Addicii

Drogurile
Dependenta de droguri este una dintre cele mai costisitoare boli ale societatii moderne Dragostea pasionala imita indeaproape abuzul de substante Utilizeaza acelasi mecanism de recompensa la nivelul creierului

Efecte
Drogurile care altereaza constiinta au efecte multiple Efectele drogurilor depind de doza administrata

Efectele drogurilor psihoactive depind de antecedentele si asteptarile individuale

Efectele asupra constiintei

Drogurile variaza in functie de efectele pe care le au asupra comportamentului si constiintei Tipuri de droguri : stimulante, sedative, halucinogene si alte tipuri precum morfina si marijuana Drogurile psihoactive au efecte variate asupra diverselor functii ale organismului, nedeterminand aparitia unor raspunsuri noi, doar modificand raspunsurile comportamentale si psihologice

Drugs
Drogurile sunt folosite pentru inducerea euforiei, a unei stari high Neurotransmitatorii implicati in mecanismul adictiei si abuzului de droguri sunt : - Dopamina - Serotonina - GABA

Formatiuni cerebrale implicate in mecanismul de recompensa

Nucleul acumbens Cortex prefrontal Amigdala Substanta neagra Tegment ventral Calea dopaminergica mezolimbica/ Calea placerii
Comportamente utile: - mancatul - bautul - reproducerea Comportamente adictive: - mancatul - bautul - reproducerea

Centrii placerii din creier

Exista circuite cerebrale care fac anumite comportamente placute Multe specii vor actiona in vederea stimularii centrilor placerii din creier Descoperiti de Olds si Milner Utilizarea drogurilor poate fi sustinuta de actiunea asupra acestor circuite

Copyright 2006 by Allyn and Bacon

Copyright 2006 by Allyn and Bacon

Sistemul mezo-telencefalic dopaminergic si auto-stimularea

Neuronii DA se proiecteaza din mezencefal in ariile telencefalului Tractul nigro-striat
Substanta neagra > striatul dorsal

Tractul mezo-cortico-limbic
Aria tegmentala ventrala > zone corticale si limbice Implicat in mecanismele de recompensa

Copyright 2006 by Allyn and Bacon

Copyright 2006 by Allyn and Bacon

Tractul mezo-cortico-limbic si recompensa

Zone de auto-stimulare ce nu contin proiectii ale neuronilor dopaminergici Cresterea eliberarii de DA in aceasta zona a fost observata in studii de auto-stimulare Agonistii DA au tendinta sa creasca autostimularea iar antagonistii sa o scada Leziuni la acest nivel opresc auto-stimularea

Copyright 2006 by Allyn and Bacon

Mecanismele neuronale ale motivatiei si adictiei

Cum actioneaza drogurile asupra circuitelor de recompensa existente pentru a determina dependenta? Studii efectuate pe animale pentru explorarea teoriilor de stimulare pozitiva: - auto-administrarea drogului - Preferinta conditionata de loc
Copyright 2006 by Allyn and Bacon

Teste de preferinta comportamentala

Copyright 2006 by Allyn and Bacon

Legarea dopaminei de receptor si de pompele de recaptare in nucleul acumbens

Legarea cocainei de pompele de recaptare; inhibarea recaptarii dopaminei

Cresterea productiei de AMPc in membrana post-sinaptica

Toate substantele care produc adictie sunt asociate cu cresterea activitatii DA in nucleul acumbens

Efectele drogurilor asupra nivelului de dopamina din nucleul acumbens Amphetamine Cocaine DA DA

Nicotine

5h

5h Morphine

3h

5h

Timothy P. Condon, Ph.D. Addiction as a Brain Disease: New Implications for Research and Practice Connecticut Statewide Addiction Medicine/Psychiatry Grand Rounds September 20, 2001 Source: Di Chiara and Imperato

Recompensele fiziologice cresc nivelul de dopamina

Nac DA Nac DA

Feeding Empty Box 0 60m 120m 180m

Intromissions

ALIMENTATIA
Ref: Di Chiara et al.

SEXUL
Ref: Fiorino and Phillips

Timothy P. Condon, Ph.D. Addiction as a Brain Disease: New Implications for Research and Practice Connecticut Statewide Addiction Medicine/Psychiatry Grand Rounds September 20, 2001

Abuzul indelungat de droguri produce modificari fundamentale si persistente la nivel cerebral

Normal

Dependent de cocaina (dupa 10 zile)

Dpendent de cocaina (dupa 100 de zile)

NIDA slide teaching packet. Photo courtesy of Nora Volkow, Ph.D. Volkow ND, Hitzemann R, Wang C-I, Fowler IS, Wolf AP, Dewey SL. Longterm frontal brain metabolic changes in cocaine abusers. Synapse 11:184-190, 1992; Volkow ND, Fowler JS, Wang G-J, Hitzemann R, Logan J, Schlyer D, Dewey 5, Wolf AP. Decreased dopamine D2 receptor availability is associated with reduced frontal metabolism in cocaine abusers. Synapse 14:169-177, 1993

Proteinele tinta initiale ale unor droguri de abuz

Receptori agonisti Opioizi Canabinoizi Nicotinici

Liganzi de transport Cocaina Amftamina Metilfenidat

Canale ionice-liganzi PCP Alcohol

Biologia moleculara a adictiei

Tintele celulare initiale:
Factorul de transcriptie CREB (cAMP response element-binding protein) si tinta sa BNDF

Factorul neurotrofic cerebral (BNDF) este un membru al familiei factorilor de crestere nervoasa, care include factorii de crestere nervoasa prototip precum si neurotrofina-3 si neurotrofina-4. Acesti factori de crestere sunt implicati in diferentierea si cresterea mai multor tipuri de neuroni in timpul dezvoltarii creierului, precum si in mentinerea si supravietuirea neuronilor in creierul matur.
Ref: Lo DC. Neurotrophic factors and synaptic plasticity. Neuron. 1995;15:979981.

Efectele comportamentale ale hormonilor de stress cronic (CRF)

SCAZUTI DE:
alimentatie somn reproducere
INHIBITORY SIGNAL

STRESS
Hypothalamus

CRF
Anterior Pituitary

CORTISOL

CRESCUTI DE:
activitati stressante in medii familiare comportamente de evitare

Bloodstream
Physiological changes Supporting flight or fight responses

Neuroni si neurotransmitatori
Dendrite Axoni Sinapse Receptori Neuron presinaptic Neuron postsinaptic

In creier exista aproximativ 10 miliarde de neuroni interconectati. Fiecare neuron este o celula care utilizeaza reactii biochimice pentru a primi, procesa si transmite informatii. Neurotransmitatorii sunt substante chimice folosite pentru a transmite, amplifica si modula semnale electrice intre un neuron si alte celule.

Neurotransmitatori
Neurotransmitatorii sunt substante chimice folosite pentru a transmite, amplifica si modula semnale electrice intre un neuron si alte celule.
Substante care actioneaza ca neurotransmitatori pot fi grupate in 4 clase:

(1) (2) (3) (4)

Acetilcholine Amino acizi Neuropeptide Monoamine

Dopamina Serotonina Enkefaline GABA Norepinefrina

Mecanismul de recompensa al drogurilor

Activat de stimulul de recompensa: ex: sex Structurile cheie ale mecanismelor de recompensa sunt localizate in sistemul limbic Alcatuit din mai multe structuri cerebrale: VTA (zona ventral- tegmentala), nucleul acumbens si cortexul prefrontal (PFC) VTA -> Nucleul Acumbens -> PFC

Imaginile arata zonele fierbinti din creier. Zone: nucleul caudat si zona tegmentala ventrala Aceste zone au o densitate crescuta de celule care produc sau primesc dopamina

Dopamina
Dopamina - Implicata direct in conditionarea pozitiva, ex: recompensa si efectele placute ale drogului

- Multe droguri adictive intensifica transmiterea dopaminergica in special la nivelul sistemului mezocorticolimbic - Rol important in mecanismul de recompensa

Alti neurotransmitatori
Serotonina Implicata atat in modularea auto-administrarii drogului cat si a nivelului de dopamina Poate fi implicata in modularea factorilor motivationali de obtinere a drogului Serotonina actioneaza la nivelul VTA pentru a regla eliberarea de DA De asemenea moduleaza calea de recompensa prin multiple mecanisme, interactionand cu diferiti receptori de la nivelul creierului

Alti neurotransmitatori
GABA Implicata in modularea sistemului dopaminergic de recompensa Dezinhiba neuronii dopaminergici determinand eliberarea unei cantitati mai mari de dopamina in sistemul de recompensa producand euforie Endorfinele Modifica de asemenea comportamentul Cresc de asemenea nivelul dopaminei la nivelul sistemului de recompensa

Dopamina
Dopamina mediaza o stare de adictie prin activarea sistemului cortico-mezolimbic trecand prin aria tegmentala ventrala spre nucleul acumbens Controleaza toate motivatiile pozitive (bazate pe recompensa) Induce un sentiment de recompensa pentru o anumita actiune

Modifica raspunsul emotional eliberarea de dopamina la nivelul nucleului acumbens este un stimulent motor si determina o atitudine pozitiva
Sensibilizare si desensibilizare (toleranta) Este un mediator al dorintei, poftei Mediaza comportamentul alimentar Stabileste importanta actiunilor prin centrarea atentiei fie pe: Putere sentiment pozitiv Rau potential sentiment negativ

Stimuleaza motivatia de a actiona spre schimbare

Dragostea ca adictie

Dopamina si dragostea
-Atunci cand o persoana este indragostita, se activeaza centrii
placerii din creier care sunt bogati in dopamina -Dopamina determina cresterea frecventei cardiace, midriaza si usoara sudoratie -Fiind o endorfina naturala (actioneaza ca heroina sau morfina) determmina relaxare musculara si analgezie la doze crescute -Este de asemenea un hormon implicat in comportamentul adictiv si in tulburarile obsesiv-compulsive -Este hormonul care determina un erotic high la vederea persoanei iubite, in cele din urma persoana devenind dependenta de acest erotic high -De asemenea, in prezenta persoanei iubite, apare o crestere graduala a dopaminei

Serotonina
Controleaza: temperatura corpului somnul dispozitia apetitul durerea

Receptorii
Imaginati-va moleculele neurotransmitator si moleculele receptor fiind similare unui lacat si unei chei. In 1970 s-a descoperit ca orice peptida gasita in organism care se gaseste in orice parte a corpului are un receptor specific cu care se potriveste perfect la nivelul creierului. Chiar si cele mai mici vertebrate precum pestii maritimi primitivi pana la serpi, pasari, soareci, maimute si oameni prezinta receptori opioizi la nivelul creierului.

Ceea ce inseamna ca aceasta molecula s-a conservat de-a lungul evolutiei si probabil a fost de mare importanta in supravietuirea organismelor.

Feniletilamina (FEA) sau substanta dragostei

-Sentimentul de a fi indragostit determina cresterea secretia de FEA in primii 2-4 ani de relatie -Acest drog natural creeaza o stare de euforie si ajuta sa mascheze esecurile si neajunsurile unui potential partener. -Nivelele crescute de FEA cresc apetitul sexual si se crede ca FEA ar fi hormonul libidoului -Corpul devine tolerant la FEA ca si la dopamina o data ce corpul a fost expus la aceasta substanta pentru o perioada lunga de timp

Oxitocina
Hormon in stransa legatura cu dragostea, este o endorfina si are efect opioid-like.

Produsa de creier, sensibilizeaza nervii si stimuleaza contractia musculara. Oamenii de stiinta speculeaza asupra faptului ca ocitocina ar putea incuraja giugiuleala intre barbatii si femeile de varsta adulta.
-Actioneaza ca un tranchilizant natural , permitand femeilor sa devina mai sensibile la sentimentele altora.

-Este eliberata in timpul actului sexual dar si atunci cand persoanele indragostite se ating deoarece activeaza proteine de pe suprafata celulelor din nucleul acumbens care determina eliberarea de dopamina---> Euphoric high, stare de euforie

Ce-i motiveaza pe tineri sa devina dependenti? 1. Asumarea riscurilor /cautarea placerii 2. Deconectarea sociala 3. Auto-medicatia

Recompensele fiziologice elibereaza DA

ALIMENTATIA
DA Concentration (% Baseline) 200 200

SEXUL
150

NAc shell
% of Basal DA Output 150

Copulation Frequency

100 Empty 50 Box Feeding

100

15 10 5

0 0 60 120 180

Time (min)

Scr Scr BasFemale 1 Present Sample 1 2 3 4 5 6 7 8 Number

Scr

Scr
Female 2 Present

9 10 11 12 13 14 15 16 17 Mounts Intromissions Ejaculations

Activarea sistemului nervos de catre droguri

(NIDA; www.projectcork.org)

Efectele drogurilor asupra eliberarii de Dopamina METHAMPHETAMINE

1500 Accumbens 1000 % of Basal Release % Basal Release 400 300 200 100 0 Time After Cocaine 250 % of Basal Release 200 150 100 250 Accumbens

COCAINE
DA DOPAC HVA

500

0 0 1 2 3hr Time After Methamphetamine

NICOTINE
% of Basal Release Accumbens Caudate

Accumbens

ETHANOL
Dose (g/kg ip) 0.25 0.5 1 2.5

200

150

100

0 0 1 2 3 hr

Time After Nicotine

1 2 3 Time After Ethanol

4hr

Source: Shoblock and Sullivan; Di Chiara and Imperato

De ce dependentii nu pot renunta la consumul de droguri?

Atunci cand drogul este incercat pentru prima data, este de obicei o decizie voluntara, dar dupa utilizarea drogului, administrarea devine involuntara.

De ce nu se pot opri?

Recuperarea partiala a transporterilor de dopamina la consumatorii de Methamphetamina (METH) dupa abstinenta prelungita

0 ml/gm

Aspect normal

Dependent de METH Dependent de METH (dupa 1 luna abstinenta) (dupa 24 luni de abstinenta)

(Volkow, N.D., et al. 2001. Journal of Neuroscience 21, 9414-9418.)

De ce dependentii nu pot renunta la consumul de droguri?

Utilizarea indelungata a drogului produce modificari fundamentale si de durata la nivelul creierului!

Because
Their Brains

have been

Re-Wired by Drug Use

Utilizarea voluntara a drogului

Utilizarea compulsiva a drogului (Dependenta)

Adictia este in principiu o afectiune a creierului

ISTORIC
- antecedente - asteptari - invatare

FIZIOLOGIE

DROGURI

- genetica - ritm circadian - afectiuni - sex

FACTORI DE MEDIU
-interactiuni sociale - stress - stimuli conditionati

MECANISME CEREBRALE

COMPORTAMENT

MEDIU

Criteriile DSM IV pentru dependenta de substante

Trei sau mai multe din urmatoarele criterii prezente intr-o perioada de 12 luni:
Toleranta
Sevraj Cresterea dozei in timp Nevoia persistenta de consum si tentative fara succes de intrerupere a administrarii substantei Mult timp alocat activitatilor necesare obtinerii substantei Activitati sociale, ocupationale sau recreationale importante au fost abandonate sau reduse din cauza uzului substantei Uzul substantei este continuat in ciuda cunoasterii faptului de a avea o problema fizica sau psihologica persistenta sau recurenta care probabil ca a fost cauzata sau exacerbata de substanta in cauza
(DSM-IV-TR, American Psychiatric Association, 2000.)

Sevrajul dupa despartire

-Din

cauza tolerantei dobandite, atunci cand cuplul se destrama, trebuie sa existe o perioada de sevraj. -Sevrajul consecutiv sentimentelor de dragoste are serioase repercursiuni asupra sanatatii mentale. -Un studiu a demonstrat ca despartirile duc adesea la depresie si anxietate. Studiile bazate pe fMRI au demonstrat cum cortexul insular, cu rol in senzatia durerii, a devenit activ cand pacientii priveau fotografii ale fostilor iubiti. -Simptome similare cu dependenta de droguri, persoanele care cred ca sunt dependente de dragoste sunt de fapt dependente de senzatiile si hormonii eliberati in timpul iubirii.

Alcoolul

A standard drink

Tulburari ale memoriei induse de alcool

Adolescentii (28.4%) sunt mai predispusi la tulburari mnezice ulterioare consumului de alcool: 4.4% raporteaza pierderi de memorie saptamanale 10.9% raporteaza pierderi de memorie lunar Tulburari ale memoriei au aparut la: 12% barbati alcoolici > 40 ani

7% femei alcoolice > 40 ani

20% - 30% la alte categorii

Factori predispozanti pentru consumul excesiv de alcool

Antecedente heredo-colaterale de consum de alcool Tulburari comportamentale de tip impulsiv in copilarie Capacitate redusa de a face fata evenimentelor stressante zilnice Depresie, divort sau despartire Partener alcoolic Munca intr-un mediu predominant masculin

Sindromul alcoolic fetal (SAF)

Cresterea prevalentei abuzului de alcool printre femeile tinere a starnit ingrijorarea in ceea ce priveste sindromul alcoolic fetal si efectele lui.

Diagnosticul SAF
1. Retard al cresterii prenatale sau postnatale 2. Disfunctii cerebrale(retard intelectual, hipotonie musculara, iritabilitate) 3. Dismorfism facial Microcefalie Microftalmie Buza superioara subtire

Alcoolul: efectele asupra creierului

Nu exista un singur receptor. Alcoolul interactioneaza si altereaza functiile mai multor componente celulare Principalele tinte sunt GABA, NMDA glutamat, serotonina si receptorii ATP Stimuleaza sistemul opioid si dopaminergic Efectele consumului cronic de alcool sunt opuse efectelor consumului acut printr-un mecanism de compensare homeostazica

Definitia dependentei de jocuri de noroc

Riscarea unui lucru de valoare

Norocul determina rezultatul

Ireversibilitate

Tipuri de jocuri de noroc

Loteria, loz in plic Bingo Pariuri sportive (legale & ilegale) Slot machines Jocuri de carti (legale & ilegale) Pariuri pe curse de cai Jocuri de noroc on-line Jocul la bursa Pariuri pe alte jocuri golf, etc

Dependenta
Abuzul de substante

SIMILARITATI

Jocurile de noroc

Paralela DSM-IV-R
Abuzul de substante Jocurile de noroc preocuparea preocuparea petrecerea timpului cu petrecerea timpului cu activitati legate de activitati legate de jocuri consumul de drog de noroc imposibilitatea de a se imposibilitatea de a se controla controla sevrajul neliniste si iritabilitate repercursiuni sociale pierderea relatiilor sociale continuarea consumului indiferent dezamagire de consecinte actiuni ilegale toleranta evadare inselaciune

Consecinte
Intoxicatia

Consumul regulat

Dependenta
Sevraj Nevoia de drog Obsesia Perceptia Conflictul Pierderea controlului

Evaluarea efectelor negative si dependentei

Nutt, David; King, Leslie A,; Saulsbury, William; Blakemore, Colin (March 24, 2007). ""Development of a rational scale to assess the harm of drugs of potential misuse"". The Lancet 369: 1047-1053.

Fumatul
Nicotina ingredientul psihoactiv major Aproximativ 70% dintre cei care experimenteaza fumatul devin dependenti Doar 20% din tentativele de renuntare sunt reusite

Copyright 2006 by Allyn and Bacon