Addicţii

Drogurile
 Dependenta de
droguri este una
dintre cele mai
costisitoare boli ale
societatii moderne
 Dragostea pasionala
imita indeaproape
abuzul de substante
 Utilizeaza acelasi
mecanism de
recompensa la
nivelul creierului
Efecte
 Drogurile care
altereaza constiinta
au efecte multiple
 Efectele drogurilor
depind de doza
administrata
 Efectele drogurilor
psihoactive depind
de antecedentele si
asteptarile
individuale
 Efectele asupra

constiintei
Tipuri de droguri :
stimulante, sedative,
halucinogene , alte
tipuri precum
morfina /marijuana
 Drogurile psihoactive au
efecte variate asupra
diverselor functii ale
organismului,
nedeterminand aparitia
unor raspunsuri noi,
doar modificand
raspunsurile
comportamentale si
psihologice
Neurotransmitatori
Drogurile sunt folosite
pentru inducerea
euforiei, a unei stari
“high”

Neurotransmitatorii
implicati in
mecanismul adictiei si
abuzului de droguri
sunt :
- Dopamina
- Serotonina
- GABA
Formatiuni cerebrale implicate in
mecanismul
de recompensa
 Nucleul acumbens
 Cortex prefrontal
 Amigdala
 Substanta neagra
 Tegment ventral
 Calea dopaminergica
mezo-limbica/ Calea
“placerii”

Comportamente utile:
- mancatul
- bautul
- reproducerea
Comportamente adictive:
- mancatul
- bautul
- reproducerea
Centrii placerii din creier
 Exista circuite cerebrale care fac
anumite comportamente placute
 Multe specii vor actiona in
vederea stimularii centrilor
placerii din creier
 Descoperiti de Olds si Milner
 Utilizarea drogurilor poate fi
sustinuta de actiunea asupra
acestor circuite
Copyright © 2006 by Allyn and
Bacon
Sistemul mezo-telencefalic
dopaminergic si auto-
stimularea
 Neuronii DA se proiecteaza din
mezencefal in ariile telencefalului
 Tractul nigro-striat
 Substanta neagra > striatul dorsal
 Tractul mezo-cortico-limbic
 Aria tegmentala ventrala > zone corticale
si limbice
 Implicat in mecanismele de recompensa
Copyright © 2006 by Allyn and
Bacon
Tractul mezo-cortico-limbic
si recompensa
 Zone de auto-stimulare ce contin
proiectii ale neuronilor dopaminergici
 Cresterea eliberarii de DA in aceasta
zona a fost observata in studii de auto-
stimulare
 Agonistii DA au tendinta sa creasca
auto-stimularea iar antagonistii sa o
scada
 Leziuni la acest nivel opresc auto-
stimularea
Mecanismele neuronale ale
motivatiei si adictiei
 Cum actioneaza drogurile asupra
circuitelor de recompensa existente
pentru a determina dependenta?

 Studii efectuate pe animale pentru

explorarea teoriilor de stimulare
pozitiva:
- auto-administrarea drogului
- preferinta conditionata de loc
Copyright © 2006 by Allyn and
Bacon
Teste de preferinta
comportamentala

Copyright © 2006 by Allyn and

Bacon
 Legarea dopaminei de receptor si de
pompele de recaptare in nucleul acumbens
Legarea cocainei de pompele de
recaptare;
inhibarea recaptarii dopaminei
Cresterea productiei de AMPc in
membrana post-sinaptica
Toate substantele care
produc adictie sunt
asociate cu cresterea
activitatii DA in nucleul
acumbens
 Efectele drogurilor asupra nivelului de dopamina din
nucleul acumbens
Amphetamine Cocaine

DA DA

0 5h 0 5h
Nicotine Morphine

3h 5h
Timothy P. Condon, Ph.D. Addiction as a Brain Disease: New Implications for Research and Practice
Connecticut Statewide Addiction Medicine/Psychiatry Grand Rounds September 20, 2001
Source: Di Chiara and Imperato
 Recompensele fiziologice cresc nivelul de
dopamina
Nac DA
Nac DA

Feeding
Empty
Box Intromissions
0 60m 120m 180m

ALIMENTATIA SEXUL
Timothy P. Condon, Ph.D. Addiction as a Brain Disease: New Implications for Research and Practice
Connecticut Statewide Addiction Medicine/Psychiatry Grand Rounds September 20, 2001
Ref: Di Chiara et al. Ref: Fiorino and Phillips
 Abuzul indelungat de droguri

produce modificari fundamentale

si persistente la nivel cerebral

 Normal

Dependent de cocaina (dupa 10 zile)

Dependent de cocaina (dupa 100 de zile)

NIDA slide teaching packet. Photo courtesy of Nora Volkow, Ph.D. Volkow ND, Hitzemann R, Wang C-I, Fowler IS, Wolf AP, Dewey SL.
Long-term frontal brain metabolic changes in cocaine abusers. Synapse 11:184-190, 1992; Volkow ND, Fowler JS, Wang G-J, Hitzemann R,
Logan J, Schlyer D, Dewey 5, Wolf AP. Decreased dopamine D2 receptor availability is associated with reduced frontal metabolism in cocaine
abusers. Synapse 14:169-177, 1993
 Proteinele tinta initiale
ale unor droguri de abuz

Receptori agonisti Liganzi de transport

•Opioizi •Cocaina
•Canabinoizi •Amfetamina
•Nicotinici •Metilfenidat

Canale ionice-liganzi
•Alcohol
Biologia moleculara a adictiei
Tintele celulare initiale:
Factorul de transcriptie CREB (cAMP response element-

binding protein) si tinta sa BNDF

 Factorul neurotrofic cerebral (BNDF) este
un membru al familiei factorilor de
crestere nervoasa, care include factorii de
crestere nervoasa prototip precum si
neurotrofina-3 si neurotrofina-4.
 Acesti factori de crestere sunt implicati in
diferentierea si cresterea mai multor
tipuri de neuroni in timpul dezvoltarii
creierului, precum si in mentinerea si
supravietuirea neuronilor in creierul
matur.
 Ref: Lo DC. Neurotrophic factors and synaptic plasticity. Neuron. 1995;15:979-981.
Efectele STRESS
comportament Hypothalamus

ale ale CRF

hormonilor de
Anterior
stress cronic Pituitary
(CRF)
SCAZUTI DE: INHIBITORY
SIGNAL
• alimentatie
• somn
• reproducere CORTISOL

CRESCUTI DE:
• activitati stressante in
medii familiare Bloodstream
• comportamente de
evitare Physiological changes
Supporting flight or fight responses
 Neuroni si
neurotransmitatori
 Dendrite
 Axoni
 Sinapse
 Receptori
 Neuron
presinaptic
 Neuron
postsinaptic

In creier exista aproximativ 10 miliarde de

neuroni interconectati.
Fiecare neuron este o celula care utilizeaza
reactii biochimice pentru a primi, procesa
si transmite informatii.
 Neurotransmitatori
Neurotransmitatorii sunt substante chimice folosite
pentru a transmite, amplifica si modula semnale
electrice intre un neuron si alte celule.

Substante care actioneaza ca neurotransmitatori pot fi

grupate in 4 clase:
(1) Acetilcholine
(2) Amino acizi
(3) Neuropeptide  Dopamina
(4) Monoamine
 Serotonina

 Enkefaline

 GABA

 Norepinefrina
Mecanismul de recompensa
al drogurilor
 Activat de stimulul de
recompensa: ex: sex
 Structurile cheie ale
mecanismelor de
recompensa sunt
localizate in sistemul
limbic
 Alcatuit din mai multe
structuri cerebrale:
 VTA (zona ventral-
tegmentala),
 nucleul acumbens si
 cortexul prefrontal
(PFC)
 Imaginile arata zonele
“fierbinti” din creier,
below conscious
awareness.
 Zone: nucleul caudat
si zona tegmentala
ventrala
 Aceste zone au o
densitate crescuta de
celule care produc
sau primesc dopamina
 Dopamina
 Dopamina
- Implicata direct in conditionarea pozitiva,
ex: recompensa si efectele placute ale
drogului

- Multe droguri adictive intensifica

transmiterea dopaminergica in special la
nivelul sistemului mezo-corticolimbic

- Rol important in mecanismul de recompensa

Dopamina mediaza o stare de adictie prin activarea sistemului cortico-
mezolimbic trecand prin aria tegmentala ventrala spre nucleul acumbens

Controleaza toate motivatiile pozitive (bazate pe recompensa)

Induce un sentiment de recompensa pentru o anumita actiune

Modifica raspunsul emotional – eliberarea de dopamina la nivelul nucleului

acumbens este un stimulent motor si determina o atitudine pozitiva

 Sensibilizare si desensibilizare (toleranta)

Este un mediator al dorintei, poftei

Mediaza comportamentul alimentar

Stabileste importanta actiunilor prin centrarea atentiei fie pe:

Putere – sentiment pozitiv
Rau potential– sentiment negativ

Stimuleaza motivatia de a actiona spre schimbare

Necontrolat, aceast sentiment de “a vrea” o anumita substanta conduce la

adictie
 Alti neurotransmitatori
 Serotonina
 Implicata atat in modularea auto-administrarii
drogului cat si a nivelului de dopamina
 Poate fi implicata in modularea factorilor
motivationali de obtinere a drogului
 Serotonina actioneaza la nivelul VTA pentru a
regla eliberarea de DA
 De asemenea moduleaza calea de recompensa
prin multiple mecanisme, interactionand cu
diferiti receptori de la nivelul creierului
 Serotonina

Controleaza:
 temperatura corpului
 somnul
 dispozitia
 apetitul
 durerea
 Alti neurotransmitatori
 GABA
 Implicata in modularea sistemului
dopaminergic de recompensa
 Dezinhiba neuronii dopaminergici determinand
eliberarea unei cantitati mai mari de dopamina
in sistemul de recompensa producand euforie

Endorfinele
 Modifica de asemenea comportamentul
 Cresc de asemenea nivelul dopaminei la nivelul
sistemului de recompensa
Dragostea ca
adictie
 Dopamina si dragostea
-Atunci cand o persoana este indragostita, se activeaza
centrii placerii din creier care sunt bogati in dopamina
-Dopamina determina cresterea frecventei cardiace,
midriaza si usoara sudoratie
-Fiind o endorfina naturala (actioneaza ca heroina sau
morfina) determina relaxare musculara si analgezie la
doze crescute
-Este de asemenea un hormon implicat in comportamentul
adictiv si in tulburarile obsesiv-compulsive
-Este hormonul care determina un “erotic high” la vederea
persoanei iubite, in cele din urma persoana devenind
dependenta de acest “erotic high”
-De asemenea, in prezenta persoanei iubite, apare o crestere
graduala a dopaminei
 Feniletilamina (FEA) sau
’’substanta dragostei’’
-Sentimentul de a fi indragostit determina
cresterea secretia de FEA in primii 2-4 ani
de relatie
-Acest drog natural creeaza o stare de euforie
si ajuta sa mascheze esecurile si neajunsurile
unui potential partener.
-Nivelele crescute de FEA cresc apetitul
sexual si se crede ca FEA ar fi hormonul
libidoului
-Corpul devine tolerant la FEA ca si la
dopamina o data ce corpul a fost expus la
aceasta substanta pentru o perioada lunga de
timp
 Oxitocina
 Hormon in stransa legatura cu dragostea, este o endorfina
si are efect opioid-like.

 “Produsa de creier, sensibilizeaza nervii si stimuleaza

contractia musculara. Oamenii de stiinta speculeaza
asupra faptului ca ocitocina ar putea incuraja “giugiuleala”
intre barbatii si femeile de varsta adulta.

 -Actioneaza ca un tranchilizant natural , permitand

femeilor sa devina mai sensibile la sentimentele altora.

 -Este eliberata in timpul actului sexual dar si atunci cand

persoanele indragostite se ating deoarece activeaza
proteine de pe suprafata celulelor din nucleul acumbens
care determina eliberarea de dopamina---> “Euphoric
high”, stare de euforie
 Receptorii
Moleculele
neurotransmitator si
moleculele receptor fiind
similare unui lacat si unei
chei.

In 1970 s-a descoperit ca

orice peptida gasita in
organism care se gaseste
in orice parte a corpului
are un receptor specific cu
care se potriveste perfect
la nivelul creierului.
Chiar si cele mai mici
vertebrate precum pestii
Ceea ce inseamna ca
aceasta molecula s-a
conservat de-a lungul
evolutiei si probabil a
fost de mare importanta
in supravietuirea
Ce-i motiveaza pe tineri sa
devina dependenti?
1. Asumarea
riscurilor
/cautarea placerii

2. Deconectarea
sociala

3. Auto-medicatia
 Recompensele fiziologice
elibereaza DA
ALIMENTATIA SEXUL

DA Concentration (% Baseline)
200 200
NAc shell
% of Basal DA Output

150 150

Copulation Frequency
100 100
15

Empty 10
50
Box Feeding
5

0 0
0 60 120 180 ScrScr Scr Scr
BasFemale 1 Present Female
Female 22 Present
Present
Time (min) Sample 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
Number
Mounts
Intromissions
Ejaculations
 Activarea sistemului
nervos de catre droguri

(NIDA; www.projectcork.org)
 Efectele drogurilor asupra
eliberarii de
METHAMPHETAMINE
Dopamina
1500
Accumbens
COCAINE
Accumbens 400

% of Basal Release
% Basal Release

1000 DA
300 DOPAC
HVA
500 200

0 100

0 1 2 3hr 0
Time After Methamphetamine
Time After Cocaine
250 250
NICOTINE Accumbens ETHANOL
% of Basal Release

200 Accumbens Dose (g/kg ip)

% of Basal Release
Caudate 200
0.25
150 0.5
1
150 2.5
100

100
0
0 1 2 3 hr 0
0 1 2 3 4hr
Time After Nicotine Time After Ethanol
Source: Shoblock and Sullivan; Di Chiara and Imperato
 De ce dependentii nu
pot renunta la
consumul de droguri?
Atunci cand drogul este incercat
pentru prima data, este de obicei o
decizie voluntara, dar dupa utilizarea
drogului, administrarea devine
involuntara.

De ce nu se pot opri?
 Recuperarea partiala a transporterilor de
dopamina la consumatorii de Methamphetamina
(METH)
dupa abstinenta prelungita

ml/gm

Aspect normal Dependent de METH Dependent de METH

(dupa 1 luna abstinenta) (dupa 24 luni de abstinenta)

(Volkow, N.D., et al. 2001. Journal of Neuroscience 21, 9414-9418.)

 De ce dependentii nu
pot renunta la consumul
de droguri?
Utilizarea indelungata a
drogului produce modificari
fundamentale si de durata la
nivelul creierului!
Because…
Their Brains

have been
Re-Wired
by Drug Use
Utilizarea
Utilizarea
voluntara
voluntara aa
drogului
drogului
Utilizarea
Utilizarea
compulsiva
compulsiva
aa drogului
drogului
(Dependenta)
(Dependenta)
(Dependenta
(Dependenta
Adictia este in
principiu o
afectiune a
creierului
 ISTORIC FIZIOLOGIE
- antecedente - genetica
- asteptari DROGURI - ritm circadian
- afectiuni
- invatare
- sex

FACTORI DE MEDIU
-interactiuni sociale
- stress
- stimuli conditionati

MECANISME CEREBRALE

COMPORTAMENT

MEDIU
 Criteriile DSM IV pentru
dependenta de substante
Trei sau mai multe din urmatoarele criterii prezente
intr-o perioada de 12 luni:
 Toleranta
 Sevraj
 Cresterea dozei in timp
 Nevoia persistenta de consum si tentative fara succes de
intrerupere a administrarii substante i
 Mult timp alocat activitatilor necesare obtinerii
substantei
 Activitati sociale, ocupationale sau recreationale
importante au fost abandonate sau reduse din cauza
uzului substantei
 Uzul substantei este continuat in ciuda cunoasterii
faptului de a avea o problema fizica sau psihologica
persistenta sau recurenta care probabil ca a fost cauzata
sau exacerbata de substanta in cauza
M-IV-TR, American Psychiatric Association, 2000.)
 Sevrajul dupa despartire
-Din cauza tolerantei dobandite,
atunci cand cuplul se destrama,
trebuie sa existe o perioada de
sevraj.
-Sevrajul consecutiv sentimentelor de
dragoste are serioase repercursiuni
asupra sanatatii mentale.
-Un studiu a demonstrat ca
despartirile duc adesea la depresie
si anxietate. Studiile bazate pe
fMRI au demonstrat cum cortexul
insular, cu rol in senzatia durerii, a
devenit activ cand pacientii priveau
fotografii ale fostilor iubiti.
-Simptome similare cu dependenta de
droguri, persoanele care cred ca
sunt dependente de dragoste sunt
de fapt dependente de senzatiile si
hormonii eliberati in timpul iubirii.
Alcoolul
A standard drink
Tulburari ale memoriei
induse de alcool
 Adolescentii (28.4%) sunt mai
predispusi la tulburari mnezice
ulterioare consumului de alcool:
 4.4% raporteaza pierderi de
memorie saptamanale
 10.9% raporteaza pierderi de
memorie lunar
 Tulburari ale memoriei au aparut la:
 12% barbati alcoolici > 40 ani
 7% femei alcoolice > 40 ani
 20% - 30% la alte categorii
Factori predispozanti pentru
consumul excesiv de alcool
 Antecedente heredo-colaterale de
consum de alcool
 Tulburari comportamentale de tip
impulsiv in copilarie
 Capacitate redusa de a face fata
evenimentelor stressante zilnice
 Depresie, divort sau despartire
 Partener alcoolic
 Munca intr-un mediu predominant
masculin
 Sindromul alcoolic
Cresterea fetal (SAF)
prevalentei
abuzului de alcool
printre femeile
tinere a starnit
ingrijorarea in
ceea ce priveste
sindromul alcoolic
fetal si efectele lui.
 Diagnosticul SAF
1. Retard al cresterii
prenatale sau
postnatale
2. Disfunctii
cerebrale(retard
intelectual, hipotonie
musculara, iritabilitate)
3. Dismorfism facial
 Microcefalie

 Microftalmie

 Buza superioara
subtire
Alcoolul: efectele asupra
creierului
 Nu exista un singur receptor. Alcoolul
interactioneaza si altereaza functiile mai
multor componente celulare
 Principalele tinte sunt GABA, NMDA
glutamat, serotonina si receptorii ATP
 Stimuleaza sistemul opioid si dopaminergic
 Efectele consumului cronic de alcool sunt
opuse efectelor consumului acut printr-un
mecanism de compensare homeostazica
Definitia dependentei de
jocuri de noroc

Riscarea unui lucru de valoare

Norocul determina rezultatul

Ireversibilitate
 Tipuri de jocuri de
noroc
 Loteria, loz in plic
 Bingo
 Pariuri sportive (legale & ilegale)
 Slot machines
 Jocuri de carti (legale & ilegale)
 Pariuri pe curse de cai
 Jocuri de noroc on-line
 Jocul la bursa
 Pariuri pe alte jocuri – golf, etc…
 Lip
de sa
no joc
ro u l u
c i
Li
Jo co psa
no cu ns
oc roc ri d um
az so e ul
io n c i ui
al ale
e
Ut
Jo ex iliz

Jocurile de noroc
pe ar
Abuzul de substante

no cur rim e
pr roc i de en
of ta
es la
ion
al e
Fo
l os
In ire
te re
ra
ct g ul a
SIMILARITATI

i un ut Dep ta
in
Dependenta

oc il i
za end
ive re en
ta
de
Pa
to
l og
ic
Ad
ict
ia
 Paralela DSM-IV-R
 Abuzul de substante
 preocuparea
 petrecerea timpului cu
activitati legate de
consumul de drog
 imposibilitatea de a se
controla
 sevrajul
 repercursiuni sociale
 continuarea
consumului indiferent
de consecinte
 toleranta
 Jocurile de noroc
 preocuparea
 petrecerea timpului cu
activitati legate de
jocuri de noroc
 imposibilitatea de a se
controla
 neliniste si iritabilitate
 pierderea relatiilor
sociale
 dezamagire
 actiuni ilegale
 evadare
 inselaciune
 Consecinte
Intoxicatia

·
Dependenta
Consumul Sevraj
regulat Nevoia de drog
Obsesia
Perceptia
Conflictul
Pierderea
controlului
 Evaluarea efectelor negative
si dependentei

Nutt, David; King, Leslie A,; Saulsbury, William; Blakemore, Colin (March 24, 2007). ""Development of a rational scale to assess the harm of drugs of potential
misuse"". The Lancet 369: 1047-1053.
 Fumatul
 Nicotina –ingredientul psihoactiv major

 Aproximativ 70% dintre cei care

experimenteaza fumatul devin
dependenti

 Doar 20% din tentativele de renuntare

sunt reusite

Copyright © 2006 by Allyn and

Bacon