Studiile psihologice indica implicarea factorilor emotionali, cognitivi sau comportamentali in

aparitia oricarei boli. Psihanaliza postuleaza chiar ca toate bolile sunt somatizari ale
conflictelor interioare.

In ceea ce priveste psihosomatica aceasta plaseaza tulburarile gastrointestinale pe primul loc

in lista afectiunilor provocate de trairile si contextele psiho – sociale ale unui om.

Cei mai frecventi factori psihologici asociati cu aparitia cancerului colorectal sunt:

1.stresul cronic
2.factori emotionali puternici (socuri, traume)
3.conflicte interioare (psiho – morale)
4.mancatul nervos, care duce la supraalimentatie
5.dereglari frecvente ale ceasului biologic (echilibrul veghe/somn)
6.oboseala cronica

7.gandirea negativa generalizata (despre viata si lume)

8.gandirea negativa autodistructiva (autoculpabilizarea, lipsa iubirii de sine)

Stresul 

Se stie ca stresul este asociat cu cresterea concentratiei de hormoni (cortizol, adrenalina).

Limfocitele au receptori pentru acesti hormoni, iar cand nivelul lor creste se suprasolicita
limfocitele, astfel incat functia lor primara este mult redusa. Astfel scade productia de
anticorpi si implicit puterea sistemului imunitar.

Tot stresul are functia de a inhiba identificarea si raspunsul sistemului imunitar la inflamatii
locale, astfel ca acesta nu mai actioneaza pentru restabilirea echilibrului local si afectiunea se
extinde pe arii mai mari.

Factorii emotionali puternici 

Acestia sunt asociati de regula cu socurile si traumele emotionale, care actioneaza asupra
corpului ca o inhibare generalizata, crispare sau paralizie psihica generalizata.

Acestea implica atat o incetinire a intregii fiziologii, inclusiv cea implicata in alimentatie si
digestie, dar si o schimbare a biochimismului corpului, a echilibrului ph-ului, corpul
devenind in cele mai multe cazuri mult mai acid si favorabil imbolnavirilor, modificarii florei
intestinale etc.

Emotiile negative 

Specialistii le-au asociat cu gandirea negativa generalizata si gandirea negativa indreptata

impotriva propriei persoane.

Mecanismul gandirii negative tine de sistemul nervos (de regula hipotalamus si epifiza), care
are ramificatii in tot corpul si este cel care coordoneaza tot sistemul endocrin (hormonii).

Echilibru hormonal inseamna o serie de procese implicate in supravietuirea si functionarea

corecta a corpului cum ar fi: frecventa cardiaca, presiunea arteriala, reglarea respiratiei si a
temperaturii, mentinerea echilibrului de sodiu si a pH-ului etc.

Conflictele interioare 
Acestea au un dublu efect psihosomatic:

1.consuma foarte mult din energia produsa de corp, astfel incat priveaza celulele de o parte
din energia de care au nevoie pentru o buna functionare si multiplicare, creand o predispozitie
spre aparitia celulelor bolnave si inmultirea lor.

2. genereaza o cantitate foarte mare de tensiune si presiune psihica.

Dintre conflictele interioare, cele inconstiente sunt considerate de psihanaliza ca avand o mai
mare implicare in aparitia bolilor. Astfel boala este considerata a fi o modalitate prin care
corpul incerca sa se autoregleze si sa trimita in constient anumite informatii cu care altfel nu
vrem sa ne confruntam.

Mancatul nervos 

Mancatul nervos este asociat stresului si lipsei de autocontrol. Daca exista un aspect in
propria viata pe care nu-l mai controlam eficient, vom manifesta asta in comportamente de
dependenta. Una din dependente este cea de alimente.

Bineinteles ca mancatul in exces este si un efect al incarcarii corpului cu multe toxine fizice
(din alimentatie si reactii chimice interne dezechilibrate) si psihice (ganduri si emotii
negative).

Indiferent de cauza primara mancatul in exces duce la o supraalimentatie, ceea ce implica o

crestere a folosirii in exces a functiilor digestive si o uzare mai rapida a sanatatii aparatului
digestiv.

Dereglari in ritmul circadian (veghe – somn)

Inca de la nastere aparatul nostru digestiv este conditionat sa functioneze dupa un anumit
program, acesta fiind baza si pentru un program echilibrat si ritmic de digestie, odihna si
ulterior joaca, invatat, munca.

Astazi pentru foarte multe persoane acest program este fie malformat, fie a disparut cu totul
deoarece ritmul vietii face sa nu mai putem sa-l respectam.

In cazul muncii intense, supraaglomerarii profesionale si personale, de multe ori reusim sa

facem fata tuturor task-urilor reducand din orele de somn sau sarind peste nopti de odihna.

Cu cat aceste comportamente sunt mai dese si se intind pe o perioada mai indelungata de timp
produc atat oboseala cronica, stresul, cat si o perturbare generalizata a comportamentului de
alimentatie si digestie.

Concluzii

Cand vorbim de factorii psihologici se ia in calcul mereu decalajul dintre realitate si modul in
care o percepe omul.

Astfel este cunoscut faptul, ca omul de multe ori se simte mai stresat, obosit, conflictual,
afectat psihic de evenimente decat este in realitate.

Deci, de cele mai multe ori ne imbolnavim si doar prin autosugestia negativa generata de
evaluarea gresita a realitatii in care ne aflam.
Decalajul este mai putin frecvent la persoanele optimiste, pozitive, care beneficiaza de suport
emotional, care au modele de gandire pozitiva si hobby-uri.

Factorii psihologici sunt implicati insa nu doar in generarea de boli, ci si in prevenire si

vindecare.

Mai jos sunt enumerate cateva aspecte psihologice care favorizeaza sanatatea fizica a omului:

– existenta unei pareri de autoeficacitate personala

– existenta unui sens in viata

– existenta unei pareri obiective despre sine

– suportul emotional (cei care se simt iubiti si in protectie)
– existenta unui camp pozitiv de asteptari
– interactiunile sociale si comunicarea

– starile pozitive
– preocuparile de autocunoastere a aspectelor fizice, psihice, spirituale
– intelegerea si punerea intr-un context cauzal a realitatii care da sentimentul de control
asupra ei, nu de supunere implacabila si de necontrolat
– gasirea linistii, pacii, echilibrului interior
– evitarea conflictelor interioare si exterioare
– copierea comportamentelor pozitive

Referinte:

Medicina Psihosomatica – Franz Alexander, Editura Trei

Conflictele psihice de durată produc îmbolnăviri organice ireversibile

Psihoneuroimunologie umană – De Kavita Vedhara, Michael R. Irwin, Editura Trei

Psihopatologia vieții cotidiene – Sigmund Freud, Editura Didactică și Pedagogică