C.

GLANDELE ENDOCRINE
Sistemul endocrin ºi sistemul nervos reprezintã cele douã centre de coordonare ºi control ale
organismului, ele realizând unitatea funcþionalã a acestuia. Ele interacþioneazã permanent, adaptând
ºi integrând organismul în mediul de viaþã.
Sistemul endocrin este alcãtuit din totalitatea glandelor endocrine, ai cãror produºi de secreþie –
hormonii („mesageri chimici”) – sunt eliberaþi direct în sânge sau limfã, care îi transportã la celulele
sau organele þintã, unde se fixeazã de receptorii specifici din membranele celulare. Prin intermediul
hormonilor sunt reglate procesele de creºtere ºi dezvoltare ale organismului, de diferenþiere tisularã,
metabolice, comportamentale ºi de menþinere constantã a parametrilor mediului intern (homeostazie).
Sistemul endocrin coordonat de cel nervos regleazã pe cale umoralã activitatea organelor interne.
Activitatea organelor interne are o dublã reglare: nervoasã (directã ºi rapidã, cu rol stimulator sau
inhibitor) ºi umoralã (lentã ºi de duratã mai lungã). Hormonii nu au specificitate de specie, de aceea
hormonii extraºi din glandele animalelor pot fi administraþi la oameni.
Din punct de vedere al structurii chimice, hormonii se clasificã în:
1. catecolamine: adrenalina (epinefrina) ºi noradrenalina (norepinefrina);
2. polipeptide ºi glicoproteine: hormonul antidiuretic, insulina ºi hormonul tireostimulant;
3. steroizi: cortizolul ºi testosteronul.
Hormonii acþioneazã în cantitãþi foarte mici. La nivel celular s-au descris douã mecanisme (fig.
1 a, b) prin care acþioneazã hormonii:
a. prin inducerea sintezei de enzime ca urmare a acþiunii asupra ADN-ului nuclear (de exemplu,
steroizii);
b. prin activarea unei enzime fosforilante (adenilat-ciclaza) care modificã activitatea enzimelor
existente (de exemplu, polipeptidele ºi glicoproteinele).

Hormonii (H) steroizi Celule ale glandei endocrine

sunt secretaþi de o glandã Steroizii sunt molecule
endocrinã ºi transportaþi prin liposolubile mici, care trec
sânge cãtre o celulã þintã. 1 2 cu uºurinþã prin membrana
celularã.

Vas de sânge

Celulã þintã 3 Steroizii trec prin cito-

plasmã ºi ajung la nucleu.

Nucleu 4 În nucleu, hormonul

se combinã cu un receptor
(R). Complexul hormon-R
7 se combinã apoi cu o pro-
Sinteza proteinelor teinã asociatã ADN-ului.
determinã rãspunsul la
acþiunea hormonilor. 5
Proteina activeazã
anumite gene; are loc
transcripþia în ARNm
Sinteza de proteine specifice 6

Fig. 1 a – Primul mecanism de acþiune a hormonilor

53
 Hormonii (H) steroizi sunt
secretaþi de o glandã endo-
Celule ale glandei endocrine
crinã ºi transportaþi prin sânge
cãtre o celulã þintã.
1 Complexul hormon-R
activeazã adenilat-ciclaza,
Vas de sânge o enzimã localizatã pe
suprafaþa internã a mem-
branei. Adenilat-ciclaza
catalizeazã descopunerea
2 ATP în AMP ciclic, un
Hormonii se com-
mesager secundar.
binã cu receptori (R) din
3
membrana celularã a
celulelor þintã

AMP ciclic
Celulã þintã 4 activeazã pro-
teinchinazele.

Nucleu
5
6 Proteinkinazele
Activitatea activeazã fosforilarea
celulei este alteratã proteinelor specifice.

Fig. 1 b – Al doilea mecanism de acþiune a hormonilor

Secreþia hormonilor este sub controlul ºi influenþa sistemului nervos central. Concentraþia hor-
monilor în sânge este reglatã printr-un mecanism de feedback negativ: reducerea concentraþiei unui
hormon stimuleazã secreþia lui, iar o creºtere a concentraþiei inhibã secreþia (vezi schema de mai jos).*

Mecanismul general de reglare nervoasã ºi umoralã a secreþiei endocrine*

Conceptul de sistem endocrin ar trebui extins deoarece, în ultimii ani, s-a descoperit cã ºi alte
organe secretã hormoni. Astfel, inima secretã un hormon ce acþioneazã asupra rinichilor, facilitând
eliminarea Na+ prin urinã; intestinul subþire secretã colecistochininã ºi secretinã, cu rol în digestia
intestinalã; ficatul secretã un hormon care stimuleazã diviziunea ºi creºterea celulelor cartilaginoase;
stomacul secretã gastrinã, cu rol în digestia gastricã; rinichii secretã eritropoietinã, cu rol în produ-
cerea hematiilor de cãtre mãduva roºie a oaselor; pielea secretã un hormon care stimuleazã absorbþia
Ca2+ la nivelul intestinului subþire; hipotalamusul secretã neurohormoni ce coordoneazã secreþia
hipofizei ºi, prin intermediul ei, a tuturor glandelor endocrine.
Glandele endocrine au origine embriologicã diferitã: ectodermicã (hipofiza, epifiza, medulo-
suprarenala), endodermicã (tiroida, paratiroidele, pancreasul endocrin) ºi mezodermicã (cortico-
suprarenalele, gonadele).
54
 HIPOFIZA (GLANDA PITUITARÃ)
este situatã la baza creierului. Are
forma ºi mãrimea unui bob de fasole,
cântãrind cca 0,5 g. Este formatã din
trei lobi: anterior (adenohipofiza), pos-
terior (neurohipofiza) ºi intermediar.
EPIFIZA (GLANDA PINEALÃ)
este situatã în partea posterioarã a dience-
falului. Împreunã cu coliculii cvadrigemeni
inferiori ºi cu un nucleu în care se închid
reflexe olfactivo-somatice, alcãtuieºte epitala-
musul.

PARATIROIDELE,
TIROIDA în numãr de 2 perechi, sunt situate pe
este situatã în partea anterioarã a faþa posterioarã a lobilor tiroidieni.
gâtului. Este formatã din doi lobi uniþi Cântãresc aproximativ 130 mg.
printr-un istm ºi dispuºi de o parte ºi de
alta a laringelui ºi traheei. Cîntãreºte
cca 30 g, fiind cea mai voluminoasã TIMUSUL
glandã endocrinã. este un organ limfoid cu rol
endocrin, situat înapoia sternu-
lui. Prezintã 2 lobi, cu formã ºi
dimensiuni variate.
SUPRARENALELE,
PANCREASUL, situate desupra polului superior al
situat în curbura duodenului, rinichilor, au formã de coif ºi o greu-
prezintã douã porþiuni: exocrinã tate de 8–10 g.
(98-99%), reprezentatã de acinii
pancreatici, ºi endocrinã (1-2%),
reprezentatã de insulele
Langerhans.
OVARELE TESTICULELE
sunt organe pereche situate în pelvis, de sunt organe pereche, situate în regiu-
o parte ºi de alta a uterului. Prezintã o nea inghinalã, în scrot. Prezintã o porþi-
porþiune exocrinã, reprezentatã de foliculii une exocrinã, reprezentatã de tubii
ovarieni, ºi una endocrinã, reprezentatã seminiferi, ºi una endocrinã, reprezen-
de celulele tunicii interne a foliculilor tatã de celulele interstiþiale Leydig.
ovarieni ºi de celulele corpului galben.

F HIPOFIZA (GLANDA PITUITARÃ) (fig. 2) Chiasma

opticã
Reprezintã una dintre cele mai importante
glande endocrine. Intervine în desfãºurarea proce- Tija hipofizarã
selor metabolice ºi în coordonarea activitãþii sistemu- Porþiunea tuberalã Infundibul
lui endocrin. Porþiunea distalã
Prin strânsele relaþii morfofuncþionale cu hipo-
Porþiunea
talamusul (creierul endocrin ºi vegetativ), hipofiza Lobul anterior intermediarã
are rol esenþial în interrelaþia mecanisme ner-
voase–mecanisme umorale de control ºi coordonare
a activitãþii organismului. Lobul posterior
Fig. 2 – Hipofiza (neurohipofizã)
55
 A. ADENOHIPOFIZA
Hipotalamus Reprezintã 75% din masa hipofizei. Paren-
chimul glandular conþine celule ce secretã hormonii:
Corpul 1. somatotrop (STH); 2. tireotrop (TSH); 3. corti-
Capilare axonului cotrop (ACTH); 4. gonadotrop (FSH – folicu-
primare lostimulant, LH – luteinizant); 5. prolactina.
Prin hormonii tropi (TSH, ACTH, FSH ºi LH) ºi
netropi (STH ºi prolactina), adenohipofiza participã
Artera la reglarea umoralã (prin sânge) a secreþiei glandelor
hipofizarã tiroidã, corticosuprarenale ºi sexuale, prin meca-
superioarã nisme de feedback. Activitatea adenohipofizei este
Tijã
Vene ale pituitarã controlatã ºi coordonatã de cãtre hipotalamus
sistemului
por- (nucleii mijlocii) prin intermediul unor neurohormoni,
thipofizar care ajung la adenohipofizã prin sistemul vascular
port-hipofizar (sistem vascular) (fig. 3).
Al II-lea Arterele hipofizei, provenite din artera carotidã
set de internã, se capilarizeazã la baza hipotalamusului,
capilare unde formeazã plexul capilar primar; capilarele
Hipofiza venoase ale acestui plex dreneazã sângele cu neu-
Hipofiza posterioarã
rohormoni la nivelul adenohipofizei, unde vasele por-
anterioarã
tale formeazã capilare sinusoide care înconjoarã
Fig. 3 – Sistemul vascular port-hipofizar celulele secretoare de hormoni adenohipofizari.
O micã parte din sângele care irigã adenohipofiza circulã în sens invers, spre hipotalamus,
transportând hormoni ce regleazã printr-un mecanism de feedback negativ cantitatea de neurohor-
moni secretaþi de nucleii hipotalamici mijlocii.
1. STH
(somatotropina – hormonul de creºtere)

– creºterea þesuturilor moi ºi a oaselor (în lungime ºi în grosime);

PROCESE
– metabolismul intermediar.
– stimuleazã biosinteza proteinelor la nivel celular;
– stimuleazã cetogeneza (sinteza corpilor cetonici);
MOD DE
– creºte glicemia;
ACÞIUNE
– mobilizeazã acizii graºi din depozite;
– scade eliminãrile de Na, K, Ca, P, N.

– în copilãrie produce gigantismul (înãlþime peste 2 m);

HIPERSECREÞIE – la maturitate produce acromegalie (dezvoltarea exageratã a extremitãþilor: de-
gete, nas, buze, urechi ºi a unor organe: ficat, rinichi, inimã).

– în copilãrie produce piticismul (nanismul hipofizar), caracterizat prin dimensiuni

reduse ale corpului, fãrã afectarea funcþiilor psihice ºi intelectuale;
HIPOSECREÞIE – la maturitate produce caºexia hipofizarã, caracterizatã prin atrofii ale organelor,
cãderea pãrului, a dinþilor ºi unghiilor, regresia organelor genitale, sterilitate ºi, în
final, moarte.
– secreþia este controlatã de hipotalamus prin 2 neurohormoni: unul cu rol inhibitor
CONTROL/
ºi unul cu rol stimulator;
REGLARE – alþi factori stimulatori sunt: hipoglicemia, inaniþia, stãrile de stres, somnul.
56
 2. Hormoni PROCESE
CONTROL/REGLARE
tropi INFLUENÞATE
– secreþia este controlatã prin mecanism nervos de cãtre hipotala-
TSH – stimuleazã se- mus, printr-un hormon eliberator de tireotropinã (TRH), ºi prin
(tireotropina) creþia tiroidianã mecanism umoral de feedback negativ declanºat de concentraþii
crescute de hormoni tiroidieni asupra adenohipofizei.
– secreþia este controlatã prin mecanism nervos de cãtre hipotala-
– stimuleazã se- mus, printr-un hormon eliberator de corticotropinã (CRH), ºi prin
ACTH
creþia corticosupra- mecanism umoral de feedback negativ declanºat de concentraþii
(corticotropina)
renalei crescute ale hormonilor corticosuprarenalei asupra adenohipofizei.
FSH
(hormonul – secreþia este controlatã prin mecanism nervos de cãtre hipota-
foliculostimulant) – stimuleazã se- lamus, prin hormonul eliberator de gonadotropine (GnRH), ºi prin
LH creþia gonadelor mecanism umoral de feedback negativ declanºat de concentraþii
(hormonul crescute ale hormonilor sexuali asupra adenohipofizei.
luteinizant)
3. Prolactina

PROCESE – la femeie stimuleazã dezvoltarea glandelor mamare ºi menþine secreþia lactatã;

INFLUENÞATE – la bãrbaþi, efectul nu este cunoscut.

MOD DE ACÞIUNE – inhibã acþiunea FSH de stimulare a maturãrii foliculilor ovarieni în perioada alãptãrii.

– secreþia este controlatã de hipotalamus prin 2 neurohormoni: unul cu rol sti-

CONTROL/
mulator ºi altul cu rol inhibitor;
REGLARE
– alþi factori stimulatori sunt: efortul fizic, stresul, somnul, graviditatea.

B. LOBUL INTERMEDIAR HIPOFIZAR

Nucleul paraventricular
Reprezintã 2% din masa hipofizei ºi are forma
Hipotalamus unei lame epiteliale care, la adult, aderã strâns la
neurohipofizã, motiv pentru care este greu de
delimitat.
Secretã hormonul melanocitostimulator
Infundibul (MSH), care stimuleazã secreþia de melaninã (pig-
ment ce dã culoarea pielii ºi pãrului). Acest hormon
Chiasma
Nucleul Tractul hipotalamo- se pare cã intervine ºi în procesele de sintezã a
opticã hipofizar
supraoptic rodopsinei.
C. NEUROHIPOFIZA
Lobul Reprezintã 15–25% din masa hipofizei ºi este
Lobul posterior formatã din lobul posterior hipofizar ºi tractul hipota-
anterior
lamo-hipofizar (tract nervos) (fig. 4). Derivã din ven-
Fig. 4 – Tractul hipotalamo-hipofizar
triculul III al diencefalului ºi rãmâne în legãturã cu
hipotalamusul prin tija pituitarã. Parenchimul glandu-
lar conþine celule nervoase (pituitice), fibre nervoase amielinice ºi granule de secreþie.
Cei 2 hormoni – antidiuretic (ADH) ºi ocitocina – sunt secretaþi de nucleii anteriori ai hipotala-
musului, transportaþi prin tractul hipotalamo-hipofizar în lobul posterior ºi, de aici, elibe-
raþi în sânge.
57
 1. ADH
(hormonul antidiuretic sau vasopresina)
PROCESE
– conservarea apei în organism.
INFLUENÞATE

– creºte permeabilitatea pentru apã a celulelor din pereþii tubilor contorþi distali ºi colectori;
MOD DE
– stimuleazã reabsorbþia apei;
ACÞIUNE
– creºte volemia.

– scade diureza ºi creºte concentraþia urinei;

HIPER- – creºte tensiunea arterialã;
SECREÞIE – stimuleazã peristaltismul intestinal.

– determinã diabetul insipid, care se manifestã prin poliurie (eliminarea de cantitãþi foarte
HIPOSECREÞIE mari de urin㠖 10-30 l/24 h), concomitent cu polidipsie (ingestia de cantitãþi foarte mari de
lichide) ºi printr-un puternic dezechilibru mineral.

– neurohipofiza secretã ADH sub influenþa impulsurilor provenite de la baro- ºi osmore-

CONTROL/
ceptori, printr-un mecanism de feedback negativ;
REGLARE
– secreþia de ADH este influenþatã ºi de variaþiile volumului lichidelor extracelulare.

2. Ocitocina
– eliminarea laptelui din glandele mamare;
PROCESE INFLUENÞATE
– contracþia musculaturii netede a uterului în timpul travaliului.

MOD DE ACÞIUNE – contracþia celulelor mioepiteliale din pereþii canalelor galactofore.

F EPIFIZA* (GLANDA PINEALÃ) Epifiza

Conþine celule gliale ºi fibre vegetative simpati- Coliculi

cvadrigemeni
ce. Celulele gliale secretã melatonina, un hormon cu
Luminã

rol în dezvoltarea ºi creºterea organismului, în meta-

bolismul mineral, protidic ºi glucidic, în inhibarea dez-
voltãrii sexuale precoce. Fibrele vegetative simpatice
provin din ganglionul cervical superior ºi au conexiuni Nerv optic Cerebel
cu centrii nervoºi hipotalamici, care sunt influenþaþi, la Tract retino-
rândul lor, de fibre derivate din tractul optic (fig. 5). De hipotalamic Nuclei
aceea, ritmul circadian (succesiunea zi–noapte) hipotalamici Trunchi
cerebral
induce variaþii în activitatea epifizei.
Prin aferenþele primite de la analizatorul vizual, Fibre simpatice
epifiza influenþeazã activitatea altor glande endocrine postganglionare
(tiroidã, paratirode, pancreas endocrin, timus) inde-
pendent sau prin intermediul hipotalamusului.
Ganglion
Activitatea secretorie a epifizei este strict depen- cervical superior
dentã de propria sa inervaþie vegetativã simpaticã. În Mãduva
spinãrii
lipsa inervaþiei, activitatea secretorie înceteazã. (T1-T3)
Fig. 5 – Reglarea secreþiei epifizare
58
 Secreþia de melatoninã este supusã ciclului circadian: lumina o inhibã, iar întunericul o stimu-
leazã. Melatonina inhibã secreþia hormonului de eliberare a gonadotropinelor (FSH ºi LH), acþiunea
hormonilor sexuali, eliberarea lor în sânge, coordoneazã activitatea gonadelor de-a lungul perioadei
fertile ºi naºterea (în lipsa epifizei apare o pubertate precoce).

Foliculi F TIROIDA
Este constituitã dintr-o stromã conjunctivã,
Laringe ce conþine foliculi mãrginiþi de celule epiteliale care
secretã un coloid (material vâscos cu rol de
depozitare a hormonilor) (fig. 6). Coloidul conþine
tireoglobulinã, o proteinã al cãrei constituent prin-
Coloid cipal este aminoacidul tirozinã.
Secretã tiroxinã, triiodotironinã ºi calcito-
ninã. Primii doi sunt consideraþi adevãraþii hormoni
Celule tiroidieni. Ambii hormoni tiroidieni au efecte tisulare
foliculare identice, dar triiodotironina acþioneazã mai rapid ºi
Trahee Tiroida este mai activã decât tiroxina. Tiroida secretã ºi
mici cantitãþi de calcitoninã, hormon cu rol esenþial
Fig. 6 – Localizarea ºi structura tiroidei în metabolismul calciului.

1. Tiroxina ºi triiodotironina
PROCESE – creºterea ºi dezvoltarea organismului ºi a creierului la copil;
INFLUENÞATE – metabolismul energetic, glucidic, lipidic ºi protidic.
– influenþeazã diferenþierea neuronilor, formarea tecii de mielinã ºi a sinapselor, precum
ºi formarea gonadelor în timpul vieþii intrauterine;
– stimuleazã metabolismul energetic în þesuturile active;
– cresc intensitatea absorbþiei intestinale a glucozei ºi a catabolismului ei tisular, precum
MOD DE ºi a glicogenolizei hepatice (degradarea glicogenului în ficat);
ACÞIUNE – intensificã catabolismul proteinelor plasmatice ºi musculare, determinând creºterea
excreþiei de azot;
– stimuleazã mecanismele hepatice de înlãturare a colesterolului din sânge (lipoliza) ºi
scad rezervele adipoase;
– produc iritabilitate ºi neliniºte.
– determinã apariþia bolii Basedow-Graves, caracterizatã prin exoftalmie (globi oculari
HIPERSECREÞIE proeminenþi), însoþitã de guºã exoftalmicã (creºterea în volum a tiroidei), nervozitate,
tremurãturi ale mâinilor, piele caldã ºi umedã, scãdere în greutate.
– în copilãrie duce la nanism tiroidian însoþit de cretinism, deformaþii osoase, defecte ale
dentiþiei, piele uscatã ºi îngroºatã;
– la maturitate induce apariþia mixedemului (infiltrarea þesuturilor cu o substanþã muco-
HIPOSECREÞIE proteicã, electroliþi ºi apã) însoþit de creºtere în greutate, cãderea pãrului, piele uscatã ºi
îngroºatã, anemie, metabolism bazal scãzut;
– guºã endemicã (apare datoritã lipsei iodului din apa potabilã sau din alimentaþie).

– în condiþii obiºnuite, activitatea tiroidei este coordonatã de adenohipofizã prin TSH, în

funcþie de concentraþia sangvinã a tiroxinei (mecanism umoral de feedback pozitiv);
CONTROL/ – în condiþii neobiºnuite (frig, stres), când creºte necesitatea de hormoni tiroidieni, inter-
REGLARE vine mecanismul nervos (feedback negativ), prin care hipotalamusul elibereazã TRH.
Ajuns la adenohipofizã pe cale sangvinã, TRH stimuleazã secreþia de TSH. În consecinþã,
va fi stimulatã secreþia de hormoni tiroidieni.
59
 2. Calcitonina

PROCESE
– menþinerea echilibrului fosfocalcic.
INFLUENÞATE

– la nivelul oaselor, inhibã activitatea osteoliticã ºi formarea osteoclastelor;

– stimuleazã osteogeneza la organismele tinere;
MOD DE – scade calcemia;
ACÞIUNE – la nivel renal inhibã reabsorbþia fosfaþilor, scãzând fosfatemia ºi crescând cal-
ciuria (eliminarea prin urinã a Ca2+);
– la nivel intestinal, creºte absorbþia Ca2+ ºi scade eliminarea lor prin fecale.

F GLANDELE PARATIROIDE* (fig. 7)

Ele sunt constituite dintr-o stromã conjunctivã bogat Faringe
vascularizatã ºi inervatã ºi din parenchim organizat în cor-
doane celulare anastomozate.
Secretã parathormonul (PTH) cu rol esenþial, alãturi
de calcitoninã, în menþinerea echilibrului fosfocalcic, asi- Tiroida
gurând creºterea ºi dezvoltarea normalã a scheletului, cu
fixarea adecvatã a calciului în oase. Paratiroide

– stimuleazã reabsorbþia intestinalã de

calciu;
– scade eliminãrile urinare de calciu ºi de
sodiu;
MOD DE – stimuleazã eliminãrile urinare de fosfaþi Esofag
ACÞIUNE ºi de potasiu;
– mobilizeazã sãrurile fosfocalcice la Trahee
nivelul oaselor;
– efectul final: creºterea calcemiei ºi Fig. 7 – Localizarea paratiroidelor
natremiei ºi scãderea fosfatemiei.

– produce boala Recklinghausen*, caracterizatã prin decalcifiere osoasã urmatã

HIPER-
de deformãri ºi fracturi spontane, depuneri fosfocalcice în þesuturile moi ºi formare
SECREÞIE de calculi urinari.

– la copii se soldeazã cu dezvoltarea defectuoasã a dinþilor ºi cu întârziere

mintalã;
HIPOSE- – la adulþi produce tetanie* (creºterea excitabilitãþii neuromusculare ºi apariþia
CREÞIE spasmelor musculaturii striate sau netede), slãbiciune muscularã ºi calcifiere
intensã.

– secreþia de PTH este reglatã în principal în funcþie de concentraþia sangvinã a

CONTROL/ Ca2+, atât printr-un mecanism nervos, cât ºi printr-un mecanism umoral, ºi secun-
REGLARE dar, în funcþie de concentraþia sangvinã a fosfaþilor, acþionând direct asupra
celulelor paratiroidelor.

60
 F TIMUSUL* (fig. 8)
Laringe
Este învelit într-o capsulã conjunctivã din care
Tiroidã
pleacã septuri care îl împart în lobuli. Fiecare lobul este
Trahee format din foliculi.
Foliculul timic prezintã douã zone: una corticalã ºi
una medularã. Zona corticalã este formatã din timocite,
care provin din celulele primordiale hematopoietice din
mãduva osoasã. Timocitele migreazã din timus în
Timus
organele limfoide periferice. Zona medularã conþine cor-
pusculi Hassal, formaþi din celule turtite, dispuse ca
Plãmân Plãmân foiþele de ceapã.
Timusul îndeplineºte douã funcþii importante:
1) limfopoiezã - formarea limfocitelor T, cu rol în
imunitate;
2) organ endocrin, prin secreþia de timocrescinã,
care intervine în metabolismul calciului, în controlul
creºterii scheletului ºi în dezvoltarea organelor sexuale.
Inimã Timocrescina are acþiune antagonicã hormonilor
sexuali, ceea ce explicã degenerarea timusului în
Fig. 8 – Localizarea timusului
perioada postpuberalã.

F GLANDELE SUPRARENALE
Sunt formate din douã zone diferite din punct de vedere al originii, structurii ºi funcþiilor: zona
corticalã (la exterior), cu origine mezodermicã, ºi zona medularã (la interior), cu origine ectodermicã (fig. 9).

Suprarenala Corticosuprarenala Capsulã de

þesut
Zona conjunctiv
glomerularã

Zona
Zona corticalã
fasciculatã
Rinichi
Zona
reticulatã
Zona
Medulosuprarenala medularã
Fig. 9 – Localizarea ºi structura suprarenalelor

A. CORTICOSUPRARENALA secretã hormonii corticosteroizi (derivaþi din colesterol):

– mineralocorticoizi: aldosteron, corticosteron;
– glucocorticoizi: cortizol, corticosteron, cortizon, prednison;
– hormoni sexuali: androgeni, estrogeni ºi progesteron.

61
 a. Aldosteronul intervine în metabolismul apei ºi electroliþilor, menþinând echilibrul Na+-K+.
Acþioneazã rapid, salvând viaþa.
b. Glucocorticoizii au efecte:
– metabolice: cresc eliminãrile de azot, produc hiperglicemie, cresc lipemia ºi stimuleazã cata-
bolismul proteic;
– sangvine: cresc numãrul de elemente figurate;
MOD DE – digestive: scad absorbþia lipidelor, cresc secreþia de HCl ºi pepsinogen;
ACÞIUNE – renale: scad permeabilitatea tubilor distali pentru apã, stimulând eliminarea excesului de apã,
cresc filtrarea glomerularã;
– nervoase: cresc sensibilitatea la stimuli olfactivi ºi gustativi, induc modificãri ale EEG (elec-
troencefalogramei) ºi iritabilitate, scad puterea de concentrare.
c. Hormonii sexuali sunt secretaþi în cantitãþi foarte mici ºi au acþiuni asemãnãtoare cu cei sec-
retaþi de gonade. Împreunã cu aceºtia, contribuie la apariþia ºi dezvoltarea caracterelor sexuale
secundare la pubertate. De asemenea, stimuleazã anabolismul proteic.

– produce diferite tulburãri, în funcþie de tipul de hormon produs în exces:

a. boala lui Conn*, provocatã de excesul de aldosteron, se caracterizeazã prin creºterea masei
sângelui circulant ºi hipertensiune arterialã retenþie de sare ºi apã, edeme;*
HIPER- b. boala lui Cushing, provocatã de excesul de glucocorticoizi, se manifestã prin obezitate,
SECREÞIE hipertensiune arterialã, hiperglicemie;
c. sindromul androgenital*, provocat de excesul de hormoni sexuali, se caracterizeazã, la
femei, prin „masculinizare”, iar la copii prin stoparea creºterii ºi apariþia unei pubertãþi precoce.*

– boala Adison*, se manifestã prin melanodermie (colorarea pielii în brun), astenie, scãderea
HIPO- eficienþei neuromusculare, tulburãri gastrointestinale ºi cardiovasculare, scãdere în greutate,
SECREÞIE diminuarea funcþiei imunitare.*

CONTROL/ – se realizeazã prin mecanisme neurohormonale de tip feedback. Un caz aparte îl reprezintã
reglarea secreþiei de aldosteron în care intervin, pe lângã sistemul hipotalamohipofizar, variaþiile
REGLARE
volumului sangvin ºi ale concentraþiei K+ din sânge ºi din lichidul interstiþial.

B. MEDULOSUPRARENALA este consideratã un ganglion simpatic de dimensiuni mari,

deoarece conþine neuroni postganglionari simpatici care ºi-au pierdut axonii ºi secretã hormoni:
adrenalinã (epinefrinã) ºi noradrenalinã (norepinefrinã). Aceºti hormoni au efecte similare cu ale
stimulãrii simpaticului, dar în timp ce adrenalina stimuleazã în special metabolismul energetic, nora-
drenalina are acþiuni vasculare mai intense. Cei doi hormoni au efecte multiple în organism.

ADRENALINA NORADRENALINA

La nivelul – stimuleazã SRAA, determinând o stare de – aceleaºi efecte dar mai

sistemului alertã corticalã, anxietate ºi fricã. reduse.
nervos:
– creºte forþa de contracþie a miocardului, – efecte similare dar mai
La nivelul
MOD DE frecvenþa cardiacã ºi viteza de conducere a sân- reduse.
sistemului
ACÞIUNE gelui;
cardiovascular:
– produce vasodilataþia vaselor coronare, pul- – vasoconstricþie uºoarã.
monare ºi a celor din muºchii scheletici;
– produce vasodilataþie uºoarã a vaselor gas-
trointestinale.

62
 La nivelul – relaxeazã musculatura tractului digestiv, a bron- – aceleaºi efecte, dar ate-
musculaturii hiilor ºi a vezicii urinare; nuate.
netede – produce contracþia sfincterelor digestive, a
viscerale: splinei, a muºchilor erectori ai firelor de pãr, a
MOD DE muºchilor dilatatori ai pupilei.
ACÞIUNE
În metabolism: – hiperglicemie, glicogenolizã hepaticã ºi muscu- – aceleaºi efecte, dar ate-
larã; nuate.
– stimuleazã metabolismul lipidic prin mobilizarea
acizilor graºi din depozite.
– se face exclusiv pe cale nervoasã. În condiþii care necesitã o adaptare rapidã
(hipoglicemie, fricã, frig, hipotensiune, durere, efort fizic) se secretã cantitãþi
CONTROL/
mari de hormoni ºi se modificã raportul dintre cei doi hormoni: în stres emoþio-
REGLARE
nal predominã noradrenalina, în timp ce în situaþii neobiºnuite predominã adre-
nalina. În timpul somnului, secreþia celor doi hormoni este redusã.

Vezica Insulele Celule b

F PANCREASUL ENDOCRIN biliarã Langerhans

Duct
Alãturi de funcþiile sale digestive, pancrea- biliar
sul are ºi funcþii endocrine. Insulele Langerhans Celule a
din structura sa (fig. 10) conþin trei tipuri de
celule: alfa (a), care secretã glucagon, beta (b),
care secretã insulinã ºi delta (d), care secretã Duct
somatostatinã. pancreatic

1. Insulina Duoden
Fig. 10 – Localizarea ºi struc-
PROCESE tura pancreasului endocrin
– reglarea metabolismului glucidic, lipidic ºi protidic.
INFLUENÞATE
– la nivelul ficatului are rol hipoglicemiant ºi stimuleazã sinteza de proteine ºi lipide;
MOD DE – la nivelul fibrelor musculare favorizeazã glicogenogeneza ºi catabolismul aerob al gluco-
ACÞIUNE zei în timpul efortului muscular îndelungat;
– la nivelul þesutului adipos stimuleazã pãtrunderea glucozei.
– se caracterizeazã prin hipoglicemie, care afecteazã în special SNC (mare consumator de glu-
HIPERSECREÞIE cozã), mergând pânã la instalarea comei (pierderea stãrii de conºtienþã).

– duce la apariþia diabetului zaharat, caracterizat prin: hiperglicemie, glicozurie (eliminarea

glucozei prin urinã), poliurie (eliminarea unor cantitãþi crescute de urinã), polifagie (ingerarea
HIPOSECREÞIE
unor cantitãþi mari de alimente), polidipsie (vezi Hiposecreþia de ADH), scãdere în greutate, acu-
mulare de corpi cetonici la nivelul sistemului nervos, urmatã de instalarea comei diabetice.
– reglarea secreþiei de insulinã se face prin douã mecanisme:
a. umoral (mecanismul principal) se realizeazã prin feedback: creºterea concentraþiei de glu-
cozã sangvinã mãreºte secreþia de insulinã, iar insulina determinã transportul glucozei în
ficat, muºchi ºi diverse celule. În consecinþã, concentraþia sangvinã a glucozei scade, iar
secreþia de insulinã este inhibatã. Pentru producerea energiei sunt utilizate lipidele (nu însã
CONTROL/ ºi la nivelul creierului).
REGLARE b. nervos (mecanismul secundar) este declanºat de variaþii ale glicemiei (creºteri sau
scãderi) care stimuleazã chemoreceptorii din sistemul vascular. Aceºtia transmit impulsuri la
centrii glicoreglãrii din hipotalamus, de unde pornesc comenzi spre centrii parasimpatici ce
stimuleazã secreþia de insulinã.
– secreþia de insulinã este reglatã ºi prin intermediul altor hormoni: adrenalina ºi noradrena-
lina o inhibã, iar secretina, colecistokinina, gastrina ºi glucagonul o stimuleazã.
63
 2. Glucagonul
PROCESE IN- – metabolismul glucidic, lipidic ºi protidic.
FLUENÞATE
– la nivelul ficatului produce hiperglicemie hepaticã, favorizeazã sinteza de corpi cetonici ºi
MOD DE inhibã sinteza proteinelor;
ACÞIUNE – la nivelul þesutului adipos are efect lipolitic (activeazã lipaza din celulele adipoase).

– reglarea secreþiei de glucagon se face prin douã mecanisme:

CONTROL/ a. umoral, prin feedback declanºat de concentraþia glucozei sangvine;
REGLARE b. nervos, comandat de hipotalamus, ce acþioneazã asupra centrilor nervoºi vegetativi: sim-
paticul stimuleazã secreþia de glucagon, iar parasimpaticul o inhibã.
Foliculi Foliculi maturi
F OVARUL ENDOCRIN (fig. 11) Uter primari (de Graaf)

Funcþia endocrinã a ovarului este

realizatã de celulele tecii interne a foliculilor
ovarieni ºi de celulele corpului galben.
Foliculii ovarieni secretã, în prima etapã a
ciclului ovarian, hormonii estrogeni (foli-
culinã). Corpul galben secretã, în a doua
etapã a ciclului ovarian, dupã ovulaþie,
progesteronul (în cantitãþi mari) ºi inhibi- Corp galben
na (în cantitãþi mici). degenerat
(în absenþa Ovocit
Estrogenii acþioneazã în strânsã Trompã uterinã secundar
fecundaþiei)
corelaþie cu hipofiza, sistemul nervos cen- Ovulaþie (expulzarea
Corp galben activ
tral, organele genitale feminine ºi glandele (secretã estrogeni ºi progesteron) ovocitelor secundare)
mamare.
Fig. 11 – Localizarea ºi structura ovarului endocrin
Estrogenii:
– determinã scãderea secreþiei de FSH, urmatã de creºterea în dimensiuni a adenohipofizei;
– influenþeazã centrii hipotalamici responsabili de reglarea activitãþii sexuale;
– la fete, în perioada pubertãþii, determinã creºterea glandelor mamare ºi pigmentarea are-
olei mamare, precum ºi apariþia caracterelor sexuale secundare;
– la femei, determinã proliferarea mucoasei uterine ºi a glandelor acesteia, stimuleazã dez-
MOD DE
voltarea stromei ºi a vaselor uterului, proliferarea musculaturii ºi a epiteliilor trompelor uterine;
ACÞIUNE – efecte metabolice: scad concentraþia glucozei în sânge, stimuleazã sinteza proteicã,
favorizeazã retenþia apei ºi sodiului în organism ºi depunerea calciului în oase.
Progesteronul:
– pregãteºte tractul genital feminin pentru nidaþia ovulului fecundat ºi menþinerea sarcinii.
Inhibina:
– inhibã secreþia de FSH ºi LH.
– secreþia de hormoni ovarieni este reglatã de cãtre adenohipofizã, hipotalamus ºi sistemul lim-
bic. FSH iniþiazã ºi continuã maturaþia foliculilor ovarieni, iar LH determinã formarea corpului
galben. Secreþia FSH ºi LH este controlatã de hipotalamus prin feedback (vezi Adenohipofiza).
Aproximativ la fiecare 28 de zile, FSH ºi LH determinã începutul maturãrii foliculilor ovarieni,
CONTROL/ dintre care doar unul singur ovuleazã (ovulaþia reprezintã procesul de eliberare a foliculului
REGLARE matur, care devine ovul fecundabil) în a 14-a zi a ciclului ovarian. Dupã ovulaþie, celulele secre-
torii ale foliculului se transformã în corp galben, care secretã cantitãþi mari de foliculinã ºi pro-
gesteron. Dupã circa 2 sãptãmâni, corpul galben degenereazã, secreþia de foliculinã ºi proges-
teron scade mult ºi se instaleazã menstra. Urmeazã apoi un nou ciclu ovarian.

64
 F TESTICULUL ENDOCRIN (fig. 12) Celule interstiþiale
Leydig
Funcþia endocrinã a testiculului este îndeplinitã de
celulele interstiþiale Leydig, situate în þesutul conjunctiv
dintre tubii seminiferi contorþi ºi care secretã testo-
steron. Pe lângã testosteron, care este un steroid, testi- Secþiune transversalã
culul secretã ºi cantitãþi reduse de hormoni estrogeni, prin tub seminifer
aºa cum ovarul endocrin secretã mici cantitãþi de testo-
steron. Tub seminifer
desfãºurat

Fig. 12 – Structura testiculului endocrin

– produce dezvoltarea organelor genitale masculine;

– determinã apariþia caracterelor sexuale primare ºi secundare;
MOD DE – împreunã cu STH are o acþiune anabolizantã asupra metabolismului proteic în spe-
ACÞIUNE cial, stimulând dezvoltarea musculaturii, a secreþiei de oseinã ºi depunerea de calciu în
oase.

HIPO – se manifestã prin eunucoidism, tulburare care se poate instala înainte de pubertate,
SECREÞIE provocând o pubertate tardivã ºi incompletã, sau dupã pubertate, determinând regre-
sia caracterelor sexuale secundare.
– secreþia de testosteron este reglatã de adenohipofizã prin LH ºi ICSH (hormonul
CONTROL/ luteinostimulant al interstiþiului endocrin testicular), care au rol stimulator asupra
REGLARE acesteia. Printr-un mecanism de feedback, testosteronul inhibã secreþia de LH. Acest
mecanism este controlat de hipotalamus (vezi Adenohipofiza).

65
 EVALUARE / AUTOEVALUARE
I. Gãseºte rãspunsurile corecte: 3. Ce glande conþin nevroglii în structura lor?
1. Hipofiza are urmãtoarele raporturi cu sis- 4. Ce hormoni hipotalamici controleazã activi-
temul nervos: tatea sistemului endocrin?
a. anatomice, prin tija pituitarã; 5. Ce glande endocrine au activitate secretorie
b. anatomice vasculare; independentã de controlul nervos?
c. anatomice nervoase;
IV. Pe baza cunoºtinþelor dobândite prin
d. embriologice;
studierea sistemului endocrin, imaginaþi schema
2. TSH ºi ACTH: mecanismului general de reglare nervoasã ºi
a. stimuleazã activitatea renalã; umoralã a secreþiei endocrine.
b. secreþia lor este reglatã în funcþie de con-
centraþia altor hormoni; V. Realizeazã un eseu structurat cu tema
c. influenþeazã glicemia; „Interrelaþii între sistemul nervos ºi sistemul
d. intervin în metabolismul protidic, stimulând endocrin”, urmãrind aspectele enumerate:
enzimele proteolitice; 1. Caracterizarea generalã a sistemului nervos.
2. Caracterizarea generalã a sistemului
II. Comenteazã afirmaþile de mai jos: endocrin.
1. Hipersecreþia de insulinã duce la tulburãri în 3. Interrelaþii anatomice (embriologice ºi hipo-
conducerea impulsurilor nervoase, deoarece sis- talamus-hipofizã).
temul nervos nu are rezerve glicogenice. 4. Interrelaþii funcþionale:
2. Parathormonul creºte concentraþia ºi acidi- – acþiunile sistemului nervos la nivel endocrin;
tatea urinii ca ºi aldosteronul, deoarece la nivelul – acþiunile sistemului endocrin la nivelul sis-
tubului contort distal cei doi hormoni au acþiuni temului nervos.
similare (vezi schema reglãrii secreþiei de
parathormon de mai jos). VI. 1. Hormonii intervin în procesele de
Scãderea concentraþiei creºtere ºi dezvoltare a organismului, de diferen-
sangvine a Ca2+ þiere tisularã, metabolice, comportamentale ºi de
menþinere constantã a homeostaziei.
a. Ce probleme pot apãrea în urma admini-
Feedback negativ

PARATIROIDE
strãrii prelungite de cortizol la o persoanã cu o
PTH
boalã inflamatorie severã?
b. Ce hormoni trebuie administraþi unei per-
Rinichi Oase soane care a suferit o extirpare a hipofizei?
c. O persoanã cu un volum crescut de sânge
reabsorbþia dizolvarea va avea o secreþie crescutã de aldosteron. Ce
Ca2+ cristalelor de
Ca3(PO4)2 efect va avea aceastã secreþie crescutã asupra
concentraþiei ionilor de Na+ ºi K+ din sângele
persoanei respective?
2. Douã persoane stau de vorbã. Una se
Creºterea concentraþiei
sangvine a Ca2+ plânge cã eliminã cca 15–20 de litri de urinã în 24
Scãderea excreþiei de ore. Cealaltã este disperatã cã are diabet,
urinare a Ca2+ hipertensiune ºi 30 kg peste greutatea normalã.
a. Ce afecþiuni prezintã cele 2 persoane ºi
III. Rãspunde corect la întrebãrile de mai jos: care sunt cauzele acestora?
1. Ce procese metabolice sunt controlate hor- b. Enumeraþi ºi alte manifestãri ale bolilor de
monal? care suferã cele 2 persoane.
2. Prin ce se deosebeºte diabetul zaharat de c. Existã tratament pentru aceste boli?
diabetul insipid?
66