DEFINITIA STRESULUI

PROF. DR. CORNELIA NITIPIR

SUU ELIAS
2021-2022
 DEFINITII ALE STRESULUI

HANS SELYE (1907- 1982)

 parintele conceptului de “stress”
 Stress = “nonspecific response of the body to any demand “
 In timpul studiilor in Montreal unde lucra cu Prof James Bertram Collip (cel
care a descoperit PTH-ul): in urma unor experimente efectuate pe soareci prin
injectarea unor diferite substante si prin plasarea lor in anumite conditii de
stress, a observat la autopsii:
– Hipertrofia glandelor suprarenale
– Atrofia sistemului limfatic, inclusiv timusul
– Ulcere la nivel gastro-duodenal

 A asociat astfel axa hipotalamo-hipofizo-adrenala cu raspunsul

FACTORI DE STRES - CLASIFICARE

 FACTORI ACUTI
 FACTORI CRONICI

 FACTORI EXTERNI (ex. fizici, chimici, biologici, psihosociali…)

 FACTORI PSIHOINDIVIDUALI (aspect legate de individ si de felul in care
acesta interpreteaza situatiile cu care se confrunta)
 Adaptarea în condiții de stres este o prioritate pentru toate organismele.
 Stresul poate fi definit pe larg ca o perturbare a homeostaziei sau o
amenințare a bunastarii organismului.
 Alostaza = proces de restabilire a homeostaziei
 Apar modificari la nivel fiziologic, emotional, comportamental.
 Informatiile legate de stress sunt preluate de toate sistemele senzoriale
majore (exteroreceptori / interoreceptori –chemoreceptori + nociceptori,
baroreceptori de ex: volumul sângelui și osmolaritatea / proprioreceptori)
sunt transmise SNC care stimuleaza sisteme neuronale si neuroendocrine
(efectoare) cu scopul de a mentine integritatea fiziologica in diferite
circumstante. (MECANISME ADAPTATIVE)
 DISTRES EUSTRES

Potential nociv Reactie asemanatoare la

stimuli cu semnificatie
pozitiva
 DISTRES
 Agenti stresori neplacuti,
amenintatori, suprasolicitanti
 Reactii: furie, durere, groaza,
tristete, nesiguranta
 Cresc catecolaminele cortizolul
 Inhibitia sistemului imunitar
EUSTRES
 Agenti stresori placuti
 Reactii: bucurie, triumf, extaz,
dragoste
 Cresc catecolamine + endorfine +
serotonina, prolactina
 Imunostimulare
FAZELE STRESULUI

1. FAZA DE ALARMA : expunere la stres  creste nivelul

catecolaminelor si cortisolului; reactia de “fuga sau de lupta”
2. FAZA DE REZISTENTA: normalizarea nivelurilor serice ale
A/NA/cortisolului; rezistenta organismului la factorii stresori
creste.
3. FAZA DE EPUIZARE: rezistenta organismului la factorii stresori
scade, sunt epuizate resursele energetice ale organismului.
https://www.proprofs.com/flashcards/story.php?title= chapter-12b-stress-health
The top panel illustrates the normal allostatic response, in which a response is initiated by a stressor,
sustained for an appropriate interval, and then turned off. The remaining panels illustrate four conditions
that lead to allostatic load: repeated “hits” from multiple stressors; lack of adaptation; prolonged
response due to delayed shutdown; and inadequate response that leads to compensatory hyperactivity of
other mediators (e.g., inadequate secretion of glucocorticoids, resulting in increased concentrations of
cytokines that are normally counterregulated by glucocorticoids)
Protective and damaging effects of stress mediators: central role of the brain - McEwen BS - Dialogues Clin Neurosci (2006)
 Sistemul nervos vegetativ (autonom) raspunde imediat la expunerea la
stress, prin componenta simpatica si parasimpatica.
 Raspunsul activarii SNV este unul de scurta durata (activarea SNV
parasimpatic).
 Activarea axului hipotalamo-hipofizo-suprarenalian are ca rezultat
cresterea valorilor glucocorticoizilor circulanti.
 Nivelurile plasmatice de glucocorticoizi sunt maxime la zeci de minute
dupa initierea stresului.
AXUL SIMPATICO-MEDULOSUPRARENALIAN
 Expunerea la diferiti factori stresori duce la activarea neuronilor
preganglionari de la nivelul centrilor nervosi simpatici din coarnele
laterale ale maduvei toracale si lombare superioare.
 Fibrele nervilor preganglionari fac sinapsa in ganglionii paravertebrali.
Fibrele postganglionare ajung la organele efectoare (ex. celule cromafine
din medulosuprarenala, principala sursa de catecolamine).
 Activarea simpaticului = raspunsul clasic la agenti stresori (descris
prima data de Walter Cannon la inceputul secolului XX)  cresterea
nivelului plasmatic de adrenalina si noradrenalina
 Activarea parasimpaticului = efect antagonic; centrii (originea fibrelor
preganglionare) sunt situati la nivelul nucleilor parasimpatici din
trunchiului cerebral si la nivelul maduvei sacrate (S2-S4). Sinapsa dintre
fibrele preggl si postggl se face in ggl juxtaviscerali sau intramurali.
AXUL HIPOTALAMO-HIPOFIZO-
SUPRARENALIAN

 Expunerea la factori stresori activeaza neuronii de la nivelul nucleului

paraventricular (PVN) din hipotalamus  creste eliberarea CRH
(corticotropin-releasing hormone) si ADH (vasopresina) tija pituitara
 hipofiza.
 CRH  hipofiza anterioara  ACTH (adrenocorticotropic hormone) 
corticosuprarenala (zona fasciculata)  hh glucocorticoizi
 SMS= sympathomedullary
system
Ach= acetilcolina
NE=noradrenalina
VP= vasopresina

Interactions between Temperament, Stress, and ImmuneFunction in CattleN. C. Burdick,1R. D. Randel,2J. A. Carroll and T. H. Welsh J - International Journal of
ZoologyVolume 2011, Article ID 373197, 9pages
 Albastru = SNV simpatico; Rosu= SNV parasimpatic;
CRH = corticotropin-releasing hormone; AVP= arginine vasopressin

Neural regulation of endocrine and autonomic stress responses - Y M. Ulrich ‑Lai and J P. Herman – Nature Reviews. Neuroscience volume 10
, June 2009
 Dezechilibrul homeostatic  semnale ce duc la activarea axei hipotalamo-
hipofizo-SR
 PVN (nucleul paraventricular) = rol in integrarea semnalelor de la agentii
stresori
 Fibrele catecolaminergice ce fac sinapsa in PVN din hipotalamus isi au originea
la nivelul nucleului solitar din trunchiul cerebral si la nivelul maduvei spinarii
(C1-C3) si participa la activarea axului H-H-SR.
 Proiectiile nucleului solitar de la nivelul PVN duc si la eliberarea unor molecule
neuroactive (neuropeptidul Y, beta inhibina, somatostatina, enkefalina,
glucagone-like peptide 1) ce moduleaza activarea H-H-SR.
 Glucagone-like peptide 1 – mediaza atat raspunsul la factori stresori sistemici
cat si la factori stresori psihologici.
 De asemenea, la nivelul PVN se gasesc si terminatii nervoase GABA-ergice cu
rol inhibitor. Aceste terminatii nervoase isi au originea la nivelul sistemului
limbic.
SISTEMUL LIMBIC – RELATIE STRANSA CU
SNV SI AXUL H-H-SR

Limbic System - Wikipedia

SISTEMUL LIMBIC – RELATIE STRANSA CU
SNV SI AXUL H-H-SR

AMIGDALA
 Moduleaza raspunsurile organismului la stress
 Nucleul central amigdalian – este activat de perturbarea homeostaziei,
insa nu este activat direct de catre factori psihologici.
 Nucleii mediali si bazolaterali – activati de factori psihologici.
SISTEMUL LIMBIC – RELATIE STRANSA CU
SNV SI AXUL H-H-SR

HIPOCAMPUL
 Rol in inhibitia axei H-H-SR
 Stimularea hipocampului duce la o scadere a secretiei de
glucocorticoizi
SISTEMUL LIMBIC – RELATIE STRANSA CU
SNV SI AXUL H-H-SR

CORTEXUL PREFRONTAL
 Cortexul prefrontal prelimbic - Inhiba axul H-H-SR la actiunea agentilor
stresori psihologici si poate inhiba raspunsul SNV la stres.
 Cortexul prefrontal infralimbic – stimuleaza axul H-H-SR si SNV la
actiunea agentilor stresori psihologici.
RECEPTORII ADRENERGICI
Receptori alpha
Vasoconstrictie
Dilatatia irisului
Miorelaxare intestinala
Contractia sfincterelor intestinale
Contractie pilomotorie
Contractia sfincterului vezicii
urinare
Receptori beta
Vasodilatatie (beta2)
Cresterea fortei miocardice (beta1)
Relaxare intestinala (beta2)
Relaxare uterine (beta2)
Bronhodilatatie (beta2)
Termogeneza(beta2)
Glicogenoliza(beta2)
Lipoliza (beta1)
Relaxare perete vezica urinara
(beta2)
Tratat de fiziologie a omului – Guyton & Hall 11 ed.
MEDULOSUPRARENALA

 Secretie sangvina  80% adrenalina + 20% noradrenalina

 Efectele lor la nivelul organelor dureaza de 5-10 ori mai mult decat
stimularea simpatica directa.
 NA  stimuleaza in principal receptorii alfa; pe receptorii beta efectul
stimulator este mai redus
 A  stimuleaza in mod egal ambele tipuri de R.
RASPUNSUL SIMPATIC DE STRES

 Cresterea presiunii arteriale

 Cresterea fluxului sangvin la nivel muscular, reducerea fluxului sangvin
la nivel gastro-intestinal, rinichi.
 Cresterea metabolismulului celular
 Cresterea concentratiei sangvine a glucozei
 Crestea glicolizei hepatice si musculare
 Cresterea fortei musculare
 Cresterea activitatii mintale
 Cresterea ratei de coagulare a sangelui
EFECTELE CORTIZOLULUI

In conditii de stres  secretie ACTH din hipofiza anterioara  crestere

marcata a cortizolului
 Stimulare gluconeogeneza hepatica
 Reducerea utilizarii glucozei de catre celule
 Creste catabolismul proteic (cu exceptie la nivelul ficatului – anabolism)
 Creste lipoliza; creste concentratia acizilor grasi plasmatici (trecerea de
la utilizarea glucozei ca sursa principala de energie la utilizarea acizilor
grasi in perioadele de stres)
 Obezitate indusa de excesul de cortisol: “ceafa de bizon”; facies “in luna
plina”
 Efect antiinflamator
EFECTUL ANTIINFLAMATOR AL
CORTIZOLULUI

1. Stabilizeaza membranele lizozomale

2. Reduce permeabilitatea capilarelor
3. Inhiba sinteza de prostaglandine si leukotriene
4. Supresie sistem imunitar – atrofia tesuturilor limfoide, reducerea
eliberarii de limfocite T si de anticorpi.
Tratat de fiziologie a omului – Guyton & Hall 11 ed.
 STRESUL SI AXA HIPOTALAMO-HIPOFIZO-OVARIANA

 Secretia crescuta a CRH (corticotropin-releasing hormone) duce la inhibarea

axului HH ovarian. Scade eliberarea GnRH hipotalamica  scade eliberarea
gonadostimulinelor hipofizare  scade secretia de estradiol si progesteron
 Vasopresia de asemenea are rol in inhibarea secretiei de LH.

Tulburari de fertilitate /
reproducere

The Hypothalamic-Hypophyseal-Ovarian Axis and the Menstrual Cycle Michel

Ferin - Ferin, M, Glob. libr. women's med., (ISSN: 1756-2228) 2008
 STRESUL CRONIC SI SINDROMUL METABOLIC

 Cortizolul – creste aportul caloric si

favorizeaza adipozitatea viscerala,
steatoza hepatica
 Creste rezistenta celulara la insulina
 Dislipidemie
 Ateroscleroza
 Hipertensiune
Role of stress in the pathogenesis of the metabolic syndrome –
Roland Rosmond Psychoneuroendocrinology Volume 30, Issue
1, January 2005, Pages 1-10
STRESUL PSIHIC CRONIC

 TULBURARI COGNITIVE – scaderea atentiei, memoriei. imaginatiei

 TULBURARI AFECTIVE – iritabilitate, manie, revolta, teama, frica,
neliniste, tristate, insomnie
 TULBURARI COMPORTAMENTALE – ex. consumul de alcool, tigari,
aspect neingrijit, izolare, violenta
RASPUNSUL ORGANISMULUI LA STRES

 REACTII PSIHOFIZIOLOGICE NORMALE - reversibile

 TULBURARI PSIHOSOMATICE - reversibile
 BOLI PSIHOSOMATICE
 RASPUNSUL ORGANISMULUI LA STRES
REACTII TULBURARI BOLI DE ORGAN/SISTEM
PSIHOFIZIOLOGICE PSIHOSOMATICE
NORMALE
• Tahicardie • Palpitatii • Ulcere gastro-duodenale
• HTA/ hTA • Lipotimii • Colon iritabil, colite
• Tahipnee • Sincope • Astm bronsic
• HTA, tulburari de ritm
• Inapetenta • Dispnee
cardiac, IMA, boala
• Greata • Inapetenta coronariana, arterioscleroza
• Varsaturi • Tulburari gastro- • Boli autoimmune
• Polakiurie intestinale, diaree, (Poliartritareumatoida )
• Tremor constipatie • Tulburari de dinamica
• Paloare • Amenoree/dismenoree sexuala
• Eritem • Impotenta, sterilitate • Migrena
• Prurit cutanat • Hipertiroidism
• Disfonie • Urticarie/ eczema, psoriasis
• DZ tip II
• Depresie/ insomnia
• Imunosupresie
VA MULTUMESC !