COMPORTAMENT UMAN

NORMAL
Sef de Lucrari Dr. Raluca Trifanescu

Definitie
Orice raspuns emis de un organism
Orice act/activitate mentala sau motorie
Este parte a patternului de raspuns

Stedman Medical Dictionary

Reprezentarea schematica a
comportamentului, ca relatie intre
stimul si raspuns

Stimul

Persoan
a

Raspuns

Definitie

Ansamblul reactiilor adaptative, observabile

obiectiv, pe care un organism prevazut cu
sistem nervos le executa ca raspuns la
stimuli, de asemenea observabili obiectiv,
stimuli ce provin din mediul in care traieste
respectivul organism

A. Tilquin, Behaviorismul traditional

Acceptiuni de definire a
comportamentului
Acceptiunea etiologica, comportamentul ca secvente
organizate de actiuni vizand supravietuirea unor specii n
mediul lor natural
Acceptiunea fiziologica, comportamentul ca ansamblu
de efecte produse de o masina nervoasa
Acceptiunea psihosociala, comportamentul ca
ansamblu de interactiuni intr-o retea psiho-sociala
Acceptiunea semiologica, comportamentul ca o serie de
stari intentionale sau atitudini semnificative
F. Pire

n ncercarea de a defini
comportamentul...
Ansamblul reactiilor unui obiect complex
apartinand unui nivel de organizare
oarecare (speciilor biologice, grupurilor
sociale) la factorii de mediu pentru
mentinerea in conditii optime a formei si
functiilor organelor acestuia

Dicionarul Explicativ al Limbii Romne

Stiintele comportamentului
Disciplinele / ramurile stiintei care isi deriva teoriile,
conceptele si abordarile din observatia si studiul
comportamentului fiintelor vii.

Psihologia
Sociologia
Antropologia

Medicina comportamentala
Domeniu interdisciplinar
- dezvoltarea si integrarea cunostintelor si tehnicilor
biomedicale si comportamentale relevante pentru
sanatate si/sau boala
- aplicarea acestor cunostinte in prevenirea, diagnosticul
si tratamentul bolilor, precum si in recuperare.

Comportament patogen: obicei personal sau stil de viata

individual care se asociaza cu un risc crescut de boli
fizice/ mentale

Comportamente patogene
- fumatul
- lipsa activitatii fizice
- consumul exagerat de alcool
- consumul de droguri
- tipul A de personalitate
- sd. anxios

Tipul A de personalitate
- agresivitate
- ambitie, organizare rigida, inalta competitivitate
- neodihna
- sentiment puternic al presiunii timpului
- gata oricand sa ii ajute pe ceilalti

Risc crescut de boala coronariana ischemica,

stroke, sd. metabolic

Tipul B de personalitate
Absenta caracteristicilor tipului A de comportament/
personalitate
Relaxat
Necompetitiv

Tipul C de personalitate
Amabil
Muncitor
Devine apatic cand se confrunta cu stresul

Cum diferentiem tipurile de

personalitate?
Do you feel guilty if you use spare time to relax?
Do you need to win in order to derive enjoyment from
games and sports?
Do you generally move, walk and eat rapidly?
Do you often try to do more than one thing at a time?

Friedman, M., & Rosenman, R. H. (1959). Association of Specific Overt Behavior

Pattern With Blood and Cardiovascular Findings Blood Cholesterol Level, Blood
Clotting Time, Incidence of Arcus Senilis, and Clinical Coronary Artery
Disease.Journal of the American Medical Association, 169(12), 1286-1296

Sd. Anxios si boala coronariana

August 2013, Volume 102, Issue 8, pp 571-581
Persistent angina: highly prevalent and associated with long-term
anxiety, depression, low physical functioning, and quality of life in stable
angina pectoris
Lasse Jespersen,
Steen Z. Abildstrm,
Anders Hvelplund,
Eva Prescott

Anatomia i fiziologia neuroendocrin ce

stau la baza mecanismelor
comportamentale
Sistemul nervos autonom
Sistemul endocrin
Sistemul imunologic
Diencefal

Modificri fiziologice
adaptative coordonate

Diencefalul (1)
Structuri integrative cu rol cheie, cu largi conexiuni n
creier.

Talamus:
Structura: mas ovalar de nuclei cu caracteristici
citologice, conexiuni i roluri funcionale distincte
Funcie: transmite i filtreaz informaiile
senzoriale (exc. miros) de la periferie la cortex, are
rol n emoii i memorie, comportamentul afectiv.

Hipotalamus
Sistemul limbic

Diencefalul (2)
Talamus
Hipotalamus:
Structura: mic, central, situat sub talamus
Funcie: meninerea ciclului veghe-somn, controlul
funciilor autonome (simpatice i parasimpatice),
reglarea funciei glandei hipofize, ingestia de
alimente, agresiunea, comp. sexual

Sistemul limbic

Legtura dintre
hipotalamus i
hipofiza
posterioar:

Tractul
hipotalamoneurohipofizar
sau supraopticoretrohipofizar

Legtura dintre
hipotalamus i
hipofiza
anterioar:
-Tractul tuberoinfundibular
-Sistemul port
hipotalamo hipofizar
(Popa&Fielding)

Hipotalamus: supravieuire i
reproducere!
TA i echilibrul electrolitic
(tonus vasomotor, sete, apetit
pentru sare)
Temperatura corpului
(termogeneza metabolic frison)
Metabolismul energetic
(hrnire, digestie, rat
metabolic)
Reproducere (controlul
hormonal al procreerii,
sarcina, lactaia)
Rspunsul acut la stress

Controlul axelor hipotalamus-hipofiz-organ

int

CRH=41aa

TRH=3aa

GnRH=10aa GHRH=40/44aa
SMS=14/28aa

Diencefalul (3)
Talamus
Hipotalamus
Sistemul limbic: nu este n totalitate diencefalic ca
origine, dar HT are un rol central
Structura: circuit care conine elemente importante n
integrarea componentelor subiective i fiziologice ale
emoiilor; hipocamp fornix corpii mamilari prin
tracturile mamilotalamice nc. ant. al T capsula intern
a girului cingulat i napoi la hipocamp
Funcie: asigur o parte a mecanismelor prin care stimulii
senzoriali i fenomenele psihice influeneaz aspectele
emoionale ale comportamentului. Leziunile sale pot
antrena: anxietate, atacuri de furie, hiper- i hiposexualitate,
etc.

Sistemul limbic

Lobul
frontal
Mezencefal

Hipotalamus
Hipofiz

Corpii
mamilari

Circuit: hipocamp fornix corpii mamilari prin tracturile

mamilotalamice nc. ant. al T capsula intern a girului cingulat i
napoi la hipocamp

Principiile interrelaiilor
hormoni-comportament

Hormonii necesit concentraii optime pentru

determinismul comportamental

Metaboliii i precursorii hormonali pot influena

comportamentul

Mecanismul de aciune al hormonilor implicaii n

interaciunile hormoni-comportament i consecine
terapeutice

Un hormon poate influena multiple

comportamente; un anumit comportament poate fi
modificat de mai muli hormoni

Modificari de comportament in
boli endocrine
Sd. Poliuro-polidipsic
Diabet insipid central (tumori hipotalamohipofizare,
traumatisme)
Diabet insipid nefrogen
Potofilie psihogena

Polifagie
Lezarea centrilor hipotalamici ai foamei si satietatii
(craniofaringiom, postchirurgical)
Diabet zaharat dezechilibrat
Hipertiroidism

Modificari de comportament in
boli endocrine
Anxietate
Hipertiroidism
feocromocitom

Tulburari de comportament
hiponatremie
hipoglicemie

Modificari de comportament induse de

medicamente
Agonisti dopaminergici
Bromocriptina
tendinta suicidara
joc patologic de noroc

Impulse control disorder in a patient on longterm treatment with bromocriptine for a

macroprolactinoma
Impulse control disorders (ICDs) = socially disruptive behaviors, such as :

pathological gambling
impulsive eating
compulsive shopping
hypersexuality.

A review of the literature yielded only a few cases of ICDs in patients on DA

treatment for prolactinomas.
Impulse control disorders are recognized psychiatric disorders that have
significant psychological and social implications, and patients need to be
counselled about this rare possibility when embarking on prolonged DA therapy.
We describe a young patient with severe, socially disruptive impulsivity manifesting
with pathological gambling who had been on long-term bromocriptine therapy for a
macroprolactinoma.
Thondam SK et al, Clin Neuropharmacol. 2013 Sep-Oct;36(5):170-2.

Manifestari neuropsihice
n=19 pacienti cu insuficienta hipofizara si hiponatremie

n=19 pacienti cu insuficienta hipofizara si hiponatremie

I. Hormonii necesit concentraii optime

pentru determinismul comportamental
(1)
Manifestri SN i
comportamentale:

, 22 ani, boal Graves

Basedow

- nervozitate, iritabilitate,
labilitate emoional, anxietate
persistent, nelinite, senzaie
de tensiune interioar,
instabilitate n modul de a fi,
somn neodihnitor, insomnii,
scderea puterii de concentrare,
tulburri de memorie, fug de
idei, delir
- reacie exacerbat n situaii

I. Hormonii necesit concentraii optime

pentru determinismul comportamental (2)
Modificrile SN i
comportamentale:
-letargie, astenie fizic,
scderea ateniei i gndirii,
tulburri de memorie,
ncetinire mental,
bradilalie i ezitri n
vorbire, depresie,
diminuarea auzului,
somnolen
- rar: sindroame
neurologice, reversibile la
tratamentul de substituie
, 65 ani, mixedem
tiroidian, disfuncie
cerebelar cu ataxie,
La vrstnici: alterarea funciei cognitive
i simptome
tremor
de intenie i

II. Metaboliii i precursorii hormonali pot

influena comportamentul
Alopregnanolonul (3-hidroxi-5-pregnan-20one) metabolit neuroactiv al
progesteronului, cu efect anxiolitic (aciune
independent de Rc. Pg., ci prin mecanism
gabaergic receptor A)
Testosteronul este un prohormon pentru
dihidrotestosteron i estradiol (creier, os)

 Hormonii: substante biologic active,

secretate in celule specializate, care ajung
prin circulatie in organism, exercitandu-si
efectele asupra altor celule.
Receptorii:
locusuri
cu
structuri
specializate, de care se leaga hormonii;
avand doua functii:
- Abilitatea de a recunoaste un anumit hormon si
de a-l lega de situsurile de legare
- Capacitatea de a transmite informatia castigata
prin legare, pentru a initia raspunsul celular.

Endocrin: comunicare intre

organe
Paracrin: comunicare intre
celule adiacente
Autocrin/Intracrin:
in cadrul aceleiasi celule
Neuroendocrin:
neuroni organe la distanta
Neurotransmitatori:
reteaua de comunicari
neuronale

Functiile hormonilor
Reproducerea: gametogeneza, dimorfismul dezvoltarii
anatomice, functionale si comportamentale ale celor
doua sexe.
Cresterea
si
dezvoltarea:
prin
mediatori
(somatomedinele) sau efecte directe.
Mentinerea constanta a mediului intern: echilibrul hidroelectrolitic si acidobazic, TA si frecventa cardiaca,
temperatura, masa osoasa, musculara, adipoasa.
Producerea, utilizarea si depozitarea de energie:
echilibrul substratului energetic si conversia principiilor
alimentare in energie. Rata consumului de oxigen este
determinata de hh. tiroidieni.

Efectele hormonilor sunt complexe

Un hormon actiuni multiple: T induce diferentierea
masculina a embrionului, asigura dezvoltrea tractului
urogenital

masculin,

gametogeneza,

pilozitatea

corporala, glandele sebacee, stimuleaza anabolismul

proteic
O functie hormoni multipli: nivelul plasmatic al
glucozei- insulina=h. hipoglicemiant; glucagonul, E si
NE, cortisolul, HGH=hh. hiperglicemianti.

Compozitia chimica a hormonilor

Hh. peptidici:
- Polipeptide complexe
- Hh polipeptidici cu nr. mare de aa: HGH (191aa), PRL (198aa)
- Hh glicoproteici: 2 subunitati si LH, FSH, TSH

Peptide intermediare: insulina, glucagonul

Peptide mici: TRH (3aa)
Dipeptide: hh. tiroidieni T3, T4
Derivati ai unui singur aa- A, NA, DA

Hh. sterolici: derivati de colesterol

- Hh sterolici cu nc steroid intact: adrenali, gonadali
- Hh sterolici in care inelul B al steroidului este clivat: vitamina
D si metabolitii sai.

Steroidogeneza adrenala

Particularitatile tesuturilor endocrine

Rata de sinteza mai mare

Echipamentul integral, adecvat de procesare, pentru
conversia de la prohormon la hormon
Mecanismele de eliberare regulata a hormonilor in
circulatie, de obicei din vezicule specializate

Caracteristica sistemelor
endocrine o reprezinta
controlul prin feed-back,
inchis prin:
- hormonii periferici
- ioni: Ca
- metaboliti: glucoza
- alti hormoni: SMS
- osmolaritate / volumul
lichidelor extracelulare
(AVP, renina, aldosteron)

III. Mecanismele de actiune ale

hormonilor
Hh steroizi
1,25,dihidroxicolecalciferolul (vit.D3 )
Hh tiroidieni
Acidul retinoic
- Actioneaza prin mecanisme similare, la nivele
multiple ale organizarii biologice, determina inductia
de ARN si sinteza de proteine
Hh peptidici sunt hh activi membranar,
activeaza un sistem efector asociat, cu generarea
unui mesager secund: ex. adenilatciclaza-cAMP

Structura receptorilor nucleari

DBD

Hormonii glucocorticoizi mecanism de

actiune

SERM - Mecanism de actiune

IV. Un hormon poate influena multiple

comportamente; un anumit
comportament poate fi modificat de mai
muli hormoni
Prolactina
este un hormon polipeptidic, cu rol n producerea lactaiei,
legat de sarcin, efecte reproductive i metabolice, precum
i rol n dezvoltarea glandei mamare.
promoveaz comportamentul matern la diferite specii de
animale
sprijin efectele estrogenilor i progesteronului n conturarea
comportamentului matern, precum i exprimarea
sentimentelor de ataament ale mamei fa de noul-nscut.
Comportamentul matern este complex, i se afl sub influena
multor hormoni, cum ar fi estrogenii, progesteronul,
androgenii, oxitocina, precum i hormonii axei hipotalamohipofizo-adrenale

Somnul

Funcie normal i reconfortant (tonic) a

organismului uman
Consolideaz memoria, experienele sunt
revzute

(vise),

energia

general

vitalitatea sunt rennoite, modificri celulare

(selecia neuronal).

Structura somnului
Somnul normal este alctuit din succesiunea unor
cicluri de stadii de somn
Arhitectura normal a somnului (EEG):
Somn non REM (somnul cu unde lente=SWS)
Somn REM (rapid eye movement), apare la 90-120 min.,
crete ca durat i intervalele dintre episoade scad.
Creierul este metabolic i fiziologic activ, cu atonie
muscular, fluctuaii n respiraie i rata cardiac, creterea
secreiei gastrice, lrgire (tumefacie) a penisului/
clitorisului, scderea temperaturii corpului
Somnul non REM reprezint 75-80% din somnul total, cel
REM 20-25%, iar trezirile aproximativ 5% din noapte

Histograma nopii aspect normal

Cicluri de somn

Latenta
REM

Stadii

Latenta
somnului

Ore

Histograma nopii aspect normal

Ciclurile somnului variaz cu varsta

Nou-nscui:
20 ore/zi adormii, somnul REM i nonREM se difereniaz dup
3-6 luni, iar ritmul circadian se definitiveaz la 3 ani

Copilrie:
Scade perioada total de somn prin reducerea somnului REM,
iar n adolescen ncepe s scad somnul non REM

Adult:
Doarme 7 ore/zi (range: 4-10 ore), ntre decadele 3 i 6 de via
scade somnul cu unde lente

Senescen:
Cresc stadiile 1 i 2, scad stadiile 3 i 4 de somn non REM i
somnul REM, cu treziri mai frecvente.

Tulburrile de somn
Definite n DSM-IV (Diagnostic and Statistical
manual of Mental Disorders)
Tulburri psihiatrice:
Depresia major ( scade latena REM, cresc trezirile)
Depresia atipic ( hipersomnolen)
Schizofrenie (latena prelungit a somnului, scad stadiile 3
i 4, multe treziri)
Anxietate i depresie (crete latena somnului, treziri
frecvente )
Demena ( accelerarea tulburrilor de somn ce apar cu
vrsta)

Medicaii:
Antidepresivele triciclice (supreseaz somnul REM)
Benzodiazepinele (cresc stadiul 2, scad REM)

Efectele somnului asupra hormonilor

Instalarea somnului exercit:
un efect stimulator asupra secreiei de GH,
eliberarea maxim de GH fiind legat de debutul
somnului cu unde lente (stadiile 3 i 4)
inhibarea pe termen scurt a secreiei de cortisol
stimularea secreiei de prolactin

Calitatea somnului este alterat odat cu naintarea n

vrst, cu o cretere semnificativ a numrului de treziri,
ceea ce antreneaz o de hormon corticotrop i cortisol,
i o de GH

Comportamentul alimentar
Mecanismele adiacente conin o serie
de circuite care se intercondiioneaz:
Nucleii hipotalamici cu rol central n
reglarea echilibrului saietate/foame
Balana energetic echilibrat printr-o
gam larg de neurohormoni, neurotransmitori, neuromodulatori
Lansarea de semnale feedback din
tractul gastrointestinal sau esutul adipos
ctre structurile corticale

Nucleii hipotalamici
Nucleul ventromedial sau centrul saietii cu neuroni
prezentnd izoforma lung a receptorului de leptin (Ob-Rb)
Nucleul dorsomedial, aezat sub cel ventromedial, conine
receptori de tip Ob-Rb, generic fiind denumit centrul foamei
Nucleul arcuat de la baza ventricului trei, care include neuroni
cu secreie de tip orexigen: neuropeptidul Y i AGRP (agoutirelated peptide), i respectiv anorexigeni: POMC
(proopiomelanocortina), CART (cocaine i amphetamine
related transcript)
Aria hipotalamic lateral
include neuroni cu secreie
peptidic: orexin i MCH (melanin-concentrating hormone),
ambele cu rol orexigen
Nucleul paraventricular conine neuroni secretagogi de
Corticotropin-releasing factor (CRF) considerat un potent
inhibitor al foamei

Conexiunile nucleilor hipotalamici implicai n comportamentul

alimentar
NUCLEUL
PARAVENTRICULAR

NUCLEUL
DORSOMEDIAL

NUCLEUL
VENTROMEDIAL
NUCLEUL
SUPRACHIASMATIC

NUCLEUL ARCUAT

HIPOFIZA

ARIA
HIPOTALAMIC
LATERAL

Hormonii orexigeni i anorexigeni

APETIT

INHIBARE=
SATIETATE

STIMULARE=
FOAME

Leptina
Insulina
CCK
MSH
PYY
GLP-1

Orexina A,B
NPY
AGRP
MCH
Ghrelina

Legend: CCK-colecistokinina; MSH-Hormon melanocito-stimulator; PYY- Peptidul YY; GLP-1-Glucagon-Like

Peptide-1; NPY- neuropeptidul Y; AGRP- agouti-related peptide; MCH-melanin-concentrating hormone

Tulburrile de comportament alimentar

Anorexia nervoas
Bulimia
Comportamentul de tip binge
eating

Criterii de diagnostic pentru anorexia

nervosa (DSM-IV)
Criterii de diagnostic pentru anorexia
nervosa
A Refuzul de a menine greutatea
corporal la nivelul sau sub greutatea
normal minima *

Tipul de anorexie nervosa

Tip

restrictiv =
restricting
type

n timpul episodului
actual, persoana nu s-a
angajat n mod regulat
n comportament de tip
mncat compulsiv sau
purgare ***

mancat
compulsiv/
purgare =
binge
eating/
purging
type

n cursul episodului
actual, persoana se
angajeaz n mod
regulat n
comportament de
mncat compulsiv sau
purgare***

B Frica intens de a nu lua in greutate sau

de a deveni gras(a), chiar dac este
subponderal(a)
C Perturbarea modului n care este
perceput greutatea corporal sau
conformaia corpului propriu,
nedatorat influenei greutii sau
conformaiei corporale asupra
autoevalurii sau negarea seriozitii
greutii actuale sczute
D Amenoree la femeile postmenarhice**

*de exemplu: pierdere n greutate ducnd la meninerea greutii corporale la mai puin de 85% din cea sperat sau
incapacitatea de a lua n greutate plusul sperat pentru perioada de cretere, ducnd la o greutate corporal de mai puin de
85% fa de cea sperat;** amenoree = absena a cel puin 3 cicluri menstruale consecutive ( se consider amenoree dac
menstra apare sub terapie hormonal, de exemplu estrogeni); *** comportamentul de tip purgare include vrsturi
autoprovocate sau abuz de laxative, diuretice, clisme

Criterii de diagnostic pentru bulimia

nervosa (DSM IV)
Criterii de diagnostic pentru bulimie
A

Episoade recurente de mncat

compulsiv, cu ambele componente*

Comportament compensator
inadecvat recurent**

A+B minim de 2 ori pe sptmn,

minim 3 luni

Tip

de purgare
(purging)

n cursul
episodului curent,
persoana s-a
angajat regulat n
autoprovocarea de
vrsturi, laxative,
diuretice, clisme

de
n cursul
nonpurgare episodului curent,
(nonpurging) persoana s-a
D
Autoevaluarea e n mod nejustificat
angajat n alte
influenat de conformaia i
comportamente
greutatea corpului.
compensatorii
inadecvate: post,
E
Perturbarea nu survine exclusiv n
*1.mncat
ntr-o anumit
perioad de
timp
(de exemplu 2 ore) a unei cantiti mai mari dect ar exerciii
mnca cei mai
muli
fizice
cursul
episoadelor
de
anorexie
oameni ntr-o perioada similar ca timp i circumstane; 2.sentimentul de lips de control a mncatului n cursul
nervoas.
episodului;**vrsturi autoprovocate, abuz de laxative, diuretice, clisme, alte medicamente, postul, exerciii fizice

Comportamentul de tip binge eating

se refer la o subsecven din cadrul tulburrilor de
alimentaie, clasificat n DSM IV drept tulburare de
comportament alimentar fr alt specificaie, mai
precis episoade recurente de binge eating (mncat
compulsiv), fr metode compensatorii inadecvate ca n
bulimia nervosa
alimentarea compulsiv nseamn cantiti mai mari
dect la alte persoane, n aceleai circumstane,
ngurgitate fr simul controlului, mai repede dect e
cazul, nelegat de senzaia de foame, pn ce pacientul
se simte inconfortabil de stul, episoade care apar cel
puin de 2 ori pe sptmn, minim 6 luni

Echilibrul hidro-electrolitic i ingestia de

lichide
Cantitatea total de ap din organism reprezint
aprox. 55% din greutatea corporal la femei i
respectiv 60% la brbai, diferena fiind pus pe
seama esutului adipos, care conine n medie mai
puin ap dect esutul slab
2/3 din apa total este repartizat intracelular i 1/3
extracelular
Dintre lichidele extracelulare, exist n spaiul
interstiial i intravascular
La mamifere, meninerea homeostaziei hidrice este
dependent de reglarea osmolaritii plasmatice,
fiind astfel n strns conexiune cu reglarea
metabolismului sodic

Echilibrul hidro-electrolitic

Osmolaritatea este reglat de secreia de arginin vasopresin

(AVP), eliberat din hipofiza posterioar sub efectul stimulilor
specifici.

Volumul i presiunea sanguin sunt controlate mai ales de

sistemul renin-angiotensin-aldosteron, prin intermediul reglrii
concentraiei plasmatice de sodiu

Osmolaritatea lichidului extracelular (LEC) la indivizii normali

variaz ntre 280-295 mOsm/kg, dar este meninut n limite mai
strnse, caracteristice fiecrui individ n parte. Este dependent
n mare msur de concentraia plasmatic a sodiului, i n
situaii
excepionale
este
modificat
semnificativ
de
concentraiile ureei i glucozei.

Arginin-vasopresina
Arginin vasopresina (AVP) sau hormonul antidiuretic, este
sintetizat la nivelul neuronilor magnocelulari hipotalamici i
depozitat la nivelul hipofizei posterioare, de unde este
eliberat n circulaie sub efectul stimulilor osmotici sau de
volum/presiune.
Secreia de AVP este controlat n principal de dou
mecanisme, care regleaz apa total din organism:
O cretere mic a osmolaritii plasmatice a LEC (~2%)
stimuleaz secreia de arginin vasopresin (AVP), cu antidiurez
renal i sete.
O scdere relativ mai mare (~10%), a volumului circulant iniiaz
de asemenea antidiurez mediat de AVP i probabil sete
mediat de angiotensin.

Axa renin-angiotensin-aldosteron n reglarea

metabolismului hidroelectrolitic
Volemie
Excreie
renal de
potasiu

Presiune de perfuzie renal

Retenie renal de sodiu

Eliberare de aldosteron
Echilibrul
potasemiei

Celule juxtaglomerulare

Angiotensinogen
Angiotensina II

Eliberare de renin

Angiotensinogen I
Enzima de
conversie

n loc de concluzii
Hormonii sunt implicai n comportament, ca
i n toate secvenele ciclului vieii: de la
natere, cretere, pubertate, la maturitate,
reproducere i sarcin, apoi menopauz i
andropauz, mbtrnire.
Comportamentul uman este complex i fr
ndoial orice ncercare de a-l eticheta este
o cruzime. Putem s-l nelegem, s-l
dezvoltm, s-l modulm, s-l ncurajm, s
optimizm deciziile i s ne asumm
responsabilitile...