GENETICA UMANĂ

ŞI
IMPORTANŢA EI
ÎN
MEDICINA MODERNĂ

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE

GENETICĂ MEDICALĂ
Bibliografie
 GENETICA

EREDITATE + VARIABILITATE

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 3

GENETICĂ MEDICALĂ
 EREDITATE GENETICA VARIABILITATE

RECOMBINARE MIGRAŢII
ADN GENETICĂ

STOCARE Recombinare
genice
intracromosomică
EXPRIMARE Meioză
Recombinare cromosomice
intercromosomică MUTAŢII
Transcripţie ARNm
Codon (nucleu) Recombinare
Fecundare genomice
genomică

Translaţie mitocondriale
Peptid
(ribosomi)

TRANSMITERE

REPLICAREA ADN (semiconservativ)

Mitoza Transmiterea informaţiei în

(celule somatice) succesiunea generaţiilor celulare

DIVIZIUNEA Ovare Ovule

Fecundare
CELULEI
Meioza Transmiterea informaţiei în succesiunea
Zigot generaţiilor de organisme
(celule germinale)
Testiculi Spermatozoizi

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 4

GENETICĂ MEDICALĂ
 GENETICA  ŞTIINŢA EREDITĂŢII ŞI VARIABILITĂŢII

EREDITATEA
 proprietatea unui individ de a transmite la urmaşi
caracterele personale precum şi cele ale speciei sale.
 Se transmit informaţiile pentru realizarea caracterelor.
 Ereditatea = proces informaţional care presupune
stocarea, expresia şi transmiterea informaţiei necesare
pentru realizarea caracterelor unui individ.
 Ereditatea este o FUNCŢIE.

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 5

GENETICĂ MEDICALĂ
 GENETICA  ŞTIINŢA EREDITĂŢII ŞI VARIABILITĂŢII

Substratul molecular al eredităţii:

acidul deoxi-ribonucleic (ADN)

3 funcţii majore.

 deţine informaţia ereditară .

 exprimă informaţia ereditară .
 transmite informaţia ereditară .
UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 6
GENETICĂ MEDICALĂ
 GENETICA  ŞTIINŢA EREDITĂŢII ŞI VARIABILITĂŢII

ADN deţine informaţia ereditară

macropolimer bicatenar de nucleotide
Informaţie codificată - unitate de cod:
CODON (3 nucleotide învecinate) ↔
AMINOACID
GENOM = totalitatea informaţiei din ADN.
GENA = unitatea de informaţie ereditară
"o genă  un caracter "
MUTAŢIE (modificare a structurii genice) 
variantă genică normală sau anormală.
Mutaţiile = cauze majore de boală sau
predispoziţie la boală 7
 GENETICA  ŞTIINŢA EREDITĂŢII ŞI VARIABILITĂŢII

ADN deţine informaţia ereditară

ADN + proteine → cromosomi (= fibre de
cromatină)
cromosomi – substratul morfologic al
eredităţii;
 în celulele somatice → 46 de cromosomi
(2n= număr diploid) - GENOTIP;
 în celulele sexuale → 23 de cromosomi
(n= număr haploid) - GENOM.
cromosom = succesiune caracteristică de gene
UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 8
GENETICĂ MEDICALĂ
9
 GENETICA  ŞTIINŢA EREDITĂŢII ŞI VARIABILITĂŢII

ADN exprimă informaţia ereditară

Transcripţie + Translaţie

Transcripţie - copierea informaţiei

genetice corespunzătoare unei gene →
moleculă de ARNm (mesager):

Translaţie – decodificarea informaţiei

genetice dintr-o moleculă de ARNm →
secvenţă peptidică
UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 10
GENETICĂ MEDICALĂ
11
 A.CONŢINUTUL GENETICII UMANE
GENETICA  ŞTIINŢA EREDITĂŢII ŞI VARIABILITĂŢII

ADN transmite informaţia ereditară

Replicarea ADN + diviziunea celulei
Replicarea ADN - autocopierea informaţiei
genetice a tuturor moleculelor de ADN →
dublarea cantităţii de ADN
Diviziunea celulei – procesul de împărţire
a materialului genetic cu formarea a două
celule fiice
Mitoza – celule somatice – transmitere fără modificări;
Meioza – celule germinale – transmitere cu modificări +
fecundare
12
REPLICAREA ADN DIVIZIUNEA CELULEI

13
 TRANSMITEREA
INFORMAŢIEI
GENETICE

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE GENETICĂ MEDICALĂ

 EREDITATE GENETICA VARIABILITATE

RECOMBINARE MIGRAŢII
ADN GENETICĂ

STOCARE Recombinare
genice
intracromosomică
EXPRIMARE Meioză
Recombinare cromosomice
intercromosomică MUTAŢII
Transcripţie ARNm
Codon (nucleu) Recombinare
Fecundare genomice
genomică

Translaţie mitocondriale
Peptid
(ribosomi)

TRANSMITERE

REPLICAREA ADN (semiconservativ)

Mitoza Transmiterea informaţiei în

(celule somatice) succesiunea generaţiilor celulare

DIVIZIUNEA Ovare Ovule

Fecundare
CELULEI
Meioza Transmiterea informaţiei în succesiunea
Zigot generaţiilor de organisme
(celule germinale)
Testiculi Spermatozoizi

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 15

GENETICĂ MEDICALĂ
 GENETICA  ŞTIINŢA EREDITĂŢII ŞI VARIABILITĂŢII

VARIABILITATEA
 fenomenele care produc diferenţele
genetice dintre indivizii unei populaţii,
precum şi între populaţii diferite .
 3 surse de variabilitate:
 Recombinările genetice – fenomene normale în
meioză şi fecundare.
 Mutaţiile genetice – fenomene anormale în cursul
replicării ADN, diviziunilor celulare şi fecundării;
 Migraţiile populaţionale

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 16

GENETICĂ MEDICALĂ
 Mutaţiile

Mutaţiile:
modificări
în secvenţa  Nenaturale
sau aranjarea (accidentale)
nucleotidelor (secvenţelor)  Permanente
din ADN  Ereditare

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 17

GENETICĂ MEDICALĂ
 Clasificarea mutaţiilor
 Mărimea materialului genetic:  Cauză:
 M. genice
(10-6/locus)
 M. cromozomiale
(anom. structură)
(10-6/diviz. cel)
 M. genomice
(anom. număr)
(10-2/diviz. cel)
 M. Spontane (majoritatea)
→ erori de replicare a
ADN
→ erori de recombinare
(CO inegal)
→ erori de distribuţie
(nedisjuncţie)
 M. induse ← de ag.mutageni

 Tipul de celulă afectată:  Consecinţe fenotipice

 M. germinale → ereditare  M. germinale:
 M. somatice → clone an.  M. patogene
→ ne-ereditare  M. neutre
 M. benefice
 M. somatice → clone → cancer,
îmbătrânire
UMF IAŞI - DISCIPLINA DE
GENETICĂ MEDICALĂ 18
 Mutaţiile genice –
cauză majoră de boală
sau de
predispoziţie la îmbolnăvire

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 19

GENETICĂ MEDICALĂ
 GENETICA  ŞTIINŢA EREDITĂŢII ŞI VARIABILITĂŢII

VARIABILITATEA

fiecare individ are o

structură genetică unică
şi specifică.

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 20

GENETICĂ MEDICALĂ
 INDIVIDUALITATEA GENETICĂ ŞI
BIOLOGICĂ.

 DETERMINISMUL CARACTERELOR
FENOTIPICE .

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 21

GENETICĂ MEDICALĂ
 INDIVIDUALITATEA GENETICĂ ŞI BIOLOGICĂ

INDIVIDUALITATEA GENETICĂ
 totalitatea informaţiei genetice a unui individ =
GENOTIP = 2n cromosomi.
 genotipul se formează în timpul fecundării:
 n crs (ovul) + n crs (spermatozoid) = 2n crs
(zigot) → COMBINAŢIE GENETICĂ NOUĂ,
UNICĂ, CONSTANTĂ ŞI IREPETABILĂ
 genotipul → programul ontogenetic:
 succesiune de etape de dezvoltare prestabilite exact,
diferite calitativ şi precis delimitate temporal

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 22

GENETICĂ MEDICALĂ
 INDIVIDUALITATEA GENETICĂ ŞI BIOLOGICĂ

INDIVIDUALITATEA BIOLOGICĂ
 FENOTIP
 ansamblul unic de caractere specifice,
produse prin interacţiunea permanentă şi în
proporţii diferite dintre genotip şi mediu
GENOTIP MEDIU

UNICITATE
BIOLOGICĂ
UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 23
GENETICĂ MEDICALĂ
 INDIVIDUALITATEA GENETICĂ ŞI BIOLOGICĂ

INDIVIDUALITATEA BIOLOGICĂ

vulnerabilitatea diferită la manifestări variabile de

îmbolnăvire boală

răspuns diferit la tratament

NU EXISTĂ BOLI,
CI NUMAI BOLNAVI
UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 24
GENETICĂ MEDICALĂ
 DETERMINISMUL CARACTERELOR FENOTIPICE

 Caractere fenotipice:

 ereditare (factori genetici);

 multifactoriale (factori genetici + de mediu);

 ecologice (factori de mediu).

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 25

GENETICĂ MEDICALĂ
 DETERMINISMUL CARACTERELOR FENOTIPICE

FENOTIP

GENOTIP CARACTERE MEDIU

MULTIFACTORIALE

CARACTERE CARACTERE
EREDITARE ECOLOGICE

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 26

GENETICĂ MEDICALĂ
 DETERMINISMUL CARACTERELOR FENOTIPICE

CARACTERE EREDITARE
•Determinate 100% de genotip;
•Pot fi:
•de specie – numai ereditare:
•ex. număr specific de

cromosomi → barieră reproductivă;

•ereditare normale;

•ereditare anormale.

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 27

GENETICĂ MEDICALĂ
 DETERMINISMUL CARACTERELOR FENOTIPICE

CARACTERE EREDITARE NORMALE

 determinate monogenic,
 transmise mendelian;
 >30 sisteme grupale:
 grupe sanguine (ABO, Rh, MN, etc.),
 grupe serice (haptoglobine, transferine, ş.a.),
 grupe enzimatice (fosfatază acidă, etc.),
 grupe tisulare (antigenele HLA);
 majoritatea polimorfe → > variante în populaţie:
 pentru sistemul de grup sanguin ABO → grupe A, B, AB şi O;

 fiecare individ posedă

 numai o anumită variantă dintr-un sistem;
 o combinaţie specifică de variante → unicat biologic
UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 28
GENETICĂ MEDICALĂ
 DETERMINISMUL CARACTERELOR FENOTIPICE

CARACTERE EREDITARE ANORMALE

 determinate de mutaţii,
 prezente la unii indivizi → BOLI GENETICE:
 boli cromosomice
 (sindrom Down = trisomia 21 etc.),
 boli monogenice (hemofilia ş.a.),
 boli mitocondriale (atrofia optică Leber),

 NB nu toate bolile genetice sunt ereditare

 unele boli genetice pot fi influenţate de mediu →

posibilităţi de profilaxie şi terapie
 ex. fenilcetonuria (deficit de fenilalanil-hidroxilază) → retard
mental sever;
UMF IAŞI
 eliminarea din alimentaţie - DISCIPLINA DE → dezvoltare
a fenilalaninei 29
GENETICĂ MEDICALĂ
intelectuală normală
 DETERMINISMUL CARACTERELOR FENOTIPICE

CARACTERE MULTIFACTORIALE

 determinate de interacţiunea ereditate

mediu

 pot fi:
 normale;
 anormale.

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 30

GENETICĂ MEDICALĂ
 DETERMINISMUL CARACTERELOR FENOTIPICE

CARACTERE MULTIFACTORIALE NORMALE

 numeroase caractere normale:
 talia;
 greutatea;
 inteligenţa;
 tensiunea arterială;
 contribuţia ereditară este poligenică;
 genotipul determină:
 un procent din caracter = HERITABILITATE;
 limita maximă de dezvoltare a caracterului;
 norme de reacţii la factorii de mediu.
UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 31
GENETICĂ MEDICALĂ
 DETERMINISMUL CARACTERELOR FENOTIPICE

CARACTERE MULTIFACTORIALE NORMALE

Limită maximă

MEDIU

GENOTIP

Heritabilitate

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 32

GENETICĂ MEDICALĂ
 DETERMINISMUL CARACTERELOR FENOTIPICE

CARACTERE MULTIFACTORIALE NORMALE

Mediu 1 FENOTIP 1

GENOTIP

Mediu 2 FENOTIP 2

NORMA DE REACŢIE
UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 33
GENETICĂ MEDICALĂ
 DETERMINISMUL CARACTERELOR FENOTIPICE

CARACTERE MULTIFACTORIALE ANORMALE

 boli multifactoriale (B)

 tipuri:
 anomaliile congenitale izolate – anencefalia, DSV;
 bolile comune ale adultului – HTA, DZ;
 boli prin mutaţii somatice – cancere, boli autoimune;
 contribuţia ereditară este poligenică → au caracter
familial, fără transmitere mendeliană;
 genotipul → PREDISPOZIŢIE LA BOALĂ (PG);
 B = PG + M → măsuri de profilaxie:
 identificare persoanelor cu predispoziţie genetică;
 evitarea factorilor nocivi de mediu
UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 34
GENETICĂ MEDICALĂ
 DETERMINISMUL CARACTERELOR FENOTIPICE

CARACTERE MULTIFACTORIALE ANORMALE

Factori nocivi
de mediu
SĂNĂTOŞI

Predispoziţie
genetică BOLNAVI

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 35

GENETICĂ MEDICALĂ
 DETERMINISMUL CARACTERELOR FENOTIPICE

CARACTERE ECOLOGICE

agenţi fizici, chimici sau biologici → agresiuni → boli aparent

negenetice.

efectele agresiunilor exogene influenţate de GENOTIP

 mod specific de răspuns la agresiuni → ECOGENETICA
 studiază variaţiile individuale determinate genetic la acţiunea factorilor
externi;
 alergenii, alcoolul, fumatul, infecţiile → efecte diferite la persoane diferite
 manifestarea şi gravitatea îmbolnăvirilor → FARMACOGENETICA
 studiază diferenţele genetice individuale în răspunsul organismelor la
acţiunea medicamentelor;
 medicamente oxidante → la persoane cu deficienţa în G6PD
(asimptomatice) → anemie hemolitică

 factorii de mediu → Fenocopii:

 manifestări de boală similare cu boli genetice
importante în sfat genetic → riscuri de recurenţă diferite (ex.,
microcefalia). UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 36
GENETICĂ MEDICALĂ
 U.M.F IAŞI

RELATIA GENOTIP  FENOTIP  MEDIU.

Interacţiunea dintre ereditate şi mediu se poate exprima

sintetic prin relaţia:
GENOTIP FENOTIP

MEDIU
Genotipul → caractere fenotipice ereditare.
Mediul → caractere fenotipice neereditare
(modificaţii).
Fenotipul → determinat (proporţii ≠) de genotip + mediu

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 37

GENETICĂ MEDICALĂ
 U.M.F IAŞI

RELATIA GENOTIP  FENOTIP  MEDIU.

Relaţia:
GENOTIP FENOTIP

MEDIU

devine la nivel molecular:

ADN ARNm PROTEINE
transmitere transcripţie translaţie
ereditară
ADN MEDIU
dogma fundamentală a geneticii

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 38

GENETICĂ MEDICALĂ
 Genetica - DISCIPLINĂ CLINICĂ
 Genetica umană → genetica medicală
 relaţia ereditate ↔boală - importanţa mutaţiilor
în producerea bolilor sau predispoziţiei la boli.
 Genetica medicală - specialitate distinctă:
 diagnosticul şi îngrijirea pacienţilor cu boli genetice;
 îngrijirea familiilor bolnavilor prin:
 sfat genetic,
 diagnostic prenatal,
 screening neonatal
 diagnostic presimptomatic.
 Importanţă în asistenţa medicală a populaţiei →
păstrarea stării de sănătate a generaţiilor
viitoare.
UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 39
GENETICĂ MEDICALĂ
BOLILE GENETICE

 Boală = orice alterare majoră a structurii

şi/sau funcţiei normale a organismului.
 Cauze : factori de mediu (f.m.) ± factori
genetici (f.g.) (mutaţii);
 Clasificare etiologică:
 boli genetice ← f.g.
 boli multifactoriale ← f.g + f.m.
 boli ecologice (negenetice) ← f.m.

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 40

GENETICĂ MEDICALĂ 40
 IMPORTANŢA GENETICII ÎN MEDICINA MODERNĂ

1. Mutaţiile sunt o cauză majoră de boală sau

vulnerabilitate la boală. Bolile genetice:
 B. cromozomiale
 B. monogenice,
 B. mitocondriale,
 B. multifactoriale
 B. prin mutaţii somatice

2. Transmiterea genelor mutante la alţi membri ai familiei

→ în specialitatea de genetica medicală unitatea de
studiu şi acţiune este familia:

“ NU EXISTĂ BOLI CI …. FAMILII DE BOLNAVI”

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 41

GENETICĂ MEDICALĂ
 IMPORTANŢA GENETICII ÎN MEDICINA MODERNĂ

Bolile genetice sunt o problemă importantă de

sănătate publică: 12.500 nn/ an afectaţi în Romania

(1). afectează cel puţin 5-8% din populaţia sub 25 de ani şi probabil
peste 30 % de indivizi în tot cursul vieţii;
(2). sunt numeroase şi au o mare diversitate, se manifestă la orice
vârstă, orice organ → se regăsesc în aproape toate
specialităţile medicale;
(3). reprezintă o cauză semnificativă de morbiditate şi mortalitate
infantilă;
(4). sunt boli cronice („de o viaţă”) care realizează frecvent un
handicap fizic, senzorial, motor sau mental;
(5). îngrijirea pacienţilor implică cheltuieli importante, constituind „o
povară financiară” pentru societate.
UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 42
GENETICĂ MEDICALĂ
 IMPORTANŢA GENETICII ÎN MEDICINA MODERNĂ

Bolile genetice sunt o problemă importantă de

sănătate publică:
 (6). beneficiază de măsuri de profilaxie (primară sau
secundară) prin:
 identificarea persoanelor afectate şi a riscului de recurenţă al
afecţiunii - anamneză familială şi sfat genetic;
 depistarea precoce a persoanelor cu risc - diagnostic prenatal,
screening neonatal şi presimptomatic
 (7) interesează bolnavul, familia acestuia şi societatea

12.500 nn/ an afectaţi în Romania

UMF IAŞI - DISCIPLINA DE 43

GENETICĂ MEDICALĂ