Universitatea de Medicină și Farmacie

„Victor Babeș” din Timișoara

Facultatea de Medicină

Stagiu de abilități practice

Capotescu Andreea
Anul II,AMG Deva
Grupa 1
 Stresul psihic si influentele lui asupra alimentatiei

“Nutriția are un rol esențial pentru starea noastră mentală și emoțională”

“Suntem singurii responsabili de sănătatea noastră fizică, mentală și emoțională”

Stresul este un fenomen psihosocial caracterizat prin stări de tensiune, încordare și

disconfort psihic determinat de factori externi care sunt percepuți ca fiind agresivi, dificili sau
dureroși. Stresul de scurtă durată poate fi benefic organismului deoarece ne ajută să ne
mobilizam și să înfruntăm o situație dificilă, chiar o situație care ne poate pune viața în
pericol, însă stresul cronic poate dăuna grav sănătății. Un stres pozitiv este, de exemplu,
stresul de dinaintea unui examen.
Stresul:
Stresul induce o senzație permanentă de încordare și o stare de irascibilitate chiar și în lipsa
unui stimul și se resimte la nivel fizic astfel:
-        Căderea părului;
-        Afecțiuni ale pielii, inclusiv apariția acneei;
-        Probleme stomatologice;
-        Insomnie;
-        Rosul unghiilor;
-        Probleme de memorie, concentrare și memorare;
-        Imunitate scăzută;
-        Afecțiuni gastrointestinale;
-        Apetit crescut sau, din contră, lipsa apetitului;
-        Libidou scăzut, disfuncții sexuale și dificultate în atingerea orgasmului;
-        Tendința de a abuza de alcool, tutun, substanțe stupefiante, dar și medicamente.
Sănătatea fizică generează starea de echilibru la nivel mental și emotțional și o minte
curată, calmă,aduce cu sine o stare fizică bună. Nu este nici un dubiu asupra faptului că starea
de sănătate emoțională și mentală poate fi asigurată de o bună nutriție.Atât de interdependente
sunt sănătatea corpului fizic și a celui emoțional și mental încât nu putem face o afirmație de
genul: “este sănătos dar într-o stare de depresie” sau “este schizofrenic dar perfect sănătos
fizic”.
 Boala sau o stare fizică precară, ne dă sentimente de anxietate, frică, îngrijorare,
depresie. În același mod, stresul mental și emoțional ne supară și contribuie la multe boli
care sunt apreciate ca având origine fizică de cei mai mulți medici.Calitatea sângelui
determină calitatea gândurilor noastre. Ca și alte organe, creierul primește oxigen și nutrienți
prin sistemul circulator. Dacă sângele este retras din creier, starea de inconștiență apare, iar
apoi survine starea de deces. Când oxigenul este insuficient, devenim apatici, avem dureri de
cap, și ne scade atenția. Procesele mentale sunt încetinite și devenim confuzi.Fiecare dintre
noi facem asocieri plăcute sau mai puțin plăcute cu mâncarea pe care o consumă.
Majoritatea afirmă: “Dacă are gust bun, e ok.”, sau “Cum e restaurantul acela ? are mâncare
bună?”.Nimeni nu intreabă: “Cum se mănâncă acolo, se mănâncă sănătos ?” Anumite
alimente ne fac iritabili sau deprimați. Alte mâncăruri îi fac pe copii, și alături de ei și pe
părinți,nervoși, gălăgioși și hiperactivi.
O alimentaţie echilibrată este importantă pentru dezvoltarea şi menţinerea unei sănătăţi
fizice şi psihice pe tot parcursul vieţii, cȃt mai ales în perioada studenţiei. Comportamentul
alimentar suferă modificări în tranziţia aceasta de la perioada de adolescenţă la vȃrsta adultă
tȃnără, modificări ce pot avea un impact semnificativ asupra dezvoltării unor boli sau
tulburări alimentare mai târziu în viaţă. Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze principalii
factori sociali și psihologici ce influenţează obiceiurile alimentare în rândul studenţilor
(precum: gustul alimentelor, timpul, stresul, activitatea fizică, bugetul, accesibilitatea
alimentelor sănătoase, atitudini nutriţionale, influenţele sociale,consumul de cafea, alcool,
tutun, stresul aculturativ şi religia), ce riscuri nutriţionale presupun aceste etape de dezvoltare,
precum şi contribuţia sănătăţii publice în prevenirea şi tratamentul tulburărilor alimentare. În
concluzie, tranziția într-un alt mediu de viață este de natură să modifice comportamentele
alimentare ce se vor menţine şi la vȃrsta adultă. Astfel, sunt necesare programe de prevenţie a
luptei contra obiceiurilor alimentare nesănătoase în rândul studenților, cu scopul de a
preîntȃmpina o prevalenţă tot mai mare a excesului de greutate şi a obezităţii mai târziu în
viaţă.
Societatea modernă ne oferă foarte multe avantaje, lucruri de care nu ne putem lipsi,
însă tot ea ne oferă foarte multe surse de stres, care mai devreme sau mai târziu își vor arăta
efectele negative, transformându-ne în"persoane stresate".
Factorii de stres sunt foarte variabili. Pot fi deordin psihic(conflicte,nemulțumiri profesionale 
sau familiale, oboseală, etc.), de ordin socio-cultural sau de ordin fizic(durerea, stările
infecțioase, etc.). Vom detalia în câteva cuvinte doi dintre factorii de stres de ordin
psihic:stresul profesional și oboseala.
Stresul profesional se află pe locul doi în ierarhia problemelor de sănătate profesională în U.E.
Studiile arată că stresul profesional afectează peste 40de milioane de salariați din țările
U.E.Conform unui mare număr de studii, stresul profesional afectează circa o treime (28%)
din salariații celor cincisprezece state membre U.E.. Femeile ating nivele mai ridicate, dar atât
pentru femei, cât și pentru bărbați, stresul poate fi o problemă în toate sectoarele de activitate
si la toate nivelele uneiorganizatii.Una din cele mai frecvente cauze este lipsa de control
asupra muncii. 35%din angajați afirmă că nu au nici un cuvânt de spus în privința sarcinilor
lor și55 % se plâng că nu au nici o influență asupra duratei muncii. Monotonia muncii,
termenele limită foarte strânse (29% din personal afirmă că lucrează în aceste condiții),
tratamentul necorespunzător la locul de muncă sunt alți factori care cauzează stresul
profesional. Stresul reprezintă un complex de reacții
emoționale, cognitive, comportamentale și psihologice la aspectele nocive și adverse ale
conținutului, organizării muncii și mediului de muncă.
Stresul pozitiv (sănătos) stimulează angajații și îi determină să facă față cerințelor
muncii; cel negativ (excesiv) nu poate fi controlat și poate produce efecte  adverse  asupra
sănătății. Stresul afectează sănătatea determină aparția unor afecțiuni ale organismului ca de
exemplu: cardiopatia ischemică , afecțiuni  psihice ,  (anxietate ,  depresie ,  suicid),
muscaloscheletice,gastro-intestinale, afectiuni psihice: anxietate, depresie, suicid.
Îmbunătățirea sănătății psihice prin alimentație
Schimbările benefice în alimentatie pot aduce transformări pozitive în structura creierului (din
punct de vedere chimic și fiziologic), ceea ce poate determina în cele din urmă îmbunătățirea
sănătății psihice și adoptarea unor comportamente alimentare corecte. Sugestiile de mai jos va
ajuta să vă protejați echilibrul mental prin modul în care vă organizați dieta.
- Alegerea carbohidraților sănătoși. Legatură dintre starea de spirit și carbohidrați se
datorează triptofanului, un aminoacid care, odată produs în cantități suficiente, stimulează
producția de serotonină (hormonul stării de bine). Carbohidrații sănătoși care furnizează
organismului triptofan pot fi preluați din cereale integrale, fructe, legume și leguminoase.
- Suplimentarea aportul de acizi grasi omega-3. Aceste grăsimi sănătoase s-au
dovedit utile în prevenirea depresiei, potrivit studiilor ultimilor ani. Acizii grași omega-
3 reglează activitatea neurotransmițătorilor și pot fi preluați în special din peștele gras,
semințele de in sau fructele oleaginoase.
 - Consumarea unui mic dejun echilibrat. Respectarea primei mese a zilei ajută la
îmbunătățirea stării de spirit, a memoriei și a cantității de energie de care beneficiază
organismul. Săritul peste micul dejun, pe de altă parte, are efectul contrar, conducând la
instalarea stărilor de oboseala și a anxietății. Un mic dejun sănătos este compus din fibre,
vitamine, proteine slabe, grăsimi sănătoase și carbohidrați complecși.
- Împrumutarea principiile dietei mediteraneene. Această dietă este un model
alimentar echilibrat și sănătos, care presupune consumul preponderent de fructe, nuci, legume,
cereale, leguminoase și pește (surse de nutrienți asociați cu un risc scăzut de depresie).
- Acordarea atenției dozei zilnice de vitamina D. Vitamina D crește nivelul
serotoninei. Cercetătorii canadienei au observat că pacienții diagnosticați cu depresie (în
special tulburări afective sezoniere), care și-au crescut aportul zilnic de vitamina D, au
prezentat o ameliorare considerabilă a simptomelor în decursul unui an.
- Optarea pentru alimente bogate în seleniu. Suplimentarea seleniului cu 200 de
micrograme pe zi, timp de 7 săptămâni, a contribuit la ameliorarea simptomelor depresiei în
rândul a 16 pacienți vârstnici, care au participat la un studiu restrâns efectuat de Universitatea
din Texas. Alimentele principale bogate în seleniu sunt fructele de mare, peștele, fructele
oleaginoase (în special nucile braziliene), carnea slabă, pastele integrale, orezul brun, ovăzul,
fasolea, leguminoasele și lactatele degresate.
- Controlarea aportului zilnic de cofeină. 
În rândul persoanelor cu o sensibilitate preexistentă, cofeina poate exacerba simptomele
depresiei.
-Fibrele alimentare
Consumul de fibre își manifestă efectele asupra stării de bine prin favorizarea unui tranzit
intestinal normal, iar o digestie sănătoasă este primul pas către o stare de bine. Un mecanism
secundar de influențare a stării de bine este prin menținerea nivelurilor normale ale glicemiei,
cât și prin legarea și eliminarea unor substanțe toxice din organism.
-Apa
La fel ca fibrele alimentare, o hidratare adecvată asigură o digestie și un tranzit intestinal
normal. Pe lângă aceste roluri, apa contribuie la procesele cu eliberare de energie în organism.
Deshidratarea, în funcție de severitate, conduce la lipsa de concentrare, oboseală, stări de
amețeală și greață. Pe cât de banală și neglijată, apa poate fi un prim nutrient esențial pentru
buna dispoziție.
-Vitaminele și mineralele
Lipsa de micronutrienți, vitamine și minerale, afectează buna funcționare a organismului, dar
există anumite vitamine și minerale a căror carență are un efect direct asupra dispoziției și
stării generale de bine.
Un nivel prea mare de stres poate sa ne supraalimenteze (mancatul intr-o maniera
compulsiva).
Exista totusi alimente care sa ne ajute sa luptam impotriva stresului.
Multe persoane supraponderale sau obeze consumă unele alimente fără a fi conștienți
de ceea ce mănâncă pentru a suporta stresul cotidian. Stresul se poate manifesta în corpul unei
persoane într-un mod nociv, compromițând capacitatea corpului de a funcționa normal.Trăind
cu stres, în corpul nostru pot apărea diverse probleme de sănătate cum ar fi boli cardiace,
hipertensiune, ulcer peptic (leziune la nivelul regiunii digestive provocată de acțiunea
sucurilor gastrice), astm, luare în greutate (putând duce la supraponderalitate sau la obezitate).
Din fericire, putem combate stresul din viața noastră consumând alimente care contribuie la
lupta împotriva stresului.
 Pentru a ne păstra buna dispoziție, este recomandat sa consumam:
- Migdale,iaurt natural,fistic,papaya,somon,scoici,creveti,nuci.
Vitamina B crește producția de serotonină din creier și ne ajută să ne relaxăm. Acidul folic
ameliorează bunăstarea.Nuci pentru a obține vitamina B6, pește și iaurt pentru vitamina B12
(care vor mări doza de energie).
Pentru a întări sistemul imunitar
O imunitate scăzută poate crește riscul de boli și mari indirect nivelul de stres. Pentru a ne
întări sistemul imunitar și a combate stresul:afine,broccoli,piper verde,kiwi,căpsuni,roșii.
Vitamina C reduce efectele stresului și radicalii liberi, susținându-ne sistemul imunitar.
Aceasta este o bună modalitate de apărare împotriva cauzelor stresului ca frigul și efortul.
Pentru a gestiona furia
Sentimentele colerice nu folosesc la nimic stresului. Pentru a controla furia și a lupta contra
stresului, putem consuma:avocado,banane,fasole neagra,porumb,curcan,cartofi,fasole alba.
Pentru a dormi mai bine
Un somn de bună calitate și de o durată suficientă contribuie la combaterea
stresului:năut,linte,fulgi de ovăz,semințe de dovleac,spanac.
Magneziul acționează ca un tranchilizant natural pentru a destinde mușchii, vasele de sânge și
sistemul gastro-intestinal. În plus, magneziul joacă un rol în stimularea serotoninei (hormonul
care calmează).
Plante medicinale care diminuează stresul
Rucola, o sursă foarte bună de folați care se potrivește în salate, supe, sandwich-uri sau în
pizza.
Busuiocul, o plantă parfumată delicioasă în toate mesele pe bază de roșii sau fructe de mare,
sau în pui, salate, curcan. Busuiocul calmează, ajutându-ne să rezistăm la stres și crește
rezistența psihică.
Bibliografie

1,Anxiety and Depression Association of America. Facts & Statistics. 2014. http://www

.adaa.org/about-adaa/press-room/facts-statistics.
2.National Institute of Mental Health. Any Anxiety Disorder Among Children.
2016. http://www.nimh.nih.gov/health/statistics/prevalence/any-anxiety-disorder-among-
children.shtml.
3.Bittner A, Egger HL, Erkanli A, et al. What do childhood anxiety disorders predict? J Child
Psychol Psychiatry. 2007 Dec;48(12):1174–83. doi: 10.1111/j.1469-7610.2007.01812.x.
PMID: 18093022. [PubMed] [CrossRef]
4.Ezpeleta L, Keeler G, Erkanli A, et al. Epidemiology of psychiatric disability in childhood
and adolescence. J Child Psychol Psychiatry. 2001 Oct;42(7):901–14. doi:
10.1017/S0021963001007740. PMID: 11693585. [PubMed] [CrossRef]
5.Chorpita BF, Daleiden EL, Ebesutani C, et al. Evidence-Based Treatments for Children and
Adolescents: An Updated Review of Indicators of Efficacy and Effectiveness. Clinical
Psychology Science and Practice. 2011;18:154–72. doi: 10.1111/j.1468-2850.2011.01247.x.
6.James A, Soler A, Weatherall R. Cognitive behavioural therapy for anxiety disorders in
children and adolescents. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2009;Issue 4. Art. No.:
CD004690. DOI: 10.1002/14651858.CD004690.pub2.doi:
10.1002/14651858.CD004690.pub3. [PubMed] [CrossRef] [CrossRef]
7.Walkup JT, Albano AM, Piacentini J, et al. Cognitive behavioral therapy, sertraline, or a
combination in childhood anxiety. N Engl J Med. 2008 Dec 25;359(26):2753–66. doi:
10.1056/NEJMoa0804633. PMID: 18974308. [PMC free article] [PubMed] [CrossRef]
8.Chambless DL, Ollendick TH. Empirically supported psychological interventions:
controversies and evidence. Annu Rev Psychol. 2001;52:685–716. doi:
10.1146/annurev.psych.52.1.685. PMID: 11148322. [PubMed] [CrossRef]
9.Manassis K, Russell K, Newton AS. The Cochrane Library and the treatment of childhood
and adolescent anxiety disorders: and overview of reviews. Evidence-Base Child Health: A
Cochrane Review Journal. 2010;5:541–54. doi: 10.1002/ebch.508.
10.Medical Services Commission. Anxiety and depression in children and youth -- diagnosis
and treatment. Victoria (BC): British Columbia Medical Services Commission; 2010 Jan 1.
11.National Institute for Health and Clinical Excellence (NICE), ed Social anxiety disorder:
Recognition, assessment and treatment. ; 2013. [PubMed]
12.Tol WA, Barbui C, van Ommeren M. Management of acute stress, PTSD, and
bereavement: WHO recommendations. JAMA. 2013 Aug 07;310(5):477–8. doi:
10.1001/jama.2013.166723. PMID: 23925613. [PubMed] [CrossRef]
13.Whiteside SP, Deacon BJ, Benito K, et al. Factors associated with practitioners’ use of
exposure therapy for childhood anxiety disorders. J Anxiety Disord. 2016 May;40:29–36. doi:
10.1016/j.janxdis.2016.04.001. PMID: 27085463. [PMC free article] [PubMed] [CrossRef]
14.Ale CM, McCarthy DM, Rothschild LM, et al. Components of Cognitive Behavioral
Therapy Related to Outcome in Childhood Anxiety Disorders. Clin Child Fam Psychol Rev.
2015 Sep;18(3):240–51. doi: 10.1007/s10567-015-0184-8. PMID: 26001645. [PubMed]
[CrossRef]
15.Ipser JC, Stein DJ, Hawkridge S, et al. Pharmacotherapy for anxiety disorders in children
and adolescents. Cochrane Database Syst Rev. 2009 Jul 08(3):CD005170.
doi:10.1002/14651858.CD005170.pub2. PMID: 19588367. [PubMed] [CrossRef]