SISTEMUL ENDOCRIN

INTRODUCERE -GENERALITATI

Sistemul endocrin regleaza reproducerea, cre§terea §i

dezvoltarea, homeostazia organismului, producfia, depozitarea §i
utilizarea energiei prin intermediul unor substance (hormoni)
eliberate din organe specializate (glande).
Prin definite, glanda este un organ care fabrica unul sau
mai multe produse de secrefie, pe care le elibereaza direct in
sange (glande endocrine ) sau prin intermediul unor canale
excretoare (glande exocrine).(65)
Hormonii, odata sintetizafi, sunt eliberafi in circulafie
acfionand asupra celulelor “finta”, fie la distanfa de locul secrefiei
(acfiune endocrina), fie in vecinatatea locului unde au fost
sintetizafi (acfiune paracrina).(61)
Celulele “finta”, pentru a fi capabile de a raspunde
comenzii aduse de hormon, poseda receptori care pot fi situafi la
nivelul membranei celulare sau in interiorul celulei (citoplasma /
nucleu).(65)

Principalele glande endocrine sunt:

• hipofiza;
• tiroida;
• paratiroidele;
• suprarenalele;
• gonadele (glandele sexuale: testiculul §i ovarul);
• pancreasul endocrin.

1
 Sistemul endocrin. Introducere-generalitafi

Daca nu demult hipofiza era considerata ca factor de

control al majoritapi glandelor endocrine, in urma descoperirii
neurohormonilor (secretap de hipotalamus) §i al controlului pe
care ace§tia il exercita asupra hipofizei, se poate vorbi de un
control superior al sistemului endocrin §i de o stransa legatura
intre sistemul endocrin §i cel nervos.(fig.l)

HIPOTALAMUS
placa tumanta intre
sistemul nervos si cel
endocrin

HIPOFIZA

Tiroida Suprarenale Gonade

Medulosuprarenala
Paratiroide nu sunt reglate de catre hormomi hipofizari
Pancreas endocrin

Figura 1. Ierarhizarea sistemului endocrin §i interrelapa neuro-

endocrina.

Secrepile endocrine se afla sub un control permanent

(retrocontrol sau feed-back), care cauta sa le menpna in limite
fiziologice. (fig.2)

2
 Elemente de nursing in endocrinologie

* hormonul stimulator va frena propria sa secrefie prin intermediul

glandei finta.

Figura 2. Mecanismul de feed-back sau retrocontrol. (dupa [53]

modificat).

Hormonii neuroendocrini secreta^i de hipotalamus sunt:

• tiroliberina (TRH);
• gonadoliberina (GnRH);
• somatostatina (IGH);
• somatoliberina (GH-RH) ;
• corticoliberina (CRH) ;
• vasopresina (ADH) ;
• oxitocina.
Hormonii secreta^i de hipofiza sunt :
• hormonul de cre§tere (GH) ;
• prolactina (PRL) ;
• hormonul tireotrop (TSH) ;

3
 Sistemul endocrin. Introducere-generalitafi

• hormonul corticotrop (ACTH) ;

• hormonul foliculostimulant (FSH) ;
• hormonul luteinizant (LH) .
Hormonii secretap de glandele endocrine periferice sunt :

tiroxina (T4)
triiodotironina (T3) TIROIDA
calcitonina

parathormon (PTH) J- PARATIROIDE insulina }

PANCREAS ENDOCRIN

cortizol
aldosteron
dehidroepiandrosteron > CORTICOSUPRARENALA
estradiol
progesteron
j

adrenalina MEDULOSUPRARENALA
noradrenalina
TESTICUL
testosteron

estradiol
progesteron OVAR
testosteron

Tulburarile sistemului endocrin au ca manifestari:

• producerea excesiva a unui hormon;
• producerea scazuta a unui hormon;

4
 Elemente de nursing in endocrinologie

• raspuns anormal al celulei {inta la hormonul ce

ac{ioneaza asupra ei;
• marirea de volum a glandei endocrine cu efect de masa
la nivel local.
Tumorile glandelor endocrine au o caracteristica legata de
capacitatea de a secreta un anumit hormon.Tulburarea
endocrina, in acest caz, poate fi eviden{iata de raspunsul
organelor {inta la excesul hormonal cu mult inainte ca tumora sa
fie detectabila.

5
 Elemente de nursing in endocrinologie

1. HIPOFIZA

► 1.1. GENERALITAJI^
Glanda hipofiza este situata la baza craniului intr-o loja
osoasa a sfenoidului denumita" §a turceasca" (sella turcica).
Cantare§te 0,5- 0,8 g §i masoara 9/6/13 mm.Ca pozifie, acesta
glanda este situata inferior fa(a de hipotalamus (de care este
legata prin tija pituitara), avand rapoarte anatomice : superior,
cu chiasma optica, anterior, cu fosele nazale §i sinusul sfenoidal,
posterior, cu lama patrulatera §i, lateral, cu sinusurile
cavernoase. (fig.3)

HiBofalamus

Figura 3. Pozipa anatomica in raport cu hipotalamusul.

7
 Tabel 1, Acpiini si reglare a hormonilor eliberap de hipofiza
SEC RE TIE
HORMON ACTIUNI REGLARE
DEPOZITARE
GH Hipofiza
anterioara/hipofiza Stimnleaza cresterea visceiala, Stimulare:GH-RH,somn, efortfizic, hipoglicemie,
secretiaglandelor sebacee si sudoripare, hip eramino acidemia. Inhibare:IGH. hiperglicemie,
anterioaia
caitilajele de crestere, crest ereaglic emiei. glucocoiticoizi, obezitate.
TSH Hipofiza Stimnleaza sinteza si eliberarea hormonilor Stimulare: TRH. [
ant eri o aia/hipofiza tiroidieni. modnleaza troficitatea tiioidei. concentiatiei de T3.T4.
anterioaia Inhibare :IGH, 'fconcentratiei de T3, T4, cortizol.

FSHLH Hipofiza Sti mnleaza funejia gonadelor. Sti mnlare: Gn-RH

Hipofiza
Inhibaie : estrogeni (doze mari)
ant eri o ar a/hip ofiza
anterioaia
ACTH Hipofiza
Stimnleaza dezvoltaiea corticosupraienalei si Stimulare:CRH. J.concentiatiei de cortizol,
ant eri o ara/hipofiza
etapele de sinteza ale cortizolului si andro vasopresina, stress fizic si emotional, hipoglicemie
anterioaia
geni lor c ort i c o snprarenali Inhibare: cresterea concentrafiei de cortizol
PRL Hipofiza Pregateste sanulpentru lactafie, stimnleaza Stimulare : snpt, sarcina, antagonistii dopaminei.
ant eri ora/hip ofiza secre^ia lactata. Inhibare :dopamina si agonistii acesteia.
anterioaia
ADH Hip ot alamus/hip ofiza Ac(ioneaza la nivel renal favorizand Stimulare:^ presinnii aiteriale si volumuluiplasmatic,
posteriori reabsortyia apei si astfel cres c and c one |presiunii osmotice.
entratia urinei.
OXITOCINA Hip ot alamus/hip ofiza Sti mnleaza c ontrac'jiile uterine in
posterioara momentul nasterii.
 Elemente de nursing in endocrinologie

Hipofiza este alcatuita din doi lobi: anterior sau

adenohipofiza §i unul posterior sau neurohipofiza. Lobul anterior
confine celule somatotrope, lactotrope, tireotrope, corticotrope §i
gonadotrope, responsabile pentru secrefia de: GH, PRL, TSH,
ACTH, FSH §i LH iar lobul posterior reprezinta locul de stocare
al celor doi hormoni secretafi de hipotalamus, vasopresina §i
oxitocina.
Tija pituitara reprezinta un element morfo-funcfional
extrem de important, asigurand legatura vasculo-nervoasa intre
hipotalamus §i hipofiza, implicit transportul neurohormonilor
hipotalamici catre hipofiza.
Neurohormonii hipotalamici pot fi imparfifi in doua
categorii: cu rol de reglare (stimulare sau inhibare a hormonilor
din adenohipofiza) cum ar fi:GH-RH, IGH, CRH, Gn-RH, TRH
§i cei care ajung in scop de depozitare (in lobul posterior), cum ar
fi: vasopresina §i oxitocina.

► 1.2. METODE DE EXPLORARE fN

PATOLOGIA HIPOFIZARA ◄
Testele efectuate in patologia endocrina vizeaza producfia
de hormoni §i integritatea morfologica a glandei explorate.In
cazul hipofizei, ele urmaresc secrefia proprie de hormoni, efectul
la nivelul glandelor periferice aflate in subordine, integritatea
fenomenelor de retrocontrol (feed-back), precum §i structura
morfologica.

Hipofiza anterioara - explorari hormonale

A. PROLACTINA(PRL)
Dozarea PRL
Valorile mari sunt specifice tumorilor secretante de PRL,
perioadei de sarcina §i alaptare, precum §i in cazul utilizarii de
contraceptive orale, medicafie psihotropa unele antihipertensive.

9
J
 Hipofiza

Testul la TRH
TRH-ul flind un stimulator fiziologic al PRL, in mod
normal, valorile dupa administrarea TRH trebuie sa creasca
semnificativ.Acest lucru nu se intampla in prolactinom (tumora
care secreta PRL) §i in insuficienfa hipofizara.

HORMON DE CRE§TERE (GH)

Dozarea GH
Valorile mari sunt specifice tumorilor secretante de GH
(acromegalie, gigantism), iar cele scazute, insuficienfei
hipofizare.
Dozarea IGF1
Valorile mari sunt specifice tumorilor secretante de GH
(acromegalie, gigantism), iar cele scazute, insuficienfei
hipofizare, IGF1 reflectand nivelul secrepei de GH.
Testul de stimulare al GH la hipoglicemia indusa de
insulina
Hipoglicemia indusa prin administrarea de insulina
determina o stimulare a secrepei de GH; in insuficienfa
hipofizara, acest test este negativ, adica valorile GH nu cresc la
valori ale glicemiei mai mici de 40mg/dl.
Testul de stimulare al GH la arginina
Utilizarea argininei ca factor de testare a secrepei de GH se
bazeaza pe efectul de stimulare al glucagonului §i, implicit, al
GH.Dupa administrarea de arginina, se fac dozari repetate ale
GH, care, in mod normal, vor create semnificativ.In afecpunile cu
deficit de GH, acest test va fi negativ.

10
 Elemente de nursing in endocrinologie

Testul de stimulare al GH la clonidina

Clonidina, cunoscuta ca antihipertensiv, are §i proprie-
tatea de a stimula secrefia de GH.Indicafiile §i modul de
interpretare sunt acelea§i ca §i la testele de mai sus.
Testul de frenare al GH la hiperglicemie.
Hiperglicemia provocata, prin administrarea orala de
glucoza are un efect inhibitor asupra secrefiei de GH.In cazul
hipersecrefiei de GH (acromegalie, gigantism), acesta este negativ.

HORMONUL TIREOTROP (TSH)

Dozarea TSH
Valorile mari sunt specifice tumorilor secretante de TSH
(extrem de rare), hipotiroidiei (secrefie scazuta de hormoni
tiroidieni), iar cele mici insuficienfei hipofizare, hipertiroidiei
(secrefie crescuta de hormoni tiroidieni).
Testul de stimulare la TRH
Administarea TRH determina in mod normal o stimulare a
TSH; in afecfiuni care implica lezarea celulelor tireotrope
hipofizare sau a tijei pituitare, testul va fi negativ.

HORMONUL CORTICOTROP
Dozarea ACTH
Valorile mari sunt specifice patologiei tumorale hipofizare
(sd.Cushing) §i insuficienfei corticosuprarenale, iar cele scazute,
insuficienfei hipofizare §i hiperfuncfiei corticosuprarenale.
Testul la CRH
Administarea CRH determina in mod normal o stimulare a
ACTH.Testul va fi negativ atunci cand exista o lezare a celulelor

11
 Hipofiza

secretante de ACTH din hipofiza.Acest test este util §i in

diagnosticul diferenfial al hipersecrefiei de cortizol
(hipercorticism).
Testul la lisin vasopresina
Lisin vasopresina are un efect asupra ACTH-ului similar
cu cel al CRH-ului.Interpretarea acestui test este aceea§i cu cea a
testului la CRH.
Testul la dexametazona
Dexametazona este un corticoid cu efect de inhibare a
secrefiei de ACTH.Dupa administrarea de dexametazona, valorile
ACTH trebuie sa scada, fapt ce nu se intampla in tumorile
hipofizare secretante de ACTH.Acest test este folosit pentru
diagnosticul diferenfial al hipercorticismelor.

HORMONII GONADOTROPI
Dozarea FSH
Valorile mari sunt specifice tumorilor secretante de
FSH/LH (extrem de rare), funcfiei deficitare gonadice, iar cele
mici, insuficienfei hipofizare.
Dozarea LH
Valorile mari sunt specifice tumorilor secretante de
FSH/LH (extrem de rare), funcfiei deficitare gonadice, iar cele
mici, insuficienfei hipofizare.
Testul la Gn-RH
Raspunsul FSH/LH la acfiunea stimulatoare a Gn-RH
poate fi deteriorata in urmatoarele circumstance: in insuficienfa
hipofizara cand este diminuat §i in insuficienfa gonadica cand este
exacerbat.

12
 Elemente de nursing in endocrinologie

B. Hipofiza posterioara- explorari hormonale

HORMONUL ANTIDIURETIC
Dozarea ADH
Testul nu se realizeaza in practica curenta, decat in cursul
testului de restricpe hidrica, pentru a face diagnosticul diferenpal
intre diverse maladii care se manifesta prin ingestie crescuta de
lichide (potomanie, diabet insipid).
Testul de restricjie hidrica
Test adjuvant de diagnostic diferenpal, intre potomanie §i
diabetul insipid.Testul va fi negativ, in potomanie, §i pozitiv, in
diabetul insipid.
Testul la ADH
Modaliatate de diagnostic diferenpal, intre diabetul insipid
central (secrepe insuficienta de ADH) §i diabetul insipid nefrogen
(lipsa de acpune a ADH la nivelul organului tinta).Testul este
pozitiv, in diabetul insipid central, §i negativ, in diabetul insipid
nefrogen.

Explorarea morfologica a hipofizei

1. Radiografia de craniu :
Ofera posibilitatea calcularii volumului §eii turcice, precum
§i a obiectivarii modificarilor craniene din diverse maladii
endocrine. Pentru realizarea in bune condipi, este necesara
poziponarea corecta a capului pacientului in a§a fel, incat, pe
imagine, cele doua apofize clinoide anterioare §i posterioare sa fie
superpozate §i sa nu existe dublu contur. Pentru calcularea
volumului, sunt necesare doua incidence -fa^a §i profil- folosind
formula: volum=lungime x inalpme x grosime / 2. In mod normal
volumul nu trebuie sa depa§easca 600-1100 mm3.

13
 Hipofiza

Foto 1. Aspectul seii lurcesli pe radiografia de crania profit

2. Rezonanfa magnetica nucleara (RMN)

Metoda de elecfie, in explorarea hipofizei care da detalii cu
privire la morfologia hipofizei, cisternei supraselare, sinusurilor
cavernoase, tijei pituitare, chiasmei optice. Examinarea se face
inainte §i dupa injectarea unei substance de contrast
(gadolinium). La subiectul normal, hipofiza are un semnal
echivalent cu cel al substanfei albe din parenchimul cerebral;
dupa injectarea de gadolinium, intensitatea semnalului create cu
aproape 69% (30). 3

3. Computer tomografia (CT)

Permite vizualizarea hipofizei, identificarea leziunilor
hipotalamo-hipofizare §i a tijei pituitare.Utilizeaza, de

14
 Elemente de nursing in endocrinologie

asemenea, o substan^a de contrast anionica iodata, care mare§te

fiabilitatea acestei metode in diagnosticarea patologiei tumorale
hipofizare.

C. Explorarea neuro-oftalmologica a hipofizei

1. Campul vizual
Se realizeaza cu ajutorul campimetrului Goldman-
Tubingen (foto 2) sau mijloace automate-computerizate
(Bjerrum’s screen). Datorita rapoartelor anatomice stranse cu
chiasma optica, orice leziune tumorala hipofizara poate induce
tulburari de vedere obiectivate cu ajutorul acestei explorari.

15
 Hipofiza

2. Fundul de ochi
Tumorile hipofizare de mari dimensiuni pot provoca
fenomene de hipertensiune intracraniana ce pot fi obiectivate prin
explorarea fundului de ochi.

IMPORTANT !

• in majoritatea cazurilor, pentru recoltarea probelor de

sange (pentru dozari hormonale bazale), nu este
nevoie ca pacientul sa fie nemancat.
• Respectarea cu strictefe a protocoalelor (pentru testele
de stimulare/ inhibifie) este obligatorie pentru evitarea
vicierii rezultatelor, precum $i ale accidentelor care
pot periclita viafa pacientului.
• in timpul testelor cu hipoglicemie indusa, este necesara
supravegherea atenta a pacientului, testarea periodica
a glicemiei §i asigurarea unei surse de glucide, per os
sau intravenos, in caz de hipoglicemie severa.in timpul
testelor cu hipotensiune indusa medicamentos,
masurarea tensiunii arteriale se va face la intervale de
timp scurte, pentru evitarea accidentelor nedorite.
• Pacientul trebuie instruit cu privire la modalitatea de
strangere corecta a urinii din 24 de ore $i
supravegheat atent in timpul probei de restricfie
hidrica, pentru evitarea accidentelor (deshidratare) $i
asigurarii corectitudinii prelevarii probelor.
• Pacientul care urmeaza a fi supus unei explorari
imagistice cu substanfa de contrast trebuie sa fie bine
hidratat §i sa prezinte valori normale ale ureei $i
creatininei.

16
 Elemente de nursing in endocrinologie

• Verificafi cu atenfie existenfa intoleranfei la

substanfele iodate printr-un dialog atent cu pacientul!
• Persoanele cu fobii (claustrofobie) trebuie prevenite cu
privire la modalitatea de explorare computer
tomografica sau rezonanfa nucleara $i, atunci cand
este cazul, pot fi administrate sedative u^oare.
• Cantarifi cu atenfie pacientul, pentru ca, la o greutate
de peste 100 kg, nu mai este posibila nici RMN nici CT
!
• Pacientul care urmeaza sa fie explorat RMN nu
trebuie sa poarte obiecte metalice (bijuterii, ceas,
proteze dentare) $i, de asemenea, acest examen nu
poate fi efectuat la cei cu pacemaker._

► 1.3.TUMORILE HIPOFIZARE ◄
Cele mai frecvente tumori hipofizare au ca punct de
plecare hipofiza anterioara §i apar la ambele sexe, mai frecvent in
a treia §i a patra decada de viaC&.Constituind aproximativ 10%
din tumorile craniene, ele au un prognostic in general bun, care
depinde de marimea tumorii §i de gradul de extindere loco-
regional.

Semne §i simptome
Variaza in func^ie de marimea tumorii §i de hormonul
secretat de tumora (GH, PRL, ACTH).
• cefalee frontala;
• tulburari de vedere;
• amejeli;

17
 Hipofiza

• semne clinice care reflecta hipersecrejia de GH, PRL,

ACTH;
• semne clinice care reflecta secrejia deficitara a
hormonilor hipofizari in cazul tumorilor nesecretante
care distrug jesutul hipofizar normal.

Diagnostic
• examen clinic atent pentru obiectivarea semnelor de
hiperfuncjie sau hipofuncjie hipofizara;
• dozari hormonale (testari bazale sau dinamice)
pentru obiectivarea disfuncjiilor hipofizare;
• examen oftalmologic (fund de ochi, camp vizual);
• examen computer tomografic sau rezonanja
magnetica nucleara pentru identificarea tumorii §i
aprecierea marimii, extensiei §i a rapoartelor cu
structurile anatomice invecinate.

Tratament
Este aplicat in funcjie de marimea tumorii, caracterul
secretor sau nu al acesteia, prezenja complicajiilor
neurologice sau endocrinologice:
• tratamentul neurochirurgical implica excizia tumorii
pe cale transfrontala sau transsfenoidala;
• radioterapia-ca tratament adjuvant in cazurile in care
excizia chirurgicala nu a fost completa sau in cazurile
de recidiva;
• tratamentul medicamentos care determina in anumite
cazuri (tumori secretante de PRL §i / sau GH)
blocarea hipersecrejiei tumorale §i mic§orarea
volumului tumoral.
Complicajiile tratamentului
neurochirurgical:insuficienja hipofizara (nu se rezeca
numai tumora ci §i mare parte din hipofiza),
rinolicvoree (eliminarea de lichid cefalo-rahidian
18
 Elemente de nursing in endocrinologie

prin nas), diabet insipid (lezarea intraoperatorie a lobului

posterior hipofizar sau a tijei hipotalamo-hipofizare).
In general, prognosticul tumorilor hipofizare este bun
datorita faptului ca: majoritatea sunt benigne, tehnicile actuale
de neurochirurgie sunt extrem de performante, radioterapia §i
medicamentele completeaza actul chirurgical prevenind recidivele
§i imbunatapnd calitatea viepi.

IMPORTANT !

• Explicafi pacientului §i familiei sale ca este posibil ca

dupa intervenfia chirurgicala sa fie necesar un
tratament medicamentos permanent.
• Asigurafi pacientul ca multe din simptomele datorate
lezarii funcfiei hipofizare vor disparea dupa
tratament.
• Asigurafi un mediu lipsit de obstacole pentru pacienfii
cu tulburari de vedere $i insofifi-i la ie^irea din salon.
• In cazul operafiei pe cale transsfenoidala, pacientul
trebuie informat ca !§i va pierde simful mirosului.
• Imediat post-operator, pacientul trebuie pozifionat cu
capul ridicat la aproximativ 30 grade pentru
reducerea edemului cerebral $i, in decubit lateral,
pentru drenajul secrefiilor $i prevenirea aspirafiei. (6)
• Urmarifi cu atenfie aparifia rino-licvoreei $i informafi
medicul !
• Monitorizafi ingestia $i eliminarea lichidelor !
• Atenfie la semnele de infecfie respiratorie, care pot
complica evolufia post-operatorie !

19
 Hipofiza

► 1.4. ACROMEGALIA §I GIGANTISMUL ◄

Se define§te ca totalitatea modificarilor somatice §i

metabolice, aparute secundar cre§terii secrefiei de GH.(22) Este o
boala cronica, progresiva, marcata de disfuncfii hormonale §i de
dismorfii scheletale.Excesul de GH este responsabil de aparifia
gigantismului, daca survine inainte de lnchiderea cartilajelor de
cre§tere §i de aparifia acromegaliei, daca survine dupa lnchiderea
acestora, el antrenand hipertrofia cartilajelor §i periostului,
ingro§area fesutului subcutanat, visceromegalie (cre§terea de
volum a tuturor organelor), hiperglicemie, hiperfosforemie,
hipercalciurie, retenfie hidrosodata.(30)
Gigantismul se manifesta ca o cre§tere exagerata,
proporponala, a organismului, care determina o viteza de
cre§tere de aproximativ 15 cm pe an, astfel incat copiii §i
adolescenpi afectap vor atinge o inalpme definitiva de trei ori mai
mare decat indivizii normali.S-au mregistrat cazuri cu o talie de
peste 2 metri, §i exista cazuri cunoscute de sportivi sau actori
afectap de aceasta maladie.Daca hipersecrepa de GH se menpne
§i dupa lnchiderea cartilajelor de cre§tere, pacientul cu gigantism
va deveni un giganto-acromegal prezentand §i stigmatele specifice
acromegaliei.
Hipersecrepa de GH este o maladie foarte rara, ea afectand
3-4 persoane la un milion . Cauza cea mai frecventa o constitue
adenomul hipofizar (dezvoltat din celulele somato-trope) §i,
foarte rar carcinomul pulmonar, tumorile carcinoide-ce secreta
GH, carcinomul mamar sau de endometru ce secreta GH-RH.(1)
Evolupa acromegaliei este foarte lenta (10-20 de ani) pana la
edificarea tuturor semnelor clinice specifice bolii.Din acest motiv,
de multe ori, diagnosticul se pune tardiv,

20
 Elemente de nursing in endocrinologie

cand deja complicate metabolice (diabet zaharat, dislipi-demie),

complicafiile cardio-vasculare (hipertensiune arteriala,
insuficienfa cardiaca), complicafiile osteo-articulare (artroza,
osteoporoza) §i complicafiile neuro-oftalmice (sindrom de
hipertensiune intracraniana, cecitate) sunt deja prezente.

Semne $i simptome (fig. 4, foto. 3):

• accentuarea trasaturilor fefei prin: largirea piramidei
nazale, ingro§area buzelor, protruzia maxilarului
inferior (prognatism) cu pierderea ocluziei dentare,
hipertrofia sinusurilor frontale (aspect de "frunte in
cozoroc"), pomefi proeminenfi, hipertrofia
mastoidelor §i a protuberanfei occipitale, hipertrofia
limbii (macroglosie), marirea distanfei dintre dinfi
(treme §i diasteme);
• modificarea extremitafilor prin: marirea progresiva in
grosime §i lafime a palmelor §i picioarelor ("aspect de
lopata") prin ingro§area tegumentelor §i a fesutului
celular subcutanat. In timp pacientul este nevoit sa
apeleze la incalfaminte de comanda §i sa renunfe la
bijuterii vechi (inele, verighete), i§i schimba des
numarul la: pantofi, manu§i, palarie;
• modificarea habitusului general: cifoza dorsala,
lordoza, stern proeminent §i orizontalizarea coastelor
care dau un aspect de torace globulos, gat scurt §i gros,
abdomen proeminent;
• semne funcfionale: astenie, fatigabilitate, parestezii,
dureri articulare, hipersecrefie sebacee, hipersudo-
rafie, cefalee, tulburari vizuale, constipafie;

21
 Hipofiza

• visceromegalie: cardiomegalie, hepatomegalie, sple-

nomegalie, megadolico-colon, nefromegalie, hiper-
trofie laringo-traheala (voce grava), piele ridata,
rngro§ata;
• disfuncpi endocrine: semne de hipotiroidie,
hipogonadism (difuncpi sexuale, sterilitate), semne de
insuficienja corticosuprareanla;

Bose frontale Tumora hipofizara

Piramida nazala

Neuropatie periferica

Figura 4. Semne §i simptome in acromegalie

22
 Elemente de nursing in endocrinologie

Foto. 3. Pacienp cu acromegalie (colecfia

Clinicii de Endocrinologie Ia§i)

Diagnostic:
• examen clinic atent pentru obiectivarea semnelor
hipersecrefiei de GH;
• dozari hormonale vizand axa somatotropa: GH bazal
(valori normale sau mari), IGF1 (valori mari), testul
de frenare al GH la hiperglicemie (negativ);
• dozari hormonale vizand ceilalfi hormoni hipofizari:
TSH, FSH/LH, PRL, ACTH (valori normale sau
scazute, atunci cand tumora secretanta de GH
distruge fesutul hipofizar extratumoral);
• dozari hormonale vizand hormonii din periferie ai
glandelor aflate sub control hipofizar: T4, T3,
cortizol, testosteron, estradiol (valori normale sau
scazute atunci cand hipofiza lezata de tumora

23
 Hipofiza

secretanta de GH nu i§i mai exercita acfiunea

stimulatoare asupra glandelor din periferie);
• examen oftalmologic : fund de ochi, camp vizual;
modificari ale acestor doua examene apar in
momentul in care tumora este voluminoasa §i depa-
§e§te §aua turceasca, evoluand spre chiasma optica;
• examen radiologic: radiografia de craniu profil -
balonizarea §eii turce§ti, hipertrofia apofizelor
clinoide anterioare, hipertrofia sinusurilor,
hipertrofia maxilarului inferior, ingro§area tabliei
craniene (foto.4); radiografia de mana §i de picior -
ingro§area parfilor moi, largirea interliniului
articular;

Foto 4. Radiografia de craniu profil in acromegalie

(colecfia Clinicii Endocrinologie Ia§i) .

• examen computer tomografic sau rezonanfa magnetica

nucleara pentru identificarea tumorii §i aprecierea
marimii, extensiei §i a rapoartelor cu structurile
anatomice invecinate;

24
 Elemente de nursing in endocrinologie

• teste biologice generate: biochimie pentru obiecti-

varea hiperglicemiei, hiperfosfatemiei, hipercoleste-
rolemiei, hipercalciuriei;

Tratament:
Obiectivele terapeutice urmaresc stoparea hipersecrepei de
GH, ameliorarea complicapilor metabolice, cardiace, osteo-
articulare §i corectarea deficitului hormonal (tiroidian, cortico-
suprarenal, gonadal), atunci cand este prezent.
• Tratamentul neurochirurgical implica excizia tumorii
pe cale transfrontala sau transsfenoidala (fig.7, 8);
• Radioterapia-ca tratament adjuvant, in cazurile in
care excizia chirurgicala nu a fost completa sau in
cazurile de recidiva;
• Tratamentul medicamentos de blocare a secrepei de
GH (analogi de IGH: Sandostatine, Somatuline);
• Tratamentul de substitute hormonala, atunci cand una
sau mai multe glande periferice (aflate sub control
hipofizar), nemaifiind stimulate, i§i inceteaza
producpa hormonala;

IMPORTANT !

• Datorita modificarilor corporale pacientul acromegal

poate prezenta un stress psihologic major, de aceea
este foarte important sprijinul moral pe care i-l
acordaji.
• Asiguraji-va zilnic ca pacientul executa exercijii
simple de mobilizare ale articulajiilor pentru
contracararea efectelor artrozei !
• Evaluaji gradul de astenie musculara printr-o
manevra simpla (rugaji pacientul sa va stranga de
25
 Hipofiza

mana); in cazul in care astenia este importanta,

ajutafi-l in rutina zilnica (igiena personala,
alimentafie) §i prevenifi rudele la externarea din
spital!
• Este foarte important ca pielea pacientului
acromegal sa fie menfinuta uscata; sfatuifi-i sa nu
foloseasca lofiuni emoliente, pentru ca pielea lor este
deja foarte grasa.
• Atenfie la semnele de hiperglicemie ! In prezenfa
asteniei, poliuriei $i polidipsiei, testarea glicemiei
este obligatorie._

► 1.5. HTPERPROLACTTNEMTA ◄
Secrefia in exces a PRL (hiperprolactinemia) poate fi data
de o tumora hipofizara cu celule lactotrofe, leziuni ale tijei
pituitare ce intrerup legatura dintre hipotalamus §i hipofiza,
utilizarea unor medicamente (neuroleptice, antidepresive,
anumite antiemetice §i antihipertensive, precum §i estrogenii din
pilulele contraceptive) sau in cursul unor maladii (insuficienfa
renala cronica, insuficienfa hepatica).Ea reprezinta una din cele
mai frecvente disfuncfii hipofizare §i este mai frecventa la femei
decat la barbafi.(30)

Semne §i simptome:
Variaza in funcfie de sex §i de varsta.
• La femei: galactoree (secrefie lactata sau sero-citrina a
sanului in afara perioadei de alaptare) unilaterala sau
bilaterala, spontana sau provocata, tulburari ale
ciclului menstrual (amenoree, spaniomenoree),
sterilitate primara sau secundara;

26
 Elemente de nursing in endocrinologie

• La barbafi: tulburari de dinamica sexuala, sterilitate

primara sau secundara, ginecomastie §i galactoree
(foarte rare);
• La adolescent lipsa instalarii semnelor de pubertate
sau intarziere in cre§tere; (30)
• Cefalee, tulburari de vedere, semne de hipofuncfie
tiroidiana, corticosuprarenala ce sunt comune pentru
tofi pacienfii la care hiperprolactinemia are ca origine
o tumora secretanta de PRL de dimensiuni mari
(macroprolactinom);

Diagnostic:
• examen clinic pentru evidenjierea galactoreei (in
cazurile in care galactoreea nu este spontana, se
exprima cu delicatefe mamelonul fiecarui san),
prezenjei §i caracterului pilozitafii pubiene,
conformafiei sanilor, colorafiei mamelonului,
conformafia organelor genitale externe la barbafi;
• cercetarea cu atenjie a antecedentelor personale
patologice este neceesara pentru decelarea maladiilor
ce pot induce hiperprolactinemie §i a utilizarii de
medicamente cu potential hiperprolactinemiant;
• dozarea prolactinei care va avea valori foarte mari in
macroprolactinoame §i valori moderat crescute in
hiperprolactinemiile de alta cauza decat cea tumorala;
• dozari hormonale vizand ceilalji hormoni hipofizari:
TSH, FSH/LH, GH, ACTH (valori normale sau
scazute atunci cand tumora secretanta de PRL
distruge (esutul hipofizar extratumoral),
• dozari hormonale vizand hormonii din periferie ai
glandelor aflate sub control hipofizar: T4, T3, cortizol,
testosteron, estradiol (valori normale sau scazute
atunci cand hipofiza lezata de tumora

27
 Hipofiza

secretanta de PRL nu i§i mai exercita acpunea

stimulatoare asupra glandelor din periferie);
• examen oftalmologic : fund de ochi, camp vizual;
modificari ale acestor doua examene apar in momentul
in care tumora secretana de PRL este voluminoasa §i
depa§e§te §aua turceasca evoluand spre chiasma
optica;
• examen radiologic: radiografia de craniu profil -
balonizarea §eii turce§ti cu distrugerea pereplor
acesteia in cazul macroprolactinoamelor sau un aspect
normal, in cazul tumorilor mici (microprolactinoame);
• examen computer tomografic sau rezonan^a
magnetica nucleara pentru identificarea tumorii §i
aprecierea marimii, extensiei §i a rapoartelor cu
structurile anatomice invecinate;

Tratament:
Obiectivele terapeutice urmaresc stoparea hipersecrepei de
PRL, prin indepartarea cauzei:stoparea medicapei cu efect
hiperprolactinemiant, tratarea afecpunilor generale care se
inso^esc de hiperprolactinemie, distrugerea tumorii care secreta
prolactina prin metode chirurgicale §i medicale §i corectarea
deficitului hormonal (tiroidian, cortico-suprarenal, gonadal),
atunci cand este prezent.
• tratamentul neurochirurgical implica excizia tumorii pe
cale transfrontala sau transsfenoidala fiind indicat in
cazul macroprolactinoamelor care se inso^esc de
complicapi neuro-oftalmice §i la care s-a redus in
prealabil volumul tumoral prin terapie medicamentoasa;
• tratamentul medicamentos cu agoni§ti de dopamina
(bromocriptina, cabergolina), care determina supresia

28
 Elemente de nursing in endocrinologie

secrepei de PRL, mic§orarea prolactinomului §i au ca

rezultat: normalizarea funcpei gonadice (reluarea
menstrelor, disparipa tulburarilor de dinamica sexuala,
rezolvarea sterilitapi) §i disparipa galactoreei;
• tratamentul de substitute hormonala, atunci cand una sau
mai multe glande periferice (aflate sub control hipofizar),
nemaifiind stimulate, i§i mceteaza producpa hormonala;

IMPORTANT !

• Deoarece masajul, palparea sanilor, exprimarea

mamelonului (supt) determina in mod fiziologic o
cre^tere a secrefiei de PRL asigurafi-va ca pacienta,
careia trebuie sa-i recoltafi probe pentru dozarea PRL
nu a suferit asemenea manevre cu cel pufin trei zile
inainte.
• Stress-ul este un alt factor ce determina o stimulare a
prolactinei; evitafi-l ,acordand timp pacientului pentru
a se adapta neplacerii inerente provocate de puncfia
venoasa.
• Verificafi cu atenfie medicamentele folosite de pacient
pentru decelarea celor cu efect hiperprolactinemiant $i
punefi-i intrebari punctu-ale ,enumerandu-i-le pe cele
mai uzitate (exemplu: "folosifi sau afi folosit
contraceptive orale? daca da, de cand ? ce produs?")
• Prevenifi pacienfii asupra efectelor secundare ale
bromocriptinei:amefeli, hipotensiune ortostatica,
grefuri. Pentru evitarea lor, incurajafi-i sa utilizeze
urmatoarea schema: lA dintr-o tableta de 2,5 mg se va
lua seara la culcare cu o mica gustar; dupa trei zile, se
mare^te doza la lA de tableta, dimineafa, la

29
 Hipofiza

micul dejun, $i lA seara, la culcare; dupa alte trei zile,

se va lua V de tableta, la micul dejun, $i V tableta
seara; $i dupa alte trei zile, se poate ajunge la o doza
de 2,5 mg dimineafa, $i 2,5 mg, seara.In acest mod, se
poate ajunge pana la doze de 10-15 mg pe zi.Daca,
odata cu cre^terea dozei, apar efecte secundare, se
mic^oreaza doza pana la cantitatea tolerata, dupa
care, se tenteaza din nou o cre^tere progresiva.Cu
timpul, toleranfa digestiva este din ce in ce mai buna,
astfel incat se poate ajunge la doze mari, antitumorale.
• Prevenifi pacienfii asupra efectelor secundare ale
cabergolinei (Dostinex): grefuri, varsaturi, amefeli,
chiar daca nu sunt tot atat de frecvente $i importante!
Recomandafi urmatoarea schema: Vz dintr-o tableta,
de 0,5 mg, de doua ori pe saptamana, timp de patru
saptamani; apoi o tableta de 0,5 mg, de doua ori pe
saptamana, timp de patru saptamani; 1 V tableta de
doua ori pe saptamana, timp de patru saptamani
pentru a ajunge la o doza maxima de 2 tablete, de
doua ori pe saptamana.
• Insistafi asupra necesitafii tratamentului $i asupra
faptului ca nu trebuie fntrerupt fara avizul medicului
specialist!
• Daca la o pacienta cu prolactinom survine o sarcina,
asigurafi-o ca nu este un pericol de agravare a bolii.Se
va intrerupe tratamentul cu bromocriptina sau
cabergolina $i se vor face controale
periodice.Examenul de rezonanfa magnetica nucleara
se poate face la o gravida, dar fara substanfa de
contrast (gadolinium).(30)

30
 Elemente de nursing in endocrinologie

► 1.7. INSUFICIENJA HIPOFIZARA ◄

(HIPOPITUITARISM)
Poate fi definita ca un deficit partial sau complet al
hormonilor hipofizei anterioare §i/sau posterioare §i apare prin
lezarea hipofizei (insuficienfa hipofizara primara) sau prin
lezarea hipotalamusului, care nu mai poate exercita un control
stimulator asupra hipofizei (insuficienfa hipofizara secundara).
(53) Cauzele de aparifie sunt foarte variate, pe primul loc
situandu-se tumorile hipofizare §i apoi alte tumori ale sistemului
nervos central, infarctul hipofizar, traumatismele craniene,
infecfii (meningite, encefalite), boli infiltrative (sarcoidoza,
hemocromatoza), dupa radioterapie sau intervenfii chirurgicale
asupra hipofizei.Semnele de boala se instaleaza lent, progresiv §i
variaza in funcfie de severitatea cauzei §i de numarul de hormoni
hipofizari afectafi. Exista cateva entitafi bine definite cum ar fi:
sindromul Sheehan sau insuficienfa hipofizara post-partum
(infarct hipofizar dupa hemoragie intrapartum ce determina prin
deficit de PRL lipsa lactafiei, precum §i semne care se instaleaza
progresiv §i reflecta deficitul de TSH, ACTH, FSH/LH) §i
nanismul hipofizar (care apare la copil §i care are ca principala
caracteristica retardul statural, astfel incat la maturitate ace§ti
subiecfi ating o talie de ~ 120130 cm).

Semne §i simptome:
Variaza in funcfie de sex, varsta §i de gradul de deficit
hipofizar total sau parfial.In principiu, intr-o afectare totala,
sunt prezente semne de insuficienfa gonadica, tiroidiana,
corticosuprarenala §i a hormonului de cre§tere, iar in cele
parfiale, semnele depind de hormonul hipofizar deficitar

31
 Hipofiza

(FSH/LH sau TRH sau ACTH sau GH).De menponat ca deficitul

de PRL nu are semne clinice §i nici nu se trateaza la fel ca §i
deficitul de GH la adult.
• la femei: astenie marcata, hipotensiune arteriala,
inapetenfa, depigmentarea tegumentelor, crize de
hipoglicemie, rarirea pana la disparipe a parului
pubian §i axilar, oprirea menstrelor, infertilitate,
atrofia sanilor §i depigmentarea mameloanelor,
scaderea memoriei, senzape de frig permanent
(frilozitate), constipape, lentoare in vorbire §i mi§care;
• la barbap: astenie marcata, hipotensiune arteriala,
inapetenfa, depigmentarea tegumentelor, crize de
hipoglicemie, rarirea pana la disparifie a parului
pubian, facial §i corporal, tulburari de dinamica
sexuala, dezvoltarea adipozitafii in detrimentul
musculaturii, subfierea vocii, infertilitate, scaderea
memoriei, frilozitate, constipafie, lentoare in vorbire §i
mi§care;
• la copii: deficit statural marcat, care devine evident
dupa varsta de 3 ani, lipsa semnelor pubertare, astenie,
hipotensiune arteriala, inapetenfa, depigmentarea
tegumentelor, crize de hipoglicemie, frilozitate,
constipape, retard psiho-motor (in funcfie de gradul de
deficitul al TSH);

Diagnostic:
• decelarea semnelor de panhipopituitarism coroborate
cu un interogatoriu atent (antecedente personale
patologice si fiziologice) pot stabili diagnosticul
precum §i etiologia, a§a cum este cazul in sindromul
Sheehan;
• dozari hormonale bazale: testosteron j la barbafi sau
estradiol j la femei care se insofesc de valori

32
 Elemente de nursing in endocrinologie

normale sau scazute ale FSH §i LH; T4 j, cu valori

normale sau scazute ale TSH; cortizol plasmatic j, cu
valori normale sau scazute ale ACTH; GH j, IGF1 j;
• teste dinamice: testul de stimulare al GH la
hipoglicemie, arginina sau clonidina, testul de
stimulare al TSH la TRH, testul de stimulare al ACTH
la CRH, testul de stimulare al FSH/LH la Gn-
RH.Toate vor fi negative in cazul unei insuficienfe
hipofizare primare, §i pozitive, in cazul uneia
secundare;
• teste adiacente in vederea decelarii cauzei insu-
ficienfei hipofizare.

Tratament:
Obiectivele terapeutice urmaresc tratarea cauzei (atunci
cand este posibil) §i tratamentul de substitufie hormonala prin
administrarea hormonilor lipsa. Cu excepfia hormonului de
cre§tere, substitufia se face cu hormonul glandei periferice §i nu
cu hormonii hipofizari deficitari, din mai multe motive: efectul
este acela§i, costul ridicat al hormonilor hipofizari §i calea de
administrare injectabila a acestora.In cazul in care exista un
deficit total substitufia se incepe cu hormonii corticosuprarenali
§i, mai apoi, cu cei tiroidieni §i gonadali.
• hidrocortison 20-30 mg/zi sau Prednison 5-7,5 mg/zi;
• tiroxina (T4) 100-150 pg/ zi;
• testosteron la barbat (Androgel, Nebido) §i estro-
progestative la femeie;
• hormon de cre§tere (Genotropin, Norditropin) pentru
copiii cu nanism hipofizar, care se administreaza pana
la inchiderea cartilajeor de cre§tere.

33
 Hipofiza

IMPORTANT !

• Respectaji cu stricter protocoalele in timpul testelor de

stimulare §i preveniji accidentele nedorite
(hipoglicemie, hipotensiune) printr-o monitorizare
atenta a pacienjilor! Copiii cu nanism hipofizar sunt
extrem de sensibili la hipoglicemia indusa !!!
• Preveniji pacienjii ca tratamentul de substitujie
hormonal nu trebuie intrerupt fara avizul medicului $i
ca, in general, dureaza toata viaja.
• Instruiji pacienjii sa-$i ajusteze doza de cortizon, in
funcjie de efortul depus ,(cre$terea dozei la stress,
efort fizic major, frig, intrevenjii chirurgicale, infecjii
intercurente, extracjii dentare). In cazul intoleranjelor
digestive (varsaturi, diaree) se vor administra
preparate injectabile.
• Este foarte important ca tiroxina sa fie luata intro
singura doza, dimineaja ,pe nemancate, cu o jumatate
de ora inaintea micului dejun.
• In timpul spitalizarii, inregistraji temperatura, pulsul
$i tensiunea arteriala ,la fiecare 8 ore!
• Daca pacientul prezinta o temperatura scazuta,
inveliji-l cu paturi suplimentare pentru a-l incalzi!
• Doza de hidrocortizon sau prednison trebuie divizata
in doua trei prize, (ultima fiind administrata inainte
de ora 18).
• Datorita hipotiroidiei, pacienjii pot avea tulburari de
memorie $i pot uita cu u^urinja doza §i modul de
administrare al terapiei hormonale.Din acest motiv, in
afara explicajiilor pe care le daji in

34
 Elemente de nursing in endocrinologie

cursul spitalizarii, este bine ca pacientul sa primeasca

la externare o schema detaliata, dar clara, cu privire la
posologia medicamentelor.
• In cazul copiilor cu nanism hipofizar, instruifi mamele
cu privire la modul de administrare injectabil al
hormonului de cre^tere pentru a putea fi capabile sa-l
injecteze singure la domiciliu.Copiii mai mari pot fi
fnvafafi sa-$i administreze singuri hormonul de
cre^tere, sub o atenta supraveghere._

► 1.7.DIABETUL INSIPID ◄
Diabetul insipid este o poliurie primara, rezultand din
incapacitatea de reabsorb(ie a apei la nivelul tubului renal.
Diureza depa§e§te 3 litri pe zi, iar urina este extrem de diluata
(densitatea urinara sub 1005 sau osmolalitatea urinara, sub 200
mOsm/kg) (30). Deficitul total sau partial de hormon antidiuretic
duce la apari(ia diabetului insipid central sau neurogen; lipsa de
receptivitate a rinichiului la ac(iunea hormonului antidiuretic
determina instalarea diabetului insipid nefrogen, iar ingestia
crescuta de lichide poate cauza polidipsia primara.
Traumatismele craniene, tumorile hipofizare, encefalitele
pot determina apari(ia diabetului insipid central, in timp ce bolile
renale cronice, anumite medicamente (litiul, demeclo-ciclina) sunt
la originea diabetului insipid nefrogen.
Exista multiple maladii care se pot manifesta prin poliurie
(care atrage dupa ea sete intensa §i polidipsie): diabetul zaharat,
hipercalcemia, hipokaliemia.

35
 Hipofiza

Semne §i simptome:
• poliurie diurna §i, mai ales, nocturna, care poate
ajunge pana la 11-15 litri in 24 de ore;
• polidipsie variabila cantitativ, care se manifesta atat
ziua cat §i noaptea; sunt preferate, de obicei, lichidele
reci; cantitatea de lichide ingerate este egala cu
diureza (22);
• sete imperioasa care, in absen(a ingestiei de lichide,
duce la stari de angoasa, agitate (22);
• daca, din diferite motive, pacientul nu poate sa bea (nu
are la dispozi(ie o cantitate suficienta de lichide, are
tulburari de con§tien(a sau o alterare a senzajiei de
sete), pot aparea semne de deshidratare extra- §i mai
ales intra-celulare; batranii §i copiii mici se pot
deshidrata foarte u§or in acest context.

Diagnostic:
• cercetarea cu atenjie a antecedentelor personale,
patologice (diabet zaharat, maladii renale, boli psihice)
§i a utilizarii de medicamente cu potential poliuro-
polidipsic;
• masurarea ingestiei de lichide in 24 de ore, precum §i
a diurezei;
• masurarea densita(ii urinare cu ajutorul
urodensimetrului (in cazul diabetului insipid trebuie sa
se situeze sub 1005);
• testul de restric(ie la lichide;
• testul la vasopresina;
• explorari complementare, vizand cauza.

36
V
 Elemente de nursing in endocrinologie

Tratament
• In cazul diabetului insipid central sau neurogen, se
administreza desmopresina (un analog al
vasopresinei), care se poate administra atat oral, cat §i
sub forma de spray nazal.Preparate: Minirin.Doza
depinde foarte mult de gradul de deficit al hormonului
antidiuretic §i variaza de la individ la individ.
• In cazul diabetului insipid nefrogen, se incearca mai
intai rezolvarea afecpunii renale, asigurarea unui
aport corect de lichide §i administrarea de
medicamente care sa reduca diureza: indometacina §i,
paradoxal, un diuretic de tipul hidroclorotiazidei
(Nefrix).
• La cei cu poliurie primara, tratamentul este foarte
dificil, fiind de resort psihiatric.

IMPORTANT !

• Monitorizaji cu atenjie ingestia §i eliminarea de

lichide!
• Cantariji zilnic pacientul!
• Verificaji tensiunea arteriala in clino- §i ortostatism
pentru a detecta hipotensiunea ortostatica, care este
semn de hipovolemie.
• Controlaji daca exista semne de deshidratare (mai ales
la batrani $i copii): pliul cutanat $i mucoasele!
• Respectaji cu stricteje protocoalele testelor de
diagnostic pentru evitarea accidentelor (deshidratare)
$i a vicierii rezultatelor.

37