Universitatea de stat de medicinĂ ȘI FARMACIE

”Nicolae testemiȚanu„

Sistemul nervos
SISTEMUL central,
NERVOS
periferic, autonom

Dr. în med. Doriana Cojocaru

 ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS

 Sistemul nervos central (SNC)

- creier
- măduva spinării
 Sistemul nervos periferic compus din
rădăcinile nervoase rahidiene, plexuri,
ganglioni nervoși, nervi
( cranieni și spinali )
 Sistemul nervos vegetativ

- simpatic
- parasimpatic
SUBDIVIZIUNILE SISTEMULUI NERVOS
 Sistemul nervos
cerebro-spinal
central

periferic

 Sistemulnervos
vegetativ sau autonom
simpatic

parasimpatic
SISTEMUL NERVOS CENTRAL
“ Creierul este organul cel
mai puternic al corpului;
cu creierul gândim,
înţelegem, vedem, auzim,
deosebim frumosul de
urât, răul de bine, plăcutul
de neplăcut. Dacă creierul
nu este sănătos, dacă e
prea cald sau prea rece,
prea umed sau prea uscat,
apare starea de delir şi
suntem copleşiţi de griji
nemotivate sau de stări de
teamă”
Hipocrate- n. 460 î.c.
 Există trei niveluri principale ale sistemului
nervos central cu caracteristici funcționale
specifice:

 Nivelul măduvei spinării

 Nivelul subcortical (cerebral inferior)

 Nivelul cortical ( cerebral superior)

 NIVELUL MĂDUVEI SPINĂRII

 Mișcările din timpul mersului

 Reflexe care conduc la îndepărtarea
unor segmente ale corpului de obiectele
care produc durere
 Reflexe care extind membrele inferioare
pentru susținerea antigravitațională a
corpului
 Reflexe care controlează vasele
sangvine locale, motilitatea
gastrointestinală și excreția urinară.
NIVELUL CEREBRAL INFERIOR
SAU SUBCORTICAL
 Trunchiul cerebral
Mezencefalul
Puntea lui Varolie
Bulbul rahidian
 Cerebelul

 Diencefalul

Epifiza
Talamusul
Hipotalamusul
 NIVELUL CEREBRAL INFERIOR
SAU SUBCORTICAL
Trunchiul cerebral:

 Mezencefalul

 Puntea lui Varolie

 Bulbul rahidian
 LE TRONC CÉRÉBRAL
Formé de substance blanche
contenant des amas de matière
grise (noyaux)
Substance blanche: fibres
myélinisées : liaison entre moelle
et structures supérieures et avec
cervelet.

Substance grise: activités réflexes

Centre de contrôle respiratoire

Centre cardio-vasculaire
Déglutition et vomissement
Réflexes auditifs et visuels
TRUNCHIUL CEREBRAL
 NIVELUL CEREBRAL INFERIOR SAU
SUBCORTICAL (CEREBELUL)
ocupă 10% din greutatea encefalului
 Menține la un nivel constant
starea de excitație a scoarței
cerebrale prin dozarea impulsurilor
ascendente și face astfel posibilă
stabilirea unui anumit raport între
scoarță și excitanți
 Coordonează reflexele musculare
somatice și vegetative
 Asigură postura, echilibrul
corporal și locomoția
 Coordonează mișcările voluntare în
sensul preciziei fineții acestora
 NIVELUL CEREBRAL INFERIOR SAU
SUBCORTICAL
DIENCEFALUL ALCĂTUIT DIN :

 EPIFIZA

 TALAMUSUL

 HIPOTALAMUSUL
 NIVELUL CEREBRAL INFERIOR SAU
SUBCORTICAL (EPIFIZA)
Este o glandă cu secreție endocrină situată posterior de globii oculari, în centrul geometric al
capului, între corpul calos și coliculii cvadrigemeni superiori. Prin conversia semnalului nervos în
secreție hormonală epifiza este considerată un traductor neuroendocrin.

 Reglarea bioritmurilor
circadiene
 Reglarea ritmului nictemeral

 Efecte antigonadale și
antiovulatorii
 Deprimă tonusul SNC,
având efect hipnotic
 Funcții adaptative

 Stimulează sistemul imun și

apărarea antitumorală
 Controlează procesul de
senescență
 NIVELUL CEREBRAL INFERIOR SAU
SUBCORTICAL (HIPOTALAMUSUL)
Este o zonă integrativă importantă pentru funcţia endocrină, metabolică, vegetativă.
Asigura un dublu rol: de control al secrețiilor hormonale hipofizare si de control al
activitații sistemului nervos vegetativ.

 Controlează toate organele

vegetative
 Coordonează secreția
hormonală a hipofizei
anterioare
 Reglează temperatura
corporală
 Reglează aportul alimentar și
activitatea gastrointestinală
 Reglează ciclul somn-veghe

 Reglează balanța hidrică

 NIVELUL CEREBRAL INFERIOR SAU
SUBCORTICAL (TALAMUSUL)
 structură a creierului care
participă la recepția
informațiilor nervoase.
 centru nervos cu rol de
integrare în majoritatea
funcțiilor nervoase.
 primește informațiile
senzitive și senzoriale care
provin de la alți centri
nervoși și le analizează
înainte de a le transmite
cortexului cerebral.
 NIVELUL CEREBRAL INFERIOR
 Controlul subconștient al presiunii arteriale
și al respirației (se realizează în special la nivelul
bulbului și punții).
 Controlul echilibrului (se realizează prin acțiunea
combinată a zonelor mai vechi din punct de vedere
filogenetic ale cerebelului și a substanței reticulate din bulb,
punte și mezencefal).
 Reflexele de hrănire (controlate de zone ale bulbului,
punții, mezencefalului și hipotalamusului).
 Reacția la durere, furia, agitația
 NIVELUL CEREBRAL SUPERIOR SAU
CORTICAL (ENCEFALUL)
est composé de deux hémisphères droits et gauches qui sont réunis
par le corps calleux.
 NIVELUL CEREBRAL SUPERIOR SAU
CORTICAL
 Reprezintă un depozit
imens de stocare a
memoriei care transformă
funcțiile centrilor nervoși
inferiori în operații
precise și bine
determinate.
 Cortexul cerebral este
esențial pentru
majoritatea proceselor de
gândire, însă nu poate
funcționa independent.
 TRANSMIŢĂTORII SINAPTICI

 NEUROTRANSMIŢĂTORI CU MOLECULĂ MICĂ

ȘI ACŢIUNE RAPIDĂ

 NEUROPEPTIDE
(TRANSMIŢĂTORI CU ACŢIUNE LENTĂ)
 NEUROPEPTIDELE
(TRANSMIŢĂTORII CU ACŢIUNE
LENTĂ)
 se sintetizează în cantitate mică, Hormoni de eliberare TRH (Thyrotropin-releasing hormone)
hipotalamici LRH (Luteinising-releasing hormone)
numai la nivelul corpului celular
neuronal Somatostatina

 sunt stocaţi în vezicule

Peptide hipofizare ACTH (Adrenocorticotropic hormone)
β-Endorfina
 sunt transportaţi în fluxul axonal cu Prolactina
viteză mică Hormon luteinizant
Tirotropina
STH (Growth hormone)
 Rol Vasopresina
au acţiuni mai prelungite: Oxitocina
 schimbări pe termen lung a
numărului de receptori neuronali Peptide care acţionează pe Enkefalina
 deschiderea sau închiderea pe intestin şi creier Substanţa P
termen lung a canalelor pentru Gastrina
Colecistokinina
anumiţi ioni
Polipeptidul intestinal vasoactiv (VIP)
 schimbarea numărului de
Factor de creştere nervoasă
sinapse sau a dimensiunii Neurotensină
sinapselor Insulina
Glucagon
 NEUROTRANSMIŢĂTORII CU MOLECULĂ
MICĂ ȘI ACŢIUNE RAPIDĂ
 sunt sintetizaţi în citosolul
terminaţiilor presinaptice Clasa I Acetilcolina

 sunt stocaţi în vezicule

Clasa II: Amine Noradrenalina
 cuplarea cu receptorii Dopamina
postsinaptici determină: Serotonina
 ↑ conductanţei pt. Na+  Histamina
excit.
 ↑ conductanţei pt. K+/Cl-  Clasa III: Aminoacizi Acid gama-
inhib. aminobutiric (GABA)
Glicina
rol: Glutamat
 transmiterea semnalelor Aspartat
senzoriale la nivel cerebral
 transmiterea impulsurilor Clasa IV Oxidul nitric (NO)
motorii înapoi la muşchi
 NEUROTRANSMIȚĂTORII CU MOLECULĂ
MICĂ

Exitatori Inhibitori

o Acetilcolina o acidul gama-

o Glutamatul aminobutiric (GABA)
o L-aspartatul
SISTEMUL NERVOS PERIFERIC
SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

COMPONENTA COMPONENTA
SENZORIALĂ MOTORIE
COMPONENTA SENZORIALĂ
 COMPONENTA MOTORIE

Controlul:
 contracției coordonate a mușchilor scheletici

 contracției mușchilor netezi ai organelor interne

 secreției unor substanțe chimice active de către

glandele exocrine și endocrine localizate în diferite
zone ale corpului
 FUNCȚIA INTEGRATIVĂ A SN
 99% din informațiile senzoriale
sunt neglijate de creier.
Atunci când informații senzoriale
importante stimulează creierul,
acestea sunt imediat transmise spre
regiunile integrative și motorii
adecvate de la nivel cerebral pentru a
iniția răspunsurile dorite. Această
canalizare și procesare a informației
este denumită funcția integrativă a
sistemului nervos.
Sistemul nervos autonom
 SNV ESTE CONTROLAT DE CĂTRE CENTRII NERVOȘI
DIN MĂDUVA SPINĂRII, TRUNCHIUL CEREBRAL ȘI
HIPOTALAMUS, AFLAȚI LA RÂNDUL LOR SUB CONTROL
CENTRAL (CU PRECĂDERE ÎN CORTEXUL LIMBIC).
acționează pe cale nervoasă și umorală în scopul:

 Modulării funcțiilor organice la nivel: cardiac

(frecvență, forță de contracție),, pupilară: producând relaxare sau
contracție). vascular (diametrul vaselor), musculatura netedă
(bronșică, gastro-intestinală

 Modulării unor funcții secretorii exocrine ( glande

salivare, lacrimale, nazale).

 Modulării activității metabolice (glicogenoliza,

lipoliza).
 3-5 secunde poate dubla frecvența cardiacă
 10-15 sec. poate dubla valoarea presiunii
arteriale
 10-15 sec. poate reduce atât de marcat
tensiunea arterială, încât produce lipotimie.
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
SIMPATIC
 Fibrele care inervează rinichiul,
intestinul, splina și pielea sunt
vasoconstrictoare, iar cele care
inervează vasele cerebrale, coronare și
vasele de la nivelul musculaturii
scheletice sunt predominant
vasodilatatoare: astfel stimularea
simpatică, produce vasoconstricție dar
și redistribuție.
Din punct de vedere farmacologic, toate fibrele
preganglionare simpatice sunt colinergice (au ca
neurotransmițător: acetilcolina – ACH care
acționează pe receptorii de tip nicotinic).
Toate fibrele postganglionare sunt adrenergice (au
ca neurotransmițător noradrenalina – NoAD,
adrenalina – AD este prezentă în cantități
minimale) cu excepția fibrelor postganglionare care
inervează glandele sudoripare, mușchii piloerectori
și unele vase sanguine (acestea sunt colinergice).
 La nivelul medulosuprarenalei, stimularea
fibrelor preganglionare produce eliberarea
în circulație de catecolamine: 80-90% AD
iar NAD în cantități foarte mici.
Epinefrina și norepinefrina din circulație
au aproape aceleași efecte la nivelul
organelor ca și stimularea simpatică
directă, cu excepția faptului că efectele lor
durează de 5-10 ori mai mult deoarece ambii
hormoni sunt epurați lent din circulație pe
parcursul unei perioade de 2-4 minute.
Òrgan Receptor și efect organic
cord β1,β2, DA1:↑FC, forța de contracție, automatism,
DE ALFA1cronotropism, exitabilitate
1: ↑forța de contracție
artere β1: vasodilatație coronariană
β2: vasodilatație în musculatura scheletică
1 și 2: vasoconstricție (coronariană, pulmonară, renală,
piele, musc. scheletică)
DA1 și β2: vasodilatație renală și splahnică

vene 1 și 2: vasoconstricție

β2: vasodilatație
plămân Β2: bronhodilatație și inhibiția secrețiilor
1 bronhoconstricție:

Stomac - 1, 2,β2: scăderea motilității

intestin 1, 2: contracția sfincterelor, inhibiția secrețiilor

rinichi β: stimularea secreției de renină

Òrgan Receptor și efect organic
ficat β2, : glicogenoliză
β2: gluconeogeneză
vezica urinară : contracția sfincterului
β2: relaxarea detrusorului
uter 1: contracție uterină
β2: relaxare uterină
pancreas β2: creșterea secreției de insulină
1, 2: scăderea secreției de insulină

ochi 1: midriază + relaxarea musc. ciliare

trombocit 2: inițiere agregare trombocitară

adipocite β3: lipoliză
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
PARASIMPATIC
 Nervul vag conține
majoritatea nervilor
parasimpatici și
inervează toate organele
toraco-abdominale cu
excepția tractului
digestiv distal, vezicii
urinare și organelor
sexuale care sunt
inervate de fibrele din
măduva sacrată
 EXISTĂ 5 SUBTIPURI DE RM: M1-M5

 M1 se găsesc predominant în SNC și stomac, cresc secreția

gastrică iar pirenzepina este agent agonist selectiv pe M1.
 M2 se găsesc predominant în cord și CNS și produc
bradicardie.
 M3 se găsesc predominant în SNC, în țetuturile glandulare
gastrointestinale și respiratorii, și musculatura netedă
bronșică, stimulând secreția acestora.
 M4 se găsesc predominant în cord și plămâni, cu funcție
inhibitorie.
 M5 se găsesc predominant în SNC dar funcția lor nu este
cunoscută.
 Nu se cunosc agenți agoniști selectivi pentru M2-M5
 RĂSPUNSUL DE ″ALARMĂ″
SAU DE ″STRES″ AL SNVS
Creșterea:
 TA
 Fluxului sanguin la nivelul musculaturii
în activitate
 Ratei metabolismului celular
 Concentrației sangvine a glucozei
 Glicolizei hepatice și musculare
 Forței musculare
 Activității mintale
 Ratei de coagulare a sângelui
Va mulțumesc!