Încrederea Detestarea Remuşcarea
În anul 1980, psihologul Robert Plutchik a creat "cercul emoţiilor", compus din opt emoţii
fundamentale şi opt emoţii complexe, formate din câte două emoţii fundamentale.
Emoţiile fundamentale pot fi observate pe cercul al doilea din imagine: bucurie,
încredere, frică, surpriză, tristeţe, dezgust, mânie, anticipaţie.
Emoţiile complexe sunt cele trecute pe fundal alb: optimism, dragoste, supunere,
înfiorare, dezaprobare, remuşcare, dispreţ şi agresivitate
Fig.1. Cercul emoțiilor după Robert Plutchik, 1980
16
Tabelul II.3. Principalele competenţe emoţionale
Se referă la abilitatea unui individ de a recunoaşte ceea ce simte (Saarni, 1999), fiind
component de bază a competenţei emoţionale. Imposibilitatea recunoaşterii mesajului transmis
de către ceilalţi oameni duce la apariţia unor dificultăţi în relaţiile sociale, de exemplu, un copil
poate avea probleme dacă nu recunoaşte furia de pe faţa unui coleg, ignorând-o şi continuând să-l
jignescă. Emoţiile oferă informaţii atât pentru persoana ce le trăieşte cât şi pentru cei din jurul
acesteia, cu care interacţionează.
În interacţiunile cu ceilalţi oameni e foarte importantă exprimarea adecvată a emoţiilor
pentru că, ajută la menţinere relaţiilor sociale şi asigură sănătatea emoţională a copilului.
Dacă în primii ani de viaţă, emoţia acţionează ca modalitate de semnalizare, asigurându-
ne supravieţuirea, cu cât trece timpul emoţiile modelează gândirea, atrăgând atenţia asupra
modificărilor importante ce se produc în interiorul nostru sau în mediul înconjurător, toate
acestea ducând la o mai bună adaptare.
17
La vârstă şcolară copilul cu dizabilităţi intelectuale este învăţat pentru început, să
denumeacă şi să recunoască emoţiile de bază: bucuria, furia, frica şi tristeţea. După ce şi le-a
însuşit, paleta de etichete verbale poate să fie mult mai amplă, putând fi incluse şi ruşinea,
vinovăţia sau jena.
Copiii cu dizabilitate intelectuală nu sunt capabili să vorbească despre ceea ce simt,
încearcă să-şi înţeleagă propriile emoţii şi să asculte ce spun alţii despre emoţiile lor, deoarece
limbajul emoţiilor are implicaţii semnificative în dezvoltarea emoţională a copilului.
Dunn, Hughes, 1998; Fabes et al., 1991 au observant o tendinţă interesantă la şcolari şi
anume, faptul că ei înţeleg mult mai bine cauzele emoţiilor negative decât a celor pozitive.
Înţelegerea emoţiilor de către şcolarii cu dizabilităţi este totuşi limitată.
Dinamica relaţiilor cu ceilalţi poate fi influenţată de modul în care copilul îşi exprimă
emoţiile. Elevii cu dizabilitate intelectuală pot avea dificultăţi comparativ cu cei valizi în
înţelegerea faptului că o persoană poate să nu-şi arate adevăratele sentimente pentru a proteja o
altă persoană, astfel cei valizi încep să folosească regulile de exprimare emoţională. (Banerjee,
1997; Cole, 1986). O dispoziţie emoţională pozitivă poate duce la o gândire optimistă, pe când
dispoziţia negativă generează pesimism.
Ontai & Thompson, 2002 au identificat o serie de elemente de realizare a conversaţiilor
care oferă baza înţelegerii emoţiilor:
descrierile folosite de adulţi (părinţi, profesori,etc.)
explicaţiile oferite copiilor cu privire la cauzele emoţiilor şi consecinţele lor
întrebările cu privire la modul în care au înţeles emoţiile
explicarea şi învăţarea strategiilor de management a emoţiilor.
B. Înţelegerea emoţiilor
18
emoţională. Aceasta cuprinde abilitatea de iniţiere, inhibiţie sau modulare a proceselor
fiziologice, a cogniţiilor şi a comportamentelor relaţionate cu emoţiile astfel încât, să fie atinse
scopurile individuale.
C. Reglarea emoţională
19
1.4.atitudini pozitive legate de școală
1.5.ieșirea din însingurare.
Competențele sociale de bază descrise în literatura de specialitate sunt:
inițierea/menținerea unei relații
integrarea în grup.
20
Adaptarea eficientă a copiilor la cerinţele din ce în ce mai complexe ale mediului sunt
asigurate de dezvoltarea optimă a competenţelor emoţionale şi sociale. Comportamentul social
este rezultatul unui proces de învăţare a ceea ce este valorizat de către societate; de exemplu,
faptul că salutăm sau ne prezentăm persoanelor necunoscute sunt considerate modalităţi
politicoase de a iniţia o interacţiune. Aceste comportamente ne ajută să atingem anumite scopuri,
în condiţiile în care ne permit să iniţiem şi să stabilim o relaţie cu altcineva.
Iniţierea şi menţinerea unei relaţii se referă la însuşirea unor comportamente esenţiale
pentru buna funcţionare a unei relaţii. Cercetările au arătat că, lipsa dezvoltării abilităţilor de
interacţiune pozitivă cu copii de aceeaşi vârstă este un predictor principal în apariţia problemelor
comportamentale şi de adaptare în adolescenţă şi la vârsta adultă; lipsa prietenilor determină
apariţia sentimentelor de singurătate sau chiar depresie.
Abilităţile sociale la şcolari duc la relaţii interpersonale adecvate acasă, la şcoală şi în alte
medii sociale, prieteni mai mulţi, note mai bune, încredere în sine, sănătatea emoţională.
Copiii cu dizabilitate intelectuală prezintă dificultăți în menţinearea relației elev-elev, dar
și în cea a relației profesor-elev în contextul școlar. Studiile actuale arată cum, copiii cu
dizabilităţi intelectuale au competențe sociale mai puține, care intervin asupra comportamentului,
și sunt prea puțin acceptați sau chiar respinși ca membri ai unei echipe. Dovezi despre conflictele
acestea există în alte cercetări care expun diferitele nivele ale stimei de sine specifice mai multor
grupuri de elevi cu dizabilităţi intelectuale.
O temă persistentă în istoria educației speciale este grija despre cum, în mod practic,
educația specială influențează statutul social și afectiv al copiilor cu dizabilităţi. Hendrick și
MacMillan (1987, 1988) observă faptul că eforturile de a stabili clase de calitate inferioară pentru
cei care învață mai încet la începuturile secolului 20 au avut la bază în general dorința de a
contracara experiența permanentă a eșecului cu care se confruntau acești elevi în clase normale.
Conform unei publicații școlare oficiale, „primul interes al unui profesor este acela de a
ajuta copilul să câștige încredere în el şi în propria abilitate în a face ceva bine” („Development
Schools and Classes”, 1926, p. 14).
Deficitele competențelor sociale sunt folosite drept criterii în identificarea și clasificarea
copiilor cu tulburări emoționale (SED, Forness & Knitzer, 1992; Skiba & Grizzle, 1991).
Cele două criterii cruciale specificate în Cursul de Educație a Copiilor cu Dizabilităţi
pentru clasificarea elevilor cu tulburări emoționale grave sunt:
incapacitate de a construi și de a menține o relație interpersonală satisfăcătoare cu
ceilalți colegi și cu profesorul
21
comportamente și atitudini emoționale neadecvate în circumstanțe normale.
Unul dintre motivele pentru care copiii cu dizabilităţi intelectuale sunt integrați în şcoli
special este acela că ei în anumite feluri nu ating aşteptările profesorilor. Standardele, așteptările
și nivelul de toleranță pe care le au profesorii față de comportamentul social al copiilor
influențează comportamentul acestora dar și interacțiunile dintre elevii din clasa (Hersh &
Walker, 1983).
De exemplu, elevii catalogați ca fiind mai deștepți sau mai competenți primesc mai multă
atenție din partea profesorilor, primesc mai multe oportunități să răspundă, mai multe laude, și
mai multe indicii verbale în timpul predării, decât elevii care sunt considerați de profesori mai
puțin competenți (Brophy & Good, 1986).
În plus față de expectanțele școlare, profesorii au și alte așteptări, standarde, și nivele de
toleranță pentru comportamentul social al copiilor în clasă. Majoritatea profesorilor consideră că,
un comportament social care indică o adaptare de succes este acela care:
- facilitează performanța școlară (de exemplu: atenția la profesor, rezolvarea cerințelor,
supunerea instrucțiilor profesorilor)
- marchează absența comportamentului care deranjează și care provoacă autoritatea
profesorului și care perturbă organizarea clasei (de exemplu: furatul, copiatul, sfidatul
profesorului) (Gresham & Reaschly, 1988, Hersh & Walker, 1983).
Pe scurt, majoritatea elevilor cu dizabilităţi intelectuale sunt considerați problematici
deoarece nu au o deschidere spre a fi învățați. Capacitatea de a te lăsa învățat reprezintă o
caracteristică a comportamentului social pe care Hersh și Walker au denumit-o ca pe un profil
comportamental model așteptat de toți profesorii.
Chiar de la intrarea în școală, copiii trebuie să negocieze două importante relații de
adaptare în comportamentul social: cu profesorul și cu ceilalți colegi (Walker, McConnell, &
Clark, 1985).
Relația cu profesorul reflectă întâlnirea dintre elev și solicitările pe care le impune
profilul comportamental model.
Relația cu ceilalți colegi, pe cealaltă parte, reflectă abilitățile copiilor pe a stabili și de a
menține relații interpersonale satisfăcătoare care rezultă din acceptarea celuilalt și din formarea
unor relații de prietenie (Asher, 1990, Walker, Colvin & Ramsey, 1995).
Adaptarea la relația cu profesorul este observabilă în acceptul pe care și-l dă profesorul,
pe când adaptarea la relația cu ceilalți colegi este reflectată în acceptul celorlalți și în prietenie.
Walker, Irvin, Noell, & Singer, în 1992 au prezentat un model de competențe
comportamentale sociale interpersonal foarte util pentru contextul școlar.
22
Modelul descrie adaptarea sau neadaptarea, la relația cu profesorul, sau cu colegii,
domeniile social-comportamentale și rezultatele.
De menționat este că, în tabel, coloana care include relația cu profesorul reprezintă
profilul model de comportament care are ca rezultat acceptul profesorului, adaptarea la situații și
succesul școlar.
În schimb, domeniul neadaptat este caracteristic comportamentelor care perturbă
organizarea clasei și rezultă din respingerea profesorului, neadaptarea în relație cu acesta și
eșecul școlar.
Comportamentele sociale sunt esențiale pentru formarea relaţiilor de prieteniei și a
acceptului în cadrul colectivului, dar au prea puțin de-a face cu succesul școlar și acceptul dat de
profesor. Comportamentele neadaptate se pare că, rezultă din respingerea colectivului, ori din
cauza ignoranței, acesta având multe similarități cu domeniul comportamentelor neadaptate din
relația cu profesorul.
Elevii cu dizabilităţi intelectuale sunt predispuși la a avea dificultăți de adaptare în
ambele relații: cu profesorul și cu ceilalți colegi.
O altă distincție folositoare cu privire la comportamentul social al copiilor cu dizabilităţi
intelectuale este aceea care se referă la problemele în achiziții și performanță (Gresham, 1981).
Problemele de achiziționare a abilităților sociale se referă la absența cunoștințelor necesare
pentru folosirea particulară a abilităților sociale chiar și în condiții optime.
Performanța socială sau rezultatele slabe reprezintă absența unor abilități sociale, dar și
eșecul de a folosi aceste abilități la capacități acceptabile în situații date.
Pe scurt, problemele de achiziție explică eșecurile de genul „nu pot face”, pe când
problemele de performanță explică eșecurile de genul „nu voi face”.
23
Tabelul II.5. Model de competențe interpersonale social-comportamentale în contextul
școlar
Relația cu profesorul Relația cu ceilalți
rezultate slabe
Notă: Tabel II.5. adaptat din „O abordare schematică a competențelor sociale: raționale,
considerări tehnice și rezultate anticipate” de H. M. Walker, L. Irvin, J. Noell și G. Singer, 1992,
Modificări comportamentale, 16, pp. 44.
24
CAPITOLUL III. DRAMATERAPIA
25
Modul de alegere a tehnicilor în psihodramă trebuie să țină cont de următoarele granițe
ale psihodramei pe care le-a subliniat Adam și Allee Blatner(1988):
psihodrama folosește mai ales acțiunea fizică decât narațiunea.
în dramă clientul se adresează caracterelor și vorbeste mai puțin despre ele.
se recreează scene specifice, făcând abstractul mai concret
se subliniază nivelul în care se constată tulburări ale selfului și se subliniază
onestitatea sentimentelor.
dinamica grupului facilitează rezolvarea conflictului și coeziunea grupului creează
siguranța pentru scopul terapeutic.
permite creșterea spontaneității la membrii grupului.
îi include pe toți în jocul de rol, evitând izolarea unui membru.
grupul să fie pregătit să întâmpine nevoile catharsis-ului fiecărei persoane.
amplifică comportamentul, atitudinile pentru a explora o arie mai largă de răspunsuri.
26
Prin dramaterapie persoana se confruntă cu problemele sale într-un mod creativ, ajungând
să-și înțeleagă anumite sentimente sau relații individuale sau de grup, deoarece materialul
dramatic este perceput în afară corpului.
Dramaterapia se adresează persoanelor care fac parte din grupuri cât mai diversificate:
există dramaterapie centrată pe adult, dramaterapie destinată copiilor și adolescenților,
dramaterapie pentru persoane cu nevoi special, pentru bolnavii din spitalele de psihiatrie sau
pentru deținuții aflați în penitenciare (Anghel, 2009).
Oacklander (1988) susținea faptul că, cel mai important de relevant în dramaterapiei este
caracterul său experiențial și nu pentru că această metodă este cea care contează, ci mai degrabă
experiența la care ia parte individul pe parcursul ei.
Dramaterapia reprezintă un proces organizat, bazat pe anumite reguli, dar care își poate
menține flexibilitatea, prin spontaneitate. Acest process este determinat de o serie după cum
urmează: stabilirea jocului dramatic, scena de lucru, jocul de rol, momentul culminant și
ritualurile dramatice (Emunah, 1994).
Primul pas al acestui proces, este de fapt, asumarea rolurilor pe care fiecare dintre
participant trebuie să o facă. Este o etapă de debut în care fanteziile și creativitatea
protagoniștilor încep să fie explorate, sondate, în așa fel încât acestea să ajungă pe parcursul
acestui proces la cote cât mai înalte. În stabilirea jocului dramatic trebuie prezentate și elemente
de bază ce vor fi folosite în timpul procesului (păpuși sau alte instrumente), fiind foarte
importantă interacțiunea dintre participanți. (Valush, C. și Mitrofan, I., 2013)
Este cel de-al doilea pas în care conducătorul prezintă participanților locul de desfășurare
a procesului dramaterapeutic. Astfel, scena sau locul în care se va desfășura va căpăta și valoarea
necesară în tehnica aplicată.(Valush, C. și Mitrofan, I., 2013)
27
stabilit de la început, da care conține moment spontane, în care fiecare își joacă propriul rol,
exprimându-și astfel emoțiile și trăirile. Asta, pentru că, deși fictive, rolurile au la bază emoțiii și
sentimente care în acest fel ies la iveală, contribuind la deblocarea anumitor bariere. De fapt,
acest pas este nucleul dramaterapiei, preluat de la psihodrama lui Moreno, dar care poate fi
imbunătățit de alte tehnici. (Valush, C. și Mitrofan, I., 2013)
Cel de-al patrulea pas în dramaterapie este cel în care fiecare își închide ,,umbrela”, iese
de sub adăpostul protector al rolului în care s-a aflat, revine la propria persoană, luând cu el și
câștigurile personale rezultate în urma participării la acest demers terapeutic, urmând a le analiza
și a le descoperi pe sine cu mai mare ușurință. (Valush, C. și Mitrofan, I., 2013)
Jocul de rol urmăreşte formarea modului de a gândi, simţi şi acţiona, specific unui anumit
statut, dezvoltarea capacităţilor empatice, a capacităţii de a rezolva situaţii problematice,
verificarea corectitudinii şi eficienţei comportamentelor formate la elevi şi înlăturarea
comportamentelor inadecvate, neeficiente. În pregătirea şi derularea jocului de rol, din punct de
vedere metodologic, principalele etape care trebuie parcurse sunt:
- identificarea şi definirea situaţiei care va fi simulată, în concordanţă cu obiectivele
educaţionale şi cu specificul cunoştinţelor (deprinderilor, comportamentelor) ce urmează a fi
învăţate
- modelarea situaţiei şi proiectarea scenariului, constând în selectarea statusurilor şi
rolurilor celor mai importante din situaţia reală şi a interacţiunilor esenţiale, elaborându-se un
scenariu
28
- alegerea participanţilor şi instruirea lor în legătură cu specificul fiecărui rol pe care
urmează să-l interpreteze
- învăţarea rolului
- interiorizarea (internalizarea) rolului şi conceperea modului de interpretare, durata
acestui moment fiind mai extinsă sau mai restrânsă, în funcţie de timpul total avut la dispoziţie
- interpretarea rolurilor
- dezbaterea cu toţi participanţii la joc a modului de interpretare
Din punct de vedere metodic, se impun câteva exigenţe, legate mai ales de distribuirea şi
interpretarea rolurilor:
- nu este adecvată modalitatea impunerii rolurilor, ci alegerea lor, oferind copiilor
posibilitatea de a opta voluntar în a interpreta anumite roluri, altfel poate să apară pericolul unor
blocaje emoţionale
- jocul de rol va fi precedat de prezentarea unor situaţii relativ asemănătoare cu aceea ce
va fi simulată şi a modurilor de rezolvare a lor
- atmosfera de joc trebuie să fie relaxată, lipsită de exagerări care să îngreuneze
interpretarea rolurilor şi concentrarea asupra situaţiei
- interpretarea rolurilor va putea fi reluată cu aceiaşi copii sau cu copii diferiţi, pentru
însuşirea comportamentelor de rol
- analiza jocului de rol trebuie să fie condusă cu tact şi pricepere de către conducătorul
jocului, evidenţiindu-se aspectele adecvate/inadecvate, deciziile corecte/incorecte, atitudinile mai
mult sau mai puţin adecvate ale personajelor aflate în anumite situaţii.
Dramatizarea poate fi:
- o variantă a jocului de rol, metodă care valorifică tehnicile artei dramatice (dialog,
gest, mimică, pantomimică, decor, etc.), prin care se urmăreşte în special adâncirea înţelegerii
unor aspecte studiate şi fixarea lor, pe un fond afectiv intens. În acest sens, dramatizarea constă
în transpunerea în acţiune dialogată a faptelor, evenimentelor, aspectelor studiate la literatură,
istorie sau transpunerea în roluri socio-profesionale. Se realizează, de obicei, pe baza textelor
studiate la diverse obiecte de învăţământ.
- o variantă a învăţării prin descoperire - de exemplu: reconstituirea drumului parcurs în
descoperirile ştiinţifice, reproducerea unor experimente
- o variantă a expunerii cu oponent, caz în care dramatizarea orientează expunerea pe
mai multe piste, oferind diverse modalităţi de abordare a unui subiect şi imprimând dinamism şi
varietate expunerii
29
- ca variantă terapeutică, dramatizarea se utilizează sub forma psihodramei şi
sociodramei, facilitând descărcarea tensională (catharsis-ul).
La nivelul învăţământului primar se utilizează prima variantă – dramatizarea ca variantă a
jocului de rol.
Jocul este o confruntare deosebit de păcută cu tine însuți, cu ceilalți, cu anumite elemente
din mediul ce te înconjoară, reprezentând pentru copii principala activitate, o formă de
manifestare care îi reunește pe copii și în același timp îi reprezintă. Pe parcursul jocului, copilul
acționează asupra obiectelor din jur, cunoaște realitatea, își satisface nevoia de mișcare,
dobândind încredere în forțele proprii și îmbogățindu-și cunoștințele. Prin joc se realizează
procesul de învățare într-un mod atractiv, antrenant și ușor asimilabil de către copil, îmbinându-
se cu învățarea, dar și cu creația, astfel că îi dă posibilitatea copilului de a experimenta rolul de
creator al realității.
Cu ajutorul dramatizării - metodă care are valențe formative și educative puternice și care
implică îmbinarea lor cu alte metode adecvate acestei vârste și anume povestirea, teatrul de masă,
teatrul de marionete se antrenează întreaga personalitate a copilului.
Beneficiile de care se bucură un copil prin utilizarea dramatizării:
1. Socializarea- pregătirea unei piese de teatru permite interacțiunea între copii cu
personalități diferite, astfel fiecare va avea ocazia de a-și îmbunătăți abilitățile de comunicare și
de a-și face noi prieteni.
2. Îmbogățirea vocabularului- prin intermediul rolurilor pe care le interpretează, copilul
învaţă o mulțime de cuvinte (neologisme, dar și arhaisme sau regionalisme, în funcție de piesa în
care joacă).
3. Expresivitatea corporală - copilul învață să își controleze mișcările și gesturile, înțelege
semnificația acestora, le exersează, consumându-și energia în mod constructiv.
4. Expresivitatea verbală- e foarte importantă respectarea intonatiei, tonului sau a vitezei
cu care sunt rostite cuvintele, prin urmare, copilul va învăța atât să transmită corect un mesaj, cât
și să interpreteze corect ceea ce spun ceilalți.
5. Abilitatea de a vorbi în public- a interpreta un rol în fața unui public îl poate ajuta pe
copil să își dezvolte abilități ce îi vor folosi atât în viața de zi cu zi cât și în profesie.
6. Cultura generală - interpretând diverse roluri, copiii învață o multime de lucruri atât
despre autorii pieselor, cât și despre contextul social sau istoric, putând fi stimulat interesul
copilului pentru lectură.
7. Încrederea în sine - o intepretare reușită pe scenă, aplauzele publicului, depășirea
tracului, toate acestea sunt elemente care vor mări încrederea copilului în propriile forțe.
30
8. Abilitățile de învățare - copilul își exersează memoria, atenția și gândirea atunci când
învață și interpretează un rol.
9. Autocunoaşterea - deși poate părea paradoxal, pretinzând că sunt altcineva, intrând „in
pielea” unui personaj, copiii învață multe lucruri despre el însuși.
10. Autocontrolul - copiii învață cum să-și stăpânească emoțiile, cum să le canalizeze
într-un mod pozitiv și cum să își construiască reacții adecvate în diverse situații. Exersând
capacitatea de a-și depăși tracul pe scenă, copilul învață că el este „stăpânul” propriilor emoții, că
el le poate controla. Acest lucru va influența în mod pozitiv relațiile cu cei din jur.
Dramatizarea, în școlile noastre este destul de puțin utilizată, deși este o activitate plăcută
bazată pe spontaneitate, capacitatea copiilor de a-și exprima liber trăirile, ideile, chiar daca o fac
utilizând texte gata construite.
Expresivitatea poate fi dezvoltată, prin utilizarea unor jocuri adecvate. Interpretarea
rolurilor ridică noi probleme: unii copii sunt talentați, altii nu; unii sunt extrovertiți, sociabili,
volubili, au calități înnăscute pentru a juca roluri, alții, dimpotrivă; unii adoră să recite, alții nu
dețin abilități pentru așa ceva. Aceste calități se pot dezvolta utilizând, ca metode didactice, jocul
de rol și dramatizarea în activitățile instructiv-educative desfășurate în școală de copii, ei
dezvoltându-se intelectual, moral și fizic, fiecare în funcție de posibilități.
Așa cum arată literatura de specialitate, dramatizarea este o metodă activă de instruire,
educare și formare, cu ajutorul ei copilul se familiarizează cu diferite aspecte ale realității
naturale și sociale și își satisface diverse trebuințe, jocul de rol fiind o activitate generatoare de
trăiri pozitive, de satisfacții.
31
CAPITOLUL IV. METODOLOGIA CERCETĂRII
32
4.4. Participanţii la studiu
Grupul de participanți inclus în cadrul acestor testări a cuprins elevi ai Şcolii Gimnaziale
Speciale – Centru de Resurse şi Documentare privind Educaţia Incluzivă/Integrată, Cluj-Napoca,
din clasa a IV-a A, cu etatea cronologică cuprinsă între 10-12 ani, la începutul studiului. Lotul
este format din 6 elevi cu deficienţă ușoară și moderată, 3 dintre ei de sex masculin și 3 de sex
feminin.
Tabelul IV. 1. Grupul de participanţi
33
Subtestele folosite pentru participanții la această cercetare sunt: Expresiile Faciale la
Adulți și Paralimbajul la Adulți. Acestea au fost administrate elevilor în formă computerizată.
Primul subtest conține 24 de fotografii compuse din fețe de bărbați și femei, iar subiecții au
sarcina de a identifica expresiile faciale reprezentând fericirea, tristețea, furia și frica de
intensități mai scăzute sau mai ridicate.
Al doilea subtest aplicat participanților conține 24 de itemi care constau din aceeași
propoziție neutră spusă astfel încât să exprime fericire, tristețe, furie și frică la intensitate scăzută
sau ridicată.
34
4.5.4. Scală pentru cooperare și interacțiune socială (Anexa 4)
35
Alegeri Re spingeri
Indicele statusului preferenţialISP = undeN reprezintă numărul de
N 1
elevi din clasă.
Prin această formulă se stabileşte indicele de statut preferenţial al subiecţilor. Statutele pot
fi: pozitive, negative, zero, ceea ce indică existenţa unor subiecţi populari, acceptaţi, indiferenţi
sau marginalizaţi în cadrul grupului.
Datele testului sociometric au fost înregistrate într-un tabel cu două intrări atât pe
verticală cât şi pe orizontală unde sunt trecuţi elevii din colectivul respectiv. Acest tabel
reprezintă matricea sociometrică.Pe orizontală sunt trecute atracţiile, respingerile sau
indiferenţele acordate de fiecare elev colegilor, iar pe verticală atracţiile, respingerile sau
indiferenţele primite de fiecare elev de la ceilalţi colegi.
Pe orizontală se trec în ordine, corespunzător fiecărui elev, +3, +2, +1 puncte în dreptul
colegilor aleşi, preferaţi, iar - 3, - 2, - 1 puncte în dreptul colegilor respinşi, nominalizaţi la
întrebarea a doua. Primul coleg ales la prima întrebare primeste +3 puncte, al doilea +2 puncte,
iar al treilea +1 punct. Primul coleg nominalizat la întrebarea a doua primeşte - 3 puncte, al
doilea - 2 puncte, iar al treilea - 1 punct.
Pe baza datelor cuprinse în matricea sociometrică am întocmit sociograma care ne
prezintă sub formă grafică relaţiile interpersonale din interiorul colectivului. Ea scoate în
evidenţă printr-un mod grafic nu numai locul fiecărui elev ci şi diverse tipuri de reţele
interpersonale. Aceste reţele se cuantifică în sociogramă prin diferite simboluri grafice.
Există două categorii de sociograme, individuale şi colective. Primele nu sunt altceva
decât un extras din sociograma colectivă şi prezintă situaţia unui elev aşa cum rezultă ea din
totalitatea relaţiilor cu ceilalţi colegi.
În cadrul studiului de faţă am realizat o sociograma de tip ţintă, care se prezintă sub formă
de cercuri concentrice, unde liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este aşezat
în centrul cercului numărul 1, aflat în interior. Cu cât un elev are un punctaj mai mic cu atât se
depărtează mai mult de centrul cercului 1 sau chiar de grup.
Pe grafic alegerile sunt reprezentate printr-o săgeată roşie, iar respingerile printr-o săgeată
neagră. Relațiile reciproce ne apar cu o săgeată roşie sau neagră în ambele sensuri.După
realizarea sociogramei se pot realiza analize multiple şi foarte complexe, aprecieri calitative
diverse în funcţie de: numărul alegerilor/respingerilor, subgrupurile care se formează, statutul
sociometric al elevilor care fac parte dintr-un subgrup sau altul, distanţa dintre ei, etc.
Dacă un elev trimite alegeri spre colegi cu statut sociometric mare are altă semnificaţie
decât un altul care trimite alegeri spre un coleg cu un statut sociometric mai mic. Putem să
36
atribuim unui lider o semnificație pozitivă sau una negativă în raport cu poziţia subgrupului din
care face parte în cadrul colectivului clasei.
Sociograma a fost prezentată în faţa clasei, punctându-se aspectele generale dar şi
individual, accentuându-se aspectele particulare ale elevului, cu scopul ca fiecare elev să
conştientizeze rolul, statutusul şi poziţia sa în grup în mod realist precum şi pentru a facilita
consilierea acestora în vederea diminuării conflictelor sau a atitudinilor negative.
37
Tabel IV. 2. Activităţi pentru dezvoltarea competenţelor emoţionale
38
Activitățile au fost structurate și s-au desfășurat, după cum urmează:
Obiective:
să identifice şi să conştientizeze emoţiile trăite
să asocieze o etichetă verbală expresiei emoţionale din desen
Metode și procedee: explicația, exercițiul
Materiale: coli de hârtie, creioane colorate.
Forme de organizare – frontală și individuală
Realizarea activității: Elevilor li se împarte câte o foaie de hârtie şi creioane colorate,
fiind rugați să deseneze cum se simt (li se permite elevilor să folosească orice culoare doresc).
După ce au terminat se discută desenele împreună cu ei și sunt încurajaţi să identifice şi să
denumească emoţiile desenate.
Prin această activitate s-a urmărit identificarea corectă a propriilor emoții și utilizarea
etichetelor verbale corespunzătoare acestora.
Obiectiv:
Să identifice și să clasifice ce simt oamenii în diverse situații
Metode și procedee – explicația, conversația, dezbaterea
Materiale – cartonașe cu imagini, listă cu enunțuri în care se prezintă indivizi în diverse
situații, reviste, instrumente de scris.
Forme de organizare – frontală și individuală
Realizarea activității: Se discută despre diferențele dintre ceea ce simt oamenii în
diferite situații, se denumesc emoțiile de bază și șe împart în două categorii: pozitive sau
negative.
Activitatea permite copiilor să dezvolte abilităţi de reglare emoţională. Ajută copiii să
achiziţioneze comportamentele necesare relaţionării cu ceilalţi.
39
Activitatea 3 - Detectivul de emoţii
Obiectiv:
Să identifice propriile reacţiile emoţionale şi ale celorlalţi, învăţând faptul că, într-o
situaţie lumea reacţionează diferit
Metode și procedee: explicația, conversația, problematizarea
Materiale:,,harta emoţiilor”, poveste
Forme de organizare – frontală și individuală
Realizarea activității: Se citește copiilor „Povestea ursului cafeniu” și se împart în două
grupe.
Etapa I: Pentru început elevii din prima grupă trebuie să identifice reacţiile emoţionale
ale personajelor din poveste. (Cum s-a simţit...?), iar cei din a doua grupă vor mima emoţiile
identificate de către cei din prima grupă, apoi le indică pe ,,harta emoţiilor”.
Etapa II: Elevii vor avea de identificat reacțiile emoționale diferite ale personajelor față
de aceași situație. Stabilirea propriilor reacţii emoţionale în situațiile date. (Cum te-ai fi simţit in
locul...?).
Am urmărit recunoaşterea şi etichetarea corectă a emoţiilor proprii şi ale celorlalţi,
relaţionarea interpersonală şi recunoaşterea emoţiilor celorlalţi care facilitează adoptarea
strategiilor de reglare emoţională potrivite situaţiei, precum şi exprimarea empatiei.
Obiective:
Să identifice emoţiile în funcţie de indicii non-verbali;
Să asocieze o etichetă verbal expresiei emoţionale;
Să identifice contextele în care se manifestă anumite emoţii şi posibilele cauze ale
acestora;
Metode și procedee: explicația, conversația, problematizarea
Materiale: imagini cu persoane care exprimă diferite trăiri emoţionale (bucurie, furie,
tristeţe, frică), eşarfă.
Forme de organizare – frontală și individuală
Realizarea activității: Fiecare copil alege pe rând o imagine, după care trebuie să
identifice emoţia persoanei din imagine. Copiii sunt rugați să-și amintească o situaţie în care s-au
simţit la fel ca şi persoana din imagine. (Tu când te-ai simţit la fel?). Copiii trebuie să găsească
40
posibile explicaţii pentru modul în care se simte persoana respectivă. (,,Ce crezi că s-a întâmplat?
”, ,, De ce e bucuros/furios/trist/îi este frică?”)
Activitatea permite copiilor să achiziţioneze etichetele verbale ale emoţiilor şi să
recunoască manifestările emoţionale pe baza indicilor non-verbali, ceea ce facilitează
transmiterea adecvată a mesajelor cu conţinut emoţional. Ajută copiii să dobândeasc ă strategii
adecvate de reglare emoţională şi ulterior de relaţionare optimă cu ceilalţi.
Obiective:
să-şi dezvolte abilităţile de cooperare
să exerseze abilităţi de cerere şi de oferire a unui joc și de aşteptare a rândului
să rezolve prin negociere problemele care pot să apară în grup
Metode și procedee: explicația, conversația, problematizarea
Materiale: reviste, lipici, carton
Forme de organizare – frontală, individuală și de grup
Realizarea activității: Elevii vor fi împărţiţi pe grupe, fiecare grupă primind diverse
reviste, lipici și carton, având sarcina de a alege împreună imaginile, în functie de tema aleasă,
pe care le vor decupa şi le vor lipi pe carton, realizând câte un poster. În timpul jocului vor fi
încurajaţi să împartă, să-şi aştepte rândul, să ofere sau să ceară ajutor.
Prin această activitate copiii exersează comportamentele care facilitează stabilirea şi
menţinerea relaţiilor de prietenie și învaţă să dobândească capacitatea de a se implica în jocurile
celorlalţi
Obiectiv:
Să cunoască faptul că una dintre consecinţele nerespectării regulilor este excluderea
dintr-un grup;
Metode și procedee: explicația, conversația, exercițiul, problematizarea
Materiale: poster cu reguli, scenariu, păpuşi, ceas cu alarmă.
Forme de organizare – frontală și individuală
Realizarea activității: Cu ajutorul posterului se discută regulile împreună cu copiii și de
asemenea consecințele nerespectării lor, ei fiind avertizați de faptul că una dintre posibilele
41
consecinţe ale nerespectării regulilor este excluderea din grupul din care fac parte. Se
exemplifică excluderea pe baza unui scenariu propus, utilizându-se o păpuşă şi un ceas cu alarmă
care să indice expirarea timpului de excludere. La final se cere copiilor să arate cu ajutorul
păpuşii cum se desfăşoară excluderea.
Elevii își dezvoltă complianţă faţă de reguli, autonomia şi sunt responsabilizați faţă de
propriul comportament.
Obiective:
să asculte ceea ce spun ceilalţi copii
să înveţe să-i asculte pe ceilalţi fără să-i întrerupă
să-şi aştepte rândul într-o conversaţie
Metode și procedee: explicația, conversația, problematizarea
Forme de organizare – frontală și individuală
Realizarea activității: Aşezaţi copiii în cerc. Rugaţi 2 copii să vină în faţă. Mai întâi
încurajaţi copiii mai sociabili să povestească. Astfel cei mai timizi vor putea urma exemplul
colegilor. Fiecare copil va trebui să povestească pe scurt despre o activitate, o jucărie sau orice
altă preferinţă (“ Care este animalul tău preferat? ”, “ Cu ce îţi place să te joci?” ) .Încurajaţi
fiecare copil să povestească despre preferinţele sale. Apoi cereţi copilului care l-a ascultat să
descrie ceea ce a spus celălalt. Schimbaţi rolurile: cel care a vorbit va asculta, iar cel care a
ascultat va fi cel care va vorbi. Asiguraţi-vă de faptul că toţi copiii au participat la această
activitate.
Activitatea ajută la exersarea comportamentelor care facilitează stabilirea şi menţinerea
relaţiilor de prietenie și dobândească capacitatea de a iniţia interacţiuni.
Obiective:
să asculte ceea ce spun ceilalţi copii
să înveţe să-i asculte pe ceilalţi fără să-i întrerupă;
să-şi aştepte rândul într-o conversaţie
Metode și procedee: explicația, conversația
Materiale: păpuşi, ursuleţi, iepuraşi de pluş
Forme de organizare – frontală și individuală
42
Realizarea activităţii: Elevilor li se comunică faptul că, se vor juca de-a „Teatrul de
păpuşi”, în care fiecare personaj va trebui să povestească celuilalt ceva (ex. despre jucăria
preferată). Vor fi împărţiţi în perechi, îşi vor alege jucării de pluş, fiind rugaţi să iniţieze un
dialog. Mai întâi vor fi încurajaţi elevii cei mai sociabili să povestească, astfel cei mai timizi vor
urma exemplul colegilor.
Elevii reușesc să se cunoască mai bine şi învaţă faptul că o relaţie presupune reciprocitate.
43
jocuri de rol (pe teme diverse)
recitări de poezii, fabule
poveşti cunoscute - dramatizări în versuri
- texte suport : „Căsuţa din oală” (Anexa 8)
„Greierele şi furnica”(Anexa 11)
„Alimentaţia sănătoasă”(Anexa 9)
,,Povestea lui Moș Crăciun”(Anexa 12)
„Fetiţa cu chibrituri”(Anexa 12)
„Amintiri din copilărie”(Anexa 13)
scenete / momente hazlii - texte suport: „Duşmancele”(Anexa 10)
,,Ştrengarul”
Prin rolurile primite fiecare elev are posibilitatea de a se exprima liber, de a-şi învinge
timiditatea sau frica, de a-şi îmbogăţii cunoştinţele, vocabularul cu noi cuvinte, chiar neologisme,
de exemplu, în sceneta ,,Amintiri din copilărie”, în cele două momente ,,Pupăza din tei” şi ,,La
cireşe”, elevii vor avea de învăţat cuvinte din Moldova.
Lumea poveştilor pentru copii este plină de farmec, tocmai de aceea ei se angajează cu
mult entuziasm stimulându-şi creativitatea şi spiritul de observaţie pentru realizarea rolurilor pe
care le primesc.
Prin realizarea dramatizărilor copiii au posibilitatea de a-şi educa îndrăzneala şi curajul,
de a exersa tehnici de comportare pe scenă. Interacţiunile cu ceilalţi îi ajută să realizeze noi
prietenii şi implicit să se cunoască mai bine pe ei, să-şi controleze gesturile şi mişcările, învăţând
semnificaţiile acestora.
Intrând în pielea diferitelor personaje elevii învaţă să-şi stăpânească emoţiile şi să le
utilizeze în mod pozitiv, construindu-şi reacţii adecvate diferitelor situaţii, conştientizând felul în
care emoţiile pot influenţa acţiunile oamenilor.
44
CAPITOLUL V. STUDII DE CAZ
A. Date personale
Nume şi prenume: A.D.
Data naşterii: 20.01.2005
Sex: feminin
Clasa: a IV-a A
Şcoala: Şcoală Gimnazială Specială C.R.D.E.I.I., Cluj-Napoca
Unităţi şcolare anterioare: eleva a frecventat Centrul de zi ,,Țara Minunilor”,Cluj-Napoca
Naţionalitate: rromă
B. Date familiale
Fetiţa A.D. s-a născut în cadrul relației de scurtă durată dintre mama acesteia A.C. și o
persoană pe care nu dorește să o declare. Mama A.C. s-a căsătorit cu P.M.. În urma acestei relații
au rezultat alți doi copii, o fetiță A.R. și un băiat P.L., acesta din urmă fiind singurul recunoscut
legal de tată. Familia copilului A.D. locuiește în Cluj –Napoca, într-o locuinţă repartizată în anul
2004 de către Organizația Ecce Homo, pe str. Cantonului FN. Locuinţa este formată dintr-o
singură cameră, de aproximativ 8 mp, mobilată sărăcăcios fără utilităţi. Familia întâmpină
dificultăți în asigurarea unor condiții minime de trăi deoarece nu există apă și electricitate.
C. Date medicale
Conform adeverinţei medicale anexate la dosar, fetiţa A.D. are o dezvoltare fizică
normală, este sănătoasă şi aptă pentru intrarea în colectivitate.
D. Date pedagogice
În debutul şcolarizării se constată:
interes din partea mamei pentru educaţia fetiţei;
motivaţie şi interes crescut pentru activităţi;
imprecizie în acţiunile practice şi mentale;
verbalizare defectuoasă a reprezentărilor şi acţiunilor;
grad redus de independenţă în procesele intelectuale;
45
capacitate scăzută de atenţie şi concentrare
nevoia de repetiţii pentru înţelegerea sarcinilor şcolare.
E. Examinarea psihopedagogică:
Subiectului i-au fost aplicat următoarele teste:
1. Matricile Progresive Raven Color;
2. The Diagnostic Analysis of Nonverbal Behavior – DANVA 2
3. Scală de identificare a emoțiilor de bază
4. Chestionarul privind gradul de sociabilitate
5. Scală pentru cooperare și interacțiune socială
6. Fișă de observație comportamentală
7. Testul sociometric
46
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultate obţinute în pre-testarea
primului subtest:
pentru emoția – fericire s-au înregistrat 5 erori: 4 (28.57%) la intensitate puternică a
stimulului și o eroare (7.14%) la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția - tristețe s-au înregistrat 3 erori (21.42%) la intensitate puternică a
stimulului și o eroare (7.14%) la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția - furie a acumulat 3 erori (21.42%), la intensitate slabă a stimulului
câte o eroare pentru emoția – frică (7,14%), atât la intensitate puternică cât și la
intensitate slabă a stimulului.
Graficul 1. Rezultatele per emoție și per intensitate stimul în pre-testare primului subtest
47
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultate obţinute în post-testarea
primului subtest:
pentru emoția – fericire s-au înregistrat 2 erori (22.22%) la intensitate puternică a
stimulului
pentru emoția - tristețe s-au înregistrat o eroare (11.11%) la intensitate puternică a
stimulului și o eroare (11.11%) la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția - furie a acumulat o eroare (11.11%), la intensitate puternică a
stimulului
3 erori pentru emoția – frică (33.33%), la intensitate puternică a stimulului și o eroare
(11.11%) la intensitate slabă a stimulului.
48
Tabelul 3. Erori per emoţie în funcţie de intensitatea stimulului
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultate obţinute în pre-testarea celui
de-al doilea subtest:
pentru emoția – fericire s-au înregistrat 0 erori la ambele intensități
pentru emoția - tristețe s-au înregistrat o eroare (10%) la intensitate puternică a
stimulului și 3 erori (30%) la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția - furie a acumulat 2 erori (20%) la intensitate puternică a stimulului și o
eroare (10%) la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția – frică o eroare (10%), la intensitate puternică a stimulului și 2 erori
(20%) la intensitate slabă a stimulului.
Graficul 3. Rezultatele per emoție și per intensitatea stimulului în pre-testarea celui de-al
doilea subtest
În cadrul aceluiași subtest, Paralimbajul la Adulți, în post-testare, subiectul a A.D., din cei
24 de itemi a acumulat 13 (54.16%) răspunsuri corecte și 11 erori de judecată. (tabelul 4)
49
Tabelul 4. Erori per emoţie în funcţie de intensitatea stimulului
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultateîn post-testarea celui de-al
doilea subtest :
pentru emoția – fericire s-au înregistrat 0 erori la ambele intensități
pentru emoția - tristețe s-au înregistrat 4 erori (36.36%) la intensitate slabă a
stimulului
pentru emoția - furie a acumulat 2 erori (18.18%) la intensitate puternică a stimulului
și tot 2 erori (18.18%) la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția – frică o eroare (9.09%), la intensitate puternică a stimulului și 2 erori
(18.18%) la intensitate slabă a stimulului.
Graficul 4. Rezultatele per emoție și per intensitatea stimulului în post-testarea celui de-al
doilea subtest
50
Graficul 5. Reprezentând rezultatele testărilor successive ale testului DANVA 2, la
cele două subteste
Din graficul de mai sus, în care sunt prezentate rezultatele celor două subtestări
successive și anume Expresiile Faciale la Adulți și Paralimbajul la Adulți, reiese faptul că,
subiectul A.D. înregistrează o creștere în recunoașterea expresiilor faciale în post-testare primului
subtest, erorile înregistrându-se mai mult la itemii pentru emoțiile bucurie și frică la intensitate
puternică. În cadrul testării auditive subiectul a înregistrat o creștere a erorilor în post-testare
eșuând în identificarea vocilor care reprezintau tristețea la intensitate scăzută, fericirea, furia și
frica, atât la intensități scăzute cât și ridicate.
51
Graficul 6. Prezentarea comparativă a rezultatelor în cadrul scalei de identificare a
emoțiilor
30
25
20
15
10
5
0
T1_SUM_IE T2_SUM_IE
Serie1 22 28
Prin compararea rezultatelor obținute de subiectul A.D., la cele două testări, putem
observa în post-testare o creștere în identificarea emoțiilor, spre deosebire de rezultatele obținute
în pre-testare, unde a înregistrat șase erori, trei dintre ele fiind la itemii ce reprezentau emoția -
frică.
50
40
30
20
10
0
T1_SUM_SOC T2_SUM_SOC
Serie1 25 44
52
În urma analizării datelor obținute la chestionarul privind gradul de sociabilitate s-a
constat că, subiectul A.D. a obținut un punctaj mai bun în post-testare decât în pre-testare. Acest
rezultat reflectă faptul că, în urma aplicării programului educațional focalizat pe dramatizare,
subiectul este mult mai sociabil şi are disponibilităţi reale de a relaţiona cu cei din jur, în pofida
relațiilor deficitare pe care le are în cadru familiei.
40
35
30
25
20
15
10
5
0
T1_SUMA_scala_IS T2_SUMA_scala_IS
Serie1 26 39
În graficul de mai sus putem observa un punctaj mult mai ridicat obținut de A.D. în post-
testare decât în pre-testare. Dacă în pre-testare subiectul s-a încadrat în categoria persoanelor care
cooperează doar atunci când sunt solicitate, în post-testare A.D. a obţinut 39 de puncte, de unde
rezultă faptul că, în urma implementării programului educațional focalizat pe dramatizare
dobândește o bună capacitate de interacțiune socială și cooperare.
53
6. Prin realizarea fișei de observație comportamentală, cu cei 16 itemi s-a urmărit
evaluarea nivelul de dezvoltare socio-emoţională a subiectului.
70
60
50
40
30
20
10
0
T1_SUM_OBS T2_SUM_OBS
Serie1 37 66
54
5.2. Studiu de caz nr. 2
A. Date personale:
Nume şi prenume: A. F.
Data naşterii: 20.02.2004
Sex: masculin
Clasa: a IV-a A
Şcoala: Şcoala Gimnazială Specială C.R.D.E.I.I., Cluj-Napoca
Unităţi şcolare anterioare: elevul nu a frecventat grădiniţa, dar a fost inclus în programul
Centrului de zi ,,Țara Minunilor”
Naţionalitate: rromă
B. Date familiale:
Elevul A.F. s-a născut într-o familie legal constituită, alcătuită din şase membri: mama
A.R.; tata A.I.; patru copii. A.F. este cel mai mic dintre copii. Mama a fost decăzută din
drepturile părinteşti (din motive necunoscute şcolii). La data încadrării elevului A.F. în clasei I,
aceasta locuia în Satu-Mare, împreună cu concubinul ei, dar din nefericire a decedat în
decembrie 2013, iar tatăl executa o pedeapsă în Penitenciarul Gherla. În prezent, tatăl este
eliberat şi locuieşte, împreună cu concubina lui, în oraşul Cluj-Napoca. Tutorele legal al copilului
este bunica maternă. În prezent, elevul A.F. locuieşte împreună cu sora lui mai mare A.L. şi alţi
doi fraţi. Este îngrijit de sora lui. Locuinţa acestora este situată în Pata Rât şi este compusă dintr-
o cameră şi o bucătărie. Nu au utilităţi. Singura sursă de venit o reprezintă alocaţiile copiilor.
Desi situaţia financiară este dificilă, elevul este curat, îngrijit şi are o frecvenţă foarte bună la
şcoală.
C. Date medicale:
Conform adeverinţei medicale anexate la dosar, la începutul clasei I, elevul este sănătos
şi apt pentru intrarea în colectivitate şi prezintă o dezvoltare fizică normală.
Pe parcursul desfăşurării studiului de caz, nu prezintă probleme de sănătate.
D. Date pedagogice:
În debutul şcolarităţii, elevul A.F. prezintă:
lipsa motivaţiei şi a interesului pentru activităţi;
verbalizare redusă a reprezentărilor şi acţiunilor;
55
timiditate crescută;
stima de sine – scăzută;
uşoare devieri de comportament.
E. Examinarea psihopedagogică:
Subiectului i-au fost aplicat următoarele teste:
8. Matricile Progresive Raven Color;
9. The Diagnostic Analysis of Nonverbal Behavior – DANVA 2
10. Scală de identificare a emoțiilor de bază
11. Chestionarul privind gradul de sociabilitate
12. Scală pentru cooperare și interacțiune socială
13. Fișă de observație comportamentală
14. Testul sociometric
56
Tabelul1. Erori per emoţie în funcţie de intensitatea stimulului
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultateîn pre-testare primului subtest:
pentru emoția – fericire s-au înregistrat 3 (27.27%) erori la intensitatea puternică a
stimulului
pentru emoția - tristețe s-au înregistrat 2 erori (18.18%) la intensitatea puternică a
stimulului și 4 erori (36.36%) la intensitatea slabă a stimulului
pentru emoția - furie a acumulat o eroare (9.09%), la intensitatea slabă a stimulului
o eroare pentru emoția – frică (9,09%) la intensitatea puternică a stimulului.
Graficul 1. Rezultatele per emoție și per intensitate stimul în pre-testare primului subtest
În cadrul aceluiași subtest - Expresiile Faciale la Adulți, în post-testare, subiectul A.F. din
cei 24 de itemi a avut 18 (75%) răspunsuri corecte și 6 erori de judecată, prezentate în tabelul 2.,
fiind repartizate în funcție de intensitatea stimulului.
57
Tabelul 2. Erori per emoţie în funcţie de intensitatea stimulului
Slab 0 0% 0 0% 0 0% 2 33.33%
58
În cadrul pre-testării subiectul A.F., din cei 24 de itemi a realizat 14 (58.33%) răspunsuri
corecte și 10 erori de judecată, prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul 3. Erori per emoţie în funcţie de intensitatea stimulului
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultateîn pre-testarea celui de-al
doilea subtest:
pentru emoția – fericire s-au înregistrat 0 erori la ambele intensități
pentru emoția - tristețe s-a înregistrat câte o eroare (10%) atât la intensitate
puternică cât și la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția - furie a acumulat 2 erori (20%) la intensitate puternică a stimulului și
o eroare (10%) la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția – frică s-au înregistrat 2 erori (20%), la intensitate puternică a
stimulului și 3 erori (30%) la intensitate slabă a stimulului.
Graficul 3. Rezultatele per emoție și per intensitatea stimulului în pre-testarea celui de-al
doilea subtest
59
În cadrul aceluiași subtest, Paralimbajul la Adulți, în post-testare, subiectul A.F., din cei
24 de itemi a înregistrat 18 (75%) răspunsuri corecte și 6 erori de judecată. (reprezentate în
tabelul 4)
Tabelul 4. Erori per emoţie în funcţie de intensitatea stimulului
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultateîn post-testarea celui de-al
doilea subtest:
pentru emoția – fericire s-a înregistrat o eroare (16.66%) la intensitate slabă a
stimulului
pentru emoția - tristețe s-au înregistrat 0 erori la ambele intensități
pentru emoția - furie a acumulat 2 erori (33.33%) la intensitate puternică a stimulului
și o eroare (16.66%) la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția – frică 2 erori (33.33%), la intensitate puternică a stimulului.
Graficul 4. Rezultatele per emoție și per intensitatea stimulului în post-testarea celui de-al
doilea subtest
60
Graficul 5. Reprezentând rezultatele testărilor successive ale testului DANVA 2, la
cele două subteste
Din graficul de mai sus, în care sunt prezentate rezultatele celor două subtestări
successive și anume Expresiile Faciale la Adulți și Paralimbajul la Adulți, reiese faptul că,
subiectul A.F. recunoaște mai multe expresii faciale în post-testare, erorile înregistrându-se mai
mult la itemii pentru emoțiile bucurie și frică. În cadrul testării auditive subiectul a înregistrat o
creștere semnificativă în post-testare reușind să identifice vocile care reprezintă fericirea, tristețea
şi frica, atât la intensități scăzute cât și ridicate, dificultăţi întâmpinând la vocile care exprimau
furia.
61
Graficul 6. Prezentarea comparativă a rezultatelor în cadrul scalei de identificare a
emoțiilor
30
25
20
15
10
0
T1_SUM_IE T2_SUM_IE
Serie1 14 27
Prin compararea rezultatelor obținute de subiectul A.F., la cele două testări, putem
observa în post-testare o îmbunătățire în identificarea emoțiilor spre deosebire de rezultatele
obținute în pre-testare unde a înregistrat 12 erori, 7 dintre ele fiind la itemul ce reprezenta emoția
– frică, punctaj maxim înregistrând la emoţia – bucurie
35
30
25
20
15
10
5
0
T1_SUM_SOC T2_SUM_SOC
Serie1 16 35
62
În urma analizării datelor obținute la chestionarul privind gradul de sociabilitate s-a
constat că, subiectul A.F. a obținut un punctaj mult mai ridicat în post-testare decât în pre-testare.
Acest rezultat reflectă faptul că, în urma aplicării programului educațional focalizat pe
dramatizare, subiectul este mult mai sociabil şi are disponibilităţi reale de a relaţiona cu cei din
jur, în pofida carenţelor educaţionale ale subiectului.
50
40
30
20
10
0
T1_SUMA_scala_IS T2_SUMA_scala_IS
Serie1 28 42
În graficul de mai sus putem observa un punctaj mai ridicat obținut de A.F. în post-
testare. Dacă în pre-testare subiectul s-a încadrat în categoria persoanelor care cooperează doar
atunci când sunt solicitate, în post-testare A.F. a obţinut 42 de puncte, de unde rezultă faptul că,
în urma dramatizărilor realizate şi a rolurilor interpretate de subiect, acesta dobândește o bună
capacitate de interacțiune socială și cooperare.
63
Graficul 9. Prezentarea comparativă a rezultatelor obținute la fișă de observație
comportamentală
70
60
50
40
30
20
10
0
T1_SUM_OBS T2_SUM_OBS
Serie1 34 63
64
5.3. Studiu de caz nr. 3
A. Date personale
Nume şi prenume: C. F.
Data naşterii: 01.09.2003
Sex: masculin
Clasa: a IV-a A
Şcoala: Şcoala Gimnazială Specială C.R.D.E.I.I., Cluj-Napoca
Unităţi şcolare frecventate: elevul nu a frecventat grădiniţa
Naţionalitate: rromă
B. Date familiale:
Elevul C.F. s-a născut într-o familie legal constituită, alcătuită din şase membri: mama
C.V.; tata C.R.; patru copii. C.F. este al treilea dintre copii. Mama este casnică, tatăl este
muncitor-constructor pe şantier. La data începerii prezentului studiu de caz, subiectul locuia
împreună cu familia în Cluj-Napoca, într-o casă, locuinţă socială, foarte sărăcăcioasă şi prost
întreţinută. Cei doi fraţi mai mari frecventează cursurile aceleiaşi şcoli în care este încadrat şi
subiectul. Sursa de venit o reprezintă venitul tatălui şi alocaţiile copiilor. Elevul este murdar şi cu
pediculoză.
C. Date medicale:
Conform adeverinţei medicale anexate la dosar, la începutul clasei I, elevul este sănătos şi
apt pentru intrarea în colectivitate şi prezintă o dezvoltare fizică normală.
În intervalul desfăşurării studiului de caz, nu prezintă probleme de sănătate.
D. Date pedagogice:
În debutul şcolarităţii, elevul C.F. prezintă:
motivaţie crescută pentru activităţi;
verbalizare deficitară a reprezentărilor şi acţiunilor;
timiditate crescută, reţinut în a iniţia dialog cu cei din jur;
stimă de sine scăzută.
65
E. Examinarea psihopedagogică:
Subiectului i-au fost aplicat următoarele teste:
15. Matricile Progresive Raven Color;
16. The Diagnostic Analysis of Nonverbal Behavior – DANVA 2
17. Scală de identificare a emoțiilor de bază
18. Chestionarul privind gradul de sociabilitate
19. Scală pentru cooperare și interacțiune socială
20. Fișă de observație comportamentală
21. Testul sociometric
66
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultateîn pre-testare primului subtest:
pentru emoția – fericire s-au înregistrat 3 erori (23.07%) la intensitate puternică a
stimulului
emoția - tristețe s-au înregistrat 5 erori (38.46%) la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția - furie a acumulat o eroare (7.69%), la intensitate slabă a stimulului
câte 2 erori pentru emoția – frică (7,14%), atât la intensitate puternică cât și la
intensitate slabă a stimulului.
Graficul 1. Rezultatele per emoție și per intensitate stimul în pre-testare primului subtest
În cadrul aceluiași subtest, în post-testare, subiectul a C.F., din cei 24 de itemi a acumulat
15 (62.5%) răspunsuri corecte și 9 erori de judecată, prezentate în tabelul 2., fiind repartizate în
funcție de intensitatea stimulului.
67
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultateîn post-testarea primului
subtest:
pentru emoția – fericire s-au înregistrat 3 erori (33.33%) la intensitate puternică a
stimulului
pentru emoția - tristețe s-au înregistrat 2 erori (22.22%) la intensitate slabă a
stimulului
pentru emoția - furie n-a acumulat nici o eroare la ambele intensități
pentru emoția – frică câte 2 erori (22.22%) la cele două intensități a stimulului.
68
Tabelul 3. Erori per emoţie în funcţie de intensitatea stimulului
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultateîn pre-testarea celui de-al
doilea subtest:
pentru emoția – fericire s-au înregistrat 0 erori la ambele intensități
pentru emoția - tristețe s-au înregistrat 2 erori (18.18%) la intensitate slabă a
stimulului
pentru emoția - furie a acumulat o eroare (9.09%) la intensitate puternică a stimulului
și 2 erori (18.18%) la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția – frică o eroare (9.09%), la intensitate puternică a stimulului și 5 erori
(45.45%) la intensitate slabă a stimulului.
Graficul 3. Rezultatele per emoție și per intensitatea stimulului în pre-testarea celui de-al
doilea subtest
În cadrul aceluiași subtest, Paralimbajul la Adulți, în post-testare, subiectul C.F., din cei
24 de itemi a înregistrat 14 (58.33%) răspunsuri corecte și 10 erori de judecată. (reprezentate în
tabelul 4)
69
Tabelul 4. Erori per emoţie în funcţie de intensitatea stimulului
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultateîn post-testarea celui de-al
doilea subtest:
pentru emoția – fericire s-au înregistrat 0 erori la ambele intensități
pentru emoția - tristețe s-au înregistrat 3 erori (30%) la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția - furie a acumulat 0 eroare (10%) la intensitate puternică a stimulului și
tot 2 erori (20%) la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția – frică o eroare (10%), la intensitate puternică a stimulului și 3 erori
(30%) la intensitate slabă a stimulului.
70
Graficul 5. Reprezentând rezultatele testărilor successive ale testului DANVA 2, la
cele două subteste
Din graficul de mai sus, în care sunt prezentate rezultatele celor două subtestări
successive și anume Expresiile Faciale la Adulți și Paralimbajul la Adulți, reiese faptul că,
subiectul C.F. recunoaște mai multe expresii faciale în post-testare, având dificultăţi la itemii
pentru emoțiile bucurie, tristețe și frică. În cadrul testării auditive subiectul a înregistrat o creștere
uşoară în post-testare reușind să identifice vocile care reprezintă fericirea, furia, atât la intensități
scăzute cât și ridicate, dificultăţi având la vocile ce reprezentau frică şi tristeţe.
71
Graficul 6. Prezentarea comparativă a rezultatelor în cadrul scalei de identificare a
emoțiilor
30
25
20
15
10
5
0
T1_SUM_IE T2_SUM_IE
Serie1 21 28
Prin compararea rezultatelor obținute de subiectul C.F., la cele două testări, putem
observa în post-testare o îmbunătățire în identificarea emoțiilor spre deosebire de rezultatele
obținute în pre-testare unde a înregistrat șapte erori, patru dintre ele fiind la itemii ce reprezentau
emoția – tristețe şi două - furie.
35
30
25
20
15
10
5
0
T1_SUM_SOC T2_SUM_SOC
Serie1 17 34
72
În urma analizării datelor obținute la chestionarul privind gradul de sociabilitate s-a
constat că, subiectul C.F. a obținut un punctaj dublu în post-testare decât în pre-testare. Acest
rezultat reflectă faptul că, în urma aplicării programului educațional focalizat pe dramatizare,
subiectul este mult mai sociabil, reuşind să învingă anxietatea, având dorinţa de a relaţiona cu
ceilalţi colegi, de a participa la jocurile de grup, de a sta cât mai mult timp în compania celorlalţi.
40
30
20
10
0
T1_SUMA_scala_IS T2_SUMA_scala_IS
Serie1 24 38
În graficul de mai sus putem observa un punctaj mult mai ridicat obținut de C.F. în post-
testare. Dacă în pre-testare subiectul s-a încadrat în categoria persoanelor care cooperează doar
atunci când sunt solicitate, în post-testare C.F. a obţinut 42 de puncte, de unde rezultă faptul că,
în urma implementării programului educațional focalizat pe dramatizare dobândește o bună
capacitate de interacțiune socială și cooperare.
73
Graficul 9. Prezentarea comparativă a rezultatelor obținute la fișă de observație
comportamentală
70
60
50
40
30
20
10
0
T1_SUM_OBS T2_SUM_OBS
Serie1 34 66
74
5.4. Studiu de caz nr. 4
A. Date personale
Nume şi prenume: L.T.
Data naşterii: 3.08.2005
Sex: feminin
Clasa: a IV-a A
Şcoala: Şcoala Gimnazială Specială C.R.D.E.I.I., Cluj-Napoca
Unităţi şcolare anterioare: eleva nu a frecventat gradiniţa
Naţionalitate: rromă
B. Date familiale
Eleva L.T. s-a născut într-o familie compusă din mama, tatăl şi 9 copii. Familia este legal
constituită, relaţiile în familie sunt uneori caracterizate de tensiuni şi nesiguranţă (există frecvent
conflicte între părinți); nici unul dintre părinţi nu arată interes faţă de educaţia copilului. Locuiesc
la casă, având condiții bune de locuit, cu toate utilitățile. Venitul familiei se compune din
alocaţiile de stat ale copiilor și din venitul tatălui, singurul cu loc de muncă stabil.
C. Date medicale
Conform declaraţiilor mamei, în familie nu există probleme majore de sănătate. Din
adeverinţa medicală anexată la dosar, reiese că eleva este sănătoasă şi aptă pentru intrarea în
colectivitate. Starea actuală de sănătate este bună.
D. Date pedagogice:
În debutul şcolarizării au fost constatate următoarele:
dezinteres din partea părinţilor în educaţia minorului;
lipsa motivaţiei şi a interesului pentru cunoaştere;
imprecizie în acţiunile practice şi mentale;
verbalizare redusă a reprezentărilor şi acţiunilor;
stimă de sine de nivel mediu;
grad redus de independenţă în procesele intelectuale;
E. Examinarea psihopedagogică:
Subiectului i-au fost aplicat următoarele teste:
75
22. Matricile Progresive Raven Color;
23. The Diagnostic Analysis of Nonverbal Behavior – DANVA 2
24. Scală de identificare a emoțiilor de bază
25. Chestionarul privind gradul de sociabilitate
26. Scală pentru cooperare și interacțiune socială
27. Fișă de observație comportamentală
28. Testul sociometric
76
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultateîn pre-testare primului subtest:
În cadrul aceluiași subtest - Expresiile Faciale la Adulți, în post-testare, subiectul L.T. din
cei 24 de itemi a avut 17 (70.83%) răspunsuri corecte și 7 erori de judecată, prezentate în tabelul
2., fiind repartizate în funcție de intensitatea stimulului.
77
Tabelul 2. Erori per emoţie în funcţie de intensitatea stimulului
78
Al doilea subtest aplicat participanților conține tot 24 de itemi, administrată în formă
computerizată care constau din aceeași propoziție neutră spusă astfel încât să exprime fericire,
tristețe, furie și frică la intensitate scăzută sau ridicată.
În cadrul pre-testării subiectul L.T., din cei 24 de itemi a înregistrat 15 (62.5%)
răspunsuri corecte și 9 erori de judecată, prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul 3. Erori per emoţie în funcţie de intensitatea stimulului
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultateîn pre-testarea celui de-al
doilea subtest:
pentru emoția – fericire s-au înregistrat 0 erori la ambele intensități
pentru emoția - tristețe s-au înregistrat câte 2 erori (22.22%) atât la intensitate
puternică a stimulului cât și 3 la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția - furie a acumulat 2 erori (22.22%) la intensitate puternică a stimulului
și o eroare (11.11%) la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția – frică o eroare (11%) la ambele intensități.
Graficul 3. Rezultatele per emoție și per intensitatea stimulului în pre-testarea celui de-al
doilea subtest
79
În cadrul aceluiași subtest, în post-testare, subiectul a L.T., din cei 24 de itemi a acumulat
19 (79.16%) răspunsuri corecte și 5 erori de judecată. (reprezentate în tabelul 4)
Puternic 0 0% 0 0% 0 0% 0 0%
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultateîn post-testarea celui de-al
doilea subtest:
pentru emoția – fericire s-au înregistrat 3 erori (60%) la intensitate slabă
pentru emoția - tristețe s-au înregistrat 0 erori la ambele intensități a stimulului
pentru emoția - furie a acumulat o eroare (20%) la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția – frică o eroare (20%), la intensitate slabă a stimulului.
Graficul 4. Rezultatele per emoție și per intensitatea stimulului în post-testarea celui de-al
doilea subtest
80
Graficul 5. Reprezentând rezultatele testărilor successive ale testului DANVA 2, la
cele două subteste
Din graficul de mai sus, în care sunt prezentate rezultatele celor două subtestări
successive și anume Expresiile Faciale la Adulți și Paralimbajul la Adulți, reiese faptul că,
subiectul L.T. recunoaște mai multe expresii faciale în post-testare, erorile înregistrându-se mai
mult la itemii pentru emoțiile bucurie și tristeţe. În cadrul testării auditive subiectul a înregistrat o
creștere în post-testare reușind să identifice vocile care reprezintă tristețea, furia și frica, atât la
intensități scăzute cât și ridicate, dificultăţile întâmpinate fiind pentru vocile ce reprezentau
bucuria.
81
Graficul 6. Prezentarea comparativă a rezultatelor în cadrul scalei de identificare a
emoțiilor
30
25
20
15
10
5
0
T1_SUM_IE T2_SUM_IE
Serie1 16 28
Prin compararea rezultatelor obținute de subiectul L.T., la cele două testări, se observă în
post-testare o îmbunătățire în identificarea emoțiilor spre deosebire de rezultatele obținute în pre-
testare unde a înregistrat 12 erori, 7 dintre ele fiind la itemul ce reprezentă emoția - tristețe.
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
T1_SUM_SOC T2_SUM_SOC
Serie1 15 42
82
În urma analizării datelor obținute la chestionarul privind gradul de sociabilitate s-a
constat că, subiectul L.T. a obținut un punctaj mult mai ridicat în post-testare. Acest rezultat
reflectă faptul că, în urma aplicării programului educațional focalizat pe dramatizare, subiectul a
devenit încrezătoare în forţele proprii şi mult mai sociabilă faţă de colegi şi cadrele didactice.
40
35
30
25
20
15
10
5
0
T1_SUMA_scala_IS T2_SUMA_scala_IS
Serie1 28 40
În graficul de mai sus putem observa un punctaj mult mai ridicat obținut de L.T. în post-
testare. Dacă în pre-testare subiectul s-a încadrat în categoria persoanelor care cooperează doar
atunci când sunt solicitate, în post-testare L.T. a obţinut 42 de puncte, de unde rezultă faptul că,
rolurile primite în scenetele realizate au fost de un real folos spre a dobândi o bună capacitate de
interacțiune socială și cooperare.
83
Graficul 9. Prezentarea comparativă a rezultatelor obținute la fișă de observație
comportamentală
60
50
40
30
20
10
0
T1_SUM_OBS T2_SUM_OBS
Serie1 31 60
84
5.5. Studiu de caz nr. 5
A. Date personale
Nume şi prenume: L. B.
Data naşterii: 02.10.2004
Sex: feminin
Clasa: a IV-a A
Şcoala: Şcoală Gimnazială Specială C.R.D.E.I.I., Cluj-Napoca
Unităţi şcolare anterioare: eleva a frecventat Centrul de zi ,,Țara Minunilor”,Cluj-Napoca
Naţionalitate: rromă
B. Date familiale
Fetiţa L.B. s-a născut într-o familie legal constituită. Mama L.L. este casnică, iar tatăl
L.A. a decedat. Fetiţa locuieşte împreună cu mama în Cluj –Napoca, într-o locuinţă
improvizată pe str. Cantonului FN. Locuinţa este formată dintr-o singură cameră, nu au utilităţi.
Venitul familiei se compune din ajutorul social al mamei şi alocaţia de stat a fetiţei. Relaţiile
dintre minoră şi mama ei sunt foarte bune, mama este interesată de educaţia fetiţei.
C. Date medicale
Conform adeverinţei medicale anexate la dosar, fetiţa L.B. are o dezvoltare fizică
normală, este sănătoasă şi aptă pentru intrarea în colectivitate.
D. Date pedagogice
În debutul şcolarizării se constată:
interes din partea mamei pentru educaţia fetiţei;
motivaţie şi interes crescut pentru activităţi;
imprecizie în acţiunile practice şi mentale;
verbalizare defectuoasă a reprezentărilor şi acţiunilor;
grad redus de independenţă în procesele intelectuale;
capacitate scăzută de atenţie şi concentrare,
nevoia de repetiţii pentru înţelegerea sarcinilor şcolare.
85
E. Examinarea psihopedagogică:
Subiectului i-au fost aplicat următoarele teste:
1. Matricile Progresive Raven Color;
2. The Diagnostic Analysis of Nonverbal Behavior – DANVA 2
3. Scală de identificare a emoțiilor de bază
4. Chestionarul privind gradul de sociabilitate
5. Scală pentru cooperare și interacțiune socială
6. Fișă de observație comportamentală
7. Testul sociometric
86
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultateîn pre-testare primului subtest:
pentru emoția – fericire s-au înregistrat 2 (20%) erori la intensitatea puternică a
stimulului
pentru emoția - tristețe s-au înregistrat câte o eroare (10%) la ambele intensități a
stimulului
pentru emoția - furie a acumulat câte o eroare (10%) la ambele intensități a stimulului
pentru emoția – frică 3 (30%) erori la intensitatea puternică a stimulului și o eroare la
intensitete slabă a stimulului.
Graficul 1. Rezultatele per emoție și per intensitate stimul în pre-testare primului subtest
În cadrul aceluiași subtest - Expresiile Faciale la Adulți, în post-testare, subiectul L.B. din
cei 24 de itemi a avut 17 (70.83%) răspunsuri corecte și 7 erori de judecată, prezentate în tabelul
2., fiind repartizate în funcție de intensitatea stimulului.
87
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultate în post-testarea primului
subtest:
pentru emoția – fericire s-au înregistrat 2 erori (28.57%) la intensitate puternică a
stimulului
pentru emoția - tristețe s-a înregistrat câte o eroare (14.28%) la cele două intensități a
stimulului
pentru emoția - furie a acumulat tot câte o eroare (14.28%), la cele două intensități a
stimulului
o eroare pentru emoția – frică (14.28%), la intensitate puternică a stimulului.
În cadrul pre-testării subiectul L.B., din cei 24 de itemi a realizat 10 (41.66.%) răspunsuri
corecte și 14 erori de judecată, prezentate în tabelul de mai jos.
88
Tabelul 3. Erori per emoţie în funcţie de intensitatea stimulului
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultate în pre-testarea celui de-al
doilea subtest:
pentru emoția – fericire s-au înregistrat o eroare (7.14%) la intensitatea puternică a
stimulului și 2 erori (14.28%) la intensitatea slabă a stimulului
pentru emoția - tristețe s-a înregistrat 5 erori (35.71%) la intensitate puternică a
stimulului și 4 erori (28.57%) la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția - furie a acumulat câte o eroare (7.14%) la ambele intensități ale
stimulului
pentru emoția – frică nu s-au înregistrat erori la nici o intensitate a stimulului.
Graficul 3. Rezultatele per emoție și per intensitatea stimulului în pre-testarea celui de-al
doilea subtest
89
În cadrul aceluiași subtest, Paralimbajul la Adulți, în post-testare, subiectul L.B., din cei
24 de itemi a înregistrat 19 (79.16%) răspunsuri corecte și 5 erori de judecată. (reprezentate în
tabelul 4)
Tabelul 4. Erori per emoţie în funcţie de intensitatea stimulului
Puternic 0 0% 1 20% 0 0% 0 0%
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultateîn post-testarea celui de-al
doilea subtest:
pentru emoția – fericire nu s-a înregistrat nici o eroare la cele două intensități a
stimulului
pentru emoția - tristețe s-a înregistrat o eroare (20%) la intensitatea puternică a
stimulului și 3 erori (60%) la intensitetea slabă a stimulului
pentru emoția - furie subiectul nu a înregistrat nici o eroare la ambele intensități a
stimulului
pentru emoția – frică a înregistrat o eroare (20%), la intensitate slabă a stimulului.
Graficul 4. Rezultatele per emoție și per intensitatea stimulului în post-testarea celui de-al
doilea subtest
90
Graficul 5. Reprezentând rezultatele testărilor successive ale testului DANVA 2, la
cele două subteste
Din graficul de mai sus, în care sunt prezentate rezultatele celor două subtestări
successive și anume Expresiile Faciale la Adulți și Paralimbajul la Adulți, reiese faptul că,
subiectul L.B. recunoaște mai multe expresii faciale în post-testare, erorile înregistrându-se mai
mult la itemii pentru emoțiile tristețe și furie. În cadrul testării auditive subiectul a înregistrat o
creștere semnificativă în post-testare reușind să identifice vocile care reprezintă fericirea,
tristețea, furia și frica, atât la intensități scăzute cât și ridicate.
91
Graficul 6. Prezentarea comparativă a rezultatelor în cadrul scalei de identificare a
emoțiilor
30
25
20
15
10
5
0
T1_SUM_IE T2_SUM_IE
Serie1 21 28
Prin compararea rezultatelor obținute de subiectul L.B., la cele două testări, putem
observa în post-testare o îmbunătățire în identificarea emoțiilor spre deosebire de rezultatele
obținute în pre-testare unde a înregistrat șapte erori, patru dintre ele fiind la itemii ce reprezentau
emoția - tristețe.
10. Prin aplicarea chestionarului privind gradul de sociabilitate subiectului L.B. s-a
măsurat gradul de sociabilitate şi totodată abilitatea de a accepta pe ceilalţi.
Graficul 7. Prezentarea comparativă a rezultatelor în la chestionarului privind gradul de
sociabilitate
50
40
30
20
10
0
T1_SUM_SOC T2_SUM_SOC
Serie1 26 45
92
Acest rezultat reflectă faptul că, în urma aplicării programului educațional focalizat pe
dramatizare, subiectul este mult mai sociabil şi are disponibilităţi reale de a relaţiona cu cei din
jur, în pofida carenţelor educaţionale ale subiectului.
50
40
30
20
10
0
T1_SUMA_scala_IS T2_SUMA_scala_IS
Serie1 28 42
În graficul de mai sus putem observa un punctaj mult mai ridicat obținut de L.B. în post-
testare decât în pre-testare. Dacă în pre-testare subiectul s-a încadrat în categoria persoanelor care
cooperează doar atunci când sunt solicitate, în post-testare L.B. a obţinut 42 de puncte, de unde
rezultă faptul că, în urma implementării programului educațional focalizat pe dramatizare
dobândește o bună capacitate de interacțiune socială și cooperare.
12. Prin realizarea fișei de observație comportamentală, cu cei 16 itemi s-a urmărit
evaluarea nivelul de dezvoltare socio-emoţională a subiectului.
93
Graficul 9. Prezentarea comparativă a rezultatelor obținute la fișă de observație
comportamentală
80
70
60
50
40
30
20
10
0
T1_SUM_OBS T2_SUM_OBS
Serie1 52 76
94
5.6. Studiu de caz nr. 6
A. Date personale
Nume şi prenume: Ț. R.
Data naşterii: 1.04.2003
Sex: masculine
Clasa: a IV-a A
Școala: Şcoala Gimnazială Specială C.R.D.E.I.I., Cluj-Napoca
Unităţi şcolare frecventate: a frecventat
Naţionalitate: rromă
B. Date familiale
Elevul Ț.R. provine din relația de concubinaj dintre Ț.M. și G.I. Aceștia au împreună șase
copii G.E., G.M., Ț.A, Ț.I., Ț.D., Ț.R., având domiciliul în comuna Florești, județul Cluj.
Locuința este compusă dintr-o cameră cu suprafațade 16 mp, fără bucătărie și baie, curățenia
fiind întreținută acceptabil. Deoarece a fost găsit în repetate rânduri cerșind, elevul Ț.R.
împreună cu fratele lui mai mare, locuieşte în Centrul de zi ,,Oblio”, din Cluj – Napoca. Ei merg
în vizită pentru a-și vedea părinții și frații, periodic.
C. Date medicale
Conform adeverinţei medicale anexate la dosar, elevul este sănătos şi apt pentru intrarea
în colectivitate şi prezintă o dezvoltare fizică normală.
În intervalul desfăşurării studiului de caz, nu prezintă probleme de sănătate.
D. Date pedagogice
În debutul şcolarităţii, elevul Ț.R. prezintă:
toleranţă scăzută la frustrare, agresivitate fizică;
motivaţie scăzută pentru activităţi;
nivel scăzut de adaptare socială;
imprecizie în acţiunile practice şi mentale;
verbalizare defectuoasă a reprezentărilor şi acţiunilor;
grad redus de independenţă în procesele intelectuale;
capacitate scăzută de atenţie şi concentrare,
95
nevoia de repetiţii pentru înţelegerea sarcinilor şcolare.
E. Examinarea psihopedagogică:
Subiectului i-au fost aplicat următoarele teste:
8. Matricile Progresive Raven Color;
9. The Diagnostic Analysis of Nonverbal Behavior – DANVA 2
10. Scală de identificare a emoțiilor de bază
11. Chestionarul privind gradul de sociabilitate
12. Scală pentru cooperare și interacțiune socială
13. Fișă de observație comportamentală
14. Testul sociometric
96
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultateîn pre-testare primului subtest:
pentru emoția – fericire s-au înregistrat 3 (27.27%) erori la intensitatea puternică a
stimulului
pentru emoția - tristețe s-au înregistrat câte 2 erori (18.18%) la intensitate puternică a
stimulului și 4 erori (36.36) la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția - furie a acumulat câte o eroare (9.09%) la intensitate slabă a
stimulului
pentru emoția – frică o eroare (9.09%) la intensitatea puternică a stimulului
Graficul 1. Rezultatele per emoție și per intensitate stimul în pre-testare primului subtest
În cadrul aceluiași subtest - Expresiile Faciale la Adulți, în post-testare, subiectul Ț.R. din
cei 24 de itemi a avut 16 (66.66%) răspunsuri corecte și 8 erori de judecată, prezentate în tabelul
2., fiind repartizate în funcție de intensitatea stimulului.
Tabelul 2. Erori per emoţie în funcţie de intensitatea stimulului
97
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultateîn post-testarea primului
subtest:
pentru emoția - fericire s-au înregistrat 2 erori (25%) la intensitate puternică a
stimulului și o eroare (12.5%) la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția - tristețe s-a înregistrat câte o eroare (12.5%) la intensitate puternică a
stimulului și 2 erori (25%) la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția - furie a acumulat o eroare (12.5%), la intensitate puternică a stimulului
pentru emoția – frică o eroare (12.5%), la intensitate puternică a stimulului.
98
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultateîn pre-testarea celui de-al
doilea subtest:
pentru emoția – fericire nu s-a înregistrat nici o eroare la cele două intensități ale
stimulului
pentru emoția - tristețe s-au înregistrat 2 erori (18.18%) la intensitate puternică a
stimulului și 5 erori (45.45%) la intensitate slabă a stimulului
pentru emoția - furie a acumulat câte 2 erori (18.18%) la ambele intensități ale
stimulului
pentru emoția – frică nu s-au înregistrat erori la nici o intensitate a stimulului.
Graficul 3. Rezultatele per emoție și per intensitatea stimulului în pre-testarea celui de-al
doilea subtest
În cadrul aceluiași subtest, Paralimbajul la Adulți, în post-testare, subiectul Ț.R., din cei
24 de itemi a înregistrat 18 (75%) răspunsuri corecte și 6 erori de judecată. (reprezentate în
tabelul 4)
Tabelul 4. Erori per emoţie în funcţie de intensitatea stimulului
99
În graficul de mai jos, putem observa următoarele rezultateîn post-testarea celui de-al
doilea subtest:
pentru emoția – fericire nu s-a înregistrat nici o eroare la cele două intensități a
stimulului
pentru emoția - tristețe s-a înregistrat o eroare (16.66%) la intensitatea puternică a
stimulului și 3 erori (50%) la intensitetea slabă a stimulului
pentru emoția - furie subiectul a înregistrat câte o eroare (16.66%), la ambele
intensități ale stimulului.
pentru emoția – frică subiectul nu a înregistrat nici o eroare la ambele intensități ale
stimulului.
100
Din graficul de mai sus, în care sunt prezentate rezultatele celor două subtestări
successive și anume Expresiile Faciale la Adulți și Paralimbajul la Adulți, reiese faptul că,
subiectul Ţ.R. recunoaște mai multe expresii faciale în post-testare, erorile înregistrându-se mai
mult la itemii pentru emoțiile tristețe și furie. În cadrul testării auditive subiectul a înregistrat o
creștere semnificativă în post-testare reușind să identifice vocile care reprezintă fericirea,
tristețea, furia și frica, atât la intensități scăzute cât și ridicate.
101
Graficul 6. Prezentarea comparativă a rezultatelor în cadrul scalei de identificare a
emoțiilor
30
25
20
15
10
5
0
T1_SUM_IE T2_SUM_IE
Serie1 21 28
Prin compararea rezultatelor obținute de subiectul Ţ.R., la cele două testări, putem
observa în post-testare o îmbunătățire în identificarea emoțiilor spre deosebire de rezultatele
obținute în pre-testare unde a înregistrat șapte erori, patru dintre ele fiind la itemii ce reprezentau
emoția - tristețe.
50
40
30
20
10
0
T1_SUM_SOC T2_SUM_SOC
Serie1 26 45
102
În urma analizării datelor obținute la chestionarul privind gradul de sociabilitate s-a
constat că, subiectul Ţ.R. a obținut un punctaj mult mai ridicat în post-testare decât în pre-testare.
Acest rezultat reflectă faptul că, în urma aplicării programului educațional focalizat pe
dramatizare, subiectul este mult mai sociabil şi are disponibilităţi reale de a relaţiona cu cei din
jur, în pofida carenţelor educaţionale ale subiectului.
40
35
30
25
20
15
10
5
0
T1_SUMA_scala_IS T2_SUMA_scala_IS
Serie1 27 37
În graficul de mai sus putem observa un punctaj mult mai ridicat obținut de Ţ.R. în post-
testare decât în pre-testare. Dacă în pre-testare subiectul s-a încadrat în categoria persoanelor care
cooperează doar atunci când sunt solicitate, în post-testare Ţ.R. a obţinut 42 de puncte, de unde
rezultă faptul că, în urma implementării programului educațional focalizat pe dramatizare
dobândește o bună capacitate de interacțiune socială și cooperare.
103
Graficul 9. Prezentarea comparativă a rezultatelor obținute la fișă de observație
comportamentală
70
60
50
Titlu axă
40
30
20
10
0
T1_SUM_OBS T2_SUM_OBS
Serie1 39 70
104
Tabel V.1.reprezentând matricea sociometrică în pre-testarea elevilor clasei a IV-a A
A.D -1 -3 +1 +3 -2 +2
A.F. -2 +1 -1 -3 +2 +3
C.F. -2 +3 -1 -3 +2 +1
C.D. +3 -3 +1 -1 +2 -2
L.T. +1 -1 -2 -3 +2 +3
L.B. -3 +2 -1 -2 +1 +3
T.R. -3 +3 -1 +1 +2 -2
A 4 8 2 2 3 4 12
R 10 5 7 7 10 8 2
105
Rezultatele obţinute la testul sociometric sunt cuprinse în tabelul de mai jos:
Tabel V.2. cuprinzând indici de statut preferenţial în pre-testarea elevilor clasei a IV-a A
clasa a IV-a A
POPULARI
43% ACCEPTAȚI
INDIFERENȚI
57%
MARGINALIZAȚI
0% 0%
Din datele culese în pre-testare se poate observa existenta unui număr mai mare de elevi
marginalizaţi. Analizând comportamentul acestor elevi în timpul activităţilor şcolare, aceştia
106
manifestă comportamente agresive, cultivă relaţii dizarmonice, având o atitudine negative faţă de
cerinţele şcolare, cu problem emoţionale şi comportamentale.
În matricea sociometrică reprezentată în tabelul V.3.sunt înregistrate datele acordate şi
primite de fiecare elev în post-testare. Pe baza matricei s-a realizat sociograma corespunzătoare.
(anexa7)
A.D +3 -1 -2 +1 +2 -3
A.F. +2 +3 -2 -1 -3 +1
C.F. +1 -2 -3 +3 +2 -1
C.D. -2 +2 +1 -3 -1 +3
L.T. +2 +1 -1 -3 +3 -2
L.B. +1 -3 -1 -2 +2 +3
T.R. -3 +3 +2 -2 -1 +1
A 6 9 6 0 3 8 7
R 5 5 3 14 7 4 6
107
Tabel V.4.cuprinzând indicii de statut preferenţial la clasa a IV-a A
6
0 ACCEPTAŢI
0
0 0 INDIFERENŢI
0
clasa a IV-a A
0% 14%
0%
POPULARI
ACCEPTAȚI
INDIFERENȚI
MARGINALIZAȚI
86%
Elevii populari sunt cei care au arătat un interes deosebit în participarea scenetele
propuse, care au frecvenţă bună la şcoală şi respectă regulile clasei.În cazul elevului marginalizat
s-a observat pe parcursul anului şcolar o scădere a interesului pentru şcoală, renunțând să
participe la programul implementat, acestea datorându-se anturaj nepotrivit.
108
CAPITOLUL VI. CONCLUZII ŞI PERSPECTIVE
109
În aceeaşi măsură programul implementat se adresează cadrelor didactice care doresc
îmbunătăţirea climatului clasei, a relaţiilor dintre elevi, a câştigării autonomiei şi a stimei de sine,
a dezvoltării spiritului de toleranţă și care sunt preocupate să promoveze comportamente
dezirabile social.
Toate aceste aspecte pot constitui argumente pentru promovarea aplicării programului de
intervenţie bazat pe dramatizare, deşi pregătirea unei scenete necesită foarte multă muncă,
implicare, răbdare şi disponibilitate din partea cadrului didactic
O limită a studiului o poate constitui numărul restrâns de elevi participanţi, deoarece în
şcolile speciale efectivul de elevi este mai mic.
Cercetarea a încercat să evalueze eficiența implementării unui program educațional
focalizat pe dramatizare în vederea dezvoltării socio-emoționale la elevii cu dizabilitate
intelectuală. Pe viitor ar fi interesant de studiat măsura în care poate influenta implementare unui
astfel de program frecvenţa manifestărilor agresive la elevii din învățământul special.
110
BIBLIOGRAFIE
Numele şi prenumele……………………………..
Clasa………………………………………………
Data ………………………………………………
Test sociometric
1. Mergi în excursie, iar în autocar au mai ramas 3 locuri libere. Pe cine din clasa ta alegi să
ocupe cele trei locuri rămase?.
a)…………………………………………..
b)………………………………………….
c)…………………………………………..
2. Mergi în excursie cu clasa ta, iar în autocar sunt mai puţin cu 3 locuri decât elevi. Pe cine din
clasa ta alegi să coboare şi să ramână acasă?.
a)…………………………………………..
b)……………………………………………
c)…………………………………………..
Anexa 2
Mai jos sunt descrise câteva întâmplări ale unor copii de vârsta ta. Te rog să te gândești ce simte acel copil în situația descrisă și alege varianta
pe care tu o consideri adevărată (bucurie, tristețe, frică, furie) sau poate niciuna dintre ele. Se poate să crezi că acel copil ar putea avea două emoții în
același timp. Dacă e așa te rog să alegi emoția pe care crezi tu că o simte cel mai puternic.
C
C C C
X
PROFESOR
A C
C B
Anexa 4
0 - niciodată
1 - uneori
2 - de cele mai multe oro
În În În foarte
Nr. foarte În mică oarecare În mare mare
Crt. Indicatori de comportament mică măsură măsură măsură măsură
măsură
1. Se înregistrază 1 2 3 4 5
prezența/frecvența la școală
respingere
respingere reciprocă
atracție
atracție reciprocă
A.D.
A.F.
C.F. C.D.
L.B.
T.R.
L.T.
Anexa 7
respingere
respingere reciprocă
atracție
atracție reciprocă
C.D.
A.F.
C.F. L.T
L.B. T.R.
A.D.
Anexa 8
SCENETA 3 – DUŞMANCELE
Bianca
Las' ochii, mamă, las' să plângă! Şi-auzi! îi umblă-n cap, tu, soră,
Tu-n leagăn tot cu mâna stângă S-ajungă ea Lucsandrei noră!
Mi-ai dat să sug de-aceea sunt O, meargă-i numele! N-o vezi
Nătângă! La horă?
Dar n-am pus doară jurământ, Ce şorţ! Nu-ţi vine nici să crezi;
Să merg neplânsă în mormânt! Fă cruce, fa, să nu-l visezi.
Final
LA CIREȘE