Bazele neurobiologice ale comportamentului

Sistemul nervos central

Caracteristica distinctivă a sistemului nervos este rolul său în

transmiterea de mesaje de la o parte a corpului la alta. Această funcție este
posibilă deoarece unitățile fundamentale ale sitemului nervos – neuronii – au
abilitatea remarcabilă de a comunica unul cu celălalt.

Comunicarea interneuronală

A – neuron presinaptic
1 – vezicule presinaptice: conțin neurotrasmițători care vor fi eliberați în
fanta sinaptică
3 – canale de Ca ++
4 – moleculă de neurotrasmițător
5 – canal de reabsorție a mediatorilor
receptori presinaptici
B – fantă sinaptică
enzime de neutralizare a neurotransmițătorilor
C – neuron postsinaptic
2 – proteina G: clase de proteine intramembranare cu funcție de cuplare
a complexului neurotransmițător-receptor la mesagerul intracelular
6 – receptori postsinaptici
Când potențialul de acțiune ajunge la sinapsă, se deschid canalele de
Ca++. Ca++ pătruns în neuronul presinaptic, stimulează transportul veziculelor
1
spre membrana sinaptică unde acestea fuzionează cu membrana și moleculele
sunt eliberate în fanta sinaptică.
Mediatorul se cuplează cu receptorul specific determinând schimbări în
neuronul postsinaptic:
 deschiderea/închiderea unor canale ionice
 transducția semnalului la mesagerii de ordin 2, sau proteine G.
Majoritatea neurotransmițătorilor sunt îndepărtați din fanta sinaptică de
enzime (esteraze).
Efectul neurotransmițătorului este dat de receptorul pe care acționează.
Neurotransmițătorii din clasa hormonilor hidrosolubili (peptidici,
catecolamine) nu pătrund în celule, ci interacționează cu receptorii
membranari. Fixarea hormonului pe receptor activeaza un sistem transductor
care transformă semnalul extern (mesager prim) într-unul intracelular (mesager
secund). Fiecare tip de proteină G leagă un anumit tip de receptor cu un anumit
efector enzimatic sau canal ionic.
Mesagerul secund acționează în interiorul celulei inițiind evenimente
care duc la activarea sau inactivarea enzimelor, secreție, contracție, sinteză de
noi proteine. Numărul mesagerilor secunzi este mic: cAMP, cGMP, diacil
glicerolul, inozitolul fosfat, calciucalmodulina.

Neurotransmițătorii
Neurotransmițătorii se clasifică în patru grupe:
 Aminoacizii:
o Excitatori:
 Glutamat
 Gentamat
 Aspartat
o Inhibitori:
 GABA(acid gamaaminobutiric)
 Glicină
 Peptide:
o Opioizi endogeni:
 Endorfină, Enkefalină, Dinorfină, Leumorfină
o Alte peptide (câteva exemple):
 Substanța P, Neuropeptidul Y, Colecistokinină(CCK) ,
Somatostatină
 Aminele biogene:
o noradrenalină

2
 o dopamină
o serotonină
o histamină
 Acetilcolina

La nivel cerebral acționează în principal șapte sisteme de

neurotransmisie:

Sistem de Principalele funcții: Exemple de afecțiuni asociate:

neurotransmisie
Acetilcolina motilitate Boala Alzheimer
memorie
Noradrenalina somn Depresia
învățare
dispoziție
Serotonina dispoziție Depresia
apetit alimentar
Dopamina motilitate Boala Parkinson
motivație (sistemul Schizofrenia
de recompensă)
GABA motilitate Boala Huntington
Epilepsia
Glutamatul memorie Demențe
Opioizii endogeni modularea durerii Dependența la substanțe psihoactive

Sistemul endocrin:

Sistemul endocrin este în strânsă legătură cu sistemul nervos. Sectreția

hipofizară este reglată de hipotalamus (prin intermediul ”liberinelor”). Pe de
altă parte hipofiza este glanda care intervine în controlul secreției tuturor
celorlalte glande endocrine, cu exceția epifizei.
Influențele hormonale asupra comportamentului sunt probate de
modificările comportamentale care survin în patologia endocrină. Puține date
certe legate de influența anumitor hormoni asupra comportamentului sunt
confirmate.
Dintre glandele endocrine și hormonii corespunzători cele care
influențează cel mai semnificativ comportamentul uman sunt:
 Glandele sexuale și hormoii sexuali
o Feminini: Estrogenul joacă un rol important în:
3
  Comportamentul sexual: dorința sexuală și receptivitatea
sexuală
 În comportamentul general estrogenul joacă un rol în
inhibarea comportamentală și controlul comportamentelor
periculoase sau nedorite la ambele sexe
o Masculini: Testosteronul promovează:
 dorința sexuală la ambele sexe
 un sentiment de separare
 agresivitate și asumarea riscurilor
 anxietate sau senzație de energie care duce la dificultăți de
concentrare
 asertivitate și încredere în sine
 capacitate vizuo-spațială crescută și interes pentru mutarea
lucrurilor
 Tiroida și hormonii tiroidieni
o Modificări comportamentale în hipertiroidism (secreția cresută de
tiroxină și triiodotironină):
 anxietate
 iritabilitate și nervozitate
 hiperactivitate
o Modificări comportamentale în hipotiroidism (secreția scăzută de
tiroxină și triiodotironină):
 tulburări de somn (somnolență, hipersomnie)
 oboseală
 dificultăți de concentrare
 depresie
 Glandele suprarenale și hormonii suprarenalei
o Cortizolul: nivelurile mai ridicate de cortizol determină
următoarele modificări comportamentale:
 pregătirea fizică și psihică pentru confruntarea cu factorii de
stres (stresori)
 privarea de somn
 performanță cognitivă afectată temporar
 posibil anxietate
o Adrenalina determină următoarele modificări comportamentale:
 creșterea funcției musculare globale
 hipervigilență
 excitabilitate crescută
 creșterea intensității emoțiilor