Utiu Denisa-Lorena, an 5 grupa 4

PERCEPTIA ASPECTULUI ESTETIC DENTO FACIAL

IMPLICATII PSIHOLOGICE SI SOCIALE

Cand a devenit atat de popular termenul de ,,pearly white smile”? In era tehnologiei, a social
media si a Hollywood-ului, sa ai dinti perfect aliniati si albi precum perlele a devenit un fashion
statement mai mult decat o reprezentare relevanta a sanatatii. Dintii albi, aliniati si cu proportii ideale
sunt asociati cu dinti sanatosi, insa cu totii stim ca acest lucru nu este neaparat adevarat. Bineinteles,
multiplele carii frontale, edentatiile, prezenta placii si a tartrului sunt semne evidente de sanatate orala
(si nu numai) precara. Insa cand vine vorba de culoarea naturala a dintilor si alinierea lor, acest lucru nu
mai este valabil. Exista persoane care, genetic, au o culoare a dintilor mai galbuie si exista persoane cu
dintii perfect aliniati din punct de vedere estetic dar cu o ocluzie deficitara care vine la pachet cu alte
probleme in sfera oro-maxilo-faciala, precum disfunctii articulare, uzuri dentare patologice
acompaniate de sensibilitate, masticatie ineficienta. Deci, este zambetul Hollywood o reflexie
autentica a sanatatii orale sau este mai mult o modalitate ca celitalti sa ne incadreze intr-o categorie
sociala anume?

Contrar zilelor noastre, in trecut faptul ca o persoana avea dinti sanatosi si fara carii nu
insemna neaparat ca face parte dintr-o clasa sociala superioara, avand in vedere cauza principala a
cariei dentare fiind consumul de zahar. Zaharul era un aliment care era accesibil numai clasei
aristocratiei si burgheziei, o lunga perioada de timp acesta facand parte din grupul alimentelor de lux,
multi oameni din clasele sociale joase traindu-si intreaga viata fara a gusta macar putin zahar. Un
exemplu relevant in acest sens era regina Elisabeta l, cunoscuta pentru dintii sai foarte cariati si
multiplele edentatii frontale care ii cauzau deficiente in fonatie, toate acestea datorita dependentei de
zahar pe care aceasta o avea. Ludovic al XlV-lea si-a pierdut aproape toti dintii pana la varsta de 40 de
ani, in ciuda faptului ca avea o echipa medicala destul de competenta pentru vremurile respective.

Epidemia cariei dentare a existat dintotdeauna, insa odata cu popularizarea preparatelor dulci
in secolul 18 caria dentara a devenit o problema de sanatate publica, incidenta acesteia crescand de 3
ori. Tot in secolul 18 au devenit populare anumite practici de machiaj care utilizau creme si tincturi ce
contineau metale grele precum mercur, plumb, staniu si bismut care creeau un aspect mai alb al
tenului. Acest lucru a dus la o epidemie de intoxicatii cronice cu metale grele, ducand la pierderea
dintilor.

Printre primele lucruri cu privire a aspect pe care oamenii le observa sunt: fata, greutatea si
inaltimea corporala, proportiie, aspectul tenului si dantura. Fata, in schimb este cea mai proeminenta si
reprezentativa parte a corpului, fiind structura principala de integrare sociala in ceea ce priveste
aspectul.

1
Utiu Denisa-Lorena, an 5 grupa 4

Exista un bias social cu privire la frumusete, cum ca ,,ce e frumos e bun”, oamenii avand
tendinta involuntara sa perceapa persoanele atragatoare ca fiind mai bune, mai competente, mai
prietenoase. Cu toate acestea, nu s-a ajuns la un consens general cu privire la ce inseamna frumusetea,
aceasta fiind vast diferita de la o cultura la cealalta, insa unele aspecte sunt in mod cert asociate cu
frumusetea, dupa cum urmeaza in continuare.

ESTETICA FACIALA
Estetica faciala a indivizilor afecteaza o mare parte din demersul actiunilor sociale pe care
acesta le intreprinde, de la alegerea partenerilor de viata si a prietenilor la decizia cu privire la cine va fi
si cine nu va fi angajat dupa un interviu, la felul in care ne purtam cu persoanele care au un aspect
facial mai distinct.

Caracteristicile faciale care afecteaza estetica si atractivitatea faciala sunt: simetria, proportia
etajelor faciale, aspecte sexual dimorfice, abaterea fata de trasaturile standard , culoarea si textura
pielii.

1. Simetria

Simetria este definita ca o corespondenta in dimensiune, forma si aranjament ale structurilor

faciale, de o parte si de cealalta a liniei medio-sagitale.

Simetria reprezinta un factor important al atractivitatii faciale, desi un anumit grad de asimetrie
este normal si, mai mult, e considerat mai atractiv decat o fata perfect simetrica. Explicatia poate fi
urmatoarea: indivizii care reusesc sa mentina o dezvoltare morfologica stabila sub actiunea factorilor
de mediu poate sugera o abilitate genetica superioara.

Mai evident de atat este faptul ca o simetrie faciala in limite naturale sugereaza absenta unor
procese patologice care ar crea asimetrii faciale: procese tumorale, abcese, chiste, paralizii zii faciale,

2
Utiu Denisa-Lorena, an 5 grupa 4

traumatisme, boli congenitale sau genetice, dizarmonii dento

faciale cu deviere mandibulara transversala.

Simetria la nivel dentar

Pe cat este de importanta simetria faciala per ansamblu, pe atat

este de importanta si simetria dento-maxilara, intrucat
zambetul joaca un rol vital in estetica faciala.

Elementele de simetrie dentara se refera la: dimensiune, forma,

culoare, nivelurile zeniturilor, inclinarea marginii incizale,
lungimea dentara, convexitati. Aceste aspecte sunt importante
in special la nivelul incisivilor centrali.

Simetria este importanta si la nivel gingival, estetica gingivala fiind extrem de importanta intr-un
suras armonios. Aceasta simetrie gingivala se refera la absenta inflamatiei, care va determina un aspect
asimetric aproape mereu, nivelurile zeniturilor dentare, aspectul papilelor.

Nu in ultimul rand, ocluzia joca un rol important in simetria faciala, majoritatea dizarmoniilor
dentare si dento-maxilare creeaza asimetrii prin inghesuiri dentare si asimetrii faciale prin diferite
defecte scheletale in sens transversal.

2. Proportionalitatea etajelor fetei

Etajele fetei, delimitate de puncte antropometrice de la nivelul liniei medio-sagitale, ar trebui sa fie
aproximativ egale.

Cele 3 etaje ale fetei sunt: etajul superior (Trichion-Glabella), etajul mijlociu (Glabella-Subnasale) si
etajul inferior (Subnasale-Gnation).

3. Abaterea fata de trasaturile standard

Acest aspect se refera la setul de trasaturi faciale pe care o persoana le are si care seamana cu
restul trasaturilor din populatia respectiva. Cu alte cuvinte, cu cat o persoana are trasaturi mai extreme
si mai neconventionale, cu atat va fi perceputa mai putin atractiva.

Acest lucru insa, este valabil tot mai putin, intrucat in ultimii ani, datorita social media si
diversificarii fetelor pe care le vedem in fiecare zi pe aceste platforme, trasaturile mai deosebite devin
tot mai apreciate. Industria modeling-ului, in ultimul deceniu, a promovat tot mai mult trasaturile
neconventionale, extreme, distincte.
(a) Imagine compusa din alte 3
imagini
(b) Aceeasi imagine compusa doar
din texturile altor 9 imagini
3
(c) Imagine compusa din
contururile, culorile si texturile
altor 9 imagini
Utiu Denisa-Lorena, an 5 grupa 4

4. Dimorfism sexual

Trasaturile mature in indivizii adulti reflecta masculinizarea/feminizarea prin dezvoltarea

caracterelor sexuale secundare in perioada pubertatii.

Astfel, sub actiunea hormonilor sexuali, respectiv estrogeni si testosteron, fiecare sex dezvolta
in perioada pubertatii trasaturi specifice. Barbatii dezvolta o mandibula mai proeminenta cu unghiuri
mandibulare exprimate, muschi faciali mai evidenti, arcada supraorbitara mai pronuntata, nasul mai
proeminent, par facial. Femeile dezvolta trasaturi mai ,,rotunjite”, cu tesut adipos subcutanat mai
pronuntat, buze mai groase, unghiuri osoase mai putin pronuntate.

S-a dovedit faptul ca concordanta sexului cu trasaturile caracteristice, adica femei cu trasaturi
feminine si barbati cu trasaturi masculine, reprezinta idealul.

Dimorfism sexual la nivel dentar

Exista diferente intre trasaturile sexuale si la nivel dentar.

Astfel, barbatii tind sa aibe arcadele dentare mai mari, in concordanta cu dimensiunea
scheletica, dimensiunea coroanelor dentare mai mare, forma mai rectangulara a incisivilor centrali cu
unghiurile dintre suprafetele dentare mai pronuntate.

Femeile au arcadele dentare mai mici, dimensiunea coronara mai mica, forma incisivilor
centrali mai ovoidala si unghiurile dintre suprafete mai rotunjite.

ESTETICA DENTARA

Teorii cu privire la forma dentara ideala

Toate aceste teorii se refera la forma incisivilor centrali maxilari, acestia avand cel mai mare
impact asupra esteticii zambetului.

1. Corelatia dintre forma fetei si forma dentara

In 1887, s-a propus teoria temperamentala, cum ca forma dentara corespunde stereotipului
temperamental al indivizilor, teorie care a fost contestata mai apoi.

Williams (Facial Aesthetics: Concepts & Clinical Diagnosis, capitol 22) a propus teoria geometrica,
cum ca forma incisivilor centrali corespunde formei fetei din norma frontala, astfel o forma alungita a
fetei corespunde unei forme rectangulare dentare si o forma ovalara a fetei corespunde unei forme
dentare ovalare.

4
Utiu Denisa-Lorena, an 5 grupa 4

2. Corelatia dintre latimea bizigomatica a fetei si dimensiunea mezio-distala a incisivilor centrali

Teoria geometrica a dus la dezvoltarea acestei noi teorii, cum ca raportul dintre latimea faciala
bizigomatica este in raport de 1:16 cu dimensiunea mezio-distala a incisivilor centrali maxilari.

3. Teoria sexului, varstei si

personalitatii (SAP: sex, age, personality
theory)

Aceasta teorie ia in vedere atat

forma incisivilor centrali maxilari cat
si forma caninilor.

Sex: forma feminina a dintilor

presupune o forma curbiliniara fara linii
si unghiuri pronuntate, pe cand forma
masculina presupune o unghiuri si linii mai
pronuntate, deci o forma mai apropiata
de cea rectangulara.

5
Utiu Denisa-Lorena, an 5 grupa 4

In realitate, majoritatea populatiei nu se incardreaza perfect in formele dentare standar, ci se

afla undeva intre, au forme hibride.

Varsta: cu cat varsta este mai inaintata, cu atat inaltimea coronara este mai mica si forma
marginii incizale este mai dreapta, datorita uzurii dentare fiziologice care vine odata cu inaintarea in
varsta.

Limitele acestei teorii vizeaza cazurile in care tinerii prezinta uzuri dentare accentuate datorita
unor procese patologice precum bruxism, interpunere a obiectelor intre arcade, onicofagie, sau adul

Personalitatea: indivizii mai extrovertiti prezinta o expunere a incisivilor mai mare si o culoare
dentara mai alba, insa aceasta teorie nu este una bazata pe dovezi stiintifice.

Toate aceste teorii mai mult indruma clinicianul spre a alege o forma armonioasa in restaurarile
estetice, nu corespund neaparat cu aspectul natural innascut al dintilor pacientului.

Dimensiunea dentara

Dimensiunea dentara este determinata genetic si exista 3 elemente pe care le urmarim:

dimensiunea mezio-distala (medie: 8-9 mm la nivelul incisivilor centrali maxilari) , dimensiunea cervico-
incizala (medie: 10-11 mm la nivelul incisivilor centrali maxilari) si raportul dintre acestea.

Proprietatile optice ale culorii creeaza, de asemenea, iluzii optice cu privire la dimensiune.

Raportul dintre latime si inaltime a fost dovedit a fi mai important decat cele 2 componente
analizate individual. Media acestui raport este de 0.75-0.80 . Un raport mai mic decat 0.6 va determina
perceptia unei coroane dentare inalte si inguste iar un raport mai mare de 0.80 determina o coroana
mai lata.

6
Utiu Denisa-Lorena, an 5 grupa 4

Proprietatile optice creeaza iluzia de

coroane dentare mai mari sau mai mici, astfel
o culoare mai saturata si mai deschisa va creea
iluzia de coroana mai mare si mai
proeminenta.

In concluzie, consider ca impactul social si psihologic al esteticii dento-faciale este unul

important, care dicteaza imaginea noastra in societate, de la lucruri mai banale precum felul in care
suntem tratati de straini la lucruri cu rasunet mai important cum ar fi sansele noastre la angajare,
posibilitatea de a gasi un partener de viata si felul in care suntem tratati de institutii de autoritate. In
ultimul deceniu, datorita diversificarii tipurilor de fete pe care le vedem in media, oamenii au inceput
sa devina mai perceptivi asupra unor aspecte mai ciudate si neconventionale, ceea ce, din punctul meu
de vedere, este ceva benefic

BIBLIOGRAFIE

1. Farhad B. Naini. Facial Aesthetics: Concepts And Clinical Diagnosis. 2011

2. D. Dudea. Notiuni de examinare in estetica dento-faciala. Ed Grinta, 2010.
3. Seiler R, Galassi FM, Rühli F, Eppenberger P. Aesthetic dentistry in the 18 th century: when beauty
counted more than health. Ann Dent Oral Disord. 2018;1(1):109.
4. Little AC, Jones BC, DeBruine LM. Facial attractiveness: evolutionary based research. Philos Trans
R Soc Lond B Biol Sci. 2011;366(1571):1638-1659. doi:10.1098/rstb.2010.0404
5. American Dental Association: Dental History
6. Peter Ward. The Clean Body: A Modern History. 2019