PRINCIPII IN

ENDOCRINOLOGIE
 COMUNICAREA INTERCELULARA ESTE ASIGURATA DE 3
SISTEME DECISIVE PENTRU DEZVOLTAREA SI FUNCTIONAREA
MECANISMELOR MULTICELULARE, CE PERMIT CRESSTEREA,
DEZVOLTAREA, REPRODUCEREA SI HOMEOSTAZIA LA
MODIFICARILE DE MEDIU
 SISTEMUL ENDOCRIN OPEREAZA CU HORMONI, CARE IN
ACEPTIUNEA CLASICA SUNT SUBSTANTE CHIMICE SECRETATE
DE GLANDELE ENDOCRINE IN SANGE VEHICULATE LA
DISTANTA UNDE ACTIONEAZA ASUPRA TESUTURILOR PRIN
LEGAREA DE RECEPTORII SPECIFICI
 SISTEMUL NERVOS – INFORMATIA PURTATA DE IMPULSURILE
NERVOASE SAU DE MEDIATORI CHIMICI LA NIV SINAPSEI-
NEUROTRANSMITATORI
 SISTEMUL IMUN OPEREAZA CU INFORMATIA ANTIGENICA, AL
CAREI SUBSTRAT ESTE DE OBICEI PROTEIC
Sinteza, depozitare, secretie si
transport
 Sinteza hormonilor polipeptidici- ADN-ARN m- precursori proteici- modificari
postranslationale
Ex- prepro PTH- proPTH- PTH
 Depozitare- majoritatea tes endocrine au o capacitate limitata de a depozita
hormonii sintetizati , intrucat acestia nu pot fi incorporatiin nici una din cele 3
forme majore- lipide, glicogen, proteine (exceptie face TIROIDA – care detine o
rez de HT pt 2 sapt, si vit D care este dep in lipidele hepatice
 Secretie – mecanisme biochimice diverse, incomplet cunoscute-
-Proteoliza Tg cu eliberare de T3 si T4 in sange
-Exocitoza granulelor de depozit) insulina, glucagon, GH, PRL)
-Difuzie pasiva H steroizi
 Transport – h. peptidici sunt solubili in apa si circula liberi, spre deosebire de h
steroizi si tiroidieni (hidrofobi) – circula legati de prot de transport- albumina sau o
globuline specifica- TBG( thyroxine binding globulin), SHBG (sex hormon
binding globulin) si CBG (corticosteroid binding globulin)
Teste endocrine dinamice

 Teste dinamice de stimulare sau supresie a produsiloe

hormonali
 Testele de stimulare sunt utilizate cand se suspecteaza o
hipofunctie si sunt desemnate sa aprecieze rezerva hormonala-
este implicata administrarea unui hormon trop exogen (hCG,
ACTH) , fie stimularea productiei endogene a unui hormon
(metyrapone pt a stim ACTH, hipoglicemia pt a stim GH)
 Testele de supresie sunt utilizate cand se suspecteaza o
hiperfunctie endocrina si sunt desemnate sa determine daca
reglarea prin feed-back’ – ’e normala- de ex adm de GCS in
sdr Cushng pt a inhiba secretia de ACTH, sau de glucoza pt a
inhiba gh in acromegalie
 HIPOTALAMUSUL
 Organ format din nuclei neuronali grupati in jurul zonei inferioare a
ventriculului III.
 Nucleii hipotalamici
-controleaza axele endocrine prin secretia de
- releasing hormoni (RH)
 GHRH, somatoliberina
 TRH, tiroliberina
 CRH, corticoliberina
 GnRH sau LH-RH, gonadoliberina
- inhibiting hormones
 -GHIH sau somatostatina
 -dopamina
-nucleii supraoptici si paraventriculari produc hormoni exportati prin
tractul hipotalamo-hipofizar si depozitati in hipofiza
posterioara( neurohipofiza):
ADH/vasopresina
Ocitocina
HIPOTALAMUSUL
◦ Coordoneaza- comportamentul alimentar,

◦ sexual,

◦ ingestia si excretia hidrica,

◦ bioritmurile,

◦ temperatura bazala,

◦ regleaza circulatia si respiratia,

◦ reactia la stres,

◦ relatia cu sistemele responsabile de inflamatia sistemica,

◦ regleaza funcţiile sexuale (pe cale nervoasă şi endocrină)

◦ unele afecte primare: frica, furia, calmul.

◦ controlul parţial al somnului şi reacţiei de trezire;

◦ reglarea circulaţiei, respiraţiei metabolismului;

◦ procesul învăţării, memorarii, motivaţiei

RELEASING HORMONI

 CRH-CORTICOLIBERINA
 Localizare- nucleu paraventricular/ eminenta mediana

Actiuni:

-stimuleaza sinteza si secretia hipofizara de POMC-pro-opiomelanocortina, din care prin clivaj enzimatic
rezulta factorii hipofizari ACTH, alpha-MSH (hormon melanocitostimulator), beta-endorfina si
enkefalinele

Reglarea secretiei de CRH – GCS exercita un fb – asupra secretiei de ACTH la nivelul hipofizei, dar si
asupra secretiei de CRH la nic Hipotalamusului

-axul HHSR-rol esential in reactia la stres de diferite tipuri- hemodinamic (hemoragie)metabolic

(hipoglicemie)sau psihologic (durere), supravietuire si adaptare

-alte functii: regleaza procesele afective (frica, anxietate), functiei cardio-vasculare, balantei energetice,
apetitului (actiune anorexigena) si raspunsului inflamator

-stresul de orice natura creste CRH

-rol in preimplantarea zigotului, functioneaza ca un ceas placentar in declansarea travaliului si pb in

modelarea contractilitatii uterine
RELEANSING HORMONII

-controlat prin feed-back negativ de cortizol ce inhiba sinteza cronica de CRH

SI AVP
-ritm circadian cu maxim matinal si minim vesperal, similar cu secretia de
cortizol
Cresterea cronica a CRH determina- tulburari de somn, anxietate cronica,
depresie atipica, stare de durere si oboseala cronica, adictie, degenerare
neuronala, dezordini imune, sdr metabolic
APLICATII PRACTICE-
Se adm CRH 1 mcg/kgc sau 100 mcg iv cu dozarea ACTH la 5-10 sau 15 min.
-dg dif dintre boala Cushing si sdr Cushing paraneoplazic, cea mai importanta
aplicatie
-aprecierea rezervelor hipofizare de ACTH
-Rasp la stres al axei hh
RELEASING HORMONI

 TRH-tripeptid derivat prin clivare enzimatica din pro-TRH

-stimuleaza sinteza si secretia TSH si PRL
-ritm de eliberare in pulsuri la 90-120 min cu maxim nocturn si minim la amiaza
-mai stimuleaza cresterea temperaturii bazale, este implicat in controlul
apetitului , modularea activitatii neuronilor care mentin tonusul muscular si analeptic
-inhibat prin feed-back negativ de T3 rezultat din T4 sub actiunea deiodinazei II,
inhibat de somatostatina, dopamina si privarea de alimente, TNF alpha si IL 1 beta
(ultimii 2 inhibitori explicand deprimarea axului tiroidian in sick euthyroidian
syndrome)
- inhibarea TRH de catre excesul de hT la femeile gravide tirotoxice pot determina
hipotiroidie fetala.
RELEASING HORMONI

- Aplicatii practice ale stim cu TRH! – se adm 200 ug trh IV si se

masoara TSH inainte , la 20 min dupa si la 60 min dupa adm- in
mod normal TSH ul creste cu mai multde 2 mU/l
-testarea rezervei hipofizare de TSH,
-in dg dif al leziunilor hh- O INTARZIERE a raspunsului de crestere a
TSH dupa stimulare (la 60 min in loc de 20 min) se intalneste in
bolile tipic hipotalamice
-diferentierea unei Tu secretante de TSH ( secretie autonoma) de sdr
de REZISTENTA la hT (rasp la TRH prezent)
-stimularea GH dupa interventiile pentru adenoame hipofizare GH
secretante,
test de mare fidelitate in testarea secretiei hipofizare de GH in formele
abigue de acromegalie
RELEASING HORMONI

 GH-RH-polipeptid hipotalamic
 Localizare- H bazal
 Functie – stimuleaza secretia pulsatila de GH cu efect trofic pe cel
somatotrofe
Actiuni-sinteza si secretia GH hipofizar
-stimuleaza aportul alimentar
-este exprimat in unele tumori maligne ca factor de
crestere: ex osteosarcom, neo san, ovar, colorectal, pancreatic,
etc.
 inhibat prin feed-back negativ de GH, IGF-1, GCS si
somatostatina
 Stimulat de clonidina
RELEASING HORMONI
 Gn-RH-gonadoliberina ( aria majora a sintetizarii H mediobazal)
 Secretia este in pulsuri la 90-120 min, si esentiala pt functionarea normala a gonadelor
 Actiune primara- stim secretia de FSH si LH
 Originea embriologica este neobisnuita- neuronii Gn RH au originea in placoda olfactiva
de unde migreaza in creier
La femei exista 2 centri de secretie, unul in hipotalamusul anterior, cu secretie ciclica, si
celalalt in hipotalamusul mediobazal, cu secretie tonica/permanenta (cantitate mica,
eliberare permanenta si constanta).
La barbati centrul ciclic este anihilat in viata intrauterina de catre testosteron.
Axul hipotalamus-hipofiza-gonada este activ in viata intrauterina si primul an de viata,
ulterior supresat in copilarie si isi reia progresiv activitatea la pubertate.
Stimularea pulsatila determina raspunsul cel gonadotrope, stimularea la concentratii mari
permanentw cu Gn-RH a cel gonadotrope det inhibitia rasp din partea acestora.
La barbat secretia de gonadoliberina este inhibata de testosteron
La femeie controlul secretiei de gonadoliberina si rasp cel gonadotrope depinde de niv
circulant al estrogenilor( niv progresiv crescande din faza foliculara a CM in granulosa
ovariana determina acumularea de LH in cel gonadotrope care atunci cand atinge un nivel
prag – mediociclic- se secreta si determina ovulatia)- fb pozitiv. Nivele permanent crescute
de E impreuna sau nu cu niv crescut de P conduc la inhibarea Gn-RH.
Aplicatii practice ale GONADOLIBERINEI- testarea rezervei hipofizare de FSH/LH
 INHIBITING HORMONES

 Dopamina-tonusul H asupra h este predominant stimulator, cu

o sg exceptie- secretia de prolactina pt care efectul este
inhibitor
 tonus inhibitor asupra secretiei de PRL hipofizara se realizeaza
prin rec D2.
 Localizare- sist dopaminergic tubero-infundibular
 R dopaminergici sunt de 5 tipuri – RD-1 like ( D1 si D4)sunt
stimulatori, in timp ce RD 2 like sunt inhibitori ( D2, D3, D5)
 In h anterioara este exprimat mai ales D2 ce inhiba secretia de
PRL si mai ales proliferarea cel lactotrofe ( in peste 75% din cel
h anterioare se regasesc rec D2)ceea ce explica eficacitaea
agonistilor sai si in alte adenoame.
Aplicatii-agonistii dopa (bromocriptina, cabergolina) sunt folositi
in tratamentul adenoamelor prolactinice si ocazional
INHIBITING HORMONES

 Somatostatina (localizare extensiva)

1. Inhiba secretia bazala sau stimulata de GH indiferent de
stimul
2. Inhiba partial secretia deTSH bazala sau stimulata de TRH
3. Pancreas- inhiba secretia de insulina si glucagon
4. Tract G-I- inhiba secretia h gi (gastrina, secretina, VIP) si
motilitatea gi
Aplicatii-analogii de somatostatina (octreotid, lanreotid) in
tratamentul tumorilor hipofizare secretante de GH
(ACROMEGALIEI), TSH, tratamentul tumorilor
neuroendocrine (gastrinom, insulinom, glucagonom etc).
Hormonii hipotalamici neurohipofizari

Hormonul antidiuretic (ADH, AVP‑arginin vasopresina):

este determinantul major al excretiei renale de apa libera si
joaca un rol central in mentinerea balantei hidrice
- Este un nonapeptid ciclic secretat de neuronii
magnocelulari ai nucleilor supraoptici si paraventriculati
sub forma unui precursor care sufera un transport
axonal in timpul caruia este clivat si depozitat in granule
neurosecretorii din hipofiza posterioara; exocitoza de
AVP este dependenta de Ca
- -molecula de AVP are cel putin 4 situsuri de clivare
- -in timpul sarcinii este rapid degradata de o
aminopeptidazacisteinica de origine placentara
- -din nucelii SO si PV pornesc 3 proiectii neuronale si
vasopresinergice – calea pp isi are originea in nucleul
SO si merge ctre lobul post , - a doua cale importanta se
termina in eminenta mediana, si cea de-a 3-a merge
catre creierul anterior, trunchi cerebral si maduva spinarii
 Hormonii hipotalamici neurohipofizari
REGLAREA SECRETIEI DE AVP

1. OSMOREGLAREA
2. BAROREGLAREA
3.NEUROMEDIATORI/NEUROTRANSMITATORI
4. SETEA
Hormonii hipotalamici neurohipofizari
REGLAREA SECRETIEI DE AVP-
OSMOREGLAREA
 Osmoreglare este mediata de osmoreceptorii localizati in structurile
circumventriculare, pb lamina terminalis
 -aprecierea setei desi functie corticale, depinde de osm situati in H anteriorsi
lateral, distincti de osm AVP
 Cresterea osm plasmatice determina cresterea vasopresinei dupa o relatie lineara.
 OSM normala a plasmei este de 290 +/- 5 mOsm/kg, iar pragul osmotic de secretie a ADH
este de 284 mOsm/kg
 Studii recente pe monozigoti sugereaza ca pragul osm este det genetic
 Secretia de ADH creste chiar si la modificari de 1% ale osm plasmatice
 Pe masura ce AVP creste vol urinar scade( antidiureza) si DU creste
 Sarcina produce o scadere a pragului de secretie a AVP fara modif sensibilitatii osmorec
ceea ce explica hipo-osmolalitatea de sarcina
 Daca osm plasm depaseste 295 mOsm/kg organismul estebin pericol de deshidratare
severapt ca secretia de avp este deja maxima- deci antidiureza e deja maxima. La indivizii
sanatosi acest fapt este evitat prin stimularea mecanismului setei care det ingestia de
lichide Ingestia de lichide scade osm plasmei la nivele la care excretia renala a apei este
din nou reglata de AVP. Ingestia de lichide in acest caz inhiba secretia de AVP pe calea
unui reflex orofaringian
 Daca se ingera cantitati f mari de apa secretia de AVP este inhibata la valori f mici , situatie
in care rinichii pot excreta si 15-20 l/24h
Hormonii hipotalamici neurohipofizari
REGLAREA SECRETIEI DE AVP-
BAROREGLAREA

 2. BAROREGLAREA- prin R de presiune/ volum

Volumul sanguin si TA influenteaza secretia de AVP- este totusi
necesara o reducere de 10% a volemiei pt a creste activitatea
antidiuretica
Spre deosebire de rlatia liniara OSM-AVP, relatia TA-AVP este
exponentiala
Modificrile volumului sg este mediat de bR de joasa presiune
din AS si venele mari ale toracelui, iar TA este reglata de
barorec de la nic Arc Ao si arterele carotice
Reglarea prin BR este mai importanta decat osmoreglarea
Hormonii hipotalamici neurohipofizari
REGLAREA SECRETIEI DE AVP-NT/NM

 3. NT/NM
• DOPAMINA, NA, ACETILCOLINA STIM SECRETIA DE
AVP
• ANGIOTENSIN II PUTERNIC FACT DIPSOGEN SI
STIMULEAZA Osm AVP
 4. SETEA – cetrul setei a fost localizat recent in H anterior
• In ciuda concepteloe anterioare s-a demonstrat ca intre sete
si osm plasmatica esxista o relatie lineara simpla si ca
pragul osmotic al setei nu difera semnificativ fata de cel al
secretie de AVP
 Actiunile AVP
 Efectele sunt mediate de 2 clase majore de Rec cu plati cu prot G- Rec V1 cuplat cu FLC si creste deci
turn over-ul IP3 si DAG- influx de Ca 2+ intracelular/ RV1 la niv hepatic RV1a/ corticotrop RV1b/ si
vascular
 RV2 cuplat cu adenilatciclaza si il gasim mai ales in Rinichi
 EFECTELE RENALE- sunt 2 situsuri bine cunoscute- tubii colectori si portiunea groasa ascendenta a
ansei Henle
• In prezenta AVP permeabilitatea pentru apa a tubilor colectori creste pe masura ce ei traverseaza
interstitiul hiperton; aceasta permite apei sa se deplaseze din lumen in medulara renala, determinand
concentrarea urinii; cresterea permeabilitatii pentru apa este mediata de o cascada de evenimente ic,
incepand cu activarea Adenilatciclazei si cresterea AMPc iccontinuand cu stim PKA ce det rearanjarea
unor proteine intracelulare (aquaporine) sa formeze canale pentru apa. Aquaporina 2 este proteina
specifica tubilor colectori si este sensibila la AVP; ca rezultat al activarii RV2 de catre AVP, aq2 se
organizeaza in tatrameri situati la nic mb luminale , iar aq 3 si aq4sunt exprimate constitutiv la nivelul
mb bazo-laterale si permit astfel pasajul apei prin cel tubulara
• Avdetermina si pasajul Na din ansa Henle in interstitiul medular ceea ce ajuta la gradientul osmotic,
transtubular, si ii creste activitatea antidiuretica
 Efectele hipofizare- este sintetizata in partea parvocelulara a nucleului PV si secretata la nic Eminentei
mediane si ajunge pe calea sist port in hipofiza anterioara unde stim secretia de ACTHsinergic cu CRH
• Celulele corticoptrope exprima un nr mare de RV1b
Hormonii hipotalamici neurohipofizari

 Oxitocina (OXT) sau ocitocina (OT):

 Acţiuni:
• efecte stimulatorii asupra musculaturii uterine şi
a fibrelor musculare netede din glanda
mamară.
• efect antidiuretic (slab),
• vasodilatatoare (în doze farmacologice).
• Stimulează eliberarea PRL şi LH.
• implicată în fiziologia actului sexual
SINDROAME HIPOTALAMICE

 Diabetul insipid
 Sindromul de secretie inadecvata de ADH
 Amenoreea psihogena
 Sdr Kallman-de-Morsier
 Sdr adipozo-genital
Sus-sdr Kallman
Jos-sdr adipozo-genital
Sindromul Kallman
 Deficitul genei Kal antreneaza atat imposibilitatea secretiei GnRH hipotalamic catre
hipofiza si de aici in circulatia sistemica, cat si deficit osmic prin hipoplzia/aplazia
bulbilor olfactivi.
 Boala este rara, mai frecventa la sexul masculin de 10 ori
 Asociaza hipogonadism instalat prepubertar care determina habitus eunucoid cu
absenta dezvoltarii caracterelor sexuale secundare (dezvoltarea scheletului dupa
proportiile normale masculine si respectiv feminine, absenta pilozitatii sexual-
dependente, absenta dezvoltarii glandei mamare la femeie, organe genitale externe
infantile la barbat, timbrul vocii inalt si macroschelie-talie inalta prin carenta
estrogenilor care ar trebui la finele pubertatii sa inchida cartilajele de crestere)
 Infertilitatea este determinata la ambele sexe de dezvoltarea insuficienta a gonadelor
si absenta pulsurilor secventiale de GnRH care sa mentina functionaliatea axei
hipotalamus-hipofiza-gonada
 Asociaza anosmie/hipoosmie
 Prognosticul bolii este excelent. Inducerea caracterelor sexuale secundare se face cu
testosteron la barbati, doze progresive, si estrogeni in doze progresive la femei, urmat
de administrare ciclica de progesteron pentru a mima ciclul menstrual fiziologic.
Fertilitatea se obtine prin administrarea injectabila de GnRH pulsatil cu pompa
subcutanata sau administrare secventiala de FSH si LH.
 Sindroamele adipozo-genitale
 Cele mai cunoscute sunt Prader-Willi, Lawrence-Moon si
Bardet-Biedl
 Patogenie: deficite ale unor gene implicate in sinteza,
impachetarea si secretia granulelor hormonale din neuronii
secretanti de GnRH
 Clinic: obezitate morbida din perioada de sugar cu hiperfagie,
hipotonie musculara si infantilism genital.
 Tratamentul in sindromul Prader-Willi poate fi cu hGH
recombinant care amelioreaza compozitia corporala dar
trebuie monitorizat riscul de hipertrofie cardiaca si apnee de
somn. Se poate administra si GnRH sau FSH si LH pentru
inducerea fertilitatii dupa sexualizarea cu Testosteron,
estrogeni si progesteron (de evaluat beneficiul pentru ca multi
pacienti asociaza probleme neurologice cu deficit cognitiv si
motor)
 Amenoreea de stress/anorexia nervoasa
/amenoreea de exercitiu

 Patogenia: Scaderea ponderala masiva, stresul cronic de la

gimnastele de performanta, endorfinele secretate in acelasi context
si raportul anormal masa slaba/masa grasa, cu deficienta citokinelor
semnalizatoare-hormonii tesutului adipos

 Efectul este interferenta cu pulsatiile normale ale GnRH→nu se mai

respecta secventa pulsatiilor de FSH si LH din hipofiza→amenoree
si infertilitate.

 Tratamentul vizeaza cauzele care au produs amenoreea:

diminuarea stressului psihic si fizic, normalizarea compozitiei
corporale. Daca acest lucru nu este posibil-la gimnaste, se
administreaza contraceptive orale combinate cu estrogeni si
progestative pana la corectia factorului cauzator