NEUROPSIHOLOGIE

CURSUL 7

INTEGRAREA NEUROENDOCRINA
DIENCEFALUL, HIPOFIZA, EPIFIZA
 CONSTIENTA
• Reprezinta o stare fiziologica, de veghe,
rezultata din impactul informatiilor venite
din
exteriorul si din interiorul organismului
asupra formatiei reticulare ascendente
(SRAA).
SRAA

• Sistemul reticulat
activator ascendent
SRAA
 CONSTIINTA
• Sentiment pe care fiecare il are cu privire la
existenta si actele sale (Larousse).
• Evaluarea si integrarea psihica la un nivel mai
inalt, cortical a informatiilor receptate de creier.
• Constiinta nu se poate manifesta la nivelul
creierului uman decat pe fondul pastrarii
constientei, a starii noastre de veghe.
DIENCEFALUL
DIENCEFALUL
• Structurile diencefalice se
situeaza deasupra si in
continuarea
mezencefalului, in jurul
ventriculului III, acoperite
de emisferele cerebrale.
• Talamoencefal
(talamus,metatalamus,
subtalamus, epitalamus).
• Hipotalamus
TALAMUS
• Structura senzitiva
subcorticala cruciala,
subordonata cortexului
cerebral; la acest nivel se
intrerup in drumul lor
catre scoarta cerebrala
caile tuturor formelor de
sensibilitate, cu exceptia
celei olfactive, care
ajunge direct la cortex.
TALAMUS
• Morfologic sunt cinci
grupe de nuclei talamici.
• Exista un sistem de
proiectie talamocortical
specific (vizual, auditiv,
etc.) si unul nespecific.
• Exista si un feed-back
talamo-cortico-talamic, cu
efect frenator (inhibitor)
sau facilitator la nivelul
structurilor talamice.
 TALAMUS
• Functional, nucleii talamici se impart in:
1. Nuclei de transmitere, cu urmatoarele caracteristici:
a) fiecare prelucreaza o singura modalitate senzoriala sau un
input de la o anumita parte a sistemului motor;
b) fiecare se proiecteaza intr-o regiune specifica a cortexului
cerebral;
c) fiecare primeste inputuri recurente de la regiunea
cortexului pe care s-a proiectat.
2. Nuclei cu proiectie difuza – fac parte din sistemul care
guverneaza nivelul de trezire al creierului.
TALAMUS
• Sindromul talamic :
- hemianestezia contralaterala
- durerea de tip central,
intensa (hiperpatie) cu
caracter de arsura
- miscari involuntare (tremor
intentional)
- tulburari de gust (uneori)
- afazia (disfazia?) talamica
TALAMUS
• Tulburarea de memorie se
refera exclusiv la
materialul verbal.
• Sindromul de neglijenta
talamica (atat motorie cat
si senzoriala).
• Dementa talamica (in
leziuni bilaterale).
 TALAMUS
• Din talamencefal mai fac parte:
- metatalamusul – alcatuit din corpii geniculati
laterali (cu rol in perceptia vizuala) si mediali
(cu rol in perceptia auditiva);
- epitalamusul – al carui principal component
este glanda epifiza (pineala);
- subtalamusul – cu rol in reglarea miscarilor.
HIPOTALAMUSUL
• Numit si creierul vegetativ al
organismului, este organul
nervos cu cele mai multe
functii pe unitate de volum.
• Reprezinta sub 1% din masa
cerebrala dar integreaza
toate reglarile vegetative din
organism, controleaza
functiile endocrine si aspecte
ale comportamentului
emotional.
 HIPOTALAMUSUL (H)
• Reglari vegetative – portiunea anterioara coordoneaza
activitatea parasimpaticului iar cea posterioara pe cea
a simpaticului.
• H anterior favorizeaza procesele anabolice, iar cel
posterior pe cele catabolice; lezarea H produce
obezitate sau emaciere, in functie de sediu.
• Neuronii H anterior au proprietati secretorii endocrine.
Toti hormonii secretati de H se numesc produsi de
neurosecretie. Prin intermediul hipofizei anterioare H
coordoneaza activitatea intregului sistem endocrin.
 HIPOTALAMUSUL (H)
• H regleaza temperatura corpului – homeotermia
• H regleaza echilibrul hidric al morganismului –
produce senzatia de sete si cotroleaza excreti
renala a apei.
• H regleaza aportul alimentar – aici se gasesc centrii
foamei si satietatii.
• H regleaza activitatea de reproducere a
organismului, prin participarea la geneza impulsului
sexual si prin reglarea secretiei de hormoni
gonadotropi hipofizari.
 HIPOTALAMUSUL (H)
• H este un centru important al vietii afective, alaturi
de sistemul limbic. La acest nivel se elaboreaza
emotiile, sentimentele si pasiunile, precum si
expresia vegetativa a acestora: variatiile frecventei
cardiace, ale tensiunii arteriale, etc.
• H regleaza ritmul veghe-somn. Impreuna cu
substanta reticulata a trunchiului cerebral si cu
talamusul nespecific, participa la reactia de trezire,
la cresterea starii de vigilenta corticala.
SISTEMUL ENDOCRIN
• Glandele cu secretie
interna sunt formate din
epitelii secretorii, ale
caror celule produc
substante active, numite
hormoni, pe care ii
elibereaza direct in sange.
Aceste glande nu au
canale excretoare.
SISTEMUL ENDOCRIN
• Sistem anatomo-functional
complex, coordonat de
sistemul nervos, avand rolul de
a regla si coordona pe cale
umorala activitatea diferitelor
organe pe care le integreaza in
ansamblul functiilor
organismului.
• Hipofiza, suprarenala, tiroida,
paratiroidele, testiculele,
ovarele, epifiza, pancreasul
insular, timusul si placenta
(temporar).
HIPOFIZA
• Localizata la baza
encefalului, inapoia
chiasmei optice, in saua
turceasca; are 500 mg (ca
un bob de fasole)
• Adenohipofiza (lob
anterior si mijlociu) si
neurohipofiza (lob
posterior)
HIPOFIZA
• Intre eminenta mediana a
hipotalamusului si
adenohipofiza exista sistemul
port hipotalamo-hipofizar
descris de Gr. T. Popa si Unna
Fielding (premiul Nobel).
• Intre hipotalamusul anterior si
neurohipofiza exista tractul
nervos hipotalamo-hipofizar
format din axonii nucleilor
hipotalamici.
HIPOFIZA
• Hipotalamusul este si
glanda endocrina, care
secreta trei tipuri de
hormoni: de inhibare a
adenohipofizei, de
stimulare a
adenohipofizei si cei ce
se depoziteaza in
neurohipofiza
ADENOHIPOFIZA
• Hormonii
adenohipofizei sunt
glandulotropi, avand
ca organe tinta alte
glande endocrine
(ACTH, TSH, FSH, LH)
si nonglandulotropi
(STH si prolactina)
 ADENOHIPOFIZA
• Hormonul somatotrop (STH) este denumit si
hormon de crestere (GH).
• Hipersecretia de STH inainte de pubertate produce
gigantismul. Intelectul nu este afectat. Dupa
pubertate produce acromegalia. Metabolic apare
hiperglicemie permanenta.
• Hiposecretia produce la copil oprirea cresterii
somatice, dar nu si a celei neuropsihice. Boala se
numeste piticism (nanism) hipofizar, cu indivizi de
talie mica, 1,2 – 1,3 m, proportional dezvoltati si cu
intelect normal.
ACROMEGALIA
• Cresterea exagerata a
oaselor fetei, a
mandibulei, a oaselor
late, ingrosarea
buzelor, cresterea
viscerelor (inima, ficat,
rinichi, limba) si
cresterea exagerata a
mainilor si picioarelor.
GIGANTISMUL
ADENOHIPOFIZA
• Hormonul
adenocorticotrop (ACTH)
stimuleaza
corticosuprarenalele.
• Hormonul tireotrop (TSH)
stimuleaza secretia de
hormoni tiroidieni.
• Hormonii gonadotropi:
foliculostimulant (FSH) si
luteinizant (LH).
ADENOHIPOFIZA

• Sistemul
hipotalamo-
hipofizo-
corticosuprarenal
are rol in raspunsul
la stress prin
reglarea secretiei de
glucocorticoizi.
 ADENOHIPOFIZA
• Reglarea secretiei de hormoni adenohipofizari se face
printr-un mecanism de autoreglare de tip feed-back
negativ. Rolul cel mai important il are hipotalamusul ai
carui neuroni secreta hormonii de eliberare (RH=releasing
hormon) sau de inhibare (IH=inhibiting hormon).
• Cand concentratia hormonilor hipofizari sau ai glandelor
periferice creste in sange, are loc blocarea RH si
stimularea IH si invers. In acelasi timp, secretia
hipotalamica este influentata direct, pe cale nervoasa,
prin stimuli veniti de la sistemul limbic, sau reflex, prin
stimuli veniti de la receptori.
NEUROHIPOFIZA

• Vasopresina si oxitocina
sunt hormoni secretati de
neuronii hipotalamusului
anterior, transportati prin
tractul hipotalamo-
hipofizar si eliberati in
circulatie de neurohipofiza.
 NEUROHIPOFIZA
• Hormonul antidiuretic (ADH) sau vasopresina
creste absorbtia facultativa a apei la nivelul
rinichiului. Hiposecretia determina pierderi
mari de apa (pana la 20 l/zi), boala numindu-
se diabet insipid.
• Oxitocina (ocitocina) – stimuleaza contractia
musculaturii netede a uterului gravid, mai ales
in preajma travaliului; ajuta la expulzia laptelui
din glanda mamara.
EPIFIZA

• Numita si glanda pineala

(con de brad-pin).
• Intra in componenta
epitalamusului.
• Principalul hormon este
melatonina.
EPIFIZA

• Are stranse legaturi cu

retina
• “al treilea ochi” !?!?
EPIFIZA
• Melatonina are ca precursor
serotonina. Participa la
sincronizarea circadiana,
sezoniera, si a altor cicluri
vitale, cu rol de ceas biologic.
Se produce noaptea si da
somnul odihnitor.
• Intarzie declansarea pubertatii
• Stimulii luminosi reduc secretia
(diferente de sexualizare zona
arctica fata de zona tropicala).
EPIFIZA