ENDOCRINOLOGIE

FIZIOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN

1
MECANISME DE CONTROL
HORMONAL

2
 MECANISME DE REGLARE HORMONALĂ

Control Control Control

feed back feed forward push-pull

Feed back Feed back

NEGATIV POZITIV

Feed back
negativ lung

Feed back
negativ scurt

Feed back
negativ
3
ultrascurt
 NEGATIVE

Mecanisme de control
FEED BACK

POZITIVE

4
 Mecanisme de control
FEED BACK NEGATIV

Este un mecanism fundamental de control.

1. Creșterea peste un anumit nivel sanguin al unui hormon

- constituie un stimul pentru INHIBAREA hormonului respectiv.

2. Scăderea sub o anumită valoare a nivelurilor sanguine ale unui

hormon
– constituie stimul pentru SECREȚIA acelui hormon

5
 Toate mecanismele homeostatice – folosesc mecanisme de
feedback negativ pentru a menține echilibrul.

Cu alte cuvinte, feedback-ul negativ înseamnă că:

- ori de câte ori are loc o schimbare într-un sistem, aceasta
determină automat pornirea unui mecanism de corectare/reglare, care
inversează mecanismul de actiune pentru a readuce sistemul înapoi la
o stare de echilibru.

6
 Acest mecanism - previne hipersecreția hormonală,
deoarece atunci când este atins nivelul maxim (țintă) al acelui hormon

eliberarea acestuia este redusă imediat la un nivel de întreținere.

7
 Reglarea FEEDBACK NEGATIVĂ a secreţiei de
hormoni tiroidieni ioduraţi

FRIG Hipotalamus
TSH RH

Hipofiza
-
TSH

Tiroida
-
T3; T4

Ţesuturi ţintă

Conexiunea feed-back negativă se înregistrează în cazurile când CREŞTEREA

nivelului hormonului unei glandei periferice - INHIBĂ eliberarea hormonului
reglator hipofizar (creşterea concentraţiei de T3 si T4 în sânge, 8

inhibă secreţia TSH hipofizar).

 Mecanisme de control
FEED BACK POZITIVE

Sistemele de feedback pozitiv sunt mult mai rare decât cele de control
feedback negativ.

Principiul de funcţionare:
CREŞTEREA nivelului sanguin al unui hormon în sânge STIMULEAZĂ
eliberarea altui hormon.

determină în esență o creștere în cascadă

a secreției unui hormon

9
Este un mecanism special de control care:
- are ca rezultat modificări ciclice,

- fiecare potențând următorul nivel până când atinge

nivelul care duce la o schimbare calitativă a sistemului.

Procesul de travaliu și al fătării la mamifere

OXITOCINA FĂTAREA

Feed back
POZITIV
contracții uterine
deci - mai multe contracții

mai multă eliberare de

OXITOCINĂ 10
 MECANISME DE REGLARE HORMONALĂ

Control Control Control

feed back feed forward push-pull

Feed back Feed back

NEGATIV POZITIV

Feed back
negativ lung

Feed back
negativ scurt

Feed back
negativ
11
ultrascurt
 Mecanismul de control
FEED FORWARD

Reglarea glicemiei prin acţiunea insulinei.

+ +Insulină
GLUCOZĂ Pancreas endocrin FICAT GLICOGEN
_

CREŞTEREA nivelului glucozei (+) STIMULEAZĂ secreţia de insulină

(+) care acţionează asupra ficatului STIMULÂND preluarea de glucoză (+).

Preluarea glucozei scade nivelul plasmatic al acesteia reducând secretia

insulinei (−).
12
 Mecanisme de control
PUSH-PULL

= constau în faptul că un hormon A stimulează creşterea unui

produs (+) în timp ce un hormon B inhibă creşterea aceluiaşi produs (−).

Un exemplu tipic este reglarea nivelului plasmatic al Ca2+ prin acţiunea

hormonilor CALCITONINA şi PARATHORMON.

PTH + - CT Celule
Glanda paratiroidă Calciu plasmatic foliculare
paratiroidiene

Parathormonul (PTH) creşte concentraţia plasmatică a calciului (push

up), iar calcitonina (CT) o scade (pull down).
13
FUNCŢIA ENDOCRINĂ
A HIPOTALAMUSULUI

14
Hipotalamusul sintetizează 2 categorii de hormoni:

hormoni hipofizotropi (cu acțiune biologică directă asupra hipofizei)

- 6 hormoni de eliberare a hormonilor hipofizari = liberine (–RH),
- 2 hormoni de inhibare a hormonilor hipofizari (–IH) şi

hormoni cu acţiune biologică directă (ADH și oxitocină) asupra

organelor ţintă (rinichi și uter, glanda mamară) - care sunt depozitati
în hipofiza posterioară

15
 CRH
FSHRH
GnRH
LHRH
hormoni TRH
HIPOFIZOTROPI GH-RH
PRL- RH
PIH,
HIPOTALAMUSUL GIH

OXITOCINA

VASOPRESINA

- RH releasing hormone = hormon de eliberare

16
- IH inhibiting hormone = hormon de inhibare
 HORMONII
HIPOTALAMICI
HORMONII HIPOFIZOTROPI

17
 Hormonii eliberatori hipotalamici (-RH) și inhibitori (-IH) sunt
transportați direct DOAR către HIPOFIZA ANTERIOARĂ prin sistemului
portal venos.

- au perioade scurte de înjumătățire, astfel încât acțiunile lor

asupra hipofizei sunt de scurtă durată.

- acțiunile lor sunt limitate de mecanisme de feedback negativ.

- stimulează sinteza și eliberarea hormonilor hipofizari anteriori.

18
 Funcţia endocrină a hipotalamusului

Hipotalamusul secretă următorii hormoni HIPOFIZOTROPI

1. HORMONUL ELIBERATOR DE CORTICOTROPINĂ –

corticoliberină - CRH (corticotropin-releasing hormone), un polipeptid
care stimulează secreţia hipofizară de corticotropină (ACTH,
adrenocorticotrop hormon);

l 2. HORMONUL ELIBERATOR DE HORMONI GONADOTROPI –

gonadoliberină - GnRH (gonadotropin-releasing hormone),
¡ care activează atât secreţia de hormon foliculostimulator (FSH) cât
şi secreţia de hormon luteinizant (LH);

l 3. HORMONUL ELIBERATOR DE TIROTROPINĂ – tiroliberină – TRH

(thyrotropin-releasing hormone), un tripeptid
¡ care stimulează secreţia hipofizară de tirotropină (TSH);

19
 Funcţia endocrină a hipotalamusului

l 4. HORMONUL DE ELIBERARE A HORMONULUI DE CREŞTERE –

somatoliberina - GH-RH (growth hormone-releasing hormone), un
polipeptid
¡ care stimulează secreţia hipofizară de hormon de creştere (growth
hormone, GH);
.
5. HORMONUL DE ELIBERARE A PROLACTINEI - prolactotoliberina,
(PRL-RH) – (prolactin-releasing hormone)
care stimulează secreţia hipofizară a hormonului lactogen

6. PIH = DOPAMINA - un precursor al noradrenalinei care inhibă secreţia

hipofizară de prolactină.

7. Gh-IH = SOMATOSTATINA –polipeptid care inhibă secreţia hipofizară

de hormon de creştere;
20
HORMONII HIPOFIZARI

21
 HIPOFIZA
PREZENTARE GENERALĂ

HIPOFIZA (GLANDA PITUITARĂ) este alcătuită din

ü adenohipofiză (sau lobul anterior),
ü neurohipofiza (sau lobul posterior),
ü porţiunea intermediară (sau lobul intermediar) şi

Deoarece diferă din punct

de vedere histologic –
dar și al originii
embriologice
- hipofiza anterioară și
posterioară -
funcționează efectiv ca
două glande endocrine
separate. 22
 ADENOHIPOFIZA
(anterohipofiza)

Celulele neurosecretorii din hipotalamus

secretă hormoni care eliberează și inhibă
HORMONII ANTEROHIPOFIZARI

care stimulează – la rândul lor - secreția

propriilor hormoni - care controlează alte
glande endocrine

23
Principalii hormoni produşi de
adenohipofiză sunt:

- hormonul de creştere (growth hormone - GH);

- prolactina (prolactin - PRL);
- hormonul stimulator al tiroidei (thyroid-stimulating hormone, TSH),
- hormonul foliculostimulant (follicle-stimulating hormone - FSH);
- hormonul luteinizant (luteinizing hormone - LH)
- hormonul adrenocorticotrop (adrenocorticotropic hormone - ACTH).
24
25
HORMONUL DE CREŞTERE
Growth Hormone - GH

26
 GH este structural şi filogenetic omolog:
- prolactinei (PRL) şi
- lactogenului placentar

GH, PRL şi lactogenul placentar = formează un grup de hormoni

omologi care stimulează creşterea şi lactaţia.

l Secreţia de GH se desfăşoară în valuri (pulsatil) cu variaţii ale nivelelor

sanguine între 5 şi 35 ng/mL.

27
 ACŢIUNILE BIOLOGICE ALE GH

stimulează procesele de creştere a tuturor

ţesuturilor.

Alte efecte ale GH:

Creşte masa musculară prin crearea de noi celule
musculare = hiperplazie musculară (nu
hipertrofie)
Stimulează creşterea organelor interne,
exceptând creierul.
Stimulează sistemul imunitar
Creşte retenţia de calciu, favorizând
mineralizarea osoasă.
28
!!! FICATUL este un ORGAN ȚINTĂ MAJOR al GH și este organul
principal al producției insulin-like growth factor 1 (IGF1) =
SOMATOMEDINĂ hepatică – cu structura asemănătoare insulinei- -
cu structură similară insulinei
cu structură similară insulinei
-

SOMATOMEDINELE sunt produse şi de alte ţesuturi decât cel hepatic și

au:
- efecte de stimulare a creşterii a diferitelor ţesuturi.
- efecte de stimulare asupra condrocitelor, favorizând creşterea

29
 Pe lângă stimularea generală a proceselor de creştere, GH
îndeplineşte o serie de funcţii metabolice generale, fiind:

- anabolizant proteic şi glucidic

- catabolizant lipidic.

Ca ANABOLIZANT PROTEIC, GH:

- stimulează sintezele proteice în toate celulele organismului, prin:

- stimularea transportului de aminoacizi către interiorul celulelor şi

30
 Hormonul de creştere – ROLURI

ANABOLIZANT GLUCIDIC, GH:

GH determină hiperglicemie ceea ce stimulează
secreţia insulinei.

Glucoza astfel economisită este depozitată prin polimerizare sub

formă de glicogen

CATABOLIZANT LIPIDIC, GH:

- mobilizează acizii graşi din lipidele de rezervă utilizându-i pentru
producţia de energie

31
 Hormonul de creştere – REGLARE
-GH RH, + GH IH

HIPOTALAMUS

GH RH + GH IH -

-
HIPOFIZĂ Efecte stimulatoare
asupra secreţiei de GH
GH
au:
- secreția de GH-RH,
- somnul,
- efortul fizic şi
FICAT

SOMATOMEDINE

ŢESUTURI
Efecte inhibitoare - secreția de somatostatină (GH-IH) 32
- un nivel ridicat de GH în sânge (feedback negativ)
MANIFESTĂRI CLINICE ALE TULBURĂRILOR
SECREŢIEI
Hormonului de creştere

33
 Hipersecreţia de GH la tineret =
GIGANTISM

GIGANTISM = creşterea exagerată a

tuturor ţesuturilor, inclusiv a oaselor.

Corpul creşte mai ales în înălţime

34
 GIGANTISM

Băiat – 12 ani şi mama lui

35
 Insuficienţa secreţiei de GH la tineret
= NANISM

NANISM = întârzierea creşterii, componentele morfologice ale

corpului dezvoltându-se proporţional.

- la 2/3 din cazuri, nanismul este

însoţit de infantilism genital.
- 1/3 din cazuri, însă, prezintă
dezvoltare sexuală normală (nanism
armonic).

36
Câine Ciobănesc german –
frați în vârstă de 4 ani

NANISM

37
 Hipersecreţia de GH la adulte =
ACROMEGALIE

- La adultele la care procesul de

creştere s-a încheiat, hipersecreţia
de GH conduce la ACROMEGALIE.

În acest caz, GH:

- nu mai poate forţa creşterea în
înălţime,
- dar forţează activitatea
osteoblastelor periostale, ducând la
îngroşări ale oaselor, mai ales
- a oaselor craniului,
- a oaselor supraorbitale şi a
mandibulei.
- a oaselor mâinilor şi picioarelor
la om, 38
 ACROMEGALIE la om

Un exces prelungit al secreției de GH la adulți – determină îngroșarea

tuturor extremităților (limbă, urechi, buze, etc)

39
 Hipersecreţie de GH:
GIGANTISM ŞI ACROMEGALIE

Carel Struycken
Gheorghe Mureşan (Lurch – Familia Addams,
1991)
40
HORMONUL ADRENOCORTICOTROP
(ACTH)

41
HORMONUL ADRENOCORTICOTROP - ACTH

- este un hormon de natură polipeptidică

- prezintă acțiuni - CORTICOSUPRARENALIENE
-controlează dezvoltarea și secretia
hormonală a cortico-suprarenalei

- EXTRACORTICOSUPRARENALIENE
- stimulează activitatea secretorie a
acinilor mamari
- creste continutul de lactoză din lapte
- reduce nr. eozinofilelor, limfocitelor
- stimulează secretia de GH-RH hipotalamic

42
Hiposecreția de ACTH
- este cunoscută la caii tratați
cronic cu doze mari de
glucocorticoizi (doze capabile să
inhibe prin feed back negativ secreția
de ACTH) și se traduce prin:
- anorexie, slăbire,
hipoglicemie, eozinofilie

Hipersecreția de ACTH
- determină hipersecreție de
glucocorticoizi și de hormoni sexuali
din glanda corticosuprarenaliană.
43
HORMONULUI TIREOTROP
(TSH)

44
-TSH este un hormon de natură polipeptidică a cărui funcție este de a:
- regla metabolismul glandei tiroide și
- secreția hormonilor săi.

TSH se leagă de receptorii de pe celulele foliculare ale glandei tiroide,

stimulând producerea de hormoni tiroidieni:

- tri-iodotironină (T3) și
- tetra-iodotironină (T4), cunoscută și
sub numele de tiroxină.

45
ACȚIUNILE FIZIOLOGICE
- stimulează dezvoltarea celulelor foliculare
ale tiroidei
- mărește capacitatea lor de captare a
iodului sanguin
- stimulează eliberarea hormonilor tiroidieni
iodați în circulația sanguină

Hiposecreția de TSH - hipotiroidism

Hipersecreția de TSH – hipertiroidism cu sau
fără hipertrofie a tiroidei (vezi hormonii
tiroidieni)

46
HORMONII HIPOFIZARI GONADOTROPI

Hormonul
foliculostimulant
(FSH) Hormonul
luteinizant
(LH)

47
 HORMONII HIPOFIZARI GONADOTROPI

1. Hormonul foliculostimulant
(FSH)

48
Pubertatea este declansată de secreția hormonulul de eliberare a
gonadotrofinelor hipotalamice (GnRH).

GnRH stimulează hipofiza anterioară să secrete GONADOTROPINE,

(FSH și LH) - hormoni care reglează funcția gonadelor.

49
ADENOHIPOFIZA controlează activitatea atât a gonadelor mascule cât şi
a celor femele prin intermediul a doi hormoni a căror secreţie nu are
specificitate de sex:

HORMONII GONADOTROPI,
- hormonul foliculostimulant (FSH, follicle-stimulating hormone)
şi
- hormonul luteinizant (LH, luteinizing hormone)

50
 1. HORMONUL FOLICULOSTIMULANT (FSH)

= hormon de natură glicoprotidică cu structură chimină identică la mascul

şi la femelă.

Funcția esențială - la ambele sexe - GAMETOGENĂ

Secreţia de FSH începe înainte de pubertate şi

prezintă un MAXIM odată cu instalarea pubertăţii.

51
 Rolurile FSH la femelă

La femelă, FSH are următoarele roluri:

- stimulează creşterea şi dezvoltarea foliculilor ovarieni;

- stimulează secreţia de estrogeni ovarieni;

- stimulează în sinergism cu estrogenii - formarea de receptori pentru LH

pe membrana celulelor granuloasei;

- participă la reglarea secreţiei de estrogeni în cadrul mecanismelor

feedback pe axa hipotalamus – hipofiză – gonade.
52
Rolurile FSH la mascul

La mascul, FSH are următoarele roluri:

- induce dezvoltarea tubilor seminiferi

- inițiază și menține – spermatogeneza

- participă la reglarea secreţiei de androgeni pe axa hipotalamus-

hipofiză-gonade.

53
 HORMONII HIPOFIZARI GONADOTROPI

1. Hormonul luteinizant
(LH)

54
Rolurile LH la femelă

- acţionează asupra foliculilor crescuţi în prealabil sub acţiunea FSH -

determinând OVULAŢIA

l - la unele specii, LH:

- stimulează secreţia de progesteron (efect luteotrop).
l - în asociere cu FSH, stimulează secreţia de estrogeni ovarieni.

Rolurile LH la mascul

La mascul, LH - este numit şi hormon de stimulare a celulelor interstiţiale

(ICSH, interstitial cells stimulating hormone), deoarece controlează:
secreţia celulelor interstiţiale Leydig (secretia de hormoni androgeni).

55
 Reglarea secreţiei de
HORMONI GONADOTROPI
(FSH și LH)

56
 Reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi

Reglarea hormonilor gonadotropi este dependentă de:

l - secreția hipotalamică de gonadoliberină - Gn-RH

l - concentația sanguină de estrogeni

l - inhibina (ovar și testicul)

57
 Reglarea secreţiei de hormoni gonadotropi

- până pubertate – secreția hipotalamincă de Gn-RH este redusă și relativ

constantă (secreție de fond)

- după pubertate - se intensifică secreția de Gn-RH – ca urmare a

stimulilor proveniți de la sistemul limbic (excitanți acustici, vizuali, olfactivi,
etc.)

La femele secreția intensificată de FSH are caracter pulsatil, prezentând

creșteri ciclice (valuri) care determină activitatea ciclică a aparatului
reproducător femel = CICLUL SEXUAL

58
MECANISMUL DE REGLARE A
SECRETIE FSH si LH
mecanism feedback
est
rog
pozitiv eni

la FEMELE
mecanism feedback
pro
MECANISMUL negativ ges
tero
n
DE SECRETIE
FSH +LH

la MASCUL mecanism feedback

negativ
inh
ibin
a
tes
tos
tero
n

59
 MECANISMUL DE REGLARE A SECRETIE GONADOTROPINELOR
LA FEMELE
est
rog
eni

Cresterea concentrației de ESTROGENI in

plasma, în timpul fazei finale de dezvoltare
a foliculilor ovariani -
+
determina creșterea secretiei de
gonadotropine ca urmare a creșterii
secreției hipotalamice de GnRH + +

constituind un mecanism de feedback (+)

pozitiv, specific femelelor.

!!! Rolul acestei creșteri (peak-lui) a gonadotropinelor

(12- 24 hours) este de a declansa ovulatia.
60
MECANISMUL DE REGLARE A SECRETIE GONADOTROPINELOR
LA FEMELE

pro
ges
tero
n

- secretia gonadotropinelor este

influențată și de PROGESTERON.
-
- Progesteronul in concentratii mari
- determină un efect supresiv asupra
secretiei de Gn-RH printr-un
mecanism de feedback negativ lung
și asupra secretiei de gonadotropină
hipofizare printr-un mecanism de
feedback negativ scurt.

61
 MECANISMUL DE REGLARE A SECRETIE GONADOTROPINELOR
secretion LA MASCULI

tes
tos
tero
n
-

l Secretia de Gn-RH determină secretia de

gonadotropine hipofizare

-
l La randul lor, la mascul, acestea determină
secretia de testosteron.

l Cresterea concentratiei plasmatice de

testosteron inhibă secretia de GnRH
(feedback negativ lung), și printr-un
feedback negativ scurt - inhibă secretia
de FSH and LH.

62
 MECANISMUL DE REGLARE A SECRETIE FSH LA MASCULI

inh
ibin
a

l In reglarea secreției de FSH la mascul,

un rol important il are inhibina = care
are un efect selectiv de feedback
negativ – doar pentru FSH.

l - acest hormon este secretat de celulele

Sertoli.

Inhibina- inhibă spermatogeneza prin:

- reducerea secretiei de FSH dar și prin
- efectul inhibitor asupra secretiei
hipotalamice de Gn-RH.

63
 PROLACTINA (PRL)
(hormon lactogen, hormon mamotrop)

64
PROLACTINA este un hormon proteic adenohipofizar care are ca organ
tință – GLANDA MAMARĂ

Roluri-
- stimulează lactația (de a produce lapte)
- dezvoltă glanda mamară

- PROLACTINA induce secreția corpului galben

(progesteron și relaxină)

65
 alveola in alveola în alveola in faza
repaus plină excretorie
activitate

l unitatea fundamentală secretorie a

glandei mamare este alveola, care
este înconjurată de celule
mioepiteliale contractile

66
 PROLACTINA - ROLURI

l Acţionează asupra sistemului nervos central

inducând comportamentul matern

1. Iniţiază şi menţine secreţia glandei mamare (efect lactogen).

2. Efectul prolactinei asupra glandei mamare se exercită - numai după

acţiunea prealabilă a estrogenilor şi progesteronului, asupra acesteia

67
3. Exercită efect inhibitor asupra secreţiei hipotalamice de hormoni
gonadotropi (FSH și LH),
blocând ciclurile estrale.

l Spre sfârșitul lactaţie - secreţia de prolactină scade, astfel că se reduce

eficacitatea ei contraceptivă.

Concentraţia de prolactină:
- - creşte progresiv în timpul sarcinii,
- - devine maximă în timpul lactaţiei şi
- - scade odată cu intrarea glandelor mamare în perioada de repaus.
68
4. LA FEMELELE NEGESTANTE, secreția de prolactină este inhibată de
hormonul inhibitor al prolactinei (PIH) - DOPAMINA care este eliberată
din neuronii hipotalamici.

= este un hormon și un neurotransmițător care joacă mai multe

roluri importante în SNC și organism.

69
 Reglarea secreţiei de PROLACTINĂ

Este dependentă de 2 hormoni hipotalamici cu efecte antagoniste:

- PRL- RH
- PRL – IH (dopamina)

Secreția hipotalamică de PRL- RH este:

- indusă de evenimente hormonale care au loc -
- la sfârșitul gestației
- in timpul parturiției
- menținută – de excitațiile venite de la glanda mamară prin muls/supt

70
 Reglarea secreţiei de PROLACTINĂ

l Excitarea sferei genitale în timpul fătării sau a glandei mamare în

timpul mulsului/alăptării duce la formarea de aferenţe senzitive care se
propagă până la:

HIPOTALAMUS

PRL -RH

HIPOFIZA
PRL

GLANDA MAMARĂ

71
Mecanismul neuro-reflex al secreţiei de prolactină

72
 HORMONI HIPOTALAMICI
(care se depozitează în hipofiza posterioară)

73
 CRH
FSHRH
GnRH
LHRH
TRH
hormoni hipofizotropi
GH-RH
PRL- RH
PIH,
HIPOTALAMUSUL GIH

oxitocina

vasopresina

- RH releasing hormone = hormon de eliberare

74
- IH inhibiting hormone = hormon de inhibare
OXITOCINA
(ocitocina)

75
 Oxitocina este un hormon polipeptidic secretat de:
- hipotalamus
- ovar

Oxitocina de origine hipotalamică este depozitată în neurohipofiză

până la solicitarea ei în vederea realizării funcţiilor.

ROLURI OXITOCINEI HIPOTALAMICE

1. contractă celulele mioepiteliale care înconjoară alveolele acinilor

glandei mamare, ducând la evacuarea laptelui din alveole
ejecţia laptelui;

2. contractă celulele miometriale având rol în eliminarea fătului şi

asigură eliminarea placentei.

76
 Reglarea secreţiei de OXITOCINĂ

Stimularea secreţiei de oxitocină se realizează pe cale

NEUROREFLEXĂ.

Mecanismul neuroreflex are la bază aferenţe senzitive care sunt

conduse la HIPOTALAMUS - de unde pleacă comenzile către
NEUROHIPOFIZĂ în vederea eliberării oxitocinei.

Oxitocina eliberată este transportată pe cale sanguină la celulele

efectoare:
- miometrul sau
- celulele mioepiteliale alveolare

77
 STIMULII care declanșează secreția de OXITOCINĂ

l 1. aferenţele senzitive pornesc de la epiteliul glandei mamare

determinate de muls/alăptare

l 2. aferenţe senzitive pot proveni şi de la alţi receptori: ţipătul/ mirosul

nou-născutului, care stimulează eliberarea de oxitocină de către
sistemul hipotalamo-hipofizar al mamei.

l 3. Pot fi create reflexe condiţionate de eliberare a oxitocinei prin

mulgerea la anumite ore, de către aceeaşi persoană, în aceeaşi
ambianţă etc.

• 4. eliberarea de oxitocină se realizează şi ca urmare a stimulilor care

acţionează la nivelul tractului genital în timpul fătării:
- compresiunile dureroase exercitate de făt asupra terminaţiilor
nervoase senzitive ale tractului genital determină eliberarea reflexă
de oxitocină.
78
 Schema reglării secreţiei de oxitocină

MIROS EJECŢIE LAPTE

VĂZ
AUZ
i n ă
o c GLANDA MAMARĂ
i t
GLANDA MAMARĂ HIPOFIZĂ ox (cel. mioepiteliale)
HIPOTALAMUS
(SUPT, MULS) posterioara

ox
ito
ci
Miometru

n ă
TRACT GENITAL
FEMEL

CORTEX
(reflexe FĂTARE
condiţionate)

79
 Rolurile oxitocinei ovariene

l Oxitocina ovariană stimulează eliberarea endometrială de

prostaglandină PG F2a, cu efect luteolitic (= produce regresia
corpului galben).

80
VASOPRESINA (ADH)

81
Numit şi hormon antidiuretic (ADH), VASOPRESINA este un hormon
peptidic.

Este secretat de hipotalamus şi depozitat în NEUROHIPOFIZĂ.

- osmoreceptorii = sensibili la variația concentrației ionilor de

sodiu și a altor substanțe dizolvate - semnalează hipofiza
posterioară pentru a elibera hormonul antidiuretic (ADH)

- celulele țintă ale ADH sunt cele situate în tubii uriniferi.

82
 ROLURILE VASOPRESINEI (ADH)

Vasopresina exercită 2 efecte fiziologice.

l1. stimularea REABSORBŢIEI APEI din tubii distali şi tubii colectori

renali,
micşorând diureza, de unde şi numele de hormon antidiuretic.

l2. efect VASOCONSTRICTOR şi, în consecinţă, efect hipertensiv cu o

durată de 10 – 15 minute.
- ADH este, de asemenea, cunoscut sub numele de
vasopresină, deoarece, în concentrații foarte mari, provoacă
constricția vaselor de sânge, ceea ce crește tensiunea arterială
prin creșterea rezistenței periferice.
83
 REGLAREA SECREŢIEI DE VASOPRESINĂ

Creşterea Osmoreceptori
presiunii hipotalamici
osmotice a
plasmei
Hipotalamus

ADH
Scăderea
Receptori NeuroHipofiză
volumului de
sânge; atriali de
întindere ADH
Scăderea
pres. sanguine

RINICHI ARTERIOLE
Feedback negativ
Retenţia apei
Vasoconstricţie
84
 HIPOSECREȚIA ADH = DIABET INSIPID

DIABET INSIPID = rinichii NU sunt capabili să reabsoarbă cantități

normale de apă - din urină

Principalele simptome
- POLIURIE producerea unei cantități foarte mari de urină diluată
- POLIDIPSIE – ingerarea unei cantități mari de apă

85
 Hormonii
GLANDEI SUPRARENALE

86
GLANDA SUPRARENALĂ

= glandă endocrină situată la polul superior al fiecăruia dintre cei doi

rinichi - formate din două părți:

1. corticosuprarenala si
2. medulosuprarenala.

87
1.GLANDA CORTICOSUPRARENALĂ
Hormonii corticosuprarenalieni sunt derivaţi sterolici.

l Zona glomerulată (amplasată la exterior)

produce hormoni mineralocorticoizi, în
principal, ALDOSTERON.

l Zona fasciculată (amplasată în regiunea

mijlocie) produce hormoni glucocorticoizi, în
principal CORTIZOL.

l Zona reticulată (amplasată la interiorul glandei)

produce HORMONI SEXOIZI.

Secretia corticosuprarenalei depinde global de

ACTH-ul hipofizar,

** cu exceptia zonei glomerulare, care se afla

sub controlul sistemului renina-angiotensina.
88
2. GLANDA MEDULOSUPRARENALA = partea centrala a suprarenalei -
este formata din celule care produc catecolaminele (neurotransmitatori), in
principal, ADRENALINA si NORADRENALINA.
l Secretia medulosuprarenalei depinde de sistemul nervos autonom.

89
IMPORTANȚA GLANDEI SUPRARENALE

Organismul răspunde în diferite moduri la stresul pe termen scurt și stresul

pe termen lung -
- cunoscut sub numele de SINDROMUL GENERAL DE ADAPTARE.

ÎN ETAPA DE ALARMĂ, organismul se pregătește

de stresul de scurtă durată - „LUPTA SAU
FUGI“.
Mediat de hormonii:
- adrenalină (epinefrină) and
- noradrenalină (norepinefrine)
secretați de medulosuprarenala

90
Organismul încearcă să revină la normal - după diminuarea/dispariția
stresul de scurtă durată (mediat de catecolamine)
Dacă stresul nu se dimuează, organismul trece la stadiul 2 al sindromului
de adaptare - și anume ETAPĂ DE REZISTENȚĂ.

Dacă stresul continuă pe termen lung, organismul răspunde într-un mod

diferit față de stadiul 1 (răspunsul la ”luptă sau fugă”).

Răspunsurile organismului la stresul de lungă durată - sunt mediate

de glucocorticoizi, în special, de CORTISOL, eliberat ca urmare a
informațiilor venite de pe axa hipotamo-hipofizo-adrenală.

91
 Hormonii
CORTICOSUPRARENALEI

92
1. Cea mai superficială zonă a corticosuprarenalei este zona glomerulată, care
produce o serie de hormoni numiti:

MINERALOCORTICOIZI

din cauza efectului pe care îl au asupra MINERALELOR din

organism, în special, asupra Na si K
= este esential pentru balanța electrolitică 93
 Acţiunile fiziologice ale aldosteronului

Principalele roluri fiziologice ale aldosteronului sunt:

1) menţinerea balanţei electrolitice la nivelul tubului

- prin reabsorbţiei Na şi contort distal al
- excreţiei K nefronului

2) homeostazia presiunii sângelui

3) excreţia ionilor de hidrogen.

94
 Acţiunile fiziologice ale aldosteronului

CREŞTEREA REABSORBŢIEI Na

CREŞTEREA REABSORBŢIA H2O

CREŞTEREA VOLUMULUI SANGUIN

CREŞTEREA DEBITULUI CARDIAC

CREŞTEREA presiunii sângelui

95
 TULBURĂRI ALE SECREŢIEI

HIPOSECREŢIA de aldosteron

1. Hiponatriemie = pierdere exagerată de sodiu (normal 140 - 150 mEq)

pierdere exagerată de apă

scăderea volumului plasmatic

scăderea debitului cardiac

scăderea presiunii sângelui

2. Hiperkaliemie - creşterea concentraţiei plasmatice a potasiului (normal:

4,5 mEq)
3. Acidoză metabolică 96
 HIPERSECREŢIA de aldosteron

l alcaloză metabolică prin pierderea în exces a ionilor de hidrogen

l hipokaliemie prin pierderea exagerată a K, cu:

- slăbiciune musculară severă
- paralizie musculară şi

97