Teoria asocierilor difereiale Teoria a fost elaborat de sociologul si criminologul american E.R.Sutherland.

Este o teorie genetic a delicvenei,denumita a Asocierilor difereniale (diferential asociation), ale carei principii si ipoteze sunt expuse in celebra lucrare Principles of Criminology. Autorul teoriei pleac de la premisa c in societate comportamentul delicvent este alcatuit att din elementele care intr in joc in momentul comiterii faptei (circumstanele i imprejurrile sociale,economice si culturale) ct i de elementele care au influenat anterior viaa delicventului. Pentru explicitarea ipotezei constat c in viaa social oamenii se confrunta cu modele de comportamente pozitive (conformiste) si modele de comportament de conduita negative (nonconformiste).Aceste dou genuri de comportamente nu se transmit nici pe cale ereditar,nici nu se imit,ci se invaa in cadrul proceselor de comunicare si relaionare social intre oameni si grupuri sociale. Modalitile de comunicare se realizeaz att verbal cat i comportamental i se transmit altor persoane prin exemplul personal sau de grup.Comportamentul delicvent nu se dobndete printr-un simplu proces de comunicare sau imitaie,ci prin invaarea i operaionalizarea tehnicilor si procedeelor de comitere a delictelor. Un alt reper de analiz din teoria asocierilor difereniale il reprezint organizarea diferenial a grupurilor sociale care genereaz neechivalene in receptarea si cunoastrea n totalitate a normelor si valorilor sociale,de catre toi oamenii.Din acest motiv,pot s apar conflicte intre norme sociale,astfel c un om se poate afla in faa unor reguli de conduit mai mult sau mai putin divergente,unele fiind acceptate altele fiind respinse de catre grupuri sociale cu care el vine in contact.De aceea,dei omul realizeaz care din conduite sunt considerate benefice sau nebenefice de catre un anumit grup social, prin asociaie diferenial va invaa i asimila pe cele aparinnd grupului cu care vine in contact sau pe cele aparinnd grupului considerate ca fiind mai favorabil ndeplinirii nevoilor,intereselor si aspiraiilor sale. Dac in prima interpretare sistemul de referina in evaluarea comportamentului omului modalitile de receptare la acelasi sistem de norme,in a doua interpretare evaluarea comportamentului are sisteme de referin,norme sociale diferite si valori aflate in conflict.In ambele interpretari aderarea la grup are in vedere modele de comportament care satisfac genuri de necesiti. Concluzia este c asocierea unui om la altul sau altul dintre cele doua grupuri conformiste (nondelicvente) sau nonconformiste (delicvente)-reprezint momentul cel mai important de care depinde evolutia ulterioara a devenirii omului.

Omul se poziioneaz in grupul unde comportamentul este este orientat in modaliti care i satisfac necesiti,nlaturand posibilitatea consecinelor distructive pentru devenirea socialului. Avnd in vedere evaluarea comportamentului uman raportat la un sistem normativ existent si impus se poate susine,conform teoriei,ca acei oameni care se vor asocia (de unde si denumirea de asociere diferenial) grupurilor care respecta normele legale nefiind in contact cu modele delicvente, se vor adapta mai usor,in societatea bazat pe consens,evitnd cariera delicvent. Alte repere pe care le cuprind asociaiile difereniale se refer la frecventa,durata si intensitatea acestora care ofer omului posibilitatea de a alege si a inva intre comportamentele conformiste si comportamentele nonconformiste. Aceasta opiune si invare incepe inc din copilarie si dureaz pe tot parcursul vieii. Omul se confrunt cu discontinuitai in devenirea sa,iar discontinuitile l detremin la opiuni de asociere la un grup social sau altul,funcia de competena lui interpretorie de a-si gestiona discontinuitile in diferite contexte sociale. Teoria asocierii difereniale,aparine teoriilor transmisiei culturale.Teoria a fost elaborat dupa cum am menionat,de Sutherland si completat de D.Cressey.Ei consider c socializarea explic fundamental,geneza delicvenei.In consecin,comportamentul delicvent se invat ca orice comportament prin intermediul socializarii,omul prelund modele si norme care-i induc opinii,atitudini,credine,prejudeci,convingeri negative,prin urmare un comportament delicvent. Receptarea si percepia modelelor de comportare se constientizeaz prin procesele de invare sub presiunea grupului in care omul este poziionat,dar si sub presiunea necesitailor interioare ale omului. Cele doua genuri de presiuni se conexeaza iar conexiunile sunt cele care orienteaza comportamentul omului dependent de limitele posibilitilor de interpretare. In teorie se susine,ca oamenii in conlucrarea dintre ei prin relaionare incep s-i orienteze mobilurile,scopurile in funcie de raportri favorabile sau nefavorabile la regulile si dispoziiile legale. In funcie de pozitia faa de normele sociale se difereniaz grupuri de oameni cu interpretari incompatibile care le orienteaz comportamentul in doua direcii:de conformare si nonconformare la normele sociale. Prin urmare,este posibil ca in anumite grupuri sociale sa predomine oameni,pentru care in mod invariabil,dispoziiile legale,reguli de necontestat,datorit constientizrii, internalizrii normelor sociale,accept posibilitile si restriciile sociale.

In alte grupuri predomin oameni care deliberat transgreseaza dispozitiile legale. Teoria asocierilor difereniale se integreaz n strategiile psihologice de explicare a comportamentului delicvent. Face parte din grupul de teorii ale invarii sociale,care elaboreaz strategii explicative intr-o concepie comportamentist (behaviorist). Critici referitoare la teoria asociaiilor difereniale In literatura de specialitate s-au conturat mai multe critici referitoare la teorie si la rezultatele cercetrilor care au la baza acest tip de teorie. Se apreciaz c Sutherland ignor mobilurile si aspiraiile omului si omite explicarea mecanismelor de contientizare a modalitilor de asimilare a comportamentelor delicvente sau nondelicvente.El reduce geneza mecanismelor delicvenei doar la procesul de invare social in cadrul unui grup strns,fr s explice care sunt determinrile diferenierii in asociere in funcie de interpretrile date normarii sociale. Prin procesul socializarii se reduce delicvena doar la procesul de transmisie cultural iar prevenirea delicvenei const doar in evitarea contactului cu modelele culturale care induc un comportament delicvent.Deci evitarea contactului cu grupul delicvent si confruntarea cu cele neutre sau conformiste. Contribuii benefice aduse la teoria asociaiilor difereniale Desi se apreciaz c teoria este simplist si reducionist,totui aceasta evidentiaz importana formelor de organizare ,a grupurilor sociale in stabilirea raprturilor si contactelor dintre oameni care pot influena generarea unor comportamente delicvente. Teoria asocierilor difereniale poate fi folosit cu precauiile de rigoare,in explicarea procesului de inducie negativintalnit in instituiile de socializare a minorilor delicveni care datorit contactului cu cei sanctionai pentru delicte grave si foarte grave,inva pe parcurs o serie de tehnici delicvente pe care le folosesc la comiterea de infraciuni cu grad sporit de pericol social. Teoria subculturilol delicvente Pornind de la premisa ca societatea are o cultura proprie cu norme si valori care orienteaz si direcioneaz comportamentul oamenilor, A.C. COHEN identific grupurile de oameni neprivilegiate sau frustrate a cror norme i valori sunt incompatibile cu cele ale societii globale. COHEN identific urmtoarele surse care gerereaz subculturile ntr-o societate:
-

dezvoltarea economica mai redus .Adic lipsa sau insuficiena resurselor materiale si financiare pentru satisfacerea necesitilor;

existena unor bariere si interdicii sociale care le blocheaz posibilitaile de acces spre resurse,bunuri si valori sociale.

Astfel,oamenii care dimensioneaz grupul au o situaie periferic si marginal in societate. Acest statut social periferic si marginal genereaz sentimente de izolare si frustrare ,de insatisfacie social si individual.Aceste sentimente genereaz opinii si atitudini de respingere a normelor si valorilor societaii globale si construiesc modele si norme proprii de comportament si conduit. Normele si valorile proprii grupului,orienteaz comportamentul pentru satisfacerea necesitilor prin aciuni delicvente. Subculturile delicvente arata Cohen,s-au nascut ca o reacie de protest fa de normele si valorile societii si din dorinta asimilrii frustrrilor generate de statusul marginal si periferic. Crearea convingerii la oamenii din grupuri c deliberat sunt alungai la marginea societaii recurg pentru satisfacerea necesitilor la mijloace indezirabile,considerate antisociale,devenind,astfel,surse principale de delicven. Prin analiza modalitilor de constituire si evoluia subculturilor delicvente,Cohen identifica caracteristici proprii membrilor grupurilor si anume: a)non-utilitarismul care const n orientarea aciunilor delicvente,nu din dorina de a procura bunuri si valori din raiuni utilitare,ci mai degrab ca un mod de exprimare a solidaritaiide grup .De pild,furtul de obiecte si bunuri reprezint un mod de dobandire a abilitatilor necesare de a comite astfel de fapte,nainte ca delicventul potenial s fie acceptat in grupul la care aspir s fie primit.In felul acesta,furtul devine un alt mod de satisfacere a nevoi de stres,un fel de socializare anticipativin grup a viitorului delicvent,dupa cum arat R.A.CLOWORD si L.E. OHLIN atunci cand analizeaza subcultura delicvent; b)maliiozitatea (rautatea) ,in sensul c actul delicvent este comis,nu pentru satisfacerea unei necesiti materiale ,ci ca forma de rautate, ca o sfidare la adresa celorlali.Cu o astfel de interpretare membrii subculturii comit acte de vandalism,distrugeri de bunuri si obiecte etc.,numai pt. a fi maliioi; c)negativismul este generat de setul de reguli care orienteaz comportamentul grupului aflate in conflict cu cele ale culturii unei comuniti. Astfel se realizeaza o ploarizare negativ in raport cu normele si modelele culturale ale societaii. Prin urmare,comportamentul acestor grupuri va fi conformcu standardele subculturii din care fac parte;

d)versalitatea(nestatornicia) se manifest printr-o multitudine de modaliti in comiterea actelor delicvente,fr ca membrii subculturii delicvente s se specializeze in comiterea unui singur tip de delicte; e)autonomia grupului care presupune solidaritate de grup fata de presiunile exercitate de alte subculturi.Relaiile cu alte grupuri sunt ostile,rebele. O alta varianta a teoriei subculturilor delicvente este cea a grupurilor de la marginea strazii sau a societii de la colul strzii elaborat de W.F.Whyte. Aceast teorie explic,in deosebi delicvena juvenil ca fiind rezultatul unui comportament invat. Se arat c omul in perioada adolescenei si tinereii stabilete relaii de prietenie,fundamentate pe sociabilitate si comunicare,formndu-se grupuri care impartesc acesleasi norme si valori. Asocierea si participarea la activitile grupului de prieteni este considerata ca fiind o modalitate important de socializare a tnrului,intruct in aceast perioad el are o atitudine ambivalent :obedien si revolt,independen si imitatie,anticonformism si criz de originalitate. El simte nevoia sa fie cunoscut,acceptat si stimulat de cei de o vrst cu el,soluia grupului reprezentnd posiblilitate sigur de a-si manifesta si realiza aspiraiile si dorinele. Prin apartenen la un grup,tnrul isi dezvolt,limbajul,capacitile si aptitudinile,asimilnd si interiorizand o serie de valori si norme specifice grupului. Unele dintre aceste grupuri au o situaie periferic si marginal in societate.In interiorul lor predomina sentimente de frustrare si insatisfacie individual,de violena si agresivitate. Aceast situatie social a tinerilor genereaz comportamente de respingere si contestare a normelor si valorilor societaii adulilor.Ei isi construiesc seturi de valori si norme care le orienteaza comportamentul pentru obinerea de bunuri sociale prin mijloace ilicite. Prin adoptarea de norme si valori proprii care le orienteaz comportamente indezirabile,aceste grupuri devin surse poteniale de delicven. Teoria este important prin explicaiile pe care le ofer cu privire la socializarea negativ a omului in grup prin procese de invare,dar neglijeaz mecanismele motivaiei individuale in comiterea actului infracional. Nu se are in vedere ca unitatea,omogenitatea grupului st. sustinute de modaliti in care se satisfac necesiti ale grupului corelate cu modaliti de satisfacere a necesitilor pentru fiecare membru al grupului.