1

• Testarea ipotezelor statistice

• Ipoteza nulă, ipoteza alternativa
• Erori în testarea ipotezelor statistice
• Regiunea critică
• Teste parametrice
• Teste nonparametrice

2
• Test statistic = metodă a deciziei medicale prin
utilizarea datelor experimentale.
• Un rezultat se numeşte semnificativ statistic dacă este
puţin probabil să apară datorită întâmplării
• Ipoteza statistică = asumpţie asupra parametrului
populaţiei. Această asumpţie poate sau nu să fie
adevărată.
• Ipoteza clinică = o idee explicativă care permite
structurarea datelor cu privire la un pacient în aşa fel încât
să ducă la o mai bună înţelegere a patologiei sau
respectiv la o decizie medicală corectă.
• [LazareA.ThePsychiatricExaminationintheWalk-
InClinic:HypothesisGenerationandHypothesisTesting.ArchivesofGeneralPsychiatry1976;33:96-102.]
• Formularea de noi ipoteze (modele sau teorii) este
una dintre cele mai importante aspecte ale cercetării
ştiinţifice.
• Aceste ipoteze în mod experimental încercă să
descrie sau să explice anumite fenomene reale.
• In multe cazuri există ipoteze anterioare (descrieri
sau explicaţii) pe care oamenii de ştiinţă doresc să
le înlocuiască cu altele noi.

4
• O ipoteză nouă trebuie testată pentru a vedea că are
temei (în concordanţă cu observaţiile), şi pentru a
justifica că este “mai bună” decât alte ipoteze
alternative.
• Aceasta conduce la scheme de experimente în
scopul obţinerii de dovezi pentru susţinerea (sau
respingerea) unei noi ipoteze.

5
• Compararea a două ipoteze sau teorii concurente
• Prima dată trebuie formulate ca modele.
• Ipoteza nulă H0, reprezintă modelul pe care experimentatorul
ar dori să-l înlocuiască.
• Ipoteza alternativă H1 este noul model care de regulă
reprezintă o negaţie a ipotezei nule.

6
• Indiferent cum este formulat protocolul experimentului, scopul
cercetătorului este de a testa ipoteza nulă (de cele mai multe
ori pentru a o rejecta)
• Ipoteza nulă nu trebuie probată, ci anulată
• Inferenţă negativă

• Scopul testului statistic este de a dovedi că ipoteza nulă H0 este

falsă
•  nu putem niciodată afirma că acceptăm ipoteza nulă
• O putem nega sau nu o putem nega

7
• Prin respingerea ipotezei nule, cercetătorul afirmă că
rezultatele observate nu sunt datorate întâmplării (efect
semnificativ)
• Când ipoteza nulă nu este rejectată, cercetătorul afirmă că
diferenţele observate sunt datorate întâmplării şi rezultatele nu
sunt semnificative.

8
Comparaţia unei caracteristici
observate cu o caracteristică teoretică.
9
Se presupune că media taliei normale a nou-născuţilor la termen este de 51
cm. Pe un eşantion reprezentativ de 60 nou-născuţi prematur se observă o
medie a taliei de 45 cm.

Diferenţa între cele două medii este semnificativă?

Adică, se poate afirma că prematurii se nasc cu o talie mai mică decât
nou-născuţii la termen?

10
• Pasul 1: Specificăm ipoteza nulă şi ipoteza alternativă.
• Pasul 2: Alegem statistica adaptată situaţiei.
• Pasul 3: Alegem nivelul de semnificaţie şi pe baza sa
calculăm pragul de separare (între valorile “acceptabile” şi
cele considerate ca “inacceptabile”).
• Pasul 4: Calculăm valoarea statisticii, folosind datele din
eşantion (ales aleator).
• Pasul 5: Decidem, prin compararea valorii calculate cu
pragul dat de nivelul de semnificaţie, dacă respingem sau
nu ipoteza nulă.

11
• Ipoteza nulă H0 este ipoteza care trebuie testată, testul
efectuându-se sub prezumţia că ipoteza nulă ar fi adevărată.
• Ipoteza alternativă H1 este acea ipoteză care într-un sens sau
altul contrazice ipoteza nulă. Această ipoteză se mai numeşte şi
ipoteza de lucru.

12
• Ipoteza nulă
• H0: μA = μB (μA - μB = 0)
Media valorilor unei variabile cantitative în populaţia A
nu este diferită de media valorilor în populaţia B;
• Ipoteza alternativă
• H1: μA ≠ μB (μA - μB ≠ 0)
Media valorilor în populaţia A este diferită de media
valorilor în populaţia B.

13
• Ipotezele anterioare stipulau diferenţa fără a o
enunţa: ipoteze non-direcţionale

• Uneori se urmăreşte tocmai respingerea ipotezei

alternative (comparaţia unui tratament cu un
standard)
• Ipoteze direcţionale
• H1: μA < μB (μA - μB < 0)
• H1: μA > μB (μA - μB > 0)

14
 Definirea unui parametru care sub ipoteza nulă H0
urmează o anumită lege de probabilitate cunoscută
(de exemplu, legea normală).

 Ţinând seama de faptul că eşantionul sau

eşantioanele utilizate sunt aleator extrase din
populaţiile care fac obiectul testului, parametrul
statistic este o variabilă aleatoare de selecţie, care
urmează o anumită lege de probabilitate.

15
Un bun parametru statistic al testului trebuie să
îndeplinească două condiţii:

• trebuie să se comporte diferit atunci când ipoteza nulă H0

este adevărată faţă de situaţia în care ipoteza alternativă
H1 este adevărată.

• distribuţia de probabilitate a parametrului statistic al

testului sub prezumţia că H0 este adevărată, este
cunoscută.

16
3. Definirea unui prag de semnificaţie 
(probabilitatea de a respinge H0 cand ea de fapt
este adevarata)
-de obicei se alege un nivel de semnificaţie între
1% (=0.01) şi 5%. ( = 0.05)

17
Depinzând de ipoteza alternativă, se poate alege una din următoarele trei
regiuni critice:
• Regiunea critică unilaterală la dreapta – valoarea parametrului statistic al
testului este mai mare sau egală cu valoarea din dreapta a intervalului
critic;
• Regiunea critică unilaterală la stânga – valoarea parametrului statistic al
testului este mai mică sau egală cu valoarea din stânga a intervalului
critic;
• Regiunea critică bilaterală – valoarea parametrului statistic al testului
este mai mică sau egală cu valoarea extremă din stânga regiunii critice
sau mai mare sau egală cu valoarea extremă din dreapta regiunii critice,
valorile extreme ale regiunii critice având nivele egale de semnificaţie.

18
Reject Ho Reject Ho

Accept Ho
1–α
Critical value Critical value

Reject Ho

Accept Ho
1–α
Critical value

Reject Ho

Accept Ho
1–α
Critical value
19
• Dacă parametrul statistic calculat se află în regiunea critică atunci se
respinge ipoteza nulă H0, deci se acceptă ipoteza alternativă H1.
• Această decizie are un risc de eroare  ,  fiind riscul de prima speţă.

• Dacă parametrul statistic nu se află în regiunea critică atunci nu există

niciun motiv de a respinge ipoteza nulă H0.
• Acceptând-o, există un risc de eroare, numit risc de speţa a doua notat cu .

20
 La aplicarea testelor statistice programele de prelucrare
statistica vor afisa o probabilitate de semnificatie a testului
statistic, numita si nivel de semnificatie observat (notat cu p).
• Stabilirea semnificaţiei testului pe baza valorii lui p se face
frecvent cu următoarea regulă empirică (consideram nivelul ales
=0,05) :
1. Dacă 0,01 <= p<0,05 , rezultate semnificative.
2. Dacă 0,001 <= p<0,01, rezultate înalt semnificative.
3. Dacă p<0,001, rezultate foarte înalt semnificative.
4. Dacă p>=0,05, rezultate nesemnificative statistic.
5. Dacă 0,05 <= p<0,1, se notează o oarecare tendinţă spre
considerarea unei semnificaţii statistice.
21
 realitatea

H0 este falsa H0 este

adevarata

Respingem H0 Eronată (eroare

Corectă!
decizia de tipul I)

Nu respingem
H0 Eronată (eroare
Corectă!
de tipul al II-lea)
22
• Probabilitatea comiterii unei erori de tip I = nivelul de
semnificaţie, α (alfa)
• Probabilitatea este determinată prin teste statistice
• Am concluzionat că există reale diferenţe deşi acestea sunt
datorate şansei
• Concluzionăm că un tratament este eficient pe baza unei
interpretări greşite
• Nivelul alfa (riscul maxim acceptabil) 5%  există o şansă
de 5% de a respinge incorect ipoteza nulă
• exemple:
• p= 0,18 ipoteza nulă nu se poate respinge
• p= 0,04 ipoteza nulă se poate respinge cu un risc acceptabil de 4% de
a comite o eroare de tipul I

23
 H0 este falsa H0 este adevarata

Eronată (eroare de
Corectă!
Respingem H0 tipul I)
Nu respingem H0 Eronată (eroare de
Corectă!
tipul al II-lea)

• H0 este nu este respinsă, deşi este falsă;

• Am concluzionat că există diferenţele observate sunt datorate
şansei atunci când acestea apar datorită diferenţelor dintre
eşantioane
• Am putea abandona un tratament pe care tocmai îl testăm sau
o direcţie de cercetare
• Probabilitatea de a nu rejecta o ipoteză nulă falsă = β,
probabilitatea de a face o eroare de tipul II
• 1- β = complementul lui β, puterea unui test
• Puterea = probabilitatea ca un test să respingă ipoteza nulă
sau să obţină semnificaţie statistică

24
• Criteriul de semnificaţie
• Varianţa
• Dimensiunea eşantionului
• Dimensiunea efectului

25
25
studiu 1: 2 grupuri de pacienți:
263 grupul caz, 1241 grupul de control
Regiune critică:
Orice valoare>= 6.5
(0+3.3*1.96)
Pentru alfa=0,05,
one-tail area=2.5%
(Z/2 = 1.96)

Alternativa relevantă
clinic: diferența=10%.
Puterea= șansa să se gasească în regiunea
critică dacă alternativa este
adevărată=aria din partea dreaptă a
acestei linii (culoarea galbenă)
study 1: 263 cases, 1241 controls

Regiunea critică.
Orice valoare>= 6.5
(0+3.3*1.96)

Puterea= șansa să se gasească în

regiunea critică dacă alternativa
este adevărată=aria din partea
Puterea: dreaptă a acestei linii (culoarea
6.5  10 galbenă)
P( Z  )
3.3
P( Z  1.06)  85%
• = regiunea de respingere, aria mărginită de
Z=±1,96

29
Media taliei nou-nascuţiilor la termen µ=50 cm X 
S2=9 Z
n=50 sX
m=45 cm (media taliei pentru un esantion de prematuri)
Sx=0,42
Etapele testului:
1. formularea ipotezelor
2. α=0,05;
3. Parametrul testului: Z=11.7
4.Regiunea critica: (;1.96]  [1.96; )
5. Decizia:
Testul este semnificativ, se poate
respinge ipoteza nulă pentru ca
parametrul testului apartine regiunii critice.

30
• Nu s-a evaluat direcţia
diferenţei dintre cele
două medii
• Un test cu un nivel de
semnificaţie α are o
probabilitate de α/2
pentru fiecare coadă

31
31
• Nu mai încercăm localizarea
regiunii critice în ambele cozi
m=105, s=16
n=30
µ=100 Sx=2,9
Z=1,645
Testul este semnificativ, se
respinge ipoteza nulă

32
32
• Statisticile utilizate pentru a estima parametrii unei populaţii
sunt statistici parametrice
• Sunt bazate pe extragerea randomizată de eşantioane dintr-o
populaţie normal distribuită
• Eşantioanele reprezintă parametrii populaţiei
• Dacă nu se respectă aceste condiţii sunt necesare altfel de
teste statistice: teste nonparametrice:
• Nu fac supoziţii asupra populaţiei
• Pot fi folosite atunci când criteriile de normalitate şi omogenitate nu
sunt îndeplinite

33
• As for cholesterol, there have been many studies showing clear
association between high cholesterol and coronary heart disease.
Unfortunately, the correlation is and will be reduced thanks to many
industry-sponsored studies, which led the American Academy of
Cardiology to reduce the definition of 'high level' gradually over the
years. I am sure that the correlation between the current
recommendations and coronary heart disease is not as good as in the
original studies, with much higher cholesterol level (that, not even
taking into account the HDL/Total Cholesterol ratio). So we are now
left with recommendations that are gradually turning away from good
evidence. It may sound ridiculous but if this trajectory continues we will
find that cholesterol levels in Smith Lemli Opitz are normal and all the
rest is associated with coronary heart disease. I have recently read
that the American Academy of Cardiology is considering a blood
pressure of 130/80 in people who are 45 years of age and over as
'hypertension'. Is this a joke? can we trust these recommendations? (big
pharma will certainly trust them). It diminishes the trust anyone can
have in any 'guidelines' or 'recommendations' professional bodies
produce, which is a shame.
Vă mulţumesc!!!

39