SISTEMUL NERVOS

PARASIMPATIC
Prisacaru Raluca Marinela Gr 7
  Este definit funcțional ca sistem care
controlează odihna, repararea, distracția,
mâncatul, dormitul, activitate sexuală și
dominație socială, printre alte funcții. 
 Sistemul nervos parasimpatic stimulează
Sistemul Nervo salivar secretii si secretii digestive in stomac si
s Parasimpatic produce constricție pupilară, scăderea ritmului
cardiac, și creșterea fluxului de sânge către
organele genitale în timpul excitației sexuale.
(denumită și diviziune parasimpatică).(APPA,
2015)
  Se mai numește si sistemul nervos
pentru odihnă și digestie. Se poate
spune, într-un mod foarte simplificat, că
sistemul nervos parasimpatic
funcționează invers față de sistemul
simpatic. Totuși, în unele țesuturi
funcționează mai degraba împreună.
(Miu, A. C. și Olteanu, A. I. (2003)
 Diviziunile sistemului nervos parasimpatic 

 Sistemul nervos parasimpatic poate fi împărțit în două: 
parasimpaticul cranian și parasimpaticul sacru, în funcți
e de fibrele nervoase care sunt
implicate în transmiterea impulsurilor electrice din siste
mul nervos central. 
  Nervii cranieni care participă la sistemul nervos parasimpatic
sunt nervul oculomotor (nervul cranian III), nervul facial
(nervul cranian VII), nervul glosofaringian (nervul cranian IX)
și nervul vag (nervul cranian X).
 Perechea III sau nervul oculomotor, care acționează în ochi
(contracția pupilei)

Parasimpaticul  Perechea VII sau nervul facial, care reglează glandele lacrimale
și salivare, precum și membranele mucoase ale cavității nazale
cranian  Pereche IX sau nerv glosofaringian, care acționează asupra
glandei parotide
 X pereche sau nervul vag, care acționează asupra viscerelor
abdomenului și toracelui (reprezintă 75% din fibrele
parasimpatice ale corpului nostru).( Fox, S. I. (2002).
  Este formată din fibre nervoase preganglionare simpatice
care derivă din segmentele sacrale ale măduvei spinării,
care acționează atât în activarea producției secrețiilor
digestive, cât și în erecția membrului genital masculin.
 Diviziunea parasimpatică a sistemului nervos autonom
Diviziunea sacral are o activitate predominantă în condițiile „odihnei și
ă digestiei”, conservând energia pentru a fi utilizată
ulterior și reglând diferite funcții ale corpului, precum
digestia și urinarea. Această diviziune constă dintr-o
rețea complexă de neuroni a căror funcție principală este
de a menține integritatea și funcționalitatea organelor
corpului nostru, își exercită funcțiile prin perechi de
neuroni, unul preganglionic și celălalt postganglionic.
(Furness, 2006).
Sistemul nervos parasimpatic | Anatomie si fiziologie (romedic.ro
)
 Boli ale SNPS

 Fibromialgie: Atunci când sistemul nervos parasimpatic nu funcționează corect, 
poate apărea această boală caracterizată printr-
o durere enormă, fără explicații fizice aparente.
 Scleroză multiplă: Această boală neurodegenerativă poate apărea datorită interac
țiunii diferiților factori, unul dintre ei este un eșec al sistemului nervos autonom.
 Parkinson Deși apariția nu este direct legată de un eșec al SNA, faptul de
a prezenta această boală poate duce la o disfuncție gravă în acest sistem.
 Diabet: Acest dezechilibru endocrin este strâns legat de
o defecțiune a sistemului nervos parasimpatic. După cum
am văzut anterior, sistemul nervos parasimpatic este însărcinat să regleze și unele 
dintre funcțiile sistemului digestiv.
 Acetilcolina

 Acetilcolina este un neurotransmițător găsit atât în  sistemul nervos

central, cât și în sistemul nervos periferic și joacă un rol în funcția
creierului și a mușchilor.
 În sistemul cardiovascular, PSNS a făcut ca acetilcolina să ajute la
scăderea ritmului cardiac, precum și la scăderea contracției mușchiului
inimii. În sistemul gastrointestinal, acetilcolina a crescut mișcarea
stomacului și provoacă contracții digestive, astfel încât alimentele pot fi
digerate.
 În cadrul tractului urinar, activitatea acetilcolinei determină o scădere a
volumului vezicii urinare și creșterea presiunii micționale voluntare.
 De asemenea, are efecte asupra respirației, ajutând la încetinirea respirației
și stimulează secreția glandelor de către cei care primesc impulsuri
nervoase parasimpatice.
 Disfuncția sistemului nervos
parasimpatic

 Dacă există un surplus de neurotransmițător

acetilcolină, acest lucru poate duce la unele efecte
secundare. Deoarece acest neurotransmițător trimite
semnale către organele corpului implicate în PSNS,
prea mult din aceasta poate duce la crampe, slăbiciune
musculară, paralizie, diaree, vedere încețoșată și
supraproducție de lacrimi.
  Toate procesele de vindecare și întreținere a sănătății  (digestia,
dezintoxicarea, activitățile imune, regenerarea țesuturilor și
excitarea) sunt activate numai atunci când organismul se află în
stare parasimpatică. Starea parasimpatică este starea de
Impactul fizic vindecare care aduce sistemul nervos în echilibru. 

și psihologic în  Nu ne putem vindeca decât în starea parasimpatică. În mod

SNPS normal, omul ar trebui să se afle în stare parasimpatică 80% din

timpul zilei. Aproape toate bolile și disfuncțiile rezultă din
faptul că nu putem intra în starea parasimpatică.