Transcripţia.

Processing-ul
ARN la eucariote

1
 Expresia genelor

ADN ARNm Proteină

ARNr

ARNt

2 din 23
 Etapele expresiei genelor de clasa I
ADN P +1 18S 5,8S 28S T

Transcripţie
proARNr

Processing (autosplicing)

18S 5,8S 28S

ARNr
Asamblarea RNP 40S şi 60S

18S + 33 proteine = 40S 28S + 5,8S + 5S + 49 proteine = 60S

3 din 23
 Etapele expresiei genelor de clasa II
ADN P E I E I E I E T

Transcripţie
proARNm

Processing-ul ARNm
ARNm 7Me
Gppp AAAAAAAAAAAAA ..........

Transferul RNP în citoplasmă

Translaţie
7Me
Gppp AAAAAAAAAAAAA..........

Proteină Conformaţia proteinei

4 din 23
Etapele expresiei genelor de clasa III (ARNt)
+1
T
ADN

A B
Transcripţie
proARNt

Processing-ul ARNt
ARNt

Transferul ARNt în citoplasmă

Aminoacil-ARNt
Formarea aminoacil-ARNt

5 din 23
 Transcripţia reprezintă procesul molecular
de copiere a informaţiei genetice
înregistrate în ADN prin sinteza
moleculelor de ARN
5’-ATTGCATGATTACCATGTA-3’ Catena codogenă (netranscrisă)
3’-TAACGTACTAATGGTACAT-5’ Catena anticodogenă (transcrisă)
Transcripţie (ARN-polimeraza)
5’-AUUGCAUGAUUACCAUGUA-3’ ARN

*** Principiile transcripţiei:

! Sinteză matricială
! Complementar
! Antiparalel
! Unidirecţionat
6 din 23
7 din 23
 APARATUL DE TRANSCRIPŢIE

I. Secvenţe ADN
a) codificatoare; a) transcrise a) translate
b) reglatoare b) netranscrise b) netranslate
c) modulatoare;
II. Enzime
ARN-polimeraza I Mg++, Ca++
ARN-polimeraza II
ARN-polimeraza III Mn++
III. Unităţi de polimerizare
ATP, GTP, CTP, UTP
IV. Factori de transcripţie:
a) GENERALI pentru o anumită clasă de gene
gene cl. I gene cl. II gene cl. III
UBF TF II D (TBP) TF III A
SL 1 TF II A TF III C
TF II B TF IIIB
TF II F; E; H
b) SPECIFICI genei transcrise3
8 din 24
9 din 23
 +1
P L e i e i e t

12 din 23
 Etapele expresiei genelor structurale
(de clasa II) la eucariote
Etape Factori responsabili Produs Locul
desfăşurării

Transcripţia ADN ARN-polimeraza II + Pre-ARNm Nucleu

TF II D,A,B ..
Procesing-ul ARNm Guanilat-transferaza
a) CAP-area Endonuceaza ARNm Nucleu
b) Poliadenilarea PoliA-sintetaza
c) Splicing-ul Spliceosoma U1-6
Proteine de transfer
Transferul ARNm Mediatori – ligand RNP
(poliA) + receptor (pr. (informasoma) N  C
por)
ARNm - cod genetic
Translaţia ARNt Polipeprid Citoplasmă
Ribosomi
Maturizarea Transferaze Proteină Citoplasmă
proteinei Chaperoni biologic activă

11 din 23
 TRANSCRIPŢIA GENELOR STRUCTURALE (clasa II)
LA EUCARIOTE

Iniţierea Elongarea Terminarea

• - formarea • - alunecarea ARN- • - recunoașterea

complexului de polimerazei II pe secvenţei
iniţiere a matriţa ADN în terminatorului
transcripţiei direcţia 3’-5’ • - încetinirea ARN-
• - identificarea +1 şi • - sinteza ARN în polimerazei
a direcţiei de direcţia 5’- 3’ • - disocierea
transcripţie complexului ARN-
• - formarea polimerază – ADN
complexului - ARN
deschis
• - identificarea
matriţei (catena
anticodogenă)

12 din 23
Iniţierea transcripţiei genelor de clasa II

-40 -30 -20 -10 +1 +10 +20 +30

TAFs ARN-Polimeraza II
TFIID TFIIF
TFIIA TFIIE
TFIIB
13 din 23
 Factorii proteici de transcripție

Factori de transcriere generali – proteine care recunosc secvenţele

consens ale promotorului, punctul de iniţiere a transcripţiei (+1) şi
interacţionează cu ARN-polimeraza II.
Aceste proteine sunt implicate în iniţierea şi direcţionarea, elongarea
şi terminarea procesului la toate genele de clasa II.

Factori de transcriere specifici – proteine care recunosc secvenţe

specifice ale promotorilor genelor ce se exprimă în anumite ţesuturi
(de ex., receptorii hormonali steroidici, care transportă hormonii ce
reglează sinteza anumitor tipuri de proteine). Sunt implicaţi în
activarea anumitor gene (decondensarea cromatinei, eliberarea
promotorului şi activarea factorilor de transcriere generali).

14 din 23
Terminarea transcripţiei

15 din 23
 Processing-ul ARNm la eucariote
E I E I E I E T
proARNm

CAP-are
Gppp
7Me

Poliadenilare

Gppp
7Me
AAAAAA ..

Splicing
ARNm
7Me
Gppp AAAAAA..

16 din 23
 CAP-area ARNm

* Adăugarea unei GTP

metilat (7MeGTP)
* realizată de enzima
guanilat-transferaza
* prin legătură 5’ppp5’

CAP-ul:
! Stabilizează capătul 5’
al ARNm
! Reprezintă situs de
recunoaştere a ARNm
pentru ribosomi

17 din 24
 Poliadenilare
Capătul 3' al moleculei de ARNm precursor conţine secvenţa
palindromică în formă de buclă. La 11-30 baze de la situsul AAUAAA
molecula este clivată de o endonuclează.

O altă enzima – poli(A)-polimeraza adaugă 100- 200 resturi de acid

adenilic.

ARNm ce codifică histonele nu este supus poliadenilării.

Funcţiile secvenţei poli-A:

 asigură stabilitatea capătului 3' al moleculei de ARNm;

 controlează pasajul moleculei de ARNm din nucleu în citoplazmă.

18 din 23
Poliadenilare

19 din 23
20 din 24
 Splicing
Înlăturarea intronilor din ARNm precursor şi unirea exonilor are loc în
nucleu, cu participarea unui complex enzimatic denumit splicesom.
Componentele acestui complex sunt reprezentate de moleculele mici
de ribonucleoproteide nucleare (snRNP), notate U1 –U6.
Intronii sunt recunoscuţi după secvenţa GU la capătul 5' şi secvenţa
AG la extremitatea 3'.
Procesul se desfăşoară în mai multe etape:
 la situsul GU a intronului se leagă ribonucleoproteida U1;
 ribonucleoproteida U2 se uneşte la nivelul unei adenine din
interiorul intronului (situsul buclei);
 ribonucleoproteidele U4,U5,U6 se asociază cu U1, şi U2 formând o
buclă. Bucla se formează prin unirea capătului 5' al intronului cu
adenina printr-o legătură nespecifică 5'–2';
 eliberarea ribonucleoproteidei U4 din complex duce la clivarea
capătului 3' al intronului. Intronul este înlăturat sub formă de lasou
împreună cu proteinele U2, U5, U6;
 formarea legăturilor fosfodiesterice 3' – 5' între capetele exonilor.
21 din 23
Splicing

22 din 23
Tipurile splicingului ARNm

23 din 23
 Tipurile de splicing
 Splicing constitutiv – prin care se înlătură toţi intronii, iar exonii
sunt uniţi în ordinea în care erau dispuşi în genă.

 Splicing alternativ – are loc prin selecţia exonilor şi/sau eliminarea

diferenţiată a intronilor. Astfel, de pe un ARNm precursor pot fi
obţinute mai multe variante de ARNm şi respectiv mai multe tipuri de
proteine. În diferite ţesuturi şi/sau la diferite perioade de dezvoltare
pot fi sintetizate proteine diferite de pe aceeaşi genă.

 Splicing prin amestec de exoni (exon shuffling) – moleculele de

ARNm se pot forma prin schimbarea ordinii exonilor. Se întâlneşte
foarte rar.

 Trans-splicing – formarea unei molecule de ARNm din câteva

molecule de ARNm precursor, sintetizate de pe gene diferite. Se
întâlneşte la tripanosome, la unele nematode şi trematode.

24 din 23
Electronograma procesului de transcripţie a
genelor de clasa I în nucleol

25 din 23
 Structura operonului (unitate transcripţională la
procariote)
Promotor Operator Terminator

5’ P O 1 2 3 T 3’

Gene structurale

ARN-polimeraza

5’ P O 1 2 3 T 3’

Represor

5’ P O 1 2 3 T 3’

Inductor 26 din 23
 Transcripția la procariote
Unitatea transcripţională este reprezentată de operon care este
format din secvenţe reglatoare (promotor/operator, terminator) şi
secvenţe codificatoare (gene structurale) lipsite de introni.

La procariote există o singură ARN-polimerază care are aceleaşi

proprietăţi ca şi ARN-polimerazele de la eucariote.

Structural, ARN-polimeraza procariotelor reprezintă o holoenzimă

formată din mai multe subunităţi funcţionale. Astfel, ea recunoaşte
promotorul, este responsabilă de denaturarea şi renaturarea ADN,
catalizează polimerizarea ribonucleotidelor.

Moleculele de ARNm sunt policistronice şi utilizate imediat ca matriţă

pentru sinteza proteinelor.

Deoarece nu sunt protejate de CAP, moleculele ARNm degradează

rapid. Transcripţii de pe genele pentru ARNt şi ARNr sunt procesaţi,
formând molecule mature de ARNt şi ARNr. 27 din 23
 Iniţierea transcripţiei la procariote

Factor Enzimă +1
Promotor Gene
sigma minimă

28 din 23
29 din 23