Sunteți pe pagina 1din 71

EXPRESIA

GENICĂ
1
Date generale

▪ două procese corelate funcţional:


transcripţia şi translaţia;
▪ necesită:
▪ un sistem de transfer al informaţiei genetice
din nucleul celulei în citoplasmă;
▪ un cod genetic.

2
Date generale

Transcripţ Translaţie
ie
Replicare

ADN ARNm PROTEINE

Expresia genică este supusă unui control riguros care reglează:


• tipul de celulă în care are loc sinteza proteinei,
• momentul,
• cantitatea si ritmul

3
Date generale

▪ Transfer general:
▪ ADN → ADN = replicare;
▪ ADN → ARNm = transcripţie
▪ ARNm → proteine = translaţie;
▪ Transfer special:
▪ ARN → ARN - replicarea unor virusuri;
▪ ARN → ADN (transcripţia inversă) celule
infectate cu retrovirusuri.

4
Date generale

▪ Transferul informaţiei ADN → proteine :

▪ transcripţia – formare ARN mesager precursor;


▪ formarea ARNm matur;
▪ transportul ARNm din nucleu la ribosomi;
▪ translaţia – sinteza proteine;
▪ procesarea post-translaţională;

5
Transcripţia

1. Diferenţe ADN – ARN

2. Formarea ARNm precursor

3. Maturarea ARNm

6
Transcripţia

1. Diferenţe ADN – ARN


▪ componenta glucidică – pentoza - este
riboza, în loc de deoxiriboză;
▪ în ARN, timina din ADN este înlocuită de
uracil, astfel cele patru baze azotate ale
unei molecule de ARN sunt: adenina,
guanina, citozina şi uracilul;
▪ moleculele de ARN sunt monocatenare.

7
8
ARN = polimer de ribonucleotide:
[P – R – N]n
❖ ARN ≠ ADN:
▪ riboză,
▪ uracil în loc de timină,
▪ micropolimer,
▪ monocatenar.
❖ ARN:
❖ codant = ARNm
❖ necodant (← gene ARN) cu roluri multiple:
❖ - în translaţie (ARNr şi ARNt);
- în reglare (ARNmi; ARNsi; ARNa);
- în procesarea altor molecule ARNsn,
- parazit (retrovirusuri; retrotranspozoni)

9
Transcripţia
2. Mecanismul transcripţiei
▪ copierea unui segment limitat din molecula de
ADN.
▪ transcripţia se face pe o singură catenă a
moleculei de ADN.
▪ catena transcrisă are întotdeauna o polaritate
3' → 5'.
▪ catena transcrisă = matriţă pentru ARNm (T→A,
G→C, C→G, A→U).
▪ molecula de ARNm → polaritate şi secvenţă
nucleotidică identică cu catena de ADN
netranscrisă.
▪ catena netranscrisă = catenă sens,
▪ catena transcrisă = catenă antisens.
10
5'...ATGTTACGACGT... 3' catena "sens"

3'...TACAATGCTGCA... 5‘ catena "antisens"

(transcrisă)

Transcripţie

5'...AUGUUACGACGU... 3'ARNm

11
U.M.F IAŞI

FORMAREA ARNm PRECURSOR


Expresia genică
presupune mai întâi
decondensarea
regiunii din ADN care
conţine gena / genele
ce vor fi transcrise prin:
acetilarea histonelor din
nucleozomi – ce reduce
condensarea
filamentului cu
nucleozomi;
repoziţionarea
nucleozomilor.
Ambele mecanisme sunt
implicate în REGLAREA
expresiei genelor 12
Transcripţia

3. Formarea preARNm
▪ Iniţierea transcripţiei - regiunea promotor
a genei - fixarea factorilor proteici de
transcripţie.
▪ gene cu exprimare specific tisulară →
fixare TBP (TATA-binding protein) în
regiunea TATA a promotorului → atragerea
altor factori proteici → complex ADN-
proteine → fixare ARN-polimerază II la
aproximativ 25 pb în aval de situsul TATA

13
FP FP

FP TBP
ARN-polimeraza II

TATA

ATAT

INIŢIEREA TRANSCRIPŢIEI

14
Transcripţia
3. Formarea preARNm
▪ fixarea ARN-polimerazei II → fixare ADN-helicază
→ scindare legături de hidrogen.
▪ creşterea catenei de ARNm în direcţia 5’ → 3’ →
formare de legături esterice între riboză şi acidul
fosforic.
▪ copiere exoni + introni → transcript primar sau
preARNm.
▪ În momentul în care ARNpol întâlneşte situsul de
terminare a transcripţiei AATAAA (aval de ultimul
exon) se semnalează clivarea 3’ a transcriptului
primar;
▪ ARNm precursor va fi secţionat (nucleaze) în
dreptul situsului de poliadenilare la 18-20 pb în
aval (zonă bogată în pb GC)
15
16
UNITATE TRANSCRIPŢIONALĂ
FORMARE preARNm
Exon 1 Intron 1 Exon 2 Intron 2 Exon 3

GT--- ----------------AG GT---------------AG


GENĂ
Promotor

TRANSCRIPŢIE

Exon 1 Exon 2 Exon 3

GU---------------------AG GU--------------AG TRANSCRIPT PRIMAR

CLIVARE LA NIVELUL

Eliminare introni Eliminare introni


GU---------------------AG GU --------------AG

MATISARE

ARN MATUR
17
Transcripţia

4. Maturarea preARNm
▪ în regiunea 5’ a moleculei este adăugat un
rest de 7-metilguanină → rezistenţă la
acţiunea ribonucleazelor din citoplasmă;
▪ o ribonuclează secţionează preARNm la
11-30 de nucleotide în aval de situsul
AAUAAA → fixare poliA-polimeraza →
ataşarea mai multor nucleotide cu adenină
(50-250) → "coadă poliadenilică“ →
stabilizare preARNm în timpul
transportului din nucleu în citoplasmă

18
Transcripţia
4. Maturarea preARNm
▪ Matisare
▪ secţionarea capetelor intronilor + eliminarea
intronilor → racordarea exonilor;
▪ la nivelul spliceosomilor (organite
citoplasmatice) - ribonucleoproteine mici de
tipul ARNsn → fixare pe balizele
dinucleotidice ale intronilor: GU şi AG;
▪ Secţionare enzimatică;
▪ Excludere introni;
▪ Racordare exoni.
19
20
https://www.youtube.com/
watch?v=XzVXhemtwmA
https://www.youtube.com/
watch?v=FVuAwBGw_pQ
https://www.youtube.com/
watch?v=_Zyb8bpGMR0
UNITATE TRANSCRIPŢIONALĂ

Exon 1 Intron 1 Exon 2 Intron 2 Exon 3

GT--- ----------------AG GT---------------AG


GENĂ
Promotor

TRANSCRIPŢIE

Exon 1 Exon 2 Exon 3

GU---------------------AG GU--------------AG TRANSCRIPT PRIMAR

CLIVARE LA NIVELUL

Eliminare introni Eliminare introni


GU---------------------AG GU --------------AG

MATISARE

MATURARE
ARN MATUR
22
U.M.F IAŞI

TRANSCRIPTIA INVERSĂ

❖ ADN ARN

transcripţie inversă

❖ T. Inversă = transcrierea unei molecule de ARN


monocatenar într-o catenă de ADNc, care va deveni
apoi bicatenar (prin sinteza unei catene complementare).
❖ Realizată de către transcriptaza inversă / reverse
transcriptase (H. Temin şi D. Baltimore, Pr. Nobel, 1975).
❖ Utilizată de: virusurile ARN; retrotransposoni, telomerază
– precum şi în tehnologiile ADN, pentru obţinerea de gene
23
Translaţia

1. Aparatul de translaţie

2. Codul genetic

3. Etapele translaţiei

27
Aparatul de translaţie

1. ARNm matur

2. Ribosomii

3. ARN transfer

4. Proteine

5. Surse energetice
28
Aparatul de translaţie

1. ARNm matur
▪ 2 zone netranslate laterale
▪ 1 regiune centrală translată

5’UTR Secvenţa translată 3’UTR

7-CH 3 -G―――――― AUG――――――――———―UAA―——―――---AAAAA

29
Aparatul de translaţie
2. Ribosomi

■ platformele de asamblare a AA în Pr (Palade, Pr. Nobel,


1974)
■ complexe macromoleculare (ARNr + proteine)
■ asamblare la debutul translaţiei
■ subunitate mică (30S) + subunitate mare (50S) →
ribosom activ (70S):
▪ situs de fixare ARNm;
▪ situs aminoacil
▪ situs peptidil
▪ situs de ieşire

30
31
Aparatul de translaţie

3. ARNt
▪ 40 de tipuri,
▪ 80 de nucleotide,
▪ două funcţii:
▪ fixare specifică aminoacid
▪ recunoaşte codonul corespunzător aminoacidului
▪ două situsuri funcţionale: aminoacil şi
anticodon

32
33
Aparatul de translaţie

4. proteine
▪ Factori reglatori:
▪ factori de iniţiere specifici (IF – initiation factor),
▪ factori de elongaţie (EF – elongation factor)
▪ factori de eliberare (RF – release factor).
▪ Enzime:
▪ aminoacil-ARNt-sintetaze,
▪ peptidil transferaza
▪ translocaza ,

34
Aparatul de translaţie

5. Surse energetice

▪ acidul adenozin-trifosforic (ATP)

▪ acidul guanozin-trifosforic (GTP)

35
Codul genetic

▪ sistem de corespondenţă între o


anumită succesiune de nucleotide din
structura unei molecule de ARNm şi un
anumit aminoacid din structura
peptidei sintetizată pe baza informaţiei
genetice a moleculei de ARNm

36
Codul genetic

▪ Proprietăţi:
▪ triplet;
▪ fără echivoc
▪ degenerat
▪ are o serie de codoni speciali:
▪ AUG;
▪ UAA, UAG, UGA
▪ lipsit de “semne de punctuaţie”
▪ nesuperpozabil
▪ universal
37
U.M.F IAŞI

Cunoaşterea codului genetic


→ înţelegerea mecanismelor mutaţiilor

Substituţia unui nucleotid


AUG UGU AAA CCA
Met cis lys pro

MUTAŢIE SILENTIOASĂ MUTAŢIE CU SENS GRESIT MUTATIE NONSENS


(silent m.) (missens m.) (nonsens m.)

AUG UG C AAA CCA AUG UG G AAA CCA AUG UG A AAA CCA


Met cis lys pro Met trp lys pro Met Stop ................

Inserţia sau deleţia unui nucleotid


AUG UUU AAA GUU UCG
Met – Phe – Lys –Val – Ser

Mutaţii frameshift
(mutaţii cu decalarea cadrului)

AUG UUU G AA AGU UUC G AUG UUU AA – G UUU CGA


Met–Phe – Glu –Ser – Phe Met – Phe – Lys – Leu– Arg

38
Primul Al doilea nucleotid Ultimul
nucleotid nucleotid
U C A G

U Phe Ser Tyr Cys U


U Phe Ser Tyr Cys C
U Leu Ser STOP STOP A
U Leu Ser STOP Trp G
C Leu Pro His Arg U
C Leu Pro His Arg C
C Leu Pro Gln Arg A
C Leu Pro Gln Arg G
A Ile Thr Asn Ser U
A Ile Thr Asn Ser C
A Ile Thr Lys Arg A
A Met Thr Lys Arg G
G Val Ala Asp Gly U
G Val Ala Asp Gly C
G Val Ala Glu Gly A
G Val Ala Glu Gly G

Aminoacid codificat 39
Mecanismul translaţiei

▪ Iniţiere
▪ aminoacil-ARNt-sintetaza + ATP →
activarea complexelor aminoacid-ARNt;
▪ fixarea complex metionil-ARNt la
subunitatea mică a ribosomului (30S);
▪ deplasare spre capătul 3’ al ARNm →
codonul iniţiator AUG – situs aminoacil
▪ ataşare subunitate mare ribosom (50S)
→ situsuri funcţionale: aminoacil,
peptidil şi de ieşire

40
Mecanismul translaţiei
▪ Elongaţie
▪ fixarea în situsul peptidil, a complexului
aminoacid2-ARNt;
▪ Peptidiltransferaza → transfer metionină pe
aminoacid2 → formare dipeptid ataşat la
situsul peptidil;
▪ Translocaza → deplasare ribosom activ trei
nucleotide, în direcţia 5’→3’→:
▪ Dipeptid → situs aminoacil;
▪ Situs peptidil liber → fixare aminoacid3
▪ Repetare ciclu de elongaţie

41
Met Met Ser

GTP/EF
5’ AUG UCU 3’ 5’ AUG UCU 3’
Ser-ARNt

transferazaă
Peptidil-
EF, GDP, Pi

Met Met

Ser Ser

Translocază
5’ AUG UCU CGU 3’ 5’ AUG UCU 3’

GTP/EF,
Arg-ARNt ARNt
Met

Met Ser

Ser Arg Arg

Peptidiltransfera
5’ AUG UCU CGU 3’ ză 5’ AUG UCU CGU 3’

EF, GDP, Pi

Met—Ser—Arg—………………….—Ile—Thr aa n-2 ——Arg—Ser—Met

ARNm Ile
Încheierea
Ribosom translaţiei
Subunitate 60S Thr

RF/GTP

Ribosom 5’ CUC ACU UGA 3’


40S
42
Mecanismul translaţiei

▪ Încheiere
▪ situs peptidil → codon stop → fixare
factor de eliberare ;
▪ desprindere complexul peptidil-ARNt →
trecere în citoplasmă → dezasamblare →
eliberare peptid;
▪ Dezasamblare ribosom → 30S + 50S
▪ Distrugere ARNm

43
Met Met Ser

GTP/EF
5’ AUG UCU 3’ 5’ AUG UCU 3’
Ser-ARNt

transferazaă
Peptidil-
EF, GDP, Pi

Met Met

Ser Ser

Translocază
5’ AUG UCU CGU 3’ 5’ AUG UCU 3’

GTP/EF,
Arg-ARNt ARNt
Met

Met Ser

Ser Arg Arg

Peptidiltransfera
5’ AUG UCU CGU 3’ ză 5’ AUG UCU CGU 3’

EF, GDP, Pi

Met—Ser—Arg—………………….—Ile—Thr aa n-2 ——Arg—Ser—Met

ARNm Ile
Încheierea
Ribosom translaţiei
Subunitate 60S Thr

RF/GTP

Ribosom 5’ CUC ACU UGA 3’


40S
44
U.M.F IAŞI

AMPLIFICAREA SINTEZEI DE PROTEINE

❖ O celulă poate produce cantităţi mari dintr-o anumită proteină pe


baza informaţiei unei singure gene.
Un plasmocit → 2000 molecule identice de anticorpi pe secundă
❖ Explicaţiile amplificării:
Prin transcripţie se pot produce copii multiple a unui ARNm;
Fiecare ARNm poate fixa zeci de ribozomi → copii multiple proteină
❖ Aceste procese presupun o reciclare rapidă a ”materialelor”
folosite: ARN, ribozomi, enzime etc

45
Reglare expresie genică
▪ Proces complex → > niveluri de reglare:
▪ Reglare globală:
▪ semnalizarea localizată dependentă de poziţia celulei,
▪ amprentarea genetică,
▪ recombinările somatice
▪ competiţia pentru activator/inhibitor
▪ Reglare transcripţională;
▪ Reglare posttranscripţională:
▪ Unităţi transcripţionale multigenice;
▪ Matisarea şi poliadenilarea alternativă;
▪ Modificarea secvenţei nucleotidice a ARNm;
▪ Reglare translaţională
▪ Reglare posttranslaţională:
▪ Modificări chimice posttranslaţionale;
▪ Clivarea posttranslaţională a peptidelor

46
U.M.F IAŞI

REGLAREA EXPRESIEI GENELOR

❖ Toate celulele corpului posedă aceeaşi informaţie


genetică (rezultă prin mitoze succesive din zigot).
❖ Expresia genelor este însă diferită, datorită unor
mecanisme complexe de reglare a expresiei genice.
Unele gene (“constitutive”) – exprimate continuu, în toate
tipurile celulare → produc proteine permanent necesare
metabolismului celular – GENE UBICUITARE.
Alte gene (“autorizate”) au o expresie limitată la anumite
ţesuturi specifice → diferenţiere celulară.
▪ Expresia genelor cu expresie limitată la ţesut poate fi limitată
temporal (stadii diferite ale dezvoltării) şi adaptată la stimulii
extracelulari (ex).
Multe alte gene sunt complet şi permanent inactivate
47
(în
majoritatea celulelor).
U.M.F IAŞI

48
U.M.F IAŞI

REGLAREA PRE-TRASNCRIPTIONALĂ
(EPIGENETICĂ)
A EXPRESIEI GENELOR

❖ Vizează expresia spaţială a anumitor gene în anumite


ţesuturi şi tipuri celulare:
selecţia unor gene în celulele embrionare nediferenţiate şi
menţinerea expresiei lor la celulele descendente (diferenţiate).

❖ Se realizează prin modificarea configuraţiei cromatinei


(despiralizare) care permite accesul ARN pol + factorilor
de transcripţie la promotorul genelor → transcripţie.

49
U.M.F IAŞI

❖ Modificările conformaţiei
cromatinei NU interesează
secvenţa de nucleotide
(informaţia genetică) şi se
numesc modificări epigenetice:
Acetilarea histonelor →
decondensarea cromatinei →
expresie genică;
Dezacetilarea histonelor →
condensarea cromatinei →
represie genică;
Metilarea ADN → condensarea
cromatinei → represie genică;
ex.
Amprentarea genomică – una
din genele alele de pe o
pereche de cromozomi omologi
este represată
Inactivarea unui cromozom X 50
U.M.F IAŞI

REGLAREA TRANSCRIPTIONALĂ
A EXPRESIEI GENELOR

❖ Vizează reglarea activităţii ARN polimerazei II


(transcriptaza).

❖ Se realizează prin interacţiunea


❖ unor FACTORI DE TRANSCRIPŢIE
❖ cu anumite SECVENŢE ALE PROMOTORULUI
→ determină transcripţia anumitor gene în anumite
ţesuturi, într-un anumit moment şi cu o anumită
intensitate.

53
Spermatozoid Spermatozoid

A
A
B*
Y Y
B*

Fecundare A* A
XY Spermatogeneză
B B*

A* A
X X
B B*
ORGANISM MASCULIN

Spermatozoid
Ovul

Ovul
Spermatozoid

A*
A X
X B
B*

A* A
XX Ovogeneză
Fecundare B B*

A* ORGANISM A* X
X
B
FEMININ B

Ovul Ovul
SINDROM PRADER-WILLI
1/10.000-1/20.000 n.n.
microdeleţie/deleţie 15q11-q13
Hipotonie severă în perioada de nou-născut
Dificultăţi de alimentaţie la sugar → gavaj
Hiperfagie după 1 an → Creştere rapidă în greutate → Obezitate
hipotalamică
Dismorfie craniofacială: Îngustarea diametrului bifrontal; Ochi cu formă
de migdală;Gură cu colţuri căzute
Hipostatură;
Hipogonadism:
Hipoplazie genitală
Pubertate întârziată
Infertilitate
Dezvoltare psihocomportamentală deficitară→ retard mental + anomalii
de învăţare
55
Acromicrie;
SINDROM
PRADER-WILLI

Crs
15

56
modificări genetice:
deleţie 15q11-q13 de novo - prezente în 75% din cazuri
(întotdeauna de origine paternă), fiind caracterizate prin
absenţa unui segment cromosomic de aproximativ 3-4
Mb;
disomia uniparentală maternă a cromosomului 15 prezentă
în 20% din cazuri, fiind consecinţa “salvării” a unei
trisomii 15, anomalie corelată cu vârsta maternă
înaintată;
deleţia interstiţială 15q11-q13 moştenită pe linie paternă în
cazul malsegregării meiotice a cromosomilor derivativi în
inserţii echilibrate, prezentă în 2-4% din cazuri;
mutaţia centrului de amprentare, care controlează
modificările epigenetice ale genelor amprentate din
regiunea 15q11-q13, a fost identificată în 1%58din cazuri.
CA SPW SA mat

N
CA SPW SA pat

CA SPW SA
mat
Deleţie

pat

CA SPW SA mat
Sindro
DUP 15 m
CA SPW SA mat Prader-
CA SPW SA mat
Willi
Mutaţie CA
CA SPW SA patm

Modificări genetice în sindromul Prader-Willi


CA – centru de amprentare; SPW – regiune critică sindrom Prader-Willi; SA - regiune critică sindrom
Angelman; N – situaţie normală; mat – cromosom de origine maternă; pat – cromosom de origine
paternă; patm – cromosom patern care menţine o amprentare de tip matern; DUP 15 – disomie
uniparentală a cromosomului 15; SPW/SA regiune cu amprentare genetică; CA mutaţia 59 centrului de
amprentare
SINDROM PRADER-WILLI

60
61
U.M.F IAŞI

Inducţia transcripţiei unor gene de către


HORMONI STEROIZI care se fixează prin
intermediul unui FT receptor la HRE –
elementul de răspuns hormonal
64
U.M.F IAŞI

REGLAREA POST-TRANSCRIPTIONALĂ
A EXPRESIEI GENELOR

❖ Vizează moleculele de ARN sintetizate prin


transcripţie.
❖ Mai multe mecanisme din care importante sunt:
❖ Matisarea alternativă → o genă produce mai multe
molecule de ARNm diferite (prin selecţia exonilor) → mai
multe proteine diferite; de ex, calcitonina şi neuropeptidul
înrudit cu calcitonina;
ARN Interferent (ARNi) – A. Fire şi C.Mello – Pr. Nobel 2006

65
U.M.F IAŞI

ARN INTERFERENT

▪ ARNi – mecanismul prin care se inhibă expresia


genică cu ajutorul unor molecule mici de ARN
complementar ţintei:
▪ Genomul ARN al unor virusuri (HIV, polio, hepatita C etc)
sau ARNm produs de genele virale
▪ Gene din genomul ADN al celulei.
▪ Rolul cheie în acest proces îl au:
▪ ARNsi (“small interfering RNA”) – acţionează în citoplasmă
unde recunosc şi clivează enzimatic moleculele de ARN
ţintă (virale);
▪ ARNmi (“microRNAs”) – produs prin transcripţia unor gene
ADN reglatorii – acţionează în nucleu şi prin metilare
blochează transcripţia altor gene (în special în procesul de
diferenţiere celulară)
66
U.M.F IAŞI
MODIFICĂRILE POST-TRANSLATIONALE
ALE PROTEINELOR

❖ Determină funcţia proteinelor


❖ După sinteză se produc:
Configuraţia spaţială, PROINSULINA

tridimensională specifică;
Modificări reversibile:
fosforilarea serinei sau
INSULINA
acetilarea lizinei;
Modificări permanente:
▪ Structurale: punţi disulfidice;
clivare enzimatică a unui
precursor inactiv (pro-hormon;
pro-ferment);
▪ Adiţia unor grupări funcţionale;
ex., glicozilare, adăugare de
lipide etc
▪ Adăugarea altor proteine
68
Plierea catenei polipetidice (α elice)
U.M.F IAŞI

REGLAREA EXPRESIEI GENICE: CONCLUZII

▪ Proces foarte complex care se realizeaza in fiecare


etapa a fluxului informational:
ADN→ARNm→PROTEINA
▪ Regleaza expresia anumitor gene in anumite tesuturi;
▪ Genele specifice de ţesut se exprima in anumite
momente ale dezvoltarii si in anumite etape ale
ciclului celular , cu o anumita intensitate, determinata
de stimulii extracelulari

71

S-ar putea să vă placă și