ANOMALII

PRIMARE EVOLUTIVE
 Caracteristici:
 Dintii erupt normal
 Sunt evidente la scurt timp dupa eruptie
 Afecteza toate grupele dentare , ambele dentitii
 Au drept cauza transmiterea genetica in faza de
histodiferenterentire( perturbarea activitatii
ameloblastului, ce sintetizeaza smaltu lsi/sau a
odontoblastului, ce sintetizeaza dentina)
 Anomalia poate interesa: smaltul,dentina si cementul(f
rar),fiecare individual sau simultan
 Displazia dentinara
 Afectiune rara
 Cauza ei este genetica de tipul autozomal dominant
 Dentina afectata are caracter atipic
 Dintii cu transluciditate specifica de culoarea
chihlimbarului
 Coroane si radacini scurte si groase
 Dintii pot fii usor “strangulati”la colet avand forma de
lalea
 Displazia dentinara
 Caracteristica principala : slaba legatura dintre smalt si
dentina
 Smaltul desi normal se decojeste dentina ramanand
descoperita care se va pigmenta datorita pigmentilor
bucali si se va abraza in timpul masticatiei
 Camera pulpara se retrage prin depuneri e dentina
secundara de proasta calitate care se depune si la nivelul
canalelor radiculare.
 Tratamentul endodontic este aproape imposibil
 Forme clinice:
 Tipul Schields I (tipul radicular): intereseaza ambele dentitii;
radacini scurte,conice iar canelele radiculare sunt obliterate de
depuneri de dentina atipica cu aspect de benzi orizontale
prizand intre ele si resturi pulpare;apar afectiuni
inflam.periaplicale
 Tipul Schields II(tipul coronar,dentina opalescenta ereditara
Cap de pont):aspect coronar diferit la dentitii(la DT culoare
gri-opaescenta,la DD culoare nemodificata),camera puplara
larga,obliterata de dentina atipica,nu apar leziuni periapicala
 Tipul Scields III-dentina ereditara opalescenta izolata Brandy-
Wine(camera pulpara voluminoasa coronar si radicular=dinti
scoica)
 Principii de tratament
 Pentru tipul I si II: pacintii sa fie adusi cat mai devreme
; ideal se cere acoperirea cu microproteze de invelis pana
la instalarea uzurii dentare(daca s-a instalat uzura se face
supraprotezarea);de principiu de pastrat dintii
compromisi pentru pastrarea inaltimii osului alveolar

 Pentru tipul III-Brandy-Wien(foarma rara)dat fiind

faptul ca dentina este subtire si imperfect conformata
exista posibilitatea sa se realizeze radip o comunicare
intre cav.buc.si camera pulpara=>complicatii periapicale
Dentinogeneza imperfecta
tip I
Aspect rx
 Amelogeneza imperfecta
 3 forme clinice:hipoplazica(are ca defect formarea
imperfecta a matricei organice ,mineralizarea este
normala)

 hipocalcifianta/hipomineralizanta(se
datoreaza afectarii min.smaltului)

 hipomatura(se datorezza tulb.maturarii

smaltului,defect ce apare la finalul maturarii smaltului)
 Forma hipoplazica
 Rar intalnita

 Se caracterizeaza prin reducerea matricei smaltului care

este insa normal mineralizata

 Prezinta 5 forme:forma de amelogeneza hipoplazica cu S

sub.si neted/cu S subtire si rugos/cu S cu
geode/localizata/rugoasa
 Forma de
amelo.hipoplazica cu S
subtire
 Smalt subtire si neted
si neted
 Matrice bine mineralizata

 Dintii mici cu spatieri

 Smaltul este lucios si transpare facand vizibila dentina

care ajunge pana la culoarea cafenie-”dintii cafenii”

 Se observa la exam.rx: calcificari intrapulpare

 Forma de
amelo.hipoplazica cu S
sub.si
 Dintii mici ca dimensiune
rugos
 Pe suprafata smaltului exista mici rugozitati

 Dintii modificati de culoare –datorita rugozitatiilor pe

care se grefeaza colaratii extrinseci

 Smalt subtire->hipersensibilitate
 Forma cu geode(fosete)
 Pe suprafata smaltului sunt dispuse geode,cu dimensiune
variabila

 Culoare normala a smaltului

 In DT smaltul are aspect neted

 Forma de amelogeneza
imp.localizata
 Defect de structura-la morarii temp.si ICSUP.
Permanenti

 Prezinta smalt hipoplazic sub forma de geode,santuri

orizontale in 1/3 medie a dintilor afectatii

 Defectul ameloblastlui intervine pana la 1 an jumatate

 Forma de
amelo.imperfecta rugoasa
 Apare la ambele dentitii

 Aspect cilinic difert la sexul masculin-smalt subtire si

granulat rugos iar la sexul feminin smalt sub dforma de
benzi verticale hipoplazice ce alterneaza cu benzi de
smalt sanatos
 Amelo.imperf.forma
hipocalcificata
 Astectul smaltului la toate formele intereaza toate
grupele dentare, afectand atat DT cat si DD

 Dintii rezistenti la carie,culoarea galben-brun cu tenta

cenusie ,smaltu incepe sa se desprinda de pe suprafetele
unde se exercita masticatia

 Rx smalt mancat de molii-opacitatii alternand cu

radiotransparente

 Dintii cu aspect inestetic

 Forma hipomatura
 Este afectata maturarea smaltului

 Smaltul este rugos cu zone albicioase si cretoase,se

desprinde de pe dentina mai usor

 Se mai numeste “dinte acoprit de zapada”

 Tratament profilactic(periaje profisionale,fluorizari

locale)

 curativ-coroane de invelis metalice

 Principii generale de
tratament
 Combaterea functiilor defectuase

 Pt.zona frontala –microproteze de invelis,fatetari

Forma hipocalcifiată
Formă hipoplazică
Forma hipomineralizată
Formă hipomatură
 Anomaliile de structura
ale cementului
 Foarte rare,se intalnesc in anomalii genetice

 Se descriu in :hipofosfatezie(are 4 forme clinice:un tip

congenital,un tip infantil precoce,un tip cu debut in
copilarie,un tip cu debut la adult;primele 2 tipuri
grave,cementul fie nu se dezv.fie e anormal);displazie
cleido-cranioana(dintii nu au capacitatra sa
erupa);epidermoliza buloasa distrofica(cement
acelular,slab calcificat)
Odontodisplazia regionala
 Intereaza toate structurile dure dentare
 Dintii rezultati au structurile dure subtiri,pot prezenta defecte
tip hipoplazic
 Pot prezenta modificari de culoare(ganben,galben-brun).
 Dintii vor fi atacati de carii si apar complicatii pulpare-pe rx se
vad contururi radioopace foarte reduse(aspect de dinti-
fantoma)
 Mai afectati sunt frontalii max.,mai frecvent arata ca sexul F
este mai afectat.
 Nu este cunoscuta etiologia.
 Anomalii primare
cicatriciale
 Sunt:de numar

 de forma

 de dimensiune

 de structura

 complexe
 Anomalii de numar
 In functie de perturbarea in minus sau in exces a
procesului de proliferare se vb despre un numar mai mic
sau mai mare de dintii

 Avem:hipodentii si hiperdontii
 Cauze:
 Generale (intereseaza dinti simetrici si omologi;
intereseaza toti dinti care se dezv.in aceasi perioada de
timp si cand a intervenit fac.perturbator ;pot intresa toate
structurile dentare ori fiecare in parte ,ori simultan;ca
factori etilogici pot interveni
:intrauterin,prenatal,neonatal,in copilarie)

 locale
 Fact.etio.ce intervin
intrauterin:
 Afect.virale a mamei

 Tetraciclina

 Exces de fluor

 Alcool,tutun,droguri

 Alergii

 intoxicatii
 Fact. etio.prenatali
 Tratament in timpul nasterii->lez.cicatriciale la DT
 Fact.etio.ce intervin
neonatal
 Rahitism

 Stari febrile

 Tulb.gastrointestinale

 Determina leziuni distrofice pe DT si pe DD in formare

 Fact.etio.ce intervin in
copilarie
 Febre eruptive

 Hipocalcemii

 Rahitism

 Insufcenta de parathormon
 Fact.etio.ce intervin in
copilarie
 Daca aceste afectiuni apar in primul an de viata imediat
in primul an de viata imediat dupa nastere
afecteaza:IC,M1,Varful cuspidului C

 Daca aceste afectiuni apar post natal:-1-1,5 ani-afecteaza

PM1;2-2,5 afecteaza PM2
 Hipodontiile:
 Sunt intalnite sub numerase denumiri:anodontie(absenta
totala a dintelui),agenezie(absenta formarii mugurelui
dentar),hipodontia(dinti in numar mai
redus),oligodentia(numar mai mic de dinti cu
modificarii ale coroanei si/sau a radacinei si eruptie
intarziata)

 Poate fii totala(intanita in displazia ectodermala) sau

partiala(cel mai interesati sunt:M3,PM2,ILS,C+M1-
rar;poate fii simetrica,asimetrica,incrutisata)
 Cauzele hipodontiei
 Factori genetici(sindromul down,incontinenta
pigmenti),factori de mediu

 Tendinta de a reduce pe cale filogenetica a nr.de dintii

 Actiunea unui factor de mediu(pe cale generala)-

radiotrapie,citostatice

 In cazul despicaturilor labio-maxilo-palatine

 Tot ce intervine asupra elem.implicate in producerea

lamei dentare
 Hipodontia
 Clinic:in DD se observa persistenta DT peste varsta
normala

 Dg.pozitiv:absenta dintelui pe arcada

 Dg.diferential:cu pseudodontia(dintele lipseste de pe

arcada dar exista in grosimea osului,vazut rx)si
anodontia falsa(dintele lipseste,nu exista rx,dar din
anamneza dintele a existat)
Anodontie de 46,prezenta
lui 85
 Hipodontie severa-
incontinenta pigmenti
Despicatura
 Dinti supranumerali
 Dpdv clinic pot semana cu dintii din seria normala,ca
forma si dim.=dinti suplimentari iar in cazul in care
aspectul lor nu seamana cu cei din seria normala =dinti
supranumerari

 Pot sa aiba pozitie inversata(marginea incizala orientata

altfel)=dinti anastrofici

 Sunt mai intaniti decat anodontiiile

PM-supranumeral
Incisiv temporar superior
 Zone de predilectie la DD
 Frontala-meziodens

 molara(in functie de topografie):distomolari(cand

poz.dintelui supranumerar este
posteriora);paramolari(poz.vestibulara sau orala fata de
molari)

 Premolara-se dubleaza PM2(in special cel inf.)

 Meziodens
 Poate fi unic,plasat intre cei 2 IC sau bilateral

 Poate fi in poz.normala sau pozitie inversata(anastofica)

 Ca forma:conici sau tuberculara,mai mici,radacina

scurta

 Poate bloca/devia eruptia dintilor din seria

normala:poate bloca traseul eruptiv

 Poate perturba rel.ocluzale,determinand tulburari

ocluzale
 meziodens
Imag.in cav.buc. Imag.rx
 Tratament
 Variaza in functie de momentul venirii la medic

 In DT nu este neaparat sa se intevina asupra lor

 In DD –se pune problema extragerii

 Dintii care nu au erupt-descoriti pe cale chirurgicala si

extrasi

 In zona laterala sehotareste ce dinte se extrage

 Anomalii de forma
1. Geminarea

2. Fuziunea

3. Concrescenta

4. Dilacerarea

5. Dens in dente(dinte invaginat)

6. Dens evaginatus(dinte evaginat)

7. Taurodontia

8. Kinodontia

9. Radacini supranumerale
 Geminarea
 Anomalie de forma, este afectata doar coroana

 Este rezultatul tendintei de scindare a unui mugure

dentar astfel incat dintr-un singur mugure sa existe
tendinta de aparitie a 2 sau mai multi dinti

 Scindarea poate fi completa(dpdv clinic existanta a2

coroane iar dvdv rx existenta unei singure
radacini);incompleta(tendinta de despicare)

 Mai frecvent in DT ,zona mai afectata-zona frontala

Dinte geminat
 Tratament
 Refacea cu compozit

 Remodelare coronara cand exista o dezvoltare suficenta

a radacinii

 Inghesiure->extractie+tratament ortodontic
 Fuziunea
 Reprezinta tendinta de alipire a 2sau mai multi muguri
invecinati atfel incat sa rezulte o singura coroana dentara

 Alipirea :completa(din 2 mug.apare un dinte),partiala(se

pot distinge 2 radacini)

 Cel mai des apare la DT,in zona frontala

 Tratament:se tine cont de varsta si depinde de aspctul

clinic
 Congrescenta
 Anomalie ce apare dupa formarea cementului dentar

 Clic nu apare nicio modificare dar rx radacinile apar

unite intre ele

 Apare mai des in zona molara

 Capata semnificatie in cazul extractiei

 Dilacerea (angularea)
 Poate fi radiculara,coronara sau corono-radiculara

 Poate aparea in cazul dintilor cu incongruenta

 Angularea coronara poate sa se produca la diferite niveluri ce

depind de varsta dentara la care a actionat factorul perturbator

 Indusa de regula de un factor local ce intervine in perioada

formarii dintelui respectiv(dilacerarea coronara este det.de un
traumatism al DT,dilacerarea radiculara se datoreaza
interventiei unui agent traumatic pe dintele in cauza)
 Dintele invaginat

 Este rezultatul invaginarii unei portiuni din epiteliul

adamantin intern

 2tipuri:tipul coronar(mai frecvent la ILS,La DD)

 tipul radicular

 Se descopera intamplator rx(rx se vede peste

radiotransparenta camerei pulpare se proiecteaza o
radioopacitate a acestei strc.dure dentare
Dinte invaginat
Dinte invaginat rx
 Dintele evaginat
 Este rezultatul evaginarii unei portiuni din epitelul adamantin
intern catre reticulul stelat(pipla smaltului)
 Aparitia pe suprafata coronara a unei formatini gen tubercul
care deformeaza forma normala a dintelui
 Dvdv al freventei:mai frecvent la DD,la nivel PM,la sexul
masculin
 Poate fii singulara sau bilaterala
 Dvdv clinic se constata in zona laterala a unei proeminente pe
sup.ocluzala,putand fii localizata fie la niv.crestei ocluzale ,fie
intercuspidian
 Tratament:
 Se verifica interferentele relatilor ocluzale(daca interfera
se fac slefuiri selective,urmate de fluorizari intre sedinte)

 Diagnostic:exam.rx radioopacitate in afaea conturului

coronar si o radiotransparewnta ce “sparge”conturul
camerei pulpare
Dinte evaginat
 Talon cusp
 Varianta de dinte evaginat cu localizare frontala

 Consta intr-o proeminenta pe suprafaa coronaa a dintilor

frontali mai frecvent intalnita pe sup.orala a DD,la
nivelul ILS sau ICS

 Rx:radioopacitate care se suprapune peste

radioopacitatra existenta

 Poate determina:tulb.fizionomice,ocluzale,fonetice si
disconfort la niv.limbii
 Tratament
 In functie de dim.-slefuiri selective si aplicare de
prep.fluorizate

 Eventual sigilare

 Daca apar tulb.ocluzare-slefuire

 Daca da complicatii pulpare-pulpotomie/pulpectomie

Talon cups
 Taurodontia
 Reprezinta rezultatul plierii la un alt nivel decat in mod
normal a tecii Hertwig

 Dpdv clinic:Cam .pulpara voluminoase,cu podea plasata

mai apical si radacini mai scurte

 Este intalnita mai des la dintii laterali,mai frcvent la DD,

 Poate aparea si in cazul unor sindrome

genetice(s.kleinefelter)
Rx taurodontie
 kinodontia
 Morfologia molarilor seamana cu cea canina

 Mai frecventa la DT

 Absenta trunchiului comun radicular,radacinile se

descprind direct din baza coroanei
 Perlele de smalt
 Se dezvolta spre JSD

 Imediat sub mg.gingivala,putand fii confundata cu tartru

dentar si pune dificultati la detratraje
 Anomalii de structura
 Sunt cele mai frecvente
 In cazul in care intervin factorii de mediu este perturbata
perioada in care se depun matricile organice ale str.dure
dentare si/sau demineralizarea acestor matrici
 Avem 2 situatii:sit.1rezultatul va fi aparitia unui defect
de tip hipoplazic(reducerea str.cu grosime mai mica,dar
mineralizate corespunzator);sit.2(perturb.procesului de
mineralizare=>defecte tip
hipomin./hipocalcificare=str.dure au grosime normala
dar min.este defectuasa)
 Anomalii de structura ale
smatului
 Hipomineralizat-unde matricea este in regula dar
mineralizarea este defectuasa;suprafata de smalt neteda
cu pete alb-cretoase necavitare

 Hipoplazie-apare lispsa de substanta,conturul dintelui e

afectat,pe suprafata apar geode,santuri
Smalt hipoplazic
Smalt hipomineralizat
 Anomalii de culoare
 Anomalii de culoare datorita modificarilor aparute in
timpul producerii str.dure dent.,a actiunii defectuoase a
celulei formatoare:dentinogenezele imperfecte,fluoroza
endemica)

 Anomalii de culoare datorita act.unor agenti coloranti

asupra str.dure in formare(agenti coloranti:-pigmenti
sangvini,unele medicamente,in cazul cardiopatiilor
congenitale)
 Floroza endemica:
 Intereaza dinti simetrici,omologi si se vor intalni la dintii
ce se formeaza in perioada ingestiei de apa potabila cu
fluor mult.
 Nu toti dintii sunt afectati in aceasi maura,cei mai
afectati:PM,M2,C,I,M1
 DT mai putin afectati pt.ca isi incep formarea v.iu iar
prin placenta trece F dar nu stie in ce concentratie
 Hipoplazia indusa de fluoroza-aspect de dinte corodat cu
smalt”mancat de molii”
 Indicele Dean
 0-dinte normal
 0,5-fluoroza chestonabila
 1-fluoroza foarte usoara(apar zone de smalt mici opace)
 2-fluoroza usoara(apar zone alb-opace,nu depasesc 50%
din suprafata dinteltui)
 3-fluoroza moderata(apar pete albe ce se coloreaza in
brun,aspect de dinte patat)
 4fluoroza severa(apar defecte hipoplazice,dinte corodat)
 Legat de % de fluor:
 Pana la 1,5 ppm Fin apa,nu apar modificari

 Cand F creste,aar zone de hipomin.

 Cand F junge la 6 ppm apar zone brune si zone opace

 Peste 6 ppm,leziuni microscopice de hipoplazie

 Peste 7 apar defecte hipoplazice

 Tratament:
 Variaza in functie de gravitatea aspectului clinic

 In forme usoare nu e nevoie de tratament sau fluorizari

locale pt.rezistenta

 Daca defectele sunt mari se fac fatetari

 In caz de fluoroza grava se fac microproteze de nvelis

sau tratament de albire vitala dar in acest caz
modificarea de culoare reapare
 Aspecte
 Leziunile au caracter simetric

 Leziunile sunt evidente la eruptie

 Apar opacitati-zone de hipomin. De diferite indinderi si

dimesiuni
Fluoroza moderata
 Modif.de culoare induse
de coloranti
 De pig.sangvini in incompatibilitate de rh

 In eritroblastoza fetala-capata nuante verzui sau

combinatii de albastru-verzui

 Atrezia cailor biliare-la DT sunt galbeni-verzui(daca se

corecteaza defectul dintii devin normali)
Eritroblastoza fetala
 Modificari de culoare
induse de tetracicline
 Modif.endigene de culoare ca urmare fixarii tetraciclinei
in perioadei de formare.prin fixare la nivelul dentinei

 Nuante de galben pana la brun si de gri la negru

 Tetraciclina trece prin placenta=>poate exista si pe DT

 Modificari mai usoare sunt determina de

doxiclina,clortetraciclina,oxitetraciclina

 Modificari severe:tetraciclina hidroclorica

Modificare data de
tetraciclină
 Modificari de culoare
exogene(discromii)
 Apar pe suprafata dentara dupa incheierea procesului de
form.dentara

 Sunt consecinta unor depuneri pe suprafata a diferite culori

 Se indeparteaza prin periaj

 Factori incriminati :bacterii cromogene,alimente,suplimente

de Fe,ceaiuri

 Mai multe tipuri de coloratii:bruna,neagra,verde,portocalie

 Coloratii:
 Bruna:mai frecvent la DT,la sexul femin,se intinde de obicei
pe suprafata dintelui din vecinatarea gl.salivare,se intalneste si
in cav.bucale cu o igena buna,culoarea poate fi data de sulfatul
feros si intr.o proportie de microorganismele cromogene
 neagra:la niv.coletului dintilor,se indepartreaza usor,are
tendinta de refacere
 Verde:localizare –pe supratafa vestib.a dintiilor frontali sup.in
1/3 cervical ,dusa pe seama unor microorganisme
fluorescente din grupa penicilinum sau aspergillus-descrisa la
bolnavi cu tuberculoza si la respiratori orali,mai frecvent la
baieti
 Colarati:
 Portocalie:rara,apare pe suprafetele V si O ale dintilor
anteriori

 Tratament :periaj profesional,detartraj cu

ultrasunete,airflow
Coloratie portocalie
Coloaratie neagra
 Anomaliile secundare
 Intereseaza DT,DD
 Apar in cavitatea bucala dupa un timp
 Reprezinta tipare atipice de carie,carii evolutive
 Deosebirea dintre distrofiile secundare si caria de biberon ,este
acea ca ,nu se cunoaste cuaza care a determinat aparitia
cariei(cauza ideopatica,se det.din anamneza)
 In DD avem sindromul Dubreuille-carii pe suprafete netede
cu evolutie rapida in sup.si profumzime. Debut in jurul vartei
de 8-9 ani
 Caria circulara a
frontalilor sup.
 Caracteristice :debut la 2-3 ani,pe strucuri complet
normale in momentul eruptiei,urmată de distrugerea
rapida astfel incat la 4-5 ani raman doar resturi
radiculare.

 Daca nu se trateaza poate evolua si la restul

dintilor,cuprinzand toti dintii.

 Tratament este greoi->extiprarii,extracti.

 Sindromul dentar
Dubreuil
 Localizare selectivă la niv.frontalilor superiori

 Debut timpuriu,8-9 ani.

 Caracterizat prin aparitia unor mici leziuni V care se

extind rapid in profunzime si suprafata

 Netratat duce la piederea partii coonare

 Se poate exitinde si la alte grupe dentare.