Patologia hipotalamo-hipofizară

- Hormonii sunt subst. chimice sintetizate de glande specializate sau celule izolate cu rolul de a asigura
comunicarea intercelulară.
- Efectul hormonal se exercită la nivelul țesuturilor țintă prin intermediul receptorilor specifici fiecărui
hormon.
- Transportul hormonilor se face liber sau legat de globuline specifice – fracția libera este cea activă
biologic.
- Reglarea sistemului endocrin se realizează prin mecanism de feed-back negativ.
- Boli endocrine (prin deficit sau exces hormonal)
 Centrale (hipotalamo-hipofizare)
 Primare – prin afectarea glandelor periferice
 De receptor (sindroame de rezistență hormonală)

GLANDELE ENDOCRINE
 Hipotalamus (releasing factori: TRH= Hormonul care eliberează tirotropina , CRH= Corticotropin-
releasing hormone, GnRH= Hormonul eliberator al gonadotropinelor, GhRH= Growth
hormone–releasing hormone (somatocrinina), somatostatina, dopamina).Acesti releasing factors
ajung la hipofiza prin sistemul port, iar la nivelul hipofizei determina secretia hormonilor tropi
hipofizari.
 Hipofiza (hormoni tropi: TSH(TRH), ACTH(CRh), FSH(GnRH), LH(GnRH), GH(hormonul de
crestere), PRL)
 Glande periferice (hormoni)

 Tiroida, (TSH) (T3, T4)

 Suprarenale (ACTCH)  (cortizol, DHEA=dehidroandrosteron  principalul hormon
androgen secretat de suprarenale, si aldosteron  formeaza mineralo-corticoizi.)
 Gonade (FSH si LH) (estradiol, progesteron / testosterone si gametogeneza =maturarea
foliculilor ovarieni pana la ovulatie si maturarea liniei spermatogenetice)
 + Paratiroide (parathormon)
 + Pancreas (insulina)
Receptori specifici Gh si PRL

Toti hormonii inafara de Gh si prolactina vor actiona pe glandele periferice.Asta insemna ca Gh va

actiona direct pe receptori specifici  oase, muschi, tesut adipos si PRL pe glanda mamara determinand
secretia mamara.
Asadar toti acesti hormoni actioneaza pe niste recepori specifici care se gasec in tesuturi tinta astfel incat
doar anumite tesuturi raspund asupra hormonului respective (de exp PRL si glanda mamara).

HORMONII ȘI PATOLOGIA BUCO-DENTARĂ

- Sistemul endocrin are rol major în dezvoltarea armonioasă a dentiției și menținerea sănătății orale pe
întreaga perioadă a vieții, controlând procese ca:
 Dezvoltarea mugurilor dentari (GH)
 Erupția dentară (h tiroidieni, GH)
 Sănătatea gingiei și a epiteliului bucal (hiperestrogenia, hiperglicemia cronică, hipercoticismul)
 Creșterea ramurilor mandibulei și a limbii (GH)
 Sănătatea dentinei și a smaltului dentar (PTH, vit D)
 Funcționarea aparatului alveolo-dentar (GH) din cauza cresterii alveolelor si pierderii legaturii dintre
dintre si alveola.
 Metabolismul și mineralizarea osului alveolar (osteoporoza).Se dezvolta la femei dupa menopauza
si la barbate dupa andropauza.

MODIFICARI BUCO-DENTARE ASOCIATE ENDOCRINOPATIILOR

1. Modificări ale gingiilor, mucoasei cavitații bucale, buzelor, limbii, activității glandelor salivare:
 Mucoasa palidă, infiltrată, macroglosie (limba infiltrata cu acid hyaluronic = glicozaminoglican) cu
amprente dentare și salivație redusă  hipotiroidism
 Mucoasa roz, umedă, lucioasă cu gingii ușor sângerânde hipertiroidism
 Sângerare gingivală → sindrom Cushing (excesul de glucocorticoizi) pt ca apare o fragilitate
tisulara crescuta, hiperestrogenism (la femei tinere)
 Hiperplazie gingivală, macroglosie, macrocheilie, hipersalivatie  acromegalie, exces de hormone
de crestere.
 Hipotrofie gingivală asociată cu gingivite → insuficiența gonadică, insuficiența hipofizară, diabetul
zaharat
 Litiaza salivară → hiperparatiroidism primar. Pth in exces  mobilizeaza Ca din oase si
hipercalcemia se depune in tesuturi, de asemnea in glandele salivare.Asta insemna ca o pacienta
care de exemplu face litiaza salivara recidivanta este posibil sa sufere de paratiroidism.
2. Tulburări în erupția dentară și implantarea dinților:
 Erupție tardivă cu implantare vicioasă → hipotiroidismul congenital=de la nastere,prin agenezia
(Dezvoltare insuficientă sau lipsa unui ţesut sau organ în perioada embrionară.) glandei tiroide și
infantile= la copii prin tiroidita autoimuna
 Erupție precoce, accelerată → hipertiroidism

3. Tulburări ale colorației smalțului:

 Aspect mat cu tentă cenușie, cu striații → hipoparatiroidism= deficit de PTH
 Dinți de porțelan=translucizi → hipertiroidism,dintii devin transparenti din cauza deminralizarii si
pentru ca structura dentara se maturizeaza prea rapid (turn-over?)
 Colorație gălbuie → hipotiroidism, insuficiență gonadică  deficit de hormoni sexuali, din aceasta
cauza la persoanele mai in varsta dintii sunt galbeni.

4. Modificări ale oaselor maxilare și aparatului ligamentar:

 Micrognație (deficit de hormon de crestere), retrognație, microdonție → nanism hipofizar

 Creșterea ramurilor mandibulei cu „inversarea mușcăturii” și slăbirea ligamentelor alveolo-dentare

determinând edentație → acromegalie. Este un fenomen progresiv, se pate demonstra prin semnul
protezei, pentru ca acesti pacienti au edentatii  merg la medic sa li se faca proteza si peste ceva
timp nu mai este buna, tocmai din cauza ca mandibula continua sa creasca.De asemena nici
implanetle nu sunt indicate, doar dupa ce acromegalia inceteaza (IGF = 1 si GH=normal).
Igf=factor de inhibare a cresterii.

 Osteoporoza oaselor maxilar si mandibular → osteoporoza primară=data de carenta de hormoni

sexuali andropauza si menopauza sau hiperparatiroidism.

 Dispariția „laminei dura” dentare, geode si tumori brune la nivelul oaselor maxilare →
hiperparatiroidism.
 Boltă palatină ogivală → sindromul Turner = boala genetica la sexul feminin.
 PATOLOGIA HIPOTALAMO-HIPOFIZARA

Hipotalamusul = zona a diencefalului situata la baza ventricului III, intre chiasma optica si corpii
mamilari=Formează o porțiune a sistemului limbic.
- 1893 Wilhelm His - hipotalamus
- 1930 Popa, Fielding - sist port hipotalamo-hipofizar

Ce inseamna sistem port?

Capilare  vena  capilare. Retea de capilare in care se dreneaza vene si care se recapilarizeaza la
nivelul hipofizei. Seamnaa cu sistemul digestiv  Capilarele din intestinul subtire formeaza vena porta si
se recapilarizeaza la nivelul ficatului.
Rol hipotalamus:
1. Vegetativ
 Somn
 Apetit
 Sete
 Termoreglare
 Emotivitate si libidou
 Functii autonome =ritm cardiac, tensiune aretriala si frecventa respiratrie. Se regleaza automat.

2. Ceas biologic (ritmuri):Secretie de cortisol la suprarenale. Acest cortisol se secreta intr-un ritm
nictemeral= un nivel maxim dimineata pentru ca se mai numeste si hormonul starii de veghe sis cade
seara, cu un nivel minim la orele 20-22, pentru a ne ajuta sa ne punem la somnic.(dar noaptea golanii nu
fac nani nani).
Ritmul circadian, sau ritmul nictemeral  este un ciclu de aproximativ 24 de ore al proceselor
biochimice, fiziologice sau comportamentale aparținând entităților vii, inclusiv plante, animale, ciuperci
sau cianobacterii.

De asemenea delanseaza si ritmuri mai mari, de exemplu declansarea pubertatii prin secretia de GNRH
 FSH si LH (hipofiza) gonade si ovare  secretie hormoni sexuali.

3. Neurosecretia (nucleii magnocelulari si parvocelulari) .

Conexiuni: thalamus,Corpii striati, Sistemul limbic = integrare neurovegetativa si metabolica  asigura

legatura dintre stimuli (vizuali, auditive, idei) si metabolism (functionare metabolism). Exp= anorexia
mentala deprivare nutritionala cu pornire psihica. Se va ajunge la amenoree= oprire ciclu menstrual,
deoarece hipotalamusul ajunge la concluzia ca persoana respective este foarte slaba, nu are nutrientii
necesari si nu se mai poate reproduce  stompeza secretia de GnRH.

Neurosecretia:
- Nucleii supraoptici + paraventriculari (neuroni magnocelulari)  neurohipofiza = sistemul hipotalamo-
neurohipofizar , secreta 
  ADH si OCITOCINA  acesti doi hormoni sunt secretati de nucelii magnocelulari si sunt
transportati de-a lungul axonilor acestor neuroni pana in neurohipofiza, unde se depoziteaza, iar la
anumiti stimuli sunt eliberati in circulatie
 paraventriculari

supraoptici

neurohipofiza

- Emineta mediană + nucleii parvocelulari (liberinele)  sistemul port hipofizar (legatura exclusiv
vasculara) adenohipofiza . Atentie!  nu mai exista o legatura morfologica directa precum anterior (prin
prelungirie neuronale)
 TRH
 GnRH (LhRH)
 CRH
 Somatostatina, Somatoliberina (GhRH)
 Dopamina (PIF)
 SINDROAME HIPOTALAMO-HIPOFIZARE

Factori etiologici :
1. Tumori compresive:
 craniofaringiomul  intre hipotalamus si hipofiza, frecvent la copii si adolescent  deconectare
hipotalamo-hipofizara, deranjeaza sistemul port  nu mai ajung releasing factors la hipofiza
insuficienta hipofizara oprirea cresterii
 adenoame hipofizare cu evoluție supraselară. Tumori benigne.
 gliomul de nerv optic
 meningiomul
 pinealomul Toate-s benigne
 chistul arahnoidian
 osteomul
2. Tumori invazive: ependimomul, astrocitomul, germinomul, arcinomul hipofizar invaziv, osteosarcomul,
condrosarcomul, metastaze, limfogranulomatoza.

3. Traumatisme cranio-cerebrale: fracturile bazei de craniu sau deconectare hipotalamo-hipofizara pentru

ca hipofiza este fixate in saua turcica si in momentul in care capul are traumatism, emisferele cerebrale
merg anterior si se rupe tija hipofizara si pacientul are insufiecinta hipofizara  diabetul insipid.
4. Iatrogenii: radioterapia, chirurgia
5. Infecții: meningo-encefalite, encefalite, tuberculoza, sifilis, leptospiroza)
6. Vasculare : anevrisme arteriale, hemoragia suarahnoidiană, malformații arterio-venoase
7. Procese infiltrative: sarcoidoza, hemocromatoza, histiocitoza X, leucemii, limfom, plasmocitom
8. Genetice sindromul Kallmann

PUBERTATEA
- Etapă de transformare morfologică, funcțională și psiho-comportamentală sub acțiunea hormonilor
sexuali.
- Pubertatea este declanșată de hipotalamus (GnRH) → hipofiza (FSH și LH) → gonade (hormoni sexuali
și gametogeneză) → dezvoltarea caracterelor sexuale secundare (pilozitate, sâni, OGE, schelet, mase
musculare, voce) + puseu de creștere + maturare funcțională (menstre și erecții, poluții) + apariția
libidoului.
- Debutul normal al pubertății: fetițe 8-13 ani, băieți 9-14 ani.

1. PUBERTATEA PRECOCE
- Sindrom hipotalamo-hipofizar caracterizat prin maturarea precoce a axului hipotalamo – hipofizo -
gonadic declanșând sexualizarea precoce (sub vârsta de 8 ani la fete si 9 ani la băieți).

ETIOLOGIE
1. •Tumorală: craniofaringiom, pinealom, angiom, gliom, ependimom
2. •Inflamatorie: meningite (bacteriene, virale, TBC)
3. •Iradierea SNC
4. •In cadrul unor sindroame genetice : Albright (chiste osoase, hiperpigmentaţie, pubertate
precoce)
5. •Idiopatică

TABLOU CLINIC
- Apariţia caracterelor sexuale secundare (pilozitate axilo-pubiană, sâni, modificarea vocii...)
- Dezvoltarea organelor genitale (interne şi externe)
- Apariţia menstrelor sau a erectiilor
- Scurt puseu de creştere urmat de oprirea prematură a creşterii.
- Avans in erupția dentară !
- Sindrom de disadaptare neuro-psihică şi socială
- + Sindrom tumoral dacă etiologia este tumorală

DIAGNOSTIC
1. Clinic
2. Paraclinic
 Vârsta osoasă > vârsta cronologică .La nivelul articulatiei pumnului exista o cronologie de aparitie
a nucleelor de osificare.
 Ruptura curbei de creştere
 Valori crescute ale gonadotropilor (FSH, LH) şi hormonilor sexuali (estradiol, testosteron).
 Test la Triptorelina 100 mcg s.c. pozitiv (LH > 7 UI/l)
 Etiologic - etiologia tumorală (CT, RMN in cautarea unei tumori, dar nu se gaseste pt ca
etiologia este idiopatica).

Ruptura curbei de crestere:

 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

 Pseudopubertatea precoce (izosexuală=acelasi sex sau heterosexuală=secreta prea multi

androgeni fetitele)  se secreta hormoni sexuali de alte surse fie din gonade prin tumori ale ovar
sau testicul sau din suprarenale. Se secreta exclusiv hormoni sexuali.
 gonadică : tumori ale ovarului/testiculului
 suprarenală : sindromul adreno-genital, tumori ale CSR

Paraclinic:
 Dozare: hormonii sexuali (estradiol sau testosteron) sunt crescuţi în timp ce gonadotropii (FSH si
LH) sunt nedozabili !
 Test la Triptorelina 100 mcg s.c. negativ ! Daca dam GnRh Lh nu va creste deoarece nu el
se hipersecreta ci direct hormonul sexual periferic.

TRATAMENT
 In formele tumorale - îndepărtarea tumorii
 In formele netumorale – frenarea axului gonadotrop
 Analogi de gonadoliberină (GnRH) cu actiune prelungită
- Triptorelina (Decapeptil, Diphereline) 50 mcg/kg/lună
- Leuprolide (Lupron)
Explicatie: Hipotalamusul are rol de ceas biologic  secreta GnRh in mod pulsatil  s-a demonstrate ca
la fiecare 80 de minute va elibera acest tip de substanta.Acest tip de stimul este inteles de hipofiza ca un
motiv sa secrete LH si FSH. Atfel, daca noi vom da in plus o doza de GnRH unui corp care deja secreta o
doza mare  hipofiza nu mai reactioneaza, pt ca nu mai este din 80 in 80 de minute, dar mult mai des.
 asociat în primele 7 zile cu:
 - Medroxiprogesteron 40 mg/zi sau
- Androcur 100 mg/zi pentru a evita fenomenele de stimulare iniţiale.

 In pseudopubertatea precoce (tumori) – tratament etiologic

2. DIABETUL INSIPID
Sindrom caracterizat prin:
1. Deficitul de vasopresină (ADH) (forma centrală)
2. Insensibilitatea receptorilor renali la acţiunea ADH (forma nefrogenă)
*având ca manifestare poliurie hipotonă şi polidipsie.

FIZIOLOGIE
 Vasopresina (ADH) - nonapeptid
 Secretat de nucleii supraoptici şi paraventriculari.
 Transportat legat de neurofizină în neurohipofiză (depozitare).
 Eliberat în circulație sub acțiunea unor stimuli.
 Actionează la nivelul tubilor contorţi distali şi a tubilor colectori, determinând reabsorbţia apei
libere (aprox 6 l/zi). Deci daca nu avem hormone antidiuretic  urinare foarte multa/ zi.
 FACTORI STIMULATORI

1. Creşterea presiunii coloid-osmotice (sare, zahar…)

2. Reducerea volumului circulant (hemoragii, transpiratii intense, varsaturi, diaree)
3. Stresul
4. Căldura
5. Nicotina
6. Analgezicele şi barbituricele
*Creşterea nivelului ADH  creşterea reabsorbţiei apei libere  scăderea diurezei + creşterea densităţii
urinii

FACTORI INHIBITORI

1. Scăderea presiunii osmotice (consum excesiv de apa)

2. Creşterea volumului circulant (perfuzare cu soluții izotone)
3. Stimularea alfa-adrenergică
4. Alcoolul
5. Frigul
6. Fenitoina
*Scăderea nivelului ADH  scăderea reabsorbţiei apei libere  creşterea diurezei + scăderea densităţii
urinii

ETIOLOGIE
1. D I central (deficit de ADH):
 Post chirurgie hipotalamo-hipofizară
 Traumatisme craniene
 Tumori : craniofaringiomul...etc, metastaze
 Inflamaţii : meningita TBC, lues, encefalite virale
 Familial ( autozomal dominant - degenerescenţa neuronilor magnocelulari )
 Idiopatic
2. D I nefrogen (rezistenta la ADH)
 Congenital (absenţa receptorilor renali) recesivă, legată de cromozomul X
 Dobândit (tetraciclina, litiu (tratament antidepresiv), iradiere)

TABLOU CLINIC
- Poliurie > 2,5-3 l / 24 ore  15-20 litri ( indice potofilic beau foarte multa apa, devin foarte anxiosi fata
de idea de deshidratare ), Nicturie
- Sete intensă  polidipsie
- Inapetenţă şi scădere ponderală
- Astenie, Anxietate
- Alte semne hormonale, neurologice, oftalmologice în funcţie de etiologie

DIAGNOSTIC
- Clinic  demonstrare sindrom poliuric si nicturie (asta e un semn foarte important,ne demonstreaza ca
nu este de cauza ca bea foarte multa apa din cauza anxietatii in timpul noptii)
- Paraclinic
 Bilantul hidric : cantitate > 2,5 l / zi, densitate < 1005 în toate eşantioanele. Daca era denistatea
mare  diabet zaharat .
 Proba la sete : cantărire, TA, Temp // restricţie hidrică 5-6 ore cu recoltare de eşantioane orare
- Scăderea cantităţii + creşterea densităţii = potomanie
- Nemodificat = diabet insipid (central sau renal)
 Proba la ADH (este de cauza centrala sau de cauza renala?): 2 pic Adiuretin (instilatie nazală) sau
Minirin Melt 60 mcg urmată de recoltarea de eşantioane de urină orare.
- Scăderea cantităţii + creşterea densităţii = deficit de ADH (diabet insipid central)
- Nemodificat = diabet insipid nefrogen ,nu se pate adapta la restrictia hidrica.

DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL

- Diabetul zaharat // densitate urinară crescută > 1020

- Potomania // proba la sete este pozitivă (concentrează)
- Polachiuria // bilantul hidric indică absenţa poliuriei şi densitate normală
- IRC în faza poliurică // izostenurie + alterarea f. renale
- Hiperparatiroidism // poliurie secundară polidipsiei -densitate normală în eşantioanele matinale.
 TRATAMENT
 Etiologic - rareori posibil (tumori, procese infecţioase)
 Patogenetic :

1. In D I central :
- Desmopresina
 Adiuretin fl. 5 ml, 0,1 mg/ml ) 1-4 pic ( 2,5-10mcg ) în 1-2 prize/zi
 Minirin tb 0,1 mg 2-4 tb/zi sau Minirin Melt 0,06-0,12 mg X 2-3/zi
 + sedative şi psihoterapie.
*In formele parţiale se pot utiliza: Clorpropamidul Carbamazepina, Indometacinul

2. In D I nefrogen :
- Diureticele tiazidice  Hidroclorotiazida (Nefrix 25 mg/tb) în doză de 50-100 mg/zi în 2-3 prize.
+ suplimentarea aportului de K sau asocierea unui diuretic economizator de potasiu (Spironolactona,
Triamteren, Amilorid) –
- Diuretic combinat: Moduretic).