FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

- fenomene mecanice –

Digestia reprezinta ansamblul proceselor fizice (mecanice) si chimice prin care alimentele sunt
transformate in compusi suficient de simpli care sunt absorbiti.

Absorbtia se realizeaza la nivelul peretelui tubului digestiv, compusii ajungand la ficat unde sufera alte
transformari.Prin circulatia sanguina substantele absorbite sunt puse la dispozitia celulelor, asigurand
nutritia acestora.

Fenomene mecanice de la nivelul tubului digestiv

Motilitatea bucala : masticatia si deglutitia;

Motilitatea esofagiana: peristaltismul;

Motilitatea gastrica: umplerea si evacuarea gastrica;

Motilitatea intestinala: peristaltismul si segmentatia; defecatia.

MASTICATIA
Reprezinta ansamblul miscarilor voluntare si reflexe ale maxilarelor, limbii si dintilor care antreneaza
dilacerarea alimentelor.

Consecinta:

alimentele sunt macinate; fibrele de colagen si tesuturile vegetale care contin celuloza (inatacabile pe
cale enzimatica) sunt inmuiate;

alimentele sunt amestecate cu saliva (hidratarea bolului alimentar, contact cu enzimele salivare,
previnirea escoriatiilor).

Muschii masticatori: striati, impartiti in 4 grupe functionale:

- ridicatori si propulsori: maseter si pterigoidian intern;

- ridicatori si retractori: temporal;

- coboratori si propulsori: pterigoidian intern;

- coboratori si retractori: milohioidian, geniohioidian, digastric.

• Inervatia: trigemen (m. geniohioidian – hipoglos)

• La om, mecanica masticatiei implica o combinatie a miscarilor de coborare si ridicare cu cele de

rotatie, de retropulsie si de lateralitate a mandibulei; miscari permise datorita caracterelor
speciale ale articulatiei temporo-mandibulare.

1
 • Reflexele masticatorii:

- reflexul de rontait: stimularea regiunii incisivilor;

- reflexul masticator vertical: stimularea mucoasei din dreptul celui de-al doilea molar (miscari de
inchidere-deschidere a gurii);

- reflexul de ruminatie: stimularea molarilor posteriori (miscari laterale de mestecare).

Cavitatea bucala este normal inchisa; stimularea receptorilor orali de catre alimente provoaca o inhibitie
reflexa a muschilor care asigura inchiderea gurii, rezultand o coborare a maxilarului.Coborarea
maxilarului initiaza o intindere a muschilor masticatori care determina o contractie reflexa

Automat se ridica mandibula si determina inchiderea cavitatii bucale si comprimarea bolului alimentar
intre arcadele dentare – fenomen care determina inhibarea muschilor masticatori ; fenomenul se
repeta.

Excitarea receptorilor bucali determina impulsuri nervoase care pe calea nervilor trigemen, coarda
timpanului si glosofaringian, ajung la centrul masticator protuberantial de unde pleaca eferente catre
muschii masticatori.

Stimularea formatiunii reticulate, a ariilor hipotalamice, nucleul amigdalian si chiar cortexul cerebral pot
determina miscari de masticatie ritmice si continue

DEGLUTITIA
Reprezinta un act complex, care succede masticatiei, pe parcursul careia sunt pusi in actiune, intr-o
secventa predeterminata, un numar mare de muschi striati de la nivelul cavitatii bucale, faringelui,
esofagului (exceptie, muschiul esofagian distal – neted)

Au loc o serie de fenomene mecanice voluntare / involuntare;deglutitia este o functie “ancestrala”; la fat
este declansata la 12 saptamani ( respiratia la 24 saptamani).

Prin deglutitie are loc propulsia alimentelor din cavitatea bucala, prin faringe si esofag, in stomac.

Etapele deglutitiei: timpul bucal, faringian, esofagian.

TIMPUL BUCAL: VOLUNTAR

- bolul este depus pe fata dorsala a limbii si dirijat catre faringe

- partea anterioara a limbii se aplica pe valul palatin, formand o cale inclinata; bolul coboara progresiv
catre faringe

- implicati: muschii linguali, palatul moale, istmul faringian

TIMPUL FARINGIAN : INVOLUNTAR

Consta in contractii musculare in amonte de bol si inhibarea lor in aval, in concordanta cu fenomenele
respiratorii.

2
Fazele acestui timp sunt :

a.trecerea prin faringele superior: contractie a limbii dinainte inapoi care se muleaza pe valul palatin si
faringe; ridicarea valului palatin si relaxarea pilierilor posteriori insotita de largirea faringelui si
obturarea foselor nazale;

b.trecerea prin faringele mijlociu: bolul este propulsat de unda de contractie determinata de
constrictorul mijlociu; diametrul antero-posterior al faringelui este crescut → deplasarea inainte si in sus
a laringelui, traheei si esofagului; epiglota basculeaza in spate (pozitie orizontala si oblica).

c. trecerea prin hipofaringe : relaxarea constrictorului inferior al faringelui → cresterea diametrului

hipofaringelui, epiglota este inchisa.

Comanda timpului faringian al deglutitiei necesita o actiune simultana a centrului respirator si a

nucleului de origine a nervului IX cranian.

Acest reflex incepe cand bolul alimentar atinge receptorii tactili ai fetei posterioare a faringelui, valul
palatului si glota

Influxul centripet: glosofaringian / vag

Centrii nervosi: bulb

Influx centrifug: V, VII, X, XI, XII.

Mecanisme de securitate a deglutitiei:

- intoarcerea bolului in cavitatea bucala ≠ apropierea pilierilor laterali ai palatului si ridicarea portiunii
posterioare a limbii;

- penetrarea in nas a alimentelor ≠ contractia simultana a pilierilor laterali si ridicarea palatului moale si
a luetei;

- penetrarea in laringe si trahee ≠ ridicarea laringelui, coborarea epiglotei, contractia corzilor vocale.

TIMPUL ESOFAGIAN : INVOLUNTAR

Consta in trecerea bolului alimentar prin esofag.Bolul alimentar strabate esofagul in 5-6 secunde;

 cca 1 sec. in portiunea cervicala a esofagului (musculatura striata);

 cca 2 sec. in portiunea toracala superioara a esofagului (musculatura neteda si striata);

 cca 3 sec. in portiunea inferioara a esofagului (musculatura neteda).

PERISTALTISMUL ESOFAGIAN

Se descriu 3 tipuri de unde de contractie esofagiene:

Unde principale (peristaltism primar)

- iau nastere sub sfincterul superior al esofagului cand are loc inghitirea alimentelor / salivei;

- durata tranzitului variaza in functie de consistenta alimentelor; sunt unde propulsive.

3
Unde secundare (peristaltism secundar):

- sunt declansate de distensia esofagului ca urmare a prezentei bolului alimentar;

-persista mult timp cand alimentele stationeaza in esofag; sunt unde peristaltice;

- au rol propulsiv si de curatare a esofagului.

Unde tertiare (peristaltism tertiar):

- nu sunt unde propulsive;

- reprezinta contractii simultane si spontane ale muschilor netezi esofagieni

- apar la subiectii in varsta; se opun deglutitiei.

UMPLEREA GASTRICA
Functional, se descriu 2 regiuni:

-proximala (fundus si 1/3 din corp) specializata pentru depozitare; se relaxeaza la cresterea volumului
continutului – relaxare receptiva

- distala (restul) specializata pentru triturare si amestecare – chim gastric – unde peristaltice care
amesteca continutul cu sucul gastric.

La baza fenomenelor motorii gastrice stau complexele contractile propulsoare:

- apar ca un inel contractil la marginea superioara a portiunii distale;

- sunt grupate in perechi; nu se suprapun;

- sunt determinate de un potential de actiune ce apare spontan la marginea superioara a portiunii

distale si se propaga in sincitiul muscular.

• Prima contractie este asociata cu faza de depolarizare; este slaba, elimina chim in duoden si este
urmata de inchiderea pilorului;

• A doua contractie este asociata cu faza de platou; comprima continutul pe pilorul inchis (fortele
de forfecare cliveaza particulele pana la dimensiuni ~ 0,1 mm, potrivite pentru evacuarea in
duoden)

EVACUAREA GASTRICA
Depinde de volumul continutului si de compozitia sa:

- particulele sunt eliminate cu o intarziere de 15-20 min fata de lichide;

- viteza de evacuare a chimului depinde de presiunea intragastrica, presiunea intraduodenala, rezistenta

la trecerea chimului prin regiunea pilorica;

- solidele digestive (carne, ou) parasesc stomacul in 1 ora de la ingestia lor; grasimile alimentare lichide
(ulei) sau solide (unt) parasesc greu stomacul;

4
-solidele nedigerabile (fibrele alimentare) stau in stomac toata perioada postprandiala si sunt evacuate
tardiv;

- lichidele hipo- si hipertone se elimina lent

- cresterea aciditatii gastrice ca si continutul caloric crescut incetinesc evacuarea gastrica

* este prevenita supraincarcarea intestinului subtire privind capacitatea sa de dilutie, neutralizare si

digestie.

MOTILITATEA INTESTINULUI SUBTIRE

Tranzitul intestinului subtire dureaza ~ 12 ore.

Formele fundamentale de motilitate sunt:

- motilitatea interdigestiva (perioada intre ingestii);

- motilitatea digestiva (perioada de 2-3 ore de la ingestie);

- propulsia in masa.

MOTILITATEA INTERDIGESTIVA
- forma de activitate electrica este complexul motor migrator (CMM)

-lungimea de intestin pe care se manifesta CMM se numeste front de activitate; in acest cadru se
propaga contractiile peristaltice ce realizeaza propulsia continutului.

-CMM se propaga de la nivelul stomacului → ileonul terminal; viteza este in scadere (3-6 cm/min in
duoden la 1-2 cm/min in ileon); durata propagarii 80-120 min

-CMM nu se suprapun si nu se repeta pana la o noua ingestie; au rol de inlaturare a resturilor

nedigerabile.

MOTILITATEA DIGESTIVA
- se caracterizeaza prin unde propagate pe distante scurte (contractii segmentare) cu efect de
amestecare a continutului cu sucurile intestinale;

- trecerea de la activitatea motorie de tip interdigestiv la cea de tip digestiv se face prin comenzi centrale
(declansate de ingestie; absente la hranire parenterala) transmise pe cale vagala.

PROPULSIA IN MASA
- reprezinta contractii migratoare gigante care dureaza 18-20 sec, se propaga cu o viteza de ~ 1 cm/sec,
pe distante mari

- sunt mai puternice decat contractiile peristaltice obisnuite

- se pot propaga si retrograd in cadrul fenomenului de voma;

- se asociaza cu dureri abdominale (crampe) si diaree; sunt specializate pentru indepartarea stimulilor
nocivi

5
Unde peristaltice
Reprezinta contractii ale musculaturii netede longitudinale intestinale avand rol de propulsare a
continutului intestinal catre colon

Unde segmentare
Reprezinta contractii ale musculaturii netede circulare intestinale asigurand amestecarea continutului
intestinal cu sucurile intestinale

MOTILITATEA INTESTINULUI GROS

Activitatea contractila este permanenta, neseparata in functie de ingestie;

COLONUL ASCENDENT: isi poate adapta volumul prin relaxare comandata nervos, dar controleaza
influxul din ileon prin semnale aferente de la mecano- si chemoreceptori;

- propulsia continutului are loc in ambele sensuri

- se intalnesc contractii segmentare care intensifica activitatea peristaltica;

- rol de amestec al continutului cecal.

COLONUL TRANSVERS specializat pentru depozitare si absorbtia apei;

- propulsia in aval este lenta, bazata pe contractii segmentare cu propagare limitata (haustratii)

- haustrele survin de 3-4 ori/zi, franeaza tranzitul materiilor fecale si asigura functia de stocaj colic.

COLONUL DESCENDENT – o simpla conducta intre transvers si sigmoid fiind programat motor pentru
propulsia in masa.

CONTINENTA SI DEFECATIA
CONTINENTA = capacitatea sigmoidului si rectului de a primi si mentine temporar un continut de 500
ml.

Se realizeaza prin sfincterele intern (neted) si extern (striat), cu ajutorul muschilor planseului perineal
(ridicator anal si rectopubian) care realizeaza o valva la limita intre rect si canalul anal.

Cand rectul este destins este activat reflexul rectoanal (local) care relaxeaza sfincterul intern.

Prin control voluntar, continenta este mentinuta prin contractia sfincterului extern si a muschiului
rectopubian.

DEFECATIA – eliminarea la exterior a materiilor fecale;

-relaxarea sfincterului extern, coborarea planseului pelvin cu cresterea unghiului recto-anal;

-este sustinuta si prin cresterea presiunii abdominale (contractia diagragmului si a muschilor abdominali)

-la adult poate fi controlata voluntar; la copil este involuntar (pana la maturarea cailor nervoase si a
centrilor nervosi superiori); controlul voluntar apare in primii 2 ani de viata.

6
SISTEMUL NERVOS ENTERIC
• “Micul creier intestinal” este o retea neuronala formata din ganglioni situati in peretele tubului
digestiv, tracturi primare interganglionare si proiectii secundare si tertiare catre efectori;

• Functioneaza ca un sistem integrativ independent; cuprinde neuroni senzitivi, interneuroni si

neuroni motori;

• Ganglionii si tracturile interganglionare se dispun in doua plexuri interconectate, continue

circular si longitudinal.

• Plexul mienteric (Auerbach): retea bidimensionala dispusa intre straturile musculare longitudinal
si circular; contine majoritatea motoneuronilor pentru musculatura neteda;

• Plexul submucos (Meissner): similar structural; cu ganglioni mici; dezvoltat in intestinul subtire,
contine motoneuroni pentru cripte si vilozitati.

FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

- fenomene chimice –
SECRETIA SALIVARA
Saliva – reprezinta un grup heterogen de glande alcatuit din :

-glande salivare principale (parotide, sublinguale si submaxilare)

- glande accesorii

Rolurile salivei:
Digestiv – prin enzimele care le contine realizeaza dizolvarea substantelor sapide, favorizand contactul
acestora cu mugurii gustativi;

Excretor: metaboliti (uree, acid uric), virusuri (poliomielitic, rabic), substante toxice (Pb, Hg, I, Bi),
medicamente;

Protector:

a. pH-ul salivei neutralizeaza acizii din alimente;

b. bactericid (Ig A, lizozim, sulfocianat de K); bacteriostatic (lactoferina);

c. lubrefiaza si inmoaie alimentele protejand mucoasa bucala de escoriatii;

- In vorbire: mentine umeda cavitatea bucala, conditie esentiala in actul vorbirii

- Reparator: prezenta factorilor de crestere epidermica si factorilor procoagulanti

- In homeostazia hidro-electrolitica: deshidratare → sete / stimularea secretiei de ADH

7
Compozitia chimica a salivei
Lichid transparent, filant (mucina), usor opalescent (celule epiteliale descuamate, leucocite);

Densitate 1003-1008 (hipotona fata de plasma); pH 7,4-7,8;

Cantitate 1000 – 1500 ml/24 ore; debitul secretor in cursul digestiei bucale creste de 8-20 ori; in
perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min.

Contine: 99,4% apa si 0,6% reziduu uscat (substante anorganice si organice):

Substante anorganice: cloruri, bicarbonati, fosfati de sodiu, potasiu si calciu

Substante organice:

Enzime:

Ptialina (amilaza salivara) → actioneaza asupra amidonului fiert / copt → maltoza, maltotrioza si
dextrine. Continua actiunea si in stomac pana cand bolul alimentar devine acid

Lipaza salivara (glande Ebner de pe fata dorsala a limbii) actioneaza in stomac asupra TG ce contin AG cu
lant mediu (lapte)

Lactoferina – rol bacteriostatic (fixeaza Fe necesar metabolismului bacterian)

Muramidaza – descompune capsula glicozidica a unor bacterii

Factorul de crestere epidermic – stimuleaza eruptia dentara; calcifierea precoce a incisivilor; vindecarea
mucoasei bucale dupa escoriatii si ulceratii

Aglutinogenii AB0

Mucusul – determina vascozitatea salivei; participa la formarea bolului alimentar; protectia mucoasei
bucale

Substante azotate neproteice: uree, acid uric

Substante neazotate: acid lactic, alcool etilic

Mecanismul secretiei salivare

Mecanismul secretor al ionilor din saliva

Rol important reprezentat de acinii si ductele salivare;

- acinii formeaza saliva primara (compozitie ionica ≈ cu cea din plasma);

- ductele formeaza saliva finala : reabsorbtie activa a Na +, secretie activa de K+, reabsorbtie pasiva de Cl-
(la schimb cu HCO3-)

- permeabilitate redusa a ductelor pentru apa → pe masura ce le strabata saliva devine hipotona

Mecanismul secretor al amilazei salivareLa polul apical, celulele seroase acinare contin granule de
zimogen (ptialina) fiind sintetizata la nivelul ribozomilor RE

8
Veziculele cu enzima se deplaseaza catre aparatul Golgi → incapsulata

Vacuolele sunt dispuse la polul bazal al celulei

Cand secretia este stimulata, vacuolele cu granule de zimogen fuzioneaza cu membrana celulelor
acinare; continutul este eliberat in lumenul acinar prin excitoza

Controlul secretiei salivare

Secretia salivara este continua; intensificarea secretiei se realizeaza prin mecanisme nervoase (reflex
neconditionat si conditionat) si umorale

Mecanismul reflex neconditionat: declansat de actiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor

gustativi

Receptorii: mugurii gustativi, receptorii pentru durere si temperatura

Calea aferenta: nervul coarda timpanului (2/3 ant. limbii), corpul neuronal in ggl geniculat → n.
intermediar Wrisberg → centrul salivator sup. din punte;1/3 posterioara – n.glosofaringian → bulb

Centrii nervosi: Centrul salivator superior – punte; Centrul salivator inferior – bulb

Caile eferente: fibre simpatice si parasimpatice

Mecanism reflex conditionat:

Receptori vizuali, tactili, olfactivi, mecanisme psihice; secretia salivara putand fi intensificata inainte de
patrunderea alimentelor in gura.

Alte mecanisme

Central: exceptional; se produce in asfixie; centrii salivari sunt excitati de sangele incarcat cu CO 2

Intercentral: greata insotita cu hipersalivatie; emotii insotite de uscaciunea gurii

Reglarea umorala:

Aldosteronul: reabsorbtia Na+ si eliminarea de K+ la nivelul ductelor salivare

ADH: diminua pierderile de apa prin saliva

SECRETIA GASTRICA
Sucul gastric este produsul de secretie al glandelor gastrice (cardiale, fundice si pilorice)

Lichid incolor, clar / usor opalescent, acid (pH 1 -1,5), densitate 1002-1009

Se secreta 1500 ml/24 ore; debitul secretor creste in perioadele digestive si este nul in perioadele
interdigestive

Compozitia chimica a sucului gastric

Contine 99% apa si 1% reziduu uscat (substante anorganice si organice)

Substante anorganice: HCl; NaCl, KCl, fosfati, bicarbonati

9
Rolurile acidului clorhidric:
-denaturarea proteinelor; transforma Fe+3 in Fe+2 absorbit; stimuleaza eliberarea de secretina ; efect
bactericid ; precipita cazeinogenul din lapte; solva colagenul ; transforma pepsinogenul in pepsina

Substante organice: enzime; mucina, labferment, factor intrinsec Castle

PEPSINA: secretata inactiv de celulele principale ale glandelor gastrice (pepsinogen); transformarea in
forma activa se face in prezenta HCl; pepsina intretine procesul autocatalitic. Hidrolizeaza legaturile
peptidice ale proteinelor → polipeptide

LABFERMENTUL: coagularea laptelui (transformarea cazeinogenului solubil in cazeina insolubila in

prezenta Ca++) → fractiune solida (stomac) si lichida (duoden)

GELATINAZA scindeaza gelatina

FACTORUL INTRINSEC CASTLE: glicoproteina secretata de celulele parietale ale stomacului; util pentru
absorbtia vitaminei B12 → complex rezistent la digestie cu absorbtia vitaminei in ileon

MUCUS: secretat de celulele mucoase ale epiteliului gastric.

Are rol:

- lubrefiant pentru particulele alimentare in pasajul catre duoden;

- protector, impiedica actiunea pepsinei si HCl asupra celulelor epiteliale gastrice

Mecanismul secretor al acidului clorhidric

Secretat de celulele oxintice ale glandelor fundice

- sursa de H+: ionizarea apei/ dehidrogenarea glucozei

- H+ este secretat in lumenul canalicular prin mecanisme active (polul apical al celulelor parietale = ATP-
aza care transporta activ H+ in lumenul canalicular retinand K + in celula)

- Cl- provine din NaCl din plasma; trece pasiv in celula parietala cf gradientului de concentratie

- In RE, H+ si Cl- formeaza HCl

Reglarea secretiei de suc gastric

Se realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale

Reglarea nervoasa: actiunea directa a simpaticului asupra celulelor parietale si indirecta asupra celulelor
antrale stimuland activitatea celulelor G sa secrete gastrina

Reglarea umorala: gastrina si histamina

Legat de ingestia de alimente, reglarea secretiei gastrice se realizeaza in trei faze: cefalica; gastrica si
intestinala

10
Faza cefalica:

- mecanisme neconditionate: stimularea receptorilor gustativi de catre alimente determina impulsuri ce

ajung pe calea nervului vag la nucleul gastro-secretor din bulb; pe calea nervului vag sunt descarcate
impulsuri secretorii pentru gl gastrice

- mecanisme conditionate: excitatii vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de
masa, obiceiuri alimentare

- in cursul acestei faze domina mecanismul nervos vagal si mai putin cel umoral prin gastrina

Faza gastrica:

Incepe cu patrunderea alimentelor in stomac:

-mecanismul nervos este declansat de catre destinderea peretilor gastrici de catre alimente; distensia
antrumului determina stimularea secretiei gastrice prin reflex vago-vagal si prin eliberare de gastrina

-mecanismul umoral: gastrina (stimuleaza secretia gastrica, cresterea fluxului sanguin la nivelul
mucoasei gastrice, stimularea tonusului si motilitatii gastrice) si histamina (actiune excitanta asupra
celulelor oxintice

Faza intestinala

incepe cu patrunderea chimului in duoden;

- mecanismul nervos: distensia duodenului

- mecanismul umoral stimulator: gastrina eliberata in primele portiuni ale duodenului

- mecanismul umoral inhibitor: enterogastronul (eliberat de mucoasa duodenala) inhiba secretia HCl,
pepsina si motilitatea gastrica

- alte mecanisme inhibitorii: acidifierea duodenului, secretina, GIP, VIP, enteroglucagon

SECRETIA PANCREATICA

Sucul pancreatic este un lichid clar, usor vascos, pH alcalin (datorita bicarbonatului din compozitia sa);se
secreta in cantitate de 1000 – 1500 ml/24 ore; reprezinta secretia exocrina a pancreasului;

Compozitia chimica a sucului pancreatic

Contine 98,5% apa si 1,5 % reziduu uscat

Substantele anorganice: Na+, K+, Ca+2, Mg+2 (similar cu cei din plasma) si bicarbonat (in concentratie mai
mare cu cea din plasma)

Substantele organice: enzime

Enzime proteolitice: tripsina, chimotripsina, elastaza, carboxipeptidaza, ribonucleaza,

dezoxiribonucleaza
TRIPSINA: secretata sub forma inactiva de tripsinogen, activat in prezenta enterokinazei;

11
 - scindeaza legaturile peptidice de langa capatul COOH al aa (lizina, arginina);

- activeaza celelalte proteaze pancreatice (inclusiv tripsinogenul) printr-un proces autocatalitic

CHIMOTRIPSINA secretata sub forma inactiva de chimotripsinogen, activata in prezenta tripsinei;

- scindeaza legaturile peptidice de langa capatul COOH al aa aromatici (fenilalanina, tirozina,

triptofan);

ELASTAZA secretata ca proelastaza, activata de tripsina

- este o endopeptidaza care scindeaza legatura peptidica din capatul COOH al aa alifatici nearomatici
(alanina, valina, glicina)

CARBOXIPEPTIDAZA secretata sub forma de procarboxipeptidaza, activata de tripsina

- este o peptidaza cu capacitatea de a scinda cate un aa din lantul polipeptidic cu grupare COOH
terminal

RIBONUCLEAZA si DEZOXIRIBONUCLEAZA scindeaza acizii nucleici in nucleotide

Enzime lipolitice: lipaza si fosfolipaza

LIPAZA se secreta sub forma activa, capacitate enzimatica crescuta de sarurile biliare si Ca +2; actioneaza
asupra lipidelor emulsionate; rezulta AG si monogliceride

COLIPAZA se fixeaza pe grasimile emulsionate, disloca agentii emulsionanti si ancoreaza lipaza

pancreatica

FOSFOLIPAZA hidrolizeaza legaturile esterice ale fosfogliceridelor; fosfolipaza A 2 descompune lecitina

intr-un lizofosfolipid si acid nesaturat

Enzime amilolitice: amilaza

AMILAZA pancreatica secretata sub forma activa; actioneaza asupra amidonului nefiert sau necopt

Mecanismul de secretie al bicarbonatului

La nivelul celulelor ductelor pancreatice:

CO2 + H2O ↔ H2CO3 ↔ H+ + HCO3-

HCO3- difuzeaza liber in lumenul ductelor mici; membrana luminala a celulelor care alcatuiesc ductele de
calibru mare reabsorb HCO3- la schimb cu Cl- (provine din lichidul secretat de celulele ductului, prin
canale de clor din membrana apicala).

Na+ patrunde din lichidul interstitial in lumenul ductului prin gradient electrochimic

H+ este expulzat din celule prin membrana bazo-laterala datorita antiportului Na +/H+

Mecanismul de secretie enzimatic

Enzimele pancreatice sunt sintetizate la nivelul ribozomilor celulelor acinare

12
Dupa sinteza, sunt concentrate la nivelul RER, incapsulate si transportate la aparatul Golgi unde sunt
impachetate in vezicule secretorii

Veziculele sunt dispuse la polul apical al celulei acinare

Cand sunt stimulate veziculele vor fuziona cu membrana celulei acinare si prin, exocitoza isi elibereaza
continutul

Se realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale

Se disting trei faze: cefalica; gastrica; intestinala

Faza cefalica este predominant nervoasa; excitantii conditionati si neconditionati sunt similari cu cei
care declanseaza secretia salivara si gastrica; vagul prezinta fibre destinate pancreasului a caror
stimulare determina o secretie pancreatica bogata enzimatic

controlul umoral: gastrina; actioneaza direct stimuland secretia pancreatica si indirect, prin stimularea
secretiei acide gastrice (prezenta chimului acid in duoden intensifica secretia de bicarbonat de catre
celulele canaliculare)

Faza gastrica
este declansata de prezenta alimentelor in stomac

distensia gastrica determina secretia de suc pancreatic bogat enzimatic

controlul umoral: gastrina, cu efect sinergic cu cel vagal

Faza intestinala
prezenta diversilor componenti ai chimului in duoden; sucul pancreatic secretat este adecvat gradului de
aciditate si constituientilor chimului gastric

control umoral: secretina (stimuleaza celulele ductale sa secrete componenta apoasa bicarbonatata),
CCK (stimuleaza celulele acinare sa elibereze continutul granulelor de zimogen)

SECRETIA BILIARA
Bila este produsul de secretie al hepatocitelor

Intervine in emulsionarea si absorbtia lipidelor

Se secreta 500 ml/24 ore

Capacitatea maxima de depozitare a veziculei biliare este de 50-70 ml; bila se concentreaza prin
absorbtia apei din compozitia sa

Bila veziculara este de 5-10 ori mai concentrata decat cea hepatica

Rolurile bilei
Intervine in absorbtia grasimilor favorizand emulsionarea lor si absorbtia acizilor grasi;

Intervine in absorbtia vitaminelor liposolubile;

13
Constituie cale de excretie a unor substante (Zn, Mg, colesterol);

Are efecte laxative, prin actiunea stimulatoare asupra motricitatii intestinale.

Compozitia chimica a bilei

Contine apa si reziduu uscat (acizi biliari, bilirubina, lecitina, proteine, ioni de Na, K, Cl, bicarbonat)

ACIZII BILIARI: produsi de secretie exocrina hepatica; reprezinta derivati hidrosolubili ai colesterolului

- acizi biliari primari (colic si chenodezoxicolic) care, in hepatocit se conjuga cu glicocolul si taurina →
acidul glicocolic si taurocolic (secretati activ in canaliculul biliar). Fixarea Na/K pe acizii biliari
conjugati rezulta sarurile biliare (glicocolatii si taurocolatii de Na si K)

in intestin, o parte din acizii biliari primari sunt deconjugati si dehidroxilati de enzimele bacteriilor
anaerobe rezultand acizii biliari secundari (acidul deoxicolic si litocolic)

- acizii biliari au rol in emulsionarea grasimilor (au proprietati tensioactive) si favorizeaza absorbtia
lor

PIGMENTII BILIARI: produsul de secretie hepatic care rezulta din descompunerea hemoglobinei

- nu au rol in emulsionarea lipidelor, sunt deseuri

COLESTEROL: produs secundar al fabricarii acizilor biliary

Reglarea secretiei biliare

Mecanismul de reglare este nervos si umoral

Mecanismul nervos:

- Stimularea parasimpaticului creste secretia biliara

- Stimularea simpaticului inhiba secretia biliara

Mecanismul umoral:

- Secretina mareste secretia biliara

SECRETIA INTESTINULUI SUBTIRE

Sucul intestinal este un lichid tulbure;

Este secretat de celulele glandelor Lieberkuhn;

Cantitate 1-3 l/24 ore;

pH alcalin 7,6 -8, densitate 1010

Compozitia chimica a sucului intestinal

Contine apa si reziduu uscat (ioni si enzime)

Enzimele: proteolitice, glicolitice, lipolitice

14
Enzime proteolitice:

Aminopeptidaza si dipeptidaza (erepsina); degradeaza polipeptidele pana la aminoacizi

Enterokinaza activeaza tripsinogenul; scindeaza polipeptidele in peptide mai mici;

Leucinaminopeptidaza actioneaza asupra polipeptidelor care contin prolina

Arginaza scindeaza arginina

Enzime glicolitice:

Dizaharidaze actioneaza asupra dizaharidelor transformandu-le in monozaharide:

Maltaza descompune maltoza in 2 molecule de glucoza

Lactaza descompune lactoza in glucoza + galactoza

Zaharaza descompune zaharul in glucoza + fructoza

Enzime lipolitice:

Lipaza intestinala descompune grasimile neutre nedigerate in glicerol si AG

Lecitinaza degradeaza lecitina in glicerol, AG, acid fosforic si colina

Fosfataza degradeaza glicerofosfatii eliberand acidul fosforic

Reglarea secretiei de suc intestinal

Reglarea nervoasa

-stimulii locali, tactili, destinderea anselor intestinale declanseaza prin mecanisme reflexe locale
secretia glandelor intestinale

-inervatia vegetativa extrinseca este redusa (vagul stimuleaza secretia, simpaticul o inhiba)

Reglarea umorala

-enterocrinina, eliberata la nivelul mucoasei duodenale in cursul digestiei, pe cale sanguina ajunge la
intestin stimuland secretia

-secretina stimuleaza secretia de suc intestinal

15
16