Sunteți pe pagina 1din 5

Paradigma cognitiv comportamentala

Analiza comportamentala aplicata utilizeaza tehnici derivate din conditionarea


operanta,schimbarea comportamentelor de importanta personala si sociala bazate pe notiunea
ca acel comportament este o functie a propriilor consecinte;
Comportamentul este o functie a organismelor vii.La oameni comportamentul include actiuni
publice si deschise(mers,vorbit) si actiuni ascunse cum ar fi
ganditul,simtitul,emotia,amintirea,rezolvarea de probleme,placerea,observatia.Anumiti terapeuti
comportamentali definesc comportamentul prin actiuni deschise,dimpotriva altii considera
coportamentul compus din actiuni si deschise si ascunse;
Analiza comportamentului O ramura a psihologiei interesata cu predictia si controlul
comportamentului prin identificarea si manipularea consecintelor care urmeaza
comportamentului.Aceasta parere este impamintenita in filozofie cunoscuta sub numele de
behaviorism radical.Aceasta ramura aplicata a analizei comportamentului este des utilizata pe
linga modificarea comportamentului utilizandu-se termenul de analiza aplicata a
comportamentului.Analiza clinica a comportamentului este o ramura mai noua analizei
comportamentale asemanata cu psihoterapia pacientului extern.
Behaviorismul O ramura conceptuala care s-a consolidat dintr-o cercetare unica a
comportamentului si a vietii mentale:o ramura ce subliniaza o stiinta a comportamentului.Stiinta
comportamentului cuprinde descoperiri,principii,legi si teorii rezultate din cercetarea
comportamentala,pe de alta parte behaviorismul uneste filozofia,ideologia,supozitiile si valorile
implicate intr-o stiinta a comportamentului.Teoria comportamentala face parte din behaviorism
dar nu sunt sinonime.
Modificarea comportamentului Un set de proceduri care sunt derivate dar nu exclusiv din
analiza comportamentului,principiilor invatarii operante si teoriilor.
Teoria comportamentala Se refera la rotunjirea conceptualizarilor comportamentului uman
impamintenite in stiinta de baza a comportamentului si a principiilor invatarii.Exista multe teorii
ale comportamentului care impart mai mult sau mai putin aceste proprietati.
Terapia comportamentala Cuprinde aplicarea sistematica a principiilor invatarii operante si
respondente si teoria contemporana a invatarii pentru intelegerea stiintifica si scaderea
suferintei umane in terapie.Abordarea valorizeaza obiectivitatea si cere sa fie aplicate standarde
empirice riguroase de dovada a dezvoltarii tratamentului si evolutia pas cu pas a rezultatului
tratamentului psihosocial.
Terapia cognitiv comportamentala O ramura a terapiei comportamentale care considera
cognitia diferita de comportament si de aceea necesita un sistem si procedeuri
unice.Cunoasterea mijloceste sau cauzeaza alte comportamente si procesele cognitive
imperfecte contribuie la etiologia,mentinerea si tratamentul comportamentului
anormal.Terapeutii comportamentului traditional presupun ca cunoasterea este comportament si
considera termenul cognitiv-comportamental redundant.
Contextul O privire filozofica legata de scrierile lui Stephen Pepper si de filozofia sttiintei
cunoscuta ca behaviorimul radical care are ca radacina activitatea intregului organism in
contextul sau.
Epistemologia O ramura a filozofiei cu interes in in natura si originile cunoasterii cu toate ca
terapeutii comportamentali nu sunt in general devotati unei singure teorii epistemologice ,ei
adera in general la o epistemologie empirica.
Mecanism O pozitie filozofica care adopta ca sursa aparatul si partile care conduc
operatiunea.Mecanicistii sustin ca intregul poate deriva din suma partilor si ca descoperirea
partilor si relatiilor dintre parti este critica in explicarea comportamentului uman.Mecanicistii in

general sustin o corespondenta bazata pe criterii de adevar si sunt in general nomotetici in


intelesul lor.
Behaviorismul metodologic O teorie normativa despre conduita stiintifica a psihologiei si se
pretinde ca psihologia ar trebui sa se ocupe de comportamentul observabil a organismelor nu
de evenimentele mentale cum ar fi gandurile,sentimentele si alte constructii private
similare.Motivul este ca evenimentele private nu reusesc sa atinga criteriul acordului
publicului.In aceasta privinta referirea la evenimentele mentale nu adauga nimic la explicarea
variabilelor care controleaza comportamentul.
Analiza comportamentala aplicata utilizeaza tehnici derivate din conditionarea
operanta,schimbarea comportamentelor de importanta personala si sociala bazate pe notiunea
ca acel comportament este o functie a propriilor consecinte;
Comportamentul este o functie a organismelor vii.La oameni comportamentul include actiuni
publice si deschise(mers,vorbit) si actiuni ascunse cum ar fi
ganditul,simtitul,emotia,amintirea,rezolvarea de probleme,placerea,observatia.Anumiti terapeuti
comportamentali definesc comportamentul prin actiuni deschise,dimpotriva altii considera
coportamentul compus din actiuni si deschise si ascunse;
Analiza comportamentului O ramura a psihologiei interesata cu predictia si controlul
comportamentului prin identificarea si manipularea consecintelor care urmeaza
comportamentului.Aceasta parere este impamintenita in filozofie cunoscuta sub numele de
behaviorism radical.Aceasta ramura aplicata a analizei comportamentului este des utilizata pe
linga modificarea comportamentului utilizandu-se termenul de analiza aplicata a
comportamentului.Analiza clinica a comportamentului este o ramura mai noua analizei
comportamentale asemanata cu psihoterapia pacientului extern.
Behaviorismul O ramura conceptuala care s-a consolidat dintr-o cercetare unica a
comportamentului si a vietii mentale:o ramura ce subliniaza o stiinta a comportamentului.Stiinta
comportamentului cuprinde descoperiri,principii,legi si teorii rezultate din cercetarea
comportamentala,pe de alta parte behaviorismul uneste filozofia,ideologia,supozitiile si valorile
implicate intr-o stiinta a comportamentului.Teoria comportamentala face parte din behaviorism
dar nu sunt sinonime.
Modificarea comportamentului Un set de proceduri care sunt derivate dar nu exclusiv din
analiza comportamentului,principiilor invatarii operante si teoriilor.
Teoria comportamentala Se refera la rotunjirea conceptualizarilor comportamentului uman
impamintenite in stiinta de baza a comportamentului si a principiilor invatarii.Exista multe teorii
ale comportamentului care impart mai mult sau mai putin aceste proprietati.
Terapia comportamentala Cuprinde aplicarea sistematica a principiilor invatarii operante si
respondente si teoria contemporana a invatarii pentru intelegerea stiintifica si scaderea
suferintei umane in terapie.Abordarea valorizeaza obiectivitatea si cere sa fie aplicate standarde
empirice riguroase de dovada a dezvoltarii tratamentului si evolutia pas cu pas a rezultatului
tratamentului psihosocial.
Terapia cognitiv comportamentala O ramura a terapiei comportamentale care considera
cognitia diferita de comportament si de aceea necesita un sistem si procedeuri
unice.Cunoasterea mijloceste sau cauzeaza alte comportamente si procesele cognitive
imperfecte contribuie la etiologia,mentinerea si tratamentul comportamentului
anormal.Terapeutii comportamentului traditional presupun ca cunoasterea este comportament si
considera termenul cognitiv-comportamental redundant.
Contextul O privire filozofica legata de scrierile lui Stephen Pepper si de filozofia sttiintei
cunoscuta ca behaviorimul radical care are ca radacina activitatea intregului organism in
contextul sau.
Epistemologia O ramura a filozofiei cu interes in in natura si originile cunoasterii cu toate ca

terapeutii comportamentali nu sunt in general devotati unei singure teorii epistemologice ,ei
adera in general la o epistemologie empirica.
Mecanism O pozitie filozofica care adopta ca sursa aparatul si partile care conduc
operatiunea.Mecanicistii sustin ca intregul poate deriva din suma partilor si ca descoperirea
partilor si relatiilor dintre parti este critica in explicarea comportamentului uman.Mecanicistii in
general sustin o corespondenta bazata pe criterii de adevar si sunt in general nomotetici in
intelesul lor.
Behaviorismul metodologic O teorie normativa despre conduita stiintifica a psihologiei si se
pretinde ca psihologia ar trebui sa se ocupe de comportamentul observabil a organismelor nu
de evenimentele mentale cum ar fi gandurile,sentimentele si alte constructii private
similare.Motivul este ca evenimentele private nu reusesc sa atinga criteriul acordului
publicului.In aceasta privinta referirea la evenimentele mentale nu adauga nimic la explicarea
variabilelor care controleaza comportamentul.
Psihologia in prima parte a secolului 20 se zbatea cu propria sa identitate ca si
stiinta.Psihologia inaintea anului 1913 era considerata o stiinta a vietii mentale si metoda
principala de studiu era introspectia.Introspectia si variantele sale reprezentau o incercare sa
scoata sistematic la iveala continuturile,structurile si functiile constientului prin complex si
adesea metodele intortocheate de a invata participantii la cercetare sa observe si sa raporteze
corect experientele lor proprii.Introspectionismul a fost initial o doctrina care sustinea ca lumea
ascunsa a vietii mentale private conteaza si constiinta a fost o topica adecvata care a separat-o
de de alte stiinte.Toate s-au schimbat in 1913 cu publicarea a celor doua lecturi ale lui John.B.
Watson predate in fata Universitatii Coumbia cu titlu Psihologia Dupa Cum o Vad Behavioristii.In
prima lectura care a aparut in Revista Psihologica a devenit cunoscuta ca "manifestul
behaviorist"Watson a argumentat in forta contra constiintei ca subiect al psihologiei si
introspectia ca metoda a psihologiei.In schimb el a sustinut ca psihologia este si ar trebui sa fie
o ramura experimentala a stiintei naturale a carei scop teoretic este predictia si controlul
comportamentului.In asa fel Watson a incercat sa ne ofere o rationalizare coerenta si
legitimizarea metodelor comportamentale care au fost folosite din 1870 pe animale si oameni
si sa redefineasca subiectul psihologiei ca si comportament observabil, metodele principale fiind
observarea si masurarea comportamentului.In concluzie Watson a mentinut ca se poate
intelelege mintea intelegind relatiile dintre stimulii antecedenti de mediu si raspunsurile
comportamentale reflexive sau provocate;o privire acum familiara ca o forma initiala a
psihologiei stimul-raspuns.
Cariera lui John B.Watson in psihologie ca academician a fost intra-adevar influentabila
si el poate fi creditat pentru ca a adus munca psihologului rus Ivan Pavlov,in particular
cercetarea despre reflexul conditionat,in psihologia americana.Intr-adevar la inceputul anilor
"20,Watson si sotia sa Rosalie Rayner au demonstrat achizionarea a fricii conditionate de un
soarece alb in cazul deja clasic a micutului Albert si generalizarea acelei frici altor obiecte
paroase.Demonstratia a derivat din proceduri conditionante original ale lui Ivan Pavlov:proceduri
care sunt cunoscute ca conditionarea clasica Pavloviana.In 1924 Mary cover Jones a continuat
demonstrarea cum frica poate fi tratata prin imitatie sociala si expunerea la stimuli fara
anticiparea consecintelor negative:o procedura care continua cunoasterea de baza a principiilor
conditionarii clasice cum ar fi extinctia prin expunere slaba a domeniului aplicat.In aceasta
demonstratie simburii a ce va deveni terapie comportamentala au fost plantati.Cu toate ca a

durata aproape 25 de ani pentru ca ideile lui Watson si a urmasilor lui sa fie recunoscute in
anii"30 behaviorismul Watsonian si variantele sale au ocupat rolul principal in psihologia
americana.Psihologia a incetat sa fie stiinta constientului si a devenit stiinta comportamentului
sine qua non comportament observabil.
Edward Tolman este important pentru behaviorismul intentionat:o ramura a
behaviorismului care era in mod explicit cognitiva de la inceput din multe puncte de vedere ,este
precursorul teoriei cognitive moderne si a miscarii cognitiv-behavioriste in terapia
comportamentala.Tolaman s-a identificat ca behaviorist,a evitat introspectia,a minimalizat
reflexologia lui Pavlov,a contrazis behaviorismul lui John B.Watson,a respins conectionismul lui
Thorndike si a imbratisat psihologia gelstaltista si contextualismul ca psihologie.In 1932 in
cartea Comportament Intentionat La Animale si Barbati,Tolman a contrazis ideea de mecanica
comportamentului si a insistat ca comportamentul este intentionat si cognitiva unde intentia si
cognitia fac parte din intregul contextual behaviorist ca manifestare in comportament nu ca
entitati mentale inafara de comportament.In aceasta lucrare Tolman a prefigurat conceptul ce
urma se se numeasca variabila intermediara :un concept care reprezinta o incercare de a
legitima discutia si interferintele despre cognitie ,scopuri si cele asemanatoare ancorind
asemenea implicari in termeni de antecedente observabile si evenimente consecutive.Ulterior
Tolman isi va shimba directia gandirii spre ideea ca stiinta despre lume este mediata prin
reprezentatii cognitive ale lumii si acele obiective si cognitii vor avea un status ipotetic decat
observat.Tolman a prefigurat ceea ce va deveni o sursa majora de discutii conceptuale in
terapia comportamentala,cativa terapeuti comportamentali au accentuat statutul cauzal al
cognitiei pe cand altii sustineau ca cognitiile nu sunt cauze ale comportamentului dar multe
comportamente se cer explicate.
Viziunea comportamentala asupra comportamentului anormal este prezis in notiunea
ca experienta vietii da un avans comportamentului normal si o retea adaptativa de functionare
doar ca experienta de viata poate produce comportament neadaptiv si suferinta umana.Pentru a
explica normalul si neadaptativul sunt mentinute aceleasi principii ale invatarii care rezulta in
comportamentul functional si care poate produce comportament disfunctional.Comportamentul
disfunctional si functional este o chestiune de grad nu de fel.Neadaptativ,anormal sau
disfunctional in acest sens reprezinta invatarea complexa ,mai mult ca sigur atribuibila la un
deficit sau contingente de mediu nepotrivite.Anormal este mai mult decat o constelatie de
simptome cum a fost subliniat in Manualul de Diagnostic si Statistica a Deficientelor Mintale a 4a editie ;anormalitatea reflecta in nucleu procese ale invatarii care sunt ori deficitare ori excesive
si care interfereaza cu cu abilitatea persoanei de a trai o viata plina si implinita.Aceasta viziune
a comportamentului anormal a supravietuit mai mult sau mai putin intacta si conduce direct spre
eforturi in schimbarile comportamentale care incearca sa modifice contingentele de mediu
deficitare si nepotrivite care mentin si promoveaza problemele in viata.Presupunerea ca
comportamentul anormal este invatat si constrans in vreun fel de factori biologici se traduce intro viziune umanista pe cand mediul nu suferinta persoanei are mare parte din vine.Invatarea
pragmatica a terapeutilor comportamentului constrang analiza contextului prezent in care
variabilele ca controleaza comportamentul problematic poate fi identificat si chiar influentat
direct incluzind factorii care controleaza tendinta clientilor de a raspunde la propriile
raspunsuri.Aceasta conceptie este optimista in sensul ca daca cineva poate invata sa se
comporte intr-un mod impus atunci el poate invata sa se comporte diferit si sa traiasce intr-o
alta viata postterapie.Terapia este vazuta ca un mod de construire si invatare a repertoriilor
adaptative si sa distruga relatiile problematice mediu-comportament care contribuie la
suferinta.
Behaviorismul a fost un punct de referinta in dezbaterile ideologice in psihologie din
prima parte a secolului 20 si terapia comportamentului a avut mai multe lovituri pentru

behaviorismul sau.Behaviorismul a reiesit initial ca reactie la preocuparea psihologiei pentru


constiinta si introspectionism.Terapia comportamentuluiA reiesit in 1950 ca reactie impotriva
incarnarii aplicate a psihologiei a numirii-constiintei psihoanaliza freudiana si verii sai .Aceasta
reactie nu era in principal empirica sau experimentala era condusa de concept ,era
comportamentala ,era behaviorism stiinta comportamentala in actiune.Behaviorismul a fost in
retragere in terapia comportamentala din anii rebeli 1960.In locul sau terapeutii
comportamentului au imbratisat cognitivismul si conceptualizarile bio-psiho-sociale.Aceasta
revolutie a fost vazuta ca un avans,pentru speculatia legitima in legatura cu constiinta si teoriile
derivate din intuitia clinica si bun simt in legatura cu constiinta si evenimentele petrecute sub
piele.Sub stindardul empiricismului terapia comportamentului a primit toate stiintele psihologice
sub acoperisul sau si in curind un nou sistem conceptual -sistem cognitiv-a inlocuit
behaviorismul si discutia despre comportament a fost transferata inca o data spre un loc in
afara pielii unde putea fi observata direct.Aceasta revolutie cognitiva a fost in multe privinte o
revolutie a rotii conceptuala de 180 de grade ,inapoi la un nivel de interferenta cu toate ca foarte
sofisticata si condusa de date ,ca behaviorismul a reactionat asa de vehement impotriva de la
inceput.O roatatie de 180 de grade a avut loc cand gandirea comportamentala a fost
retrogadata inca o dat la comportamente observabile.Recent terapeutii comportamentali au
ajuns la o intelegere cu ideea ca empirismul este o parte din stiinta:o parte pe care terapia
comportamentala nu o mai poate reclama.Cealalta parte adesea ignorata in ecuatie este
recunoasterea ca stiinta si practica sunt activitati fundamental umane:activitati care sunt
influentate de valori.Chiar si alte asa numite stiinte grele recunosc ca stiinta este este incarcata
de valoare.
Bibliografie:
https://www.scribd.com/doc/202482920/